Ştiţi cum face Securitatea în Primãria lui Georgică?

Ti - Noni - Noni

Cum poţi recunoaşte un securist? Au ei pielea mai roşie, ochii mai albaştri, ori urechile mai mari? Nu, nicidecum. O cu totul altă însuşire fizică îi caracterizează, însă este prea discretă pentru a fi observată la prima vedere: au obrajii mult mai groşi decât oamenii normali. Specialist în deghizări, un astfel de securist, cu mare experienţă în dictatură, s-a pus în slujba democraţiei. Şi unde se putea face treaba asta mai bine, dacă nu chiar la cei mai democraţi dintre democraţi, cei care, în frunte cu Georgică, conduc Primăria Braşovului. Astfel, chiar dacă legea nu permite ca un funcţionar public, atât de important cum e secretarul Primăriei, să fi fost securist, domnul Nicolae  Paraschiv (apelat de apropiatii sai cu numele de Noni) căci despre domnia sa este vorba, a fost. Şi, de fapt, este şi va fi, căci apucăturile securistice nu se uită aşa uşor.

A fost pe când nu se vedea, azi îl vedem şi nu e

Cu alte cuvinte, Noni spune că nu e securist, dar toată lumea ştie că este. Iar cei care ar trebui să spună, fac, fără prea mari eforturi, pe proştii. Ciudat, nu? Enervată de o asemenea situaţie, o ziaristă din Brasov, membră a Asociaţiei Ziariştilor Români, a început să bombardeze Primăria cu întrebări despre Noni. Doamna Maria Petraşcu, ziarista cu pricina, studiind de vreo 15 ani problema revoluţiei, ştie foarte bine să identifice un astfel de specimen. Aşa că s-a apucat meticulos să demonstreze,pas cu pas, ceea ce oricum se ştie. C-aşa-i în România. Dar să o luăm cronologic.

Prima fentă a Primăriei

În prima adresă trimisă Primăriei, din 13 martie, doamna Petraşcu a solicitat documentul în care Noni a declarat pe propria răspundere că nu a făcut poliţie politică, condiţie esenţială pentru a deveni funcţionar public. Răspunsul a venit prompt, trei zile mai târziu, şi conţinea: formularul de participare la concurs şi o simplă foaie de hârtie pe care Noni declara, fără jenă, că nu a făcut poliţie politică. Nici urmă de formularul tip de dcclaraţie sau de vreo referire la gradul şi funcţia din Secu.

A doua şi a treia fentă

În 4 aprilie, doamna Petraşcu solicitat din nou informaţii de la instituţia care ascunde securişti. A întrebat, mai exact, Primăria, ce loc de muncă a avut actuala mână dreaptă a primarului înainte de 1989. În 7 aprilie, pentru că tot era luna păcălelilor, a primit un răspuns glumeţ: „Informaţiile solicitate de dumneavoastră sunt exceptate de la liberul acces la informaţiile de interes public, conform prevederilor art.12, al.1, lit.d, din Legea nr 544/2001, fiind informaţii cu privire la datele personale”. Adică, domnu’ Noni a fost securist în viaţa dânsului privată. Deşi, după cum vom demonsta mai jos, e vorba de vieţile altora. Pe care le-a şi distrus.
Doamna Petraşcu nu s-a lăsat şi a cerut, în 15 mai, o copie după cartea de muncă a securistului. A urmat, în 23 mai, bineînţeles, o altă păcăleală. „Persoanele care au lucrat sau lucrează în structurile MapN sau Ministerul de Interne, cum este şi cazul lui Nicolae Paraschiv, nu posedă carnet de muncă”. Probabil că acolo se angajează pe ochi albaştri.

Ultima fiţă

Cerbicia antisecuristică a jurnalistei a determinat-o să nu cedeze. Aşa că, în 9 iunie, a cerut, tot oficial, o copie după C.V.-ul securistului, care i-a parvenit pe 14 iunie 2006. Conform documentului, Paraschiv a lucrat la Trust I.A.S. Braşov (adică la Gospodăria de Partid), Poiana Braşov SA, Poiana Cibela Braşov SA, SNP Petrom, Prefectura Braşov şi, în ultimul timp, la Primăria Braşov, mereu pe funcţii înalte, de director, şef serviciu sau secretar al Prefecturii şi Municipiului. Mai înainte însă, din 20 august 1974 până în 22 ianuarie 1990 (un fleac, 16 ani) a lucrat la Ministerul de Interne, de care aparţinea, după cum se ştie, şi Securitatea. Chestie scrisă pe un rândişor mic, foarte mic, din CV.

Revoluţionar fără jenă

Oricât a încercat, doamna Pătraşcu nu a reuşit să facă Primăria să spună adevărul. Aşa că a făcut un denunţ penal împotriva lui Noni pentru fals şi uz de fals în declaraţii. Peste toate, pentru că tupeul unui fost ofiţer de Securitate nu cunoaşte margini, Fostul securist, Nicolae Paraschiv, e şi revoluţionar. Ba chiar, a cerut preschimbarea Certificatului de Luptător  Remarcat prin Fapte Deosebite în Revoluţia din 1989, conform Legii 341/2004, certificat de revoluţionar obţinut în 1992 în condiţii cel puţin suspecte. Legea precizează clar că:  „De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele, civili sau militari, care sunt dovedite a fi fost implicate în activităţile fostei securităţi ca poliţie politică, precum şi persoanele care au organizat, au acţionat, au instigat şi au luptat, sub orice formă, împotriva revoluţiei din decembrie 1989. “

Fotografiat cu arma cu lunetă în mână

Cu toată „contribuţia hotărâtă” la victoria revoluţiei, după cum spune Noni în formulările vomitive din cererea de acordare a certificatului de revoluţionar, a fost arestat în noaptea de 23 spre 24 decembrie, 1989. Acuzaţia: terorism. Motiv pentru care a petrecut cinci nopţi în arestul Miliţiei Judeţului Brasov , după cum singur declară. Principala sa contribuţie la victoria revoluţiei, aşa cum reiese din propria declaraţie, a fost capturarea lui Tudor Molan, un poştaş, care ar fi fost surprins trăgând asupra nevinovaţilor. S-a păstrat chiar o poză, în care, de fapt, cel care apare cu o armă cu lunetă într-o mână, este Noni. Cu cealaltă îl ţine strâns pe Molan. Interesant este că poştaşul nu a recunoscut niciodată că a avut arma asupra sa. Nici n-a mai avut prea mult timp, murind câteva zile mai târziu în arestul Miliţiei. La autopsie s-a constatat că a avut coastele rupte şi capul spart. În Certificatul Medico-Legal s-a spus că loviturile le-a primit în mulţimea de oameni indignaţi, după ce a fost, cică, prins de Noni. Paradoxal, sau nu, în acelaşi arest al Miliţiei, au ajuns şi maiorul Paraschiv împreună cu un alt ofiţer de securitate, Murariu. În aceeaşi perioadă cu Molan. Unul dintre cei trei nu a rezistat.

 „Cu pistolul la spate”

Pe vremea când îl slujea pe Ceauşescu, cu mult înainte de a-l sluji pe Scripcaru, ca securist, Noni răspundea de sistemul sanitar şi avea un birou special chiar în clădirea Direcţiei Sanitare. Doamna Petraşcu s-a apucat, gazetăreşte, să adune declaraţii de la cei cu care Noni a făcut poliţie politică. Iată ce povestesc câţiva dintre ei:

Sorin Boacă, un braşovean cu gura mare, l-a înjurat în public pe Ceauşescu. Omul a fost ridicat în cursul săptămânii 20-27 octombrie 1989 de către căpitanul de securitate Radoslav şi dus la Miliţie, mai apoi la Securitate. Aici a fost anchetat timp de 20-25 de zile de către maiorul Nicolae  Paraschiv. Securistul era interesat să afle de ce Sorin Boacă îl înjură pe Ceauşescu, de ce vrea să plece din ţară, de ce este nemulţumit de regimul comunist, sugerându-i anchetatului, „câteodată cu pistolul la spate”, că se poate ajunge la situaţia din 15 noiembrie 87. „O şleahtă de nemernici au devastat Consiliul Judeţean, iar eu sunt pus aici să previn astfel de situaţii”, i-ar fi explicat Noni lui Boacă. Din cauza absenţelor de la serviciu, Boacă şi-a pierdut în 06 decembrie 1989 serviciul la IJPIPS.
Un alt braşovean, Ciprian Albert Aranuşi, declară tot sub semnătură privată, că în luna august şi septembrie 1989, aceeaşi securişti, respectiv Paraschiv şi Radoslav, l-au anchetat la sediul Securităţii Braşov, pentru că aveau „informaţii” că vrea să părăsească ţara. Scârbit că tot securiştii sunt la putere, braşoveanul a emigrat în 1990 în Belgia. Astăzi, după 17 ani, din acest punct de vedere, în România nu s-a schimbat mare lucru.

Nu-i plăcea Europa. Liberă

Actuala mână dreaptă a primarului, ca maior de Securitate, nu a iertat nici femeile. Maria Piţul, asistentă de laborator la Spitalul Judeţean, a fost anchetată de maiorul de securitate Nicolae Paraschiv pentru infracţiunea de a fi ascultat postul „Europa Liberă”. După cum declară femeia, Paraschiv a chemat la audieri şase persoane, timp de două luni, în anii 1980-1981, toate asistente şi colege cu Maria Piţul, pentru a afla ce comentează aceasta la servici în legătură cu evenimentele din Polonia, intervenţiile ruşilor în Afganistan, etc., informaţii auzite la Europa Liberă. Ulterior a fost anchetată şi Maria Piţul. Tonul securistului Noni alterna: era când prietenos ,cand  ameninţător, până s-a enervat şi i-a dictat femeii ce trebuie să scrie în declaraţie. Speriată, femeia a fost nevoită să recunoască cum că ar fi afirmat: „dacă nu se iau măsuri urgente economico-administrative, vom ajunge mai rău decât în Polonia”. Suficient pentru ca, ulterior, să devină docilă. Altfel, pentru ceea ce a scris şi semnat, ae fi ajuns pe mâna băieţilor de la Securitate care se poartă mai urât”, după cum i-a spus, prieteneşte, Noni. În final, a urmat o şedinţă de condamnare a atitudinii contrarevoluţionare a tovarăşei, ţinută în biroul şefului de secţie.

„Beciurile Securităţii”

O altă victimă a securistului Noni, actuala mână dreaptă a primarului Georgică, a fost inginerul Marius Troenaru. Fiul unui inspector de la Sănătate, Troenaru terminse politehnica şi fusese repartizat undeva în Mehedinţi. În 1989, în timp ce Marius era într-o delegaţie la Braşov, la uşa familiei Troenaru a sunat cuplul de securişti Radoslav-Paraschiv şi i-au ordonat să se prezinte a doua zi la Secu. Inginerul povesteşte, sub semnătură, că Paraschiv a urlat la el şi l-a înjurat, pentru că aflase că ar vrea să fugă din ţară pe Dunăre. Ancheta a durat mai multe zile, timp de trei-patru ore. „Dacă nu spui tot nu mai ieşi niciodată, bă, din beciurile Securităţii!”, ţipa congestionat Noni. Chiar şi prietenii şi vecinii inginerului au fost chemaţi la Securitate, interogaţi şi puşi de Noni să dea declaraţii despre Troenaru.

Le-a ţinut microfonul

Spaima familiei Troenaru s-a terminat doar odată cu revoluţia. Spaima noastră, însă, a dăinuit. Asta pentru că Noni ar putea face în continuare poliţie politică. Nu tot pentru PCR, această formaţiune politică nefiind reprezentată în Consiliul Local. Există, însă, un alt partid, care,in plan local,  face toate eforturile să-şi protejeze securistul. Să-i fi văzut numai, atunci când au depus jurământul pentru noul mandat, cum îl sorbeau din ochi. În timp ce el, vajnicul Noni, le ţinea microfonul. De, apucături securiste!

Maior de la revoluţionari

CITAT

„A ascuns faptul că a fost ofiţer activ de securitate şi că a desfăşurat activităţi de poliţie politică, ce au adus atingere integrităţii şi demnităţii persoanei, şi a făcut fals şi a uzat de fals în declaraţii, sub semnătură privată, pentru a ocupa funcţia publică de secretar al primăriei Braşov”

Din Denunţul penal la adresa lui Noni, mâna dreaptă a primarului

1  
Vineri, 15 decembrie 2006

 

"NEMERNICI" \ NUMARUL REVOLUTIONARILOR BRASOVENI A CRESCUT IN 17 ANI DE 10 ORI

Cristian STOICHICIText Box:       Vineri, 15 decembrie 2006      'NEMERNICI' \ NUMARUL REVOLUTIONARILOR BRASOVENI A CRESCUT IN 17 ANI DE 10 ORI   Cristian STOICHICI    Presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politic Brasov, Octav Bjoza spune ca activistii PCR si UTC, ofiterii de Securitate si Militie si directorii de institutii au ramas in continuare la putere si 'ca o culme a nerusinarii, au ajuns prin fals si impostura chiar revolutionari!'.    De la 125, la 1.112  Prezent in decembrie ´89 pe holurile Prefecturii, Bjoza isi aminteste ca in aprilie 1990, la Brasov, erau 125 de revolutionari. Pentru primirea celui de-al 126-lea s-a iscat atunci un mare scandal. Au trecut 17 ani, iar din Asociatia 'Decembrie ´89' nu mai putin de 1.112 de persoane au solicitat preschimbarea certificatelor de luptatori remarcati prin fapte deosebite. Adica de zece ori mai multi. Desi constient ca lista sa nu e completa, presedintele AFDPBv i-a nominalizat pe oamenii fostului regim care au devenit revolutionari.     Securisti si militieni revolutionari  Din randul fortelor de represiune, deveniti revolutionari la 'apelul de seara', Bjoza i-a amintit pe Mihai Brebenel, maior si seful Biroului de Paza si Ordine al Militiei Brasov si seful plutoanelor de interventie ale Militiei in situatii speciale, Ioan Dustinta, fost sef al Biroului de Paza si Ordine al Militiei, Ion Lupu, colonel si seful trupelor de securitate UM 391, Cornel Rusu, maior MapN si mana dreapta a generalului Ioan Florea si maiorul de securitate, Nicolae Paraschiv, actualul secretar al Primariei Brasov. Cel din urma este acuzat ca in toamna lui ´89 ar fi anchetat chiar doi revolutionari autentici, Sorin Boaca si Ciprian Aranusi. Paraschiv ar fi afirmat despre manifestantii brasoveni din 15 noiembrie 1987: 'O sleahta de nemernici!'. Au mai fost nominalizati ofiterii Kovacs Martin, Sorin Anitei si Mihai Folea, plutonierul Gelu Vladoiu de la Penitenciarul Codlea. Octav Bjoza i-a amintit si pe fostii activisti deveniti revolutionari.  Printre ei se numara Gheorghe Radulescu, fost director al Gospodariei de Partid, Gheorghe Popica, secretar PCR al ONT si fost sef al Complexului ARO Palace sau Victor Carausu, fost secretar UTC la fabrica de autocamioane. Presedintele AFDPBv a mai scos la iveala inca alti 16 directori, sefi de servicii sau chiar simplii angajati care au ajuns revolutionari la asa-numitul 'apel de seara'.    Terenuri, spatii comerciale...  O acuza adusa altor nominalizati este legata de atribuirea de terenuri, spatii comerciale sau imputerniciri de reprezentare. Din aceasta categorie fac parte actualii primari din Cristian si Ghimbav sau directorul Cadastrului. Printre cei care au devenit revolutionari in conditii cel putin bizare sunt nominalizati un fost prefect al Brasovului, actuali consilieri locali sau judeteni, un fost rector al Universitatii 'Transilvania' si actualul secretar de stat de la Ministerul Mediului, Vasile Bran. Un alt nume care apare pe lista este si cel al consilierului local Vasile Kraila, care a tinut sa precizeze: 'Ii respect si ii compatimesc pe cei care au avut de suferit de pe urma comunistilor. Dar asta nu le da dreptul sa improaste cu noroi. Eu nici macar nu eram atunci la Brasov, ci la Bucuresti cu echipa nationala. Sunt printre cei care n-am mers niciodata sa solicit ceva si nici n-am beneficiat de terenuri, magazine sau scutiri de impozite. Dar eu, cel putin, am facut ceva pentru Brasov'. Nici seful revolutionarilor brasoveni, fostul deputat PRM si PSD, Dorin Lazar Maior, nu a scapat de acuzatiile lui Bjoza.    Instiintari catre Guvern si Procuratura  In concluzie, presedintele AFDP Bv cere conducerii Asociatiei 'Brasov - Decembrie ´89' sa puna la dispozitia presei dosarele revolutionarilor care au obtinut certificate in baza Legii 42/1990, precum si cele de preschimbare in baza Legii 341/2004. In plus, Bjoza a trimis lista la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor solicitandu-i lui Petrisor Moraru sa verifice respectivele dosare. De asemenea, a fost sesizat Parchetul Militar Brasov si magistratul Dan Voinea, pentru a audia toate persoanele nominalizate si a clarifica implicarea lor in evenimentele din decembrie 1989.  Prin Legea 341/2004, luptatorilor pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 li se acorda mai multe drepturi. Unele dintre ele de-a dreptul speciale.

Presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politic Brasov, Octav Bjoza spune ca activistii PCR si UTC, ofiterii de Securitate si Militie si directorii de institutii au ramas in continuare la putere si "ca o culme a nerusinarii, au ajuns prin fals si impostura chiar revolutionari!".

De la 125, la 1.112
Prezent in decembrie ´89 pe holurile Prefecturii, Bjoza isi aminteste ca in aprilie 1990, la Brasov, erau 125 de revolutionari. Pentru primirea celui de-al 126-lea s-a iscat atunci un mare scandal. Au trecut 17 ani, iar din Asociatia "Decembrie ´89" nu mai putin de 1.112 de persoane au solicitat preschimbarea certificatelor de luptatori remarcati prin fapte deosebite. Adica de zece ori mai multi. Desi constient ca lista sa nu e completa, presedintele AFDPBv i-a nominalizat pe oamenii fostului regim care au devenit revolutionari.

Securisti si militieni revolutionari

Din randul fortelor de represiune, deveniti revolutionari la "apelul de seara", Bjoza i-a amintit pe Mihai Brebenel, maior si seful Biroului de Paza si Ordine al Militiei Brasov si seful plutoanelor de interventie ale Militiei in situatii speciale, Ioan Dustinta, fost sef al Biroului de Paza si Ordine al Militiei, Ion Lupu, colonel si seful trupelor de securitate UM 391, Cornel Rusu, maior MapN si mana dreapta a generalului Ioan Florea si maiorul de securitate, Nicolae Paraschiv, actualul secretar al Primariei Brasov. Cel din urma este acuzat ca in toamna lui ´89 ar fi anchetat chiar doi revolutionari autentici, Sorin Boaca si Ciprian Aranusi. Paraschiv ar fi afirmat despre manifestantii brasoveni din 15 noiembrie 1987: "O sleahta de nemernici!". Au mai fost nominalizati ofiterii Kovacs Martin, Sorin Anitei si Mihai Folea, plutonierul Gelu Vladoiu de la Penitenciarul Codlea. Octav Bjoza i-a amintit si pe fostii activisti deveniti revolutionari.
Printre ei se numara Gheorghe Radulescu, fost director al Gospodariei de Partid, Gheorghe Popica, secretar PCR al ONT si fost sef al Complexului ARO Palace sau Victor Carausu, fost secretar UTC la fabrica de autocamioane. Presedintele AFDPBv a mai scos la iveala inca alti 16 directori, sefi de servicii sau chiar simplii angajati care au ajuns revolutionari la asa-numitul "apel de seara".

Terenuri, spatii comerciale...
O acuza adusa altor nominalizati este legata de atribuirea de terenuri, spatii comerciale sau imputerniciri de reprezentare. Din aceasta categorie fac parte actualii primari din Cristian si Ghimbav sau directorul Cadastrului. Printre cei care au devenit revolutionari in conditii cel putin bizare sunt nominalizati un fost prefect al Brasovului, actuali consilieri locali sau judeteni, un fost rector al Universitatii "Transilvania" si actualul secretar de stat de la Ministerul Mediului, Vasile Bran. Un alt nume care apare pe lista este si cel al consilierului local Vasile Kraila, care a tinut sa precizeze: "Ii respect si ii compatimesc pe cei care au avut de suferit de pe urma comunistilor. Dar asta nu le da dreptul sa improaste cu noroi. Eu nici macar nu eram atunci la Brasov, ci la Bucuresti cu echipa nationala. Sunt printre cei care n-am mers niciodata sa solicit ceva si nici n-am beneficiat de terenuri, magazine sau scutiri de impozite. Dar eu, cel putin, am facut ceva pentru Brasov". Nici seful revolutionarilor brasoveni, fostul deputat PRM si PSD, Dorin Lazar Maior, nu a scapat de acuzatiile lui Bjoza.

Instiintari catre Guvern si Procuratura
In concluzie, presedintele AFDP Bv cere conducerii Asociatiei "Brasov - Decembrie ´89" sa puna la dispozitia presei dosarele revolutionarilor care au obtinut certificate in baza Legii 42/1990, precum si cele de preschimbare in baza Legii 341/2004. In plus, Bjoza a trimis lista la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor solicitandu-i lui Petrisor Moraru sa verifice respectivele dosare. De asemenea, a fost sesizat Parchetul Militar Brasov si magistratul Dan Voinea, pentru a audia toate persoanele nominalizate si a clarifica implicarea lor in evenimentele din decembrie 1989.
Prin Legea 341/2004, luptatorilor pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 li se acorda mai multe drepturi. Unele dintre ele de-a dreptul speciale.

 

1
Vineri, 15 decembrie 2005

 

Revoluţie măsluită

(Click pentru zoom)* Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi participant la evenimentele din decembrie ’89, contestă notabilităţi braşovene ajunse prin fals pe lista revoluţionarilor braşoveni cu certificat * Ieri, într-o conferinţă de presă, fostul deţinut politic a dat publicităţii o listă de 41 de nume cunoscute de braşoveni care, în opinia sa, nu ar trebui să se găsească printre adevăraţii revoluţionari din Decembrie ’89

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici - filiala Braşov, Octav Bjoza, contestă calitatea de „revoluţionar autentic“ pentru cel puţin 41 de persoane de pe lista luptătorilor în Revoluţia Română, ale căror dosare au fost depuse la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor şi care au pretenţia reînnoirii certificatelor de revoluţionar. Octav Bjoza, a fost participant la evenimentele din decembrie ’89 de la Braşov, şi unul dintre primii care au intrat, în ziua de 21 decembrie, în sediul Securităţii şi care mai apoi a luat legătura cu mai toate centrele de comandă ale revoluţionarilor din Braşov, prin natura funcţiei pe care o ocupa în cadrul Electromontaj. Bjoza a dat ieri publicităţii numele mai multor braşoveni, între care se numără nouă foşti ofiţeri ai Miliţiei şi Securităţii, patru activişti ai PCR sau UTC, foşti şi actuali directori ai unor importante societăţi comerciale din Braşov, consilieri judeţeni sau locali, primari de localităţi în care revoluţionarii au primit terenuri, notabilităţi ale Braşovului, care, în opinia sa, nu sînt revoluţionari autentici.

Motivaţie
„De ce eu şi de ce acum? Eu, pentru că vorbesc din interiorul fenomenului, ca unul care am intrat printre primii în sediul Securităţii şi am urmărit apoi, de la distanţă, an de an, ce se întîmplă cu asociaţiile de revoluţionari din Braşov. Mi-aş fi dorit să merg la asociaţia lor ca la un templu sfînt, pentru curajul pe care l-au avut aceşti oameni. În loc însă ca lumea să-i respecte, îi huleşte din cauza unor impostori care au pus mîna pe această asociaţie. Nu pun în discuţie creşterea exponenţială a numărului de revoluţionari, care în aprilie 1990 erau doar 125, iar acum au ajuns să fie 1.125, numai luptători cu merite deosebite, ci chiar calitatea de revoluţionar a unora dintre aceştia, mulţi dintre ei fie foşti securişti sau cadre în Miliţie, fie deveniţi revoluţionari mult după evenimentele din decembrie“, a precizat Octav Bjoza. Lista întocmită de preşedintele AFDPR Braşov are la bază materiale furnizate în cutia poştală a asociaţiei de către un anonim, în urmă cu două săptămîni, şi verificate apoi de preşedintele AFDPR, împreună cu alte persoane, unele chiar din rîndul ALRUE (Asociaţia Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor) - Braşov Decembrie ’89. Octav Bjoza a afirmat chiar că a văzut copiile unora dintre dosarele depuse la SSPR.

Cum a funcţionat multiplicarea impostorilor

„Primii impostori au pătruns în asociaţie încă din ’90. Apoi au dat declaraţii de martori că X şi Y au fost lîngă ei. Noii veniţi au dat la rîndul lor declaraţii de martori, şi numărul impostorilor a crescut exponenţial“, explică Bjoza fenomenul prin care „impostorii au pus mîna pe asociaţie, poate chiar pentru a-i discredita pe adevăraţii revoluţionari“. Aşa se explică poate de ce unul dintre simbolurile revoluţiei din Braşov, Ioan Demi, care a mobilizat coloana de manifestanţi de la Întreprinderea de Construcţii Aeronautice încă din 21 decembrie, a fost dat afară din asociaţie, în timp ce „persoane care nu au avut nicio treabă cu evenimentele din decembrie au acum certificate de revoluţionar sau urmează să obţină“, crede Bjoza.

Întrebări
Liderul AFDPR Braşov a mai spus că listele pe care le-a întocmit nu sînt nici complete, nici de netăgăduit în cazul anumitor persoane nominalizate. „Însă este imposibil să nu te întrebi cum se face că sînt revoluţionari primarii care au dat pămînt unor falşi revoluţionari, notarul public care a operat majoritatea actelor notariale necesare intrării în drepturi a unor falşi revoluţionari, sau cum se face că anumiţi revoluţionari braşoveni au declaraţii de martor nu de la locul în care susţin că au activat, ci din chiar altă localitate“, susţine Bjoza.

Solicitări
Bjoza a solicitat asociaţiei revoluţionarilor din Braşov, în fruntea căreia se află Dorin Lazăr Maior, apărut şi el pe scena Revoluţiei după 1990, „să pună la dispoziţia presei dosarele cuprinzînd memoriile şi declaraţiile martorilor pentru fiecare revoluţionar care a obţinut certificate în baza Legii 42/1990, precum şi cele de preschimbare a certificatelor de revoluţionar în baza Legii 341/2004“ şi a solicitat ministrului secretar de stat SSPR, Petrişor Morar, „să ia act de aceste informaţii şi să procedeze în consecinţă, nemailăsînd ca aceste dosare să fie verificate chiar de către impostori“. Bjoza s-a adresat şi Parchetului Militar Braşov, dar şi şefului parchetelor militare, generalului Dan Voinea, solicitînd audierea tuturor acestor persoane. „Îi asigur pe adevăraţii revoluţionari, cît şi pe răniţii Revoluţiei şi urmaşii martirilor, de stima şi consideraţia mea. Din păcate, imaginea lor a fost mînjită de falşii revoluţionari, iar adevărul trebuie să iasă la iveală“, spune Bjoza.

Lazăr Maior, din nou contestat

Unul dintre numele care nu apare acum pe lista lui Bjoza este cel al foarte contestatului preşedinte al Blocului Naţional al Revoluţionarilor şi al ALRUE Braşov, Dorin Lazăr Maior. Una dintre marile sale realizări în calitate de revoluţionar a fost contractarea unui credit de 268 milioane lei vechi, în anii ’94-’95, de la Bancorex, pentru care a garantat cu „fîşia de livadă supraevaluată de 10 ori, pe care a primit-o la Ghimbav“, spune Bjoza. Ioan Demi, prezent şi el la conferinţa de presă de ieri, a declarat că „Lazăr Maior este principalul vinovat de toate problemele asociaţiei de la Braşov. Maior a apărut în 1992 în asociaţie, iar noi, membrii fondatori, l-am contestat încă de atunci. El a declarat că a fost patru zile şi patru nopţi pe lîngă generalul Florea. Totuşi, chiar pe site-ul SSPR a apărut oficial precizarea că Maior nu are documentele necesare preschimbării certificatului. Care totuşi i-a fost preschimbat“. Întrebat care este motivul pentru care membrii asociaţiei nu îl contestă pe Maior, ba chiar l-au reales preşedintele lor, Demi a răspuns că „de 17 ani se tot vorbeşte despre Maior, şi nu i s-a întîmplat nimic. Din contră, colegi de-ai noştri au luat bătaie de la bodyguarzii lui“. „Iar acum, nimeni nu mai spune nimic, pentru că este momentul preschimbării certificatelor, iar dacă spui ceva de Maior, rişti să nu mai primeşti certificatul de revoluţionar. Dosarul meu, de pildă, a dispărut de la Bucureşti“, susţine Demi, un vechi contestatar al lui Maior. Dorin Lazăr Maior nu a putut fi contactat ieri, pentru a-şi preciza punctul de vedere.

„Se ştie foarte bine şi există imagini-document că revoluţionarii au depăşit 125 de persoane. Domnul Bjoza este un domn respectabil, iar dacă dumnealui crede că am făcut fals sau uz de fals în dosarul depus pentru certificatul de revoluţionr nu are decît să facă o plîngere penală. Am ieşit să lupt împotriva comunismului, nu pentru certificat. Am fost la Consiliul Judeţean şi am coordonat revoluţionarii de la Primăria din Predeal.“
Iancu Vespasian, consilier judeţean independent

„Nu este niciun adevăr. Am fost în grupul de la Tractorul. Domnul Bjoza nu a putut fi peste tot. Noi, toţi şefii de secţii, am participat activ. Am stat o săptămînă acolo. Am fost la început în oraş, apoi împreună cu mai mulţi colegi ne-am întors în fabrică şi am avut grijă de armament. Iar de pe urma certificatului, am doar un teren de fîneaţă, la Săcele.”
Emil Niţă, consilier judeţean PSD

„Pămîntul s-a dat de către prefect, nu de către mine. Luaţi documentele şi vedeţi. Maior mergea la prefect, iar mie mi s-a cerut această treabă. Eu am fost la Revoluţie la barajul de la apă. Le-am dat de mîncare celor de acolo. Am fost vicepreşedinte la revoluţionari. Am certificat, dar n-am profitat de el. N-am luat pămînt şi nici altceva.“
Vasile Laţa, primarul municipiului Săcele

„Eu zic că nu prea a fost peste tot, domnul Bjoza. Eu am fost la Universitate, la Judeţ, peste tot, în 12-13 ianuarie. Iar în 21, la ora 14.00, eram în corpul M al Universităţii, la un curs de învăţămînt politic. Ar trebui să-i întrebe pe studenţii de la Rectorat cine i-a organizat. Am certificat, dar n-am luat nimic, nici magazin, nici pămînt, nimic.“
Sergiu Chiriacescu, consilier local PSD

„Îi respect vîrsta acestui domn. Eu întîmplător am participat la revoluţia de la Bucureşti. Am certificatul, dar niciodată n-am pretins niciun drept: nici teren, nici magazin, nici scutire de impozit la salariu. Brevetul meu de revoluţionar a fost publicat în primul Monitor Oficial care a cuprins liste de revoluţionari. Pentru mine este o chestiune simbolică.“
Vasile Kraila, consilier local independent

NR: Din păcate, Monitorul Expres nu a reuşit să obţină replicile tuturor celor aflaţi pe lista întocmită de Octav Bjoza, unii refuzînd să comenteze, iar alţii fiind de negăsit ieri pînă la închiderea ediţiei.


Avantaje pentru revoluţionari
* Posesorii de certificate de revoluţionar, conform Legii 431/2004, beneficiază lunar de unul pînă la două salarii medii brute pe economie în funcţie de aportul adus la revoluţie în decembrie ’89, la care se adaugă diverse facilităţi cum ar fi bilete gratuite de călătorie cu trenul, bilete de tratament, scutiri de taxe şi impozite, primirea unor suprafeţe de teren arabil sau spaţii comerciale.

LISTA LUI BJOZA


* Lista a fost întocmită de Octav Bjoza, împreună cu explicaţiile din dreptul fiecărui nume


FAPT: La Braşov, în aprilie 1990 erau 125 de revoluţionari. În prezent au depus cereri pentru preschimbarea certificatelor 1.112 revoluţionari.

* Foşti ofiţeri ai Miliţiei şi Securităţii care se regăsesc pe lista persoanelor care şi-au depus dosare pentru preschimbarea certificatelor de revoluţionar:

BREBENEL MIHAI – maior, şeful biroului de pază şi ordine al Miliţiei Braşov, şeful plutoanelor de intervenţie ale Miliţiei în situaţii speciale (martori: Angheluţă Ioniţă, Iordan şi Scorţeanu)
ANIŢEI SORIN – ofiţer de Miliţie;
FOLEA MIHAI GAVRIL – ofiţer Miliţia Economică (declaraţie de la Angheluţă Ioniţă şi Costea Vasile);
DUŞTINŢĂ IOAN – fost şef al biroului de pază şi ordine al Miliţiei Braşov (înaintea lui Brebenel);
LUPU ION – colonel, şeful trupelor de securitate UM 391 - „Rulmentul“ (Vasile Mardare, Paul Habath);
VLĂDOIU GELU – plutonier de intendenţă la Penitenciarul Codlea (n-a participat la evenimente fiind sub consemn);
RUSU CORNEL – maior MApN, vînători-de-munte, mîna dreaptă a generalului FLOREA IOAN; PARASCHIV NICOLAE – fost maior de Securitate. În memoriul de la dosar omite acest lucru, dîndu-se doar jurist. Culmea este că doi revoluţionari autentici (Boacă Sorin şi Ciprian Aranuşi) au fost anchetaţi chiar de acesta. Actual secretar al Primăriei Municipiului Braşov;
KOVACS MARTIN – fost ofiţer de Securitate.

* Foşti activişti de frunte ai PCR sau UTC, care se regăsesc pe lista luptătorilor în Revoluţia din Decembrie ’89:

RĂDULESCU GHEORGHE – fost director general al Gospodăriei Judeţene de Partid;
COSTEA VASILE – director economic al Gospodăriei Judeţene de Partid;
POPICA GHEORGHE – secretar PCR al ONT şi şef al complexului „Carpaţi“ (Aro Palace);
CĂRĂUŞU VICTOR – fost secretar UTC la Uzina „Steagul roşu“.

* Directori ajunşi revoluţionari. A nu se uita faptul că directorii erau numiţi de primul-secretar al Judeţenei PCR:

BELAŞCU CONSTANTIN – fost şi actual director în exerciţiu al Oficiului de Cadastru Braşov;
BOBOCEA VIAN – fost director la Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Braşov;
ALBU NICOLAE – actul director în exerciţiu la ARO PALACE SA, membru al conducerii fostului complex „Carpaţi “
POVÎRNARU DANIEL – fost director adjunct la ICSM Alimentara, apoi la SC Coral SA;
BĂRBAT TRAIAN – fost director general al întreprinderii „6 Martie“ Zărneşti, uzină de armament, în prezent consilier judeţean PD;
NEAGU LAURENŢIU – fost director al Trustul de Construcţii Braşov

* Tot la „apelul de seară“, adică la cîţiva ani după evenimentele din decembrie ’89, au devenit „revoluţionari“ şi următorii:

FRIGHENCIU IOAN - fost şef complex ONT „Postăvarul“;
GÂBOAN LIVIU - fost şef unitate ONT;
ANGHELUŢĂ IONIŢĂ - actual şef administraţiei complexului „Alpin“ - SC Poiana SA Braşov;
BENEA IONEL – şef complex „Capitol“
ANGHELESCU STELICĂ – fost salariat ONT „Carpaţi“;
MUNTEAN NICOLAE – fost salariat ONT „Carpaţi“;
CALCEA GHEORGHE – fost salariat ONT „Carpaţi“;
PĂCURARU GHEORGHE – fost salariat ONT „Carpaţi“;
KURT DANIEL – fost salariat ONT „Carpaţi“;
PETRESCU ADRIAN – fost salariat ONT „Carpaţi“.

Notă: Aproape toţi angajaţii ONT Carpaţi erau colaboratori ai Securităţii, prin natura meseriei, deoarece intrau în contact cu foate mulţi turişti, inclusiv străini.

* Lista unor notabilităţi braşovene care au devenit „revoluţionari“ în condiţii cel puţin bizare:

ISBĂŞOIU FLOREA – notarul public care operat în „spiritul legii“ majoritatea documentelor notariale privind atribuirea către revoluţionari de: terenuri, spaţii comerciale şi împuterniciri de reprezentare. În această situaţie se mai află şi alţi notari publici din Braşov;
OPRIŞ ION NICOLAE - fost prefect al Braşovului, făcut revoluţionar după ce a ajuns prefect;
ATOMEI GHEORGHE – fost preşedinte al unei cooperative meşteşugăreşti braşovene, actual consilier local PSD; ATOMEI MIOARA, soţia lui;
KRAILA VASILE – sportiv de performanţă la clubul Dinamo (clubul sportiv al MAI), actual consilier local independent;
CHIRIACESCU SERGIU – fost rector al Universităţii „Transilvania, consilier local PSD;
NIŢĂ EMIL – fost şef de secţie la Uzina „Tractorul“, actual consilier judeţean PSD
BRAN VASILE - fost şef de secţie la Uzina „Tractorul, fost deputat PD;
IANCU VESPASIAN – consilier judeţean independent;
DRAGOŞ SERAFIM – primar în exerciţiu la Cristian;
LAŢA VASILE – primar în exerciţiu la Săcele;
TOMA DOREL – primar în exerciţiu la Ghimbav;
BUTURĂ IOAN – fost viceprimar la Ghimbav

autor: Andrei Paul