Portalul Revolutiei

Discutii generale => Forum => Subiect creat de: florin1989 din Martie 25, 2012, 18:11:48



Titlul: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 25, 2012, 18:11:48

 (http://Consultanta pentru revolutionarii care au probleme juridice cu executarea silita de catre banci intrucit au ramas fara indemnizatie.Daca stim cum sa abordam bancile putem amina aceasta procedura.)


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: nor din Martie 25, 2012, 20:08:28
Asta ce mai e?!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 25, 2012, 21:43:47

 Consultanta juridica pentru revolutionarii aflati in executare silita la banci intrucit numai pot plati ratele din cauza ca li s-a suspendat indemnizatia.Procedura corecta cu banca pentru a amina executarea silita.Daca se ajunge la executor acesta isi pune onorariu si cheltuieli de executare ( 2500-3500) lei, care ingreuneaza si mai mult situatia debitorului.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 27, 2012, 13:23:22

 La acest topic am sa mai postez din practica judiciara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind procese cu revolutionari.Este utila celor care mai au procese pe rol.

 "  O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

                                               

 

Decizia nr. 2114/2009
 Dosar nr. 13709/3/2008
 

 

 

Şedinţa publică de la 9 aprilie 2009
 

 

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1 .Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, urmare a declinării competenţei de soluţionare de către Tribunalul Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A.V. a solicitat, în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, obligarea pârâtului la eliberarea certificatului de luptător, rănit sau luptător remarcat, în temeiul Legii nr. 341/2004, precum şi obligarea la plata daunelor materiale şi morale.

2. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formulării cererii

In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că la data de 26 septembrie 2004 a înaintat pârâtei dosarul în scopul preschimbării certificatului de revoluţionar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004, solicitarea sa nefiind însă soluţionată, cu toate că a depus toate documentele necesare.

A mai precizat reclamantul că la data de 4.02.2008 s-a adresat pârâtei cu plângere prealabilă, ulterior formulând numeroase memorii în scopul soluţionării cererii sale.

3. Apărările invocate de pârât prin întâmpinare

Pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a depus întâmpinare la dosarul cauzei, invocând, pe cale de excepţie, netimbrarea cererii la valoarea integrală a daunelor solicitate şi prematuritatea introducerii cererii, pe fond solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

4. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2864 din 28 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, instanţa a respins excepţiile invocate de pârât privind netimbrarea şi prematuritatea cererii. Pe fondul cauzei, instanţa a admisă acţiunea formulată şi a constatat refuzul SSPR de a analiza dosarul reclamantului înregistrat sub nr. 43 din 26 septembrie 2004 privitor la preschimbarea certificatului de revoluţionar în sensul cerinţelor Legii nr. 341/2004, obligând pârâtul să elibereze reclamantului noul tip de certificat cu titlul de " luptător remarcat prin fapte deosebite" şi să-i acorde indemnizaţia reparatorie restantă cuvenită legal de la data de 1 octombrie 2004 la zi, precum şi celelalte drepturi prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu plata de daune cominatorii de 1000 lei pe zi de întârziere, după scurgerea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii.

5. Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei de fond

S-a reţinut, în ceea ce priveşte excepţiile invocate, că reclamantul a timbrat cererea de chemare în judecată în cuantumul prevăzut de lege, iar că, faţă de data limită până la care urmează a-şi desfăşura activitatea Comisia constituită la nivelul SSPR în scopul preschimbării certificatelor, respectiv 30 iunie 2009, acţiunea reclamantului nu poate fi apreciată ca fiind prematură.

Pe fondul cauzei, instanţa a constat existenţa refuzul nejustificat al pârâtei de soluţionare a dosarului reclamantului, reţinând că reclamantul se află deja în posesia certificatului nr. 8362 din 10 septembrie 1992, făcând dovada deja că s-a remarcat prin fapte deosebite în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989, astfel încât pârâta nu se poate prevala de faptul că dosarul nu a fost constituit în sensul cerinţelor legale.

A apreciat instanţa că preschimbarea vechiului certificat cu noul certificat urmează a se face în sensul dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004 " luptător remarcat pentru fapte deosebite", acţiunea reclamantului în timpul revoluţiei fiind deja dovedită, astfel cum dispun şi prevederile art. 3 alin. (2) din acelaşi act normativ.

6. Recursul formulat de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989

Motive de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 6, art. 304 pct. 7 şi art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

6.1. Instanţa de fond a respins în mod greşit excepţia prematurităţii acţiunii, deoarece în raport de prevederile O.G. nr. 1/2008, care au prorogat termenul prevăzut de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 la 30 iunie 2009, recurenta nu poate elibera certificatele în interiorul termenului prorogat.

Recurentul reiterează şi excepţia lipsei procedurii prealabile, ca o completare a excepţiei prematurităţii introducerii acţiuni, deoarece reclamantul-intimat nu s-a adresat cu contestaţie Comisiei Parlamentare.

6.2. Recurentul invocă şi excepţia de nelegalitate a cererii, în conformitate cu art. 4 din Legea nr. 554/2004, deoarece prin cererea de chemare în judecată s-a cerut eliberarea certificatului doveditor, iar instanţa de fond a obligat instituţia să valideze cererea de preschimbare a certificatului doveditor, de unde rezultă că instanţa de fond s-a subrogat în atribuţii Comisiei S.S.P.R., dar şi ale Comisiei Parlamentare S.S.P.R.

6.3.Recurentul arată că îşi menţine şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive faţă de cererea reclamantului de eliberare a certificatului doveditor, care poate fi eliberat numai după analiza efectuată de Comisia S.S.P.R. şi avizul dat de Comisia Parlamentară.

6.4. Recurentul consideră că instanţa de fond a dat ceea ce nu s-a cerut şi a obligat-o la preschimbarea certificatului doveditor al reclamantului, în timp ce atribuţia Secretariatului este numai de a valida preschimbarea acestuia.

6.5. Plata indemnizaţiei reparatorii restante a fost acordată greşit, cu încălcarea prevederilor art. 41 din Legea nr. 341/2004, iar plata daunelor cominatorii de asemenea, deoarece reclamantul primeşte drepturile retroactiv, de la data depunerii dosarului de preschimbare.

II. Considerentele instanţei de recurs

1. Recursul este nefondat

2. Excepţia prematurităţii introducerii acţiunii a fost respinsă în mod corect de instanţa de fond, deoarece termenul de 30 iunie 2009 este termenul limită de rezolvare a tuturor cererilor înregistrate.

Prevederile art. 19 şi art. 20 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004 aprobate prin H.G. nr. 1214/2004 modificată şi completată se referă la publicarea anumitor liste, ulterior finalizării procesului de preschimbare a certificatelor de revoluţionari.

Excepţia lipsei procedurii prealabile este de asemenea neîntemeiată, având în vedere că nu suntem în prezenţa ipotezei pentru care se solicită plângerea prealabilă, şi anume a cererii de anulare a unui act administrativ, ci în ipoteza nesoluţionării cererii referitoare la un drept.

3. Excepţia de nelegalitate a cererii formulate întemeiată pe dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată nu poate fi primită, fiind inadmisibilă în raport de măsura conţinută de textul invocat, care se referă la un act administrativ unilateral şi nu la o acţiune introdusă în justiţie.

4. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive nu poate fi admisă, deoarece recurentul are obligaţia preschimbării certificatelor de revoluţionar.

Comisia S.S.P.R. este constituită în cadrul autorităţii recurente, iar Comisia Parlamentară eliberează numai un aviz. Avizul este dat urmare a înaintării dosarului de către Comisia S.S.P.R.

5. Instanţa de fond a dat reclamantului ceea ce a cerut, respectiv obligarea pârâtului la preschimbarea certificatului de revoluţionar, adică eliberarea noului tip de certificat.

Legea nr. 341/2004 nu vorbeşte de vreo obligaţie a recurentului de „validare a cererii de preschimbare” ci „de preschimbarea certificatului de revoluţionar”.

Recurentul are obligaţia să pregătească dosarul pentru toate etapele acestuia şi în final, să preschimbe certificatul de revoluţionar, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile legale.

6. Faţă de acestea, motivele de recurs referitoare la plata indemnizaţiei restante şi a daunelor cominatorii se dovedesc a fi nefondate, urmare a obligării recurentei la preschimbarea certificatului, indemnizaţia trebuie plătită, iar daunele cominatorii sunt doar mijloace de constrângere a debitorului de a-şi îndeplini obligaţia.

7 .În concluzie, nefiind întrunite motivele de recurs invocate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, se va respinge recursul ca nefondat.

           

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

            Respinge recursul declarat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinţei civile nr. 2864 din 28 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

            Irevocabilă.

            Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2009 .

 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 28, 2012, 12:30:33

 " De asemenea, CEJ (Curtea Europeana de Justitie), printr-o hotarare devenita celebra (Costa vs. Enel din 15.7.1964) a consacrat principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern al statelor membre. S-a decis astfel ca, decurgand din natura proprie a Comunitatii, suprematia dreptului comunitar asupra celui national este o conditie sine qua non a integrarii. De aceea, NORMELE COMUNITARE PRIMEAZA ASUPRA TUTUROR NORMELOR NATIONALE, CHIAR ULTERIOARE SI - ASPECT DEOSEBIT DE IMPORTANT, INDIFERENT DE NATURA SAU RANGUL TEXTULUI NATIONAL IN CAUZA (CONSTITUTIE, LEGE, DECRET, HOTARARE) ORI ALE TEXTULUI COMUNITAR (TRATAT, REGULAMENT, DIRECTIVA, DECIZIE).
In sistemul institutional al comunitatii, Curtea Europeana de Justitie detine o putere suverana. Interpretand in ultima instanta tratatele, deciziile Curtii nu pot fi puse in discutie nici de statele membre, nici de celelalte institutii comunitare. De aceea, este admis ca jurisprudenta CEJ este izvor al dreptului comunitar, alaturi de legislatia primara si secundara."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 29, 2012, 02:55:41

 " http://mariusmioc.wordpress.com/2012/03/28/ilie-dragulin-scrisoare-catre-primul-ministru/"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 29, 2012, 03:12:07

 " http://mariusmioc.wordpress.com/2012/03/28/ilie-dragulin-scrisoare-catre-primul-ministru/"

 Am citat mai sus din Blogul lui Marius mioc un articol care m-a indignat , nenorocitul asta de sef de oficiu juridic, Dragulin, se lauda cu faptul ca a " cistigat "  97% din procesele cu revolutionarii".
  Nenorocitul asta ii mai numeste si impostori pe acesti revolutionari.Intrucit stiu cum stau lucrurile ii rog pe acesti revolutionari sa-l actioneze in instanta pe acest prapadit si sa-i ceara despagubiri cit sa plateasca el si ina 10 generatii de ale lui! In primul rind printre revolutionarii confectionati in perioada 1992 - 1997 sint foarte multi impostori care stau la adapostul legii ( deh au fost publicati in MO au certificate si brevete.Cum le-au obtinut unii dintre ei? Au venit sefii de asociatii cu ele in alb, au dat banii si le-au fost completate certificatele in alb cu datele personale! Sa ne amintim ca prin 1995-1996 Bebe Certificat a realizat vreo 15000 de certificate in plus fata de listele Comisiei de aplicare a legii 42/1990 pentru situatia ca se mai greseste cind se completeaza datele personale!!!
;D ;D ;D ;


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 29, 2012, 09:31:34

 " http://www.ziare.com/bani/credit/cum-poti-evita-executarea-silita-1158624 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: bambilici din Martie 29, 2012, 20:07:36
Mr Primavara, printre certificatele acelea din `96 o fi fost si cel al decoratei din BMV?


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 29, 2012, 21:10:26
Mr Primavara, printre certificatele acelea din `96 o fi fost si cel al decoratei din BMV?

 Nu! N-a avut certificat pe legea 42/1990.L-a primit prin Asociatia 21 Decembrie Bucuresti.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 01, 2012, 11:14:19

 Recomand lui Grigore Petre s.a. care desi au cistigat initial la Curtea de Apel Bucuresti au pierdut la Inalta Curte de Casatie si Justitie procesele cu SSPR si CPRD s-a actioneze la CEDO pe temeiul art. 6 din Conentia CEDO si Protocolul aditional privind dreptul la un proces echitabil.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 01, 2012, 20:28:26

 " http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012040270658/Actualitate/Romania-12300-de-dosare-la-Curtea-Europeana-a-Drepturilor-Omului.html "



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 04, 2012, 21:56:30

 O speta interesanta pentru revolutionarii care au litigii cu SSPR : " http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=64&d=NjQwMDAwMDAwMDAwNzkzNg**"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 04, 2012, 21:58:19

 O speta interesanta pentru revolutionarii care au litigii cu SSPR : " http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=64&d=NjQwMDAwMDAwMDAwNzkzNg**"
" Dosare
Informaţii detaliate despre dosar
   
Numãr unic dosar:    58/64/2011
Înregistrat în data de:   20.01.2011
Obiect dosar:   obligaţia de a face
Materia juridicã:    Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:   Fond
Părţi:   CINTIRIGĂ AUREL : Reclamant
COMISIA PARLAMENTARĂ A REVOLUŢIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989 : Pârât
SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE REVOLUŢIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989 : Pârât
CĂI DE ATAC:   
Tip acţiune   Data declarare   Cine declara
Pagina 1
    
TERMENE DE JUDECATÃ:   
Data   Detalii
16/02/2011   Amână cauza
Solutie: Pentru a se pune în discuţia părţilor excepţiile invocate în cauză, s-a acordat termen la data de 16.03.2011
16/03/2011   Amână cauza
Solutie: În vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă în urma audierii reclamantului ce urmează a avea loc în faţa CPRD, s-a acordat termen la data de 4.05.2011.
04/05/2011   Amână cauza
Solutie: În vederea stingerii litigiului pe cale amiabilă, admite cererea de amânare formulată de reclamant
15/06/2011   Amână cauza
Solutie: În vederea emiterii unei adrese către comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 ,pt. a comunica rezultatul audierii reclamantului la data de 8.06.2011 îăn faţa membrielor comisiei
14/09/2011   Amână cauza
Solutie: Pentru ca reclamantul să precizeze dacă îţelege să renunţe la judecată faţă de pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi pentru ca pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemelor Revoluţionarilor din Decembrie 1989 să precizeze care este stadiul procedurii de preschimbare a certificatului de revoluţionar , s-a acordat termen la 26.10.2011
26/10/2011   Amână cauza
Solutie: Pentru a se reveni cu adresă către pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989- cu menţiunea de a depune la dosar, în copie certificată conform cu originalul, certificatul de revoluţionar ce face obiectul dosarului de preschimbare nr. 17991, împreună cu anexa de care a făcut vorbire în răspunsul la adresă, respectiv răspunsul comunicat reclamantului de către Comisia Parlamentară, urmează a acorda un termen de judecată, sens în care,
23/11/2011   Amână cauza
Solutie: Deliberând cu prioritate asupra excepţiilor invocate, urmează a le respinge. Referitor la excepţia netimbrării acţiunii, urmează a o respinge având în vedere obiectul cauzei, care este scutit de la plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar. În ceea ce priveşte excepţia lipsei procedurii prealabile, excepţia prematurităţii introducerii cererii de chemare în judecată şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii, urmează a le respinge faţă de obiectul litigiului şi înscrisurile depuse la dosar. Faţă de răspunsul comunicat atât de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 cât şi de reclamantul Cintirigă Aurel , din oficiu , instanţa invocă excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii şi pentru ca părţile să aibă posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere asupra acesteia, urmează a acorda un termen de judecată, sens în care:
17/01/2012   Amână cauza
Solutie: C U R T E A : Faţă de cererea în probaţiune solicitată de reclamantul Cintirigă Aurel, respectiv emiterea către pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a unor adrese,cu conţinutul mai sus menţionat, constatând ca fiind utile, pertinente şi concludente soluţionării cauzei, în baza art. 167 Cod procedură civilă, urmează a le încuviinţa; În vederea administrării probei ce urmează a fi încuviinţată, urmează a acorda un termen de judecată , sens în care,
14/02/2012   Amână cauza
Solutie: Faţă de cererile de amânare formulate de reclamantul Cintirigă Aurel şi de pârâta Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, precum şi faţă de revenirea cu adresă către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 cu conţinutul mai sus menţionat, urmează a le încuviinţa, a acorda un termen de judecată, sens în care,
27/03/2012   Amână cauza
Solutie: Pentru a da posibilitatea părţilor de a depune la dosar concluzii, scrise, amână pronunţarea la 3.04.2012
03/04/2012   Respinge cererea
Solutie: Respinge ca rămasă fără obiect cererea de eliberare certificat. Obligă pârâtul SSPRD să elibereze adeverinţă Hot.nr.70/F
Pagina 1
    
Ultima actualizare: 04.04.2012   
 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 07, 2012, 11:00:12

 " Check this out:  http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-sa-scapi-de-stres-975672.html (sent by Yahoo! Toolbar)"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 09, 2012, 22:05:55

 Inca o davada ca Inalta Curte de Casatie si inJustitie respinge pe banda rulanta cererile revolutionarilor.Rog si alti revolutionari care au dovezi ca judecatorii sint independenti si fata de lege sa le posteze la acest topic pentru centralizare a datelor.

" Număr dosar:    1860/2/2009
Data:    03.03.2010
Materie juridică:    Contencios administrativ şi fiscal
Obiect:    obligare emitere act administrativ
Stadiu procesual:    Recurs

Părţi1.    BACIU COSTICĂ   Recurent, Reclamant
2.    BADEA AUREL   Recurent, Reclamant
3.    BADEA GHEORGHE TOMA   Recurent, Reclamant
4.    BANCUTA CONSTANTIN   Recurent, Reclamant
5.    BARBU DUMITRU   Recurent, Reclamant
6.    BĂLĂNOIU MARIN   Recurent, Reclamant
7.    BOROS VICTOR   Recurent, Reclamant
8.    CHIRIAC DĂNUŢ   Recurent, Reclamant
9.    CLIM IOAN   Recurent, Reclamant
10.    COJOCARU ION   Recurent, Reclamant
11.    CONSTANTINESCU GHEORGHE   Recurent, Reclamant
12.    COROAMA LEON   Recurent, Reclamant
13.    COTE GRIGORE   Recurent, Reclamant
14.    CRISTEA ION   Recurent, Reclamant
15.    CUTAR ION   Recurent, Reclamant
16.    DAVID NICU   Recurent, Reclamant
17.    DELICOI PETRE   Recurent, Reclamant
18.    DIMA GHEORGHE   Recurent, Reclamant
19.    DINCĂ MARIN   Recurent, Reclamant
20.    DINICĂ CORNEL   Recurent, Reclamant
21.    DINU VASILE   Recurent, Reclamant
22.    DOCHIŢA IOAN   Recurent, Reclamant
23.    GRECU FLORINA   Recurent, Reclamant
24.    GRIGORE PETRE   Recurent, Reclamant
25.    IVAŞCU ION   Recurent, Reclamant
26.    LECA NIŢĂ   Recurent, Reclamant
27.    LIXANDRU ŞTEFANIA   Recurent, Reclamant
28.    MITRAN AURICA   Recurent, Reclamant
29.    NEDELCU MARIN   Recurent, Reclamant
30.    OLTEANU MIHALACHE   Recurent, Reclamant
31.    PANDURU NICU   Recurent, Reclamant
32.    PĂTRULESCU VASILE   Recurent, Reclamant
33.    POPESCU IOANA   Recurent, Reclamant
34.    POSTELNICU AUREL   Recurent, Reclamant
35.    RABAN FĂNEL   Recurent, Reclamant
36.    RADU AURELIAN   Recurent, Reclamant
37.    RĂDUCU GICĂ   Recurent, Reclamant
38.    RISTEA FLORENTIN   Recurent, Reclamant
39.    RIZESCU GHEORGHE   Recurent, Reclamant
40.    ROIBU GHEORGHE   Recurent, Reclamant
41.    RUSU OLIMPIU   Recurent, Reclamant
42.    RUSU ŞTEFAN   Recurent, Reclamant
43.    SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE REVOLUŢIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989   Intimat, Pârât
44.    STOIC IENA   Recurent, Reclamant
45.    STROE ION   Recurent, Reclamant
46.    TONE IOANA   Recurent, Reclamant
47.    VOICU RODICA   Recurent, Reclamant
48.    ZAHIU IULIAN   Recurent, Reclamant

Termene de judecatăNr.   Data   Soluţie   Detalii
1.    06.10.2010   DECIZIA 4103/06.10.2010. RESPINGE RECURSUL CA NEFONDAT.   Soluţionare
"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 12, 2012, 05:48:34

 " ags: managementul timpului, schimbare, economii, datorii

Exista nenumarate momente in viata noastra cand ne oprim in loc si privim spre trecut intrebandu-ne "dar daca...".

Ghidul Excel si lucreaza eficient, rapid, cu profesionalism

>> Detalii aici <<




Uitam, in acele clipe, ca indiferent de raspunsul pe care ni-l imaginam, nu putem schimba nimic din trecut si ne pierdem, in schimb, prezentul pe care alegem sa-l jertfim privind in urma.

Sunt insa cateva momente in care un "daca" poate sa aduca lucruri bune in vietile noastre, fie ca vorbim de cele profesionale sau personale. Iata doar cateva dintre acestea:

1. Daca nu intelegi un produs sau un serviciu, nu il cumpara pana nu afli despre ce e vorba.

2. Daca nu economisesti cel putin 10% din salariul tau, nu economisesti destul.

3. Daca vorbesti prea mult, oamenii nu te vor mai asculta. Daca nu vorbesti suficient, oamenii nu-ti vor auzi niciodata punctul de vedere.

4. Daca nu duci la bun sfarsit un lucru, sansele tale de succes sunt egale cu zero.

5. Daca datoriile tale lunare depasesc 40% din veniturile totale, vei ramane fara bani daca nu rezolvi problema in curand.

6. Daca ceva pare prea bun ca sa fie real, atunci e prea bun ca sa fie real.

7. Daca nu-i ajuti niciodata pe ceilalti, asteapta-te la acelasi tratament din partea lor.

8. Daca nu inveti din greseli, probabil ca nu prea inveti nimic.

9. Daca vreodata nu stii raspunsul, nu te teme sa intrebi.

10. Daca nu esti fericit, e timpul sa faci o schimbare."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 19, 2012, 04:37:48

 " http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 19, 2012, 04:40:52

 " http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp "
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

 

 

Decizia nr. 1335/2009
   

Dosar nr. 2643/2/2008

 

 

Şedinţa publică de la 11 martie 2009

 

 

            Asupra recursului de faţă;

            Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.V.M. a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 solicitând obligarea pârâtului la publicarea în Monitorul Oficial al României a certificatului de revoluţionar nr. 4035/1993.

            În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că după emiterea certificatului de revoluţionar nr. 4035/1993 de către comisia parlamentară pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, pârâtul avea obligaţia să publice certificatul menţionat în Monitorul Oficial al României.

            A mai arătat că întrucât pârâtul nu şi-a îndeplinit această obligaţie, reclamantul a fost pus în imposibilitatea de a obţine Brevetul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi a întâmpinat greutăţi în preschimbarea certificatului de revoluţionar, acţiune prevăzută de Legea nr. 341/2004.

            Prin Întâmpinare, pârâtul a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile, excepţia tardivităţii introducerii cererii şi excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

            Pe fondul cauzei a cerut respingerea acţiunii ca neîntemeiată, apreciind că publicarea certificatului de revoluţionar în Monitorul Oficial este lipsită de semnificaţie atâta vreme cât reclamantului nu i s-a atribuit şi titlul de luptător pentru victoria revoluţiei române din decembrie 1989.

            Prin sentinţa civilă nr. 2656 din 14 octombrie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţiile invocate de pârât ca neîntemeiate, a admis acţiunea reclamantului şi a obligat pârâtul să publice în Monitorul Oficial al României certificatul de revoluţionar al reclamantului nr. 4035/1993.

            Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut în esenţă următoarele:

A constatat că în raport cu petitul acţiunii formulată de reclamant şi anume refuzul nejustificat de soluţionarea cererii de către pârât, dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind procedura prealabilă nu au incidenţa în cauză.

A apreciat că în condiţiile în care potrivit art. 48 din H.G. nr. 566/1996, Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 şi-a încetat activitatea, termenul în care a fost introdusă acţiunea nu are relevanţă, astfel că excepţia tardivităţii introducerii cererii nu este întemeiată.

A considerat că întrucât singura autoritate administrativă centrală cu atribuţii în domeniul preschimbării certificatelor de revoluţionar este pârâtul, nici excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia nu este întemeiată.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa de fond a apreciat că pârâtului îi incumbă obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României certificatul de revoluţionar al reclamantului, aceasta decurgând din dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 341/2004 şi din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004 aprobate prin H.G. nr. 1412/2004.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

În motivarea recursului, recurentul a criticat hotărârea atacată pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

A arătat că în Monitorul Oficial al României se publică numai decretele prezidenţiale prin care Preşedintele României atribuie titlurile de Eroi Martiri al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, nu şi certificatele de revoluţionar.

A mai arătat că reclamantul nu a întreprins nici un demers către organele competente după ce i s-a eliberat certificatul de revoluţionar pentru a i se atribui titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.

Recurentul a mai arătat că şi în ipoteza în care certificatul de revoluţionar va fi publicat în Monitorul Oficial al României, reclamantul nu va putea obţine titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 dacă nu depune la dosar brevetul de atestare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990.

Examinând actele şi lucrările dosarului, din perspectiva motivelor de recurs invocate de recurent şi din oficiu, Înalta Curte va admite recursul şi va modifica sentinţa civilă atacată, în sensul că va respinge acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:

Intimatul reclamant a solicitat obligarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 să publice în Monitorul Oficial al României, certificatul de revoluţionar nr. 4035/1993 în scopul preschimbării acestuia în titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, titlurile prevăzute de lege, inclusiv Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 se conferă de către Preşedintele României, la propunerea comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989.

Totodată, potrivit art. 9 pct. 6 din Legea nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 care a abrogat Legea nr. 42/1990, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, se atribuie, prin decret, de către Preşedintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

            Prin O.U.G. nr. 184/1999, pentru completarea art. 5 din Legea nr. 42/1990, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a fost împuternicit să facă propuneri Preşedinţiei României pentru eliberarea titlurilor prevăzute de lege, inclusiv pentru titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, utilizând listele înaintate Guvernului de către organizaţiile revoluţionare legal constituite până la data de 31 decembrie 1992.

            Propunerile pentru eliberarea titlurilor se fac de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în cazul în care comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 prevăzută de Legea nr. 42/1990 nu a finalizat lucrările în vederea cărora a fost instituită.

            Potrivit alin. (3) al Articolului Unic din O.U.G. nr. 184/1999, listele cuprinzând propunerile pentru eliberarea titlurilor vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, eventualele contestaţii urmând să fie prezentate comisiei parlamentare prevăzute de lege, în termen de 30 de zile de la publicare.

            Aşadar, rezultă, din cele ce preced, că recurentul-pârât nu are competenţa legală de a publica în Monitorul Oficial al României certificatele de revoluţionar, cum în mod eronat a apreciat prima instanţă, ci poate numai să facă propuneri Preşedintelui României pentru eliberarea titlurilor conferite de lege.

            Pe de altă parte, Înalta Curte observă că intimatul-reclamant nu a invocat nici împrejurarea că ar fi urmat procedura prevăzută de lege, în sensul că ar fi contestat la comisia parlamentară listele cuprinzând propunerile pentru eliberarea titlurilor publicate în Monitorul Oficial al României.

            Faţă de aspectele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul, şi va modifica sentinţa civilă atacată, respingând acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

            Admite recursul declarat de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinţei civile nr. 2656 din 14 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

            Modifică sentinţa civilă atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantului C.V.M. ca neîntemeiată.

            Irevocabilă.

           


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 19, 2012, 04:45:57

 Inalta Curte de Casatie si Justitie este impotriva revolutionarilor.Singura solutie este recursul la CEDO.Postez in continuare dovezi in acest sens.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 09:13:56
 Nu ai dreptate Florin !. Citeste cu atentie considerentele Curtii !. Judecatorii de la ICCJ au judecat corect. Reclamantul a gresit capatul de cerere si a cerut publicarea CERTIFICATULUI in M.Of. si nu includerea in lista spre acordarea titlului de catre un presedinte al Romaniei . In cazul asta culpa sau intentia cadea in sarcina SSPR ca dupa eliberarea certificatului sa publice OBLIGATORIU in listele avansate presedintelui ca si o descarcare de gestiune , certificatul in vederea acordarii titlului inscris in acest certificat . Lasa CEDO ca nu va obtine castig acolo cu asa capat de cerere. Instanta de fond a fost neatenta la capatul de cerere si reclamantul plateste. Eventual sugereaza-i sa dea din nou SSPR in judecata dupa ce-l notifica ca si procedura prealabila sa-i introduca nr. de certif pe L. 42/90 in lista spre Presedentie in vederea acordarii titlului pe L 42/90. E f. tarziu dar sa incerce obligarea prin judecata . Atentie ca SSPR sa nu se prevaleze de autoritate de lucru gata judecat si sa invoce sentinta pe care ai publicat-o , desi ca nuanta si capat de cerere nu e aceeasi speta cu cererea de introducere in lista presedentiala pentru acordarea chiar si tardiva dar absolut legala ca modalitate si procedura.Sa mai incerce in alt dosar de data asta cu cerere formulata corect potrivit normelor legale si instanta ii va da dreptate.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: ANTON din Aprilie 19, 2012, 10:08:18
Nu ai dreptate Florin !. Citeste cu atentie considerentele Curtii !. Judecatorii de la ICCJ au judecat corect. Reclamantul a gresit capatul de cerere si a cerut publicarea CERTIFICATULUI in M.Of. si nu includerea in lista spre acordarea titlului de catre un presedinte al Romaniei . In cazul asta culpa sau intentia cadea in sarcina SSPR ca dupa eliberarea certificatului sa publice OBLIGATORIU in listele avansate presedintelui ca si o descarcare de gestiune , certificatul in vederea acordarii titlului inscris in acest certificat . Lasa CEDO ca nu va obtine castig acolo cu asa capat de cerere. Instanta de fond a fost neatenta la capatul de cerere si reclamantul plateste. Eventual sugereaza-i sa dea din nou SSPR in judecata dupa ce-l notifica ca si procedura prealabila sa-i introduca nr. de certif pe L. 42/90 in lista spre Presedentie in vederea acordarii titlului pe L 42/90. E f. tarziu dar sa incerce obligarea prin judecata . Atentie ca SSPR sa nu se prevaleze de autoritate de lucru gata judecat si sa invoce sentinta pe care ai publicat-o , desi ca nuanta si capat de cerere nu e aceeasi speta cu cererea de introducere in lista presedentiala pentru acordarea chiar si tardiva dar absolut legala ca modalitate si procedura.Sa mai incerce in alt dosar de data asta cu cerere formulata corect potrivit normelor legale si instanta ii va da dreptate.
[/size][/color]
       

       Las-o mai moale Mandry, cu sfaturile juridice.
       Tu ai castigat intr-o vreme sau timp cand inca REVOLUTIONARII, nu se gandeau sa de-a in judecata statul pentru un drept LEGAL.
       Daca si tu dadeai acum statul pentru aceelasi drepturi care le-ai cerut la Curtea de Apel Timisoara nu mai aveai nici un proces acum .
       Deci concluzia este ca DISPOZITIA de a pierde REVOLUTIONARII toate procesele nu era ........................
        PA ! 
             


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 10:27:08


  Si domnule florin 1989  nu prea rezulta nicaieri care e calitatea inscrisa in certificatul solicitat spre obligare a SSPR de a-l publica in M.Of !.
  Precizati calitatea.
   Si Domnule POPESCU presedinte de asociatie  de la Valcea de cand ne tutuim ?.
   "Pa" sa scrii angajatilor si subordonatilor dumitale.
   Nu va sunt obligat cu nimic ba ....dimpotriva !.
   Nu ma mai deranjati sunandu-ma si nu ma mai contactati de nici o maniera.
   In veci !.
   Am consumat prea mult timp ascultandu-va .
   Sunteti DESTEPT dar nu si ....intelept !.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: ANTON din Aprilie 19, 2012, 10:34:17


  Si domnule florin 1989  nu prea rezulta nicaieri care e calitatea inscrisa in certificatul solicitat spre obligare a SSPR de a-l publica in M.Of !.
  Precizati calitatea.
   Si Domnule POPESCU presedinte de asociatie  de la Valcea de cand ne tutuim ?.
   "Pa" sa scrii angajatilor si subordonatilor dumitale.
   Nu va sunt obligat cu nimic ba ....dimpotriva !.
   Nu ma mai deranjati sunandu-ma si nu ma mai contactati de nici o maniera.
   In veci !.
   Am consumat prea mult timp ascultandu-va .
   Sunteti DESTEPT dar nu si ....intelept !.


    Afirmatiile tale sunt fara valoare.
     Te intreb de unde nesimtirea asta la tine Mandry, sa intrebi diverse persoane cati bani iau eu pe certificat, sau cati am luat. Intreaba pe cine vrei din asociatia mea daca am luat un ban. Timpul va spune ADEVARUL.
    Pentru cultura ta generala de care se pare ca duci lipsa, anul acesta nici macar nu se incaseaza cotizati.
    Asa ca fi atent la afirmatii.
    si mai usor cu DOMNULE ca nu tine la mine porcariile tale.      


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 11:04:17
"  Afirmatiile tale sunt fara valoare.
     Te intreb de unde nesimtirea asta la tine Mandry, sa intrebi diverse persoane cati bani iau eu pe certificat, sau cati am luat. Intreaba pe cine vrei din asociatia mea daca am luat un ban. Timpul va spune ADEVARUL.
    Pentru cultura ta generala de care se pare ca duci lipsa, anul acesta nici macar nu se incaseaza cotizati.
    Asa ca fi atent la afirmatii.    si mai usor cu DOMNULE ca nu tine la mine porcariile tale.  " 
 
  Aveti dreptate 'ANTON" de azi inainte nu va voi mai trata cu "domn" . Ar fi prea mult !.

   E drept ca d.p. dumitale d.v. afirmatiile mele n-ar avea valoare dar dumneata nu esti cantar de valori !. Nesimtirea mea provine din ajutorul meu concret in a va obtine certificatul !.Ma mira cuvintele GRELE pe care mi le adresati public !.Cati bani luati pe certificat va priveste iar afirmatia va apartine. Sunati de acum TIMPUL si reprosati-i, tinandu-l ocupat cu zecile de minute, ca de aia platiti impulsurile ca sa fie obligat sa va asculte si sa observati cum "din prima" va va inchide telefonul (cu impulsuri reprosate) imediat in nas. Cultura mea generala nu va priveste dar ati profitat  de ea cu prisosinta spre a obtine certificatul pe legea nr.341/2004  fara sa opuneti in preschimbare pe cel al Legii nr.42/1990 !. Daca taceati filozof ramaneati !. V-a mancat ...acum scarpinati-va !.Mi-e greu sa intreb de ce colegii de portal si de asociatie va poreclesc "bonulet" !.
   Atacandu-ma "la persoana" din clipa de fata va aflati fata de mine pe o pozitie ireconciliabila .
   Cine v-a sifonat "afirmatii" in ureche a facut-o interesat. Oltenisme de ce-a mai joasa speta!.Nu sunteti pentru mine o persoana asupra careia sa-mi revars interesul. Daca apelativul de 'DOMNULE" vi se pare a fi porcarie scuzati-ma ca am incercat adresandru-ma astfel sa va scot din valau !.
 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 19, 2012, 11:27:48

 E corect ceea ce sustii ,mai putin cu judecata facuta de ICCJ pe fond , direct in recurs.Daca ,asa cum intr-adevar s-a intimplat revolutionarul reclamant a gresit capatul de cerere ,Inalta Curte trebuia sa caseze cu trimitere spre rejudecara indicind instantei de fond eroarea savirsita astfel incit reclamantul sa beneficieze de cele doua grade de jurisdictie prevazute de legea contenciosului si c.proc.civ.Judecind fondul direct in recurs ,practic ICCJ nu a dat nici o sansa rev.Adevarat ca nu am analizat decizia si am postat-o in imediat, dar asta nu schimba cu nimic lucrurile,iar pe ansamblu ,dupa cum vezi, abuzul de drept al ICCJ este vadit!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 12:07:43

 E corect ceea ce sustii ,mai putin cu judecata facuta de ICCJ pe fond , direct in recurs.Daca ,asa cum intr-adevar s-a intimplat revolutionarul reclamant a gresit capatul de cerere ,Inalta Curte trebuia sa caseze cu trimitere spre rejudecara indicind instantei de fond eroarea savirsita astfel incit reclamantul sa beneficieze de cele doua grade de jurisdictie prevazute de legea contenciosului si c.proc.civ.Judecind fondul direct in recurs ,practic ICCJ nu a dat nici o sansa rev.Adevarat ca nu am analizat decizia si am postat-o in imediat, dar asta nu schimba cu nimic lucrurile,iar pe ansamblu ,dupa cum vezi, abuzul de drept al ICCJ este vadit!



  Florin 1989 despre "direct in recurs" !.De ce trebuia ca ICCJ sa timita spre rejudecare fondul in cauza greselii reclamatului?. Prin retrimitere spre rejudecare instanta de control judiciar , superioara, trimite pentru rejudecare si dispozitii observatoare instantei inferioare ce a judecat fondul , nevazute de parti, in care-i face urecheri privindu-i interpetarea si deliberarea. Ori "dupa" ii respingea reclamatului peste o perioada destul de mare la rejudecare cererea ca neantemeiata, ceea ce de altfel a facur si instanta ICCJ constatandu-se competenta sa solutioneze fondul fara a mai "plimba" reclamatul spre aceeasi solutie si a-i prelungi agonia in speranta !.

   Spre rigoare va invederez cu prevederile a doua articole din C.Proc. civ. care nu va indreptatesc criticele adresate JUSTITIEI .....
   Art. 312 C.proc. civ. teza finala .... "   Dacă instanţa de recurs constată că ea însăşi era competentă să soluţioneze pricina în primă instanţă sau în apel, va casa hotărârea recurată şi va soluţiona cauza potrivit competenţei sale."
 raportat la disp ....
  ART. 311 C.proc. civ.
   " Hotărârea casată nu are nici o putere.
    Actele de executare sau de asigurare făcute în puterea unei asemenea hotărâri sunt desfiinţate de drept, dacă instanţa de recurs nu dispune altfel."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 19, 2012, 12:27:57

 In primul rind judecata in fond direct in recurs ar trebui sa fie exceptia de la regula si nu regula atunci cind partea din nestiinta sau alte motive si -a nu sia precizat captatul de cerere sau si-a indreptat gresit cererea.In acest caz nu e vorba de o interpretare gresita a unei situatii de fapt de catre instanta de fond.Prin urmare reclamantul nu a beneficiat de un grad de jurisdictie privind fondul cauzei sale.Ori rolul instantei de recurs este de a exercita un control judiciar al hotaririi pronuntate pe fondul cauzei si numai ,prin exceptie, ca instanta de fond.Reclamantul este astfel afectat de termenul de decadere prevazut de art . 7 si urm. din legea 554/2004 a contenciosului admnistrativ.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 12:28:15
 Si ...... florin 1989 ....inca una ...... tot din C.proc.civ.      ............

    ART. 314
    "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite."


     E ..........acoperitoare ? .


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 19, 2012, 12:32:07

 E foarte discutabil. Art. 314 face vorbire de calificarea corecta in drept adica de aplicarea corecta a legii.Asta inseamna ca instanta a stabilit situatia de fapt dar a interpretat sau a aplicat in mod gresit legea.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: ANTON din Aprilie 19, 2012, 12:41:22
"  Afirmatiile tale sunt fara valoare.
     Te intreb de unde nesimtirea asta la tine Mandry, sa intrebi diverse persoane cati bani iau eu pe certificat, sau cati am luat. Intreaba pe cine vrei din asociatia mea daca am luat un ban. Timpul va spune ADEVARUL.
    Pentru cultura ta generala de care se pare ca duci lipsa, anul acesta nici macar nu se incaseaza cotizati.
    Asa ca fi atent la afirmatii.    si mai usor cu DOMNULE ca nu tine la mine porcariile tale.  " 
 
  Aveti dreptate 'ANTON" de azi inainte nu va voi mai trata cu "domn" . Ar fi prea mult !.

   E drept ca d.p. dumitale d.v. afirmatiile mele n-ar avea valoare dar dumneata nu esti cantar de valori !. Nesimtirea mea provine din ajutorul meu concret in a va obtine certificatul !.Ma mira cuvintele GRELE pe care mi le adresati public !.Cati bani luati pe certificat va priveste iar afirmatia va apartine. Sunati de acum TIMPUL si reprosati-i, tinandu-l ocupat cu zecile de minute, ca de aia platiti impulsurile ca sa fie obligat sa va asculte si sa observati cum "din prima" va va inchide telefonul (cu impulsuri reprosate) imediat in nas. Cultura mea generala nu va priveste dar ati profitat  de ea cu prisosinta spre a obtine certificatul pe legea nr.341/2004  fara sa opuneti in preschimbare pe cel al Legii nr.42/1990 !. Daca taceati filozof ramaneati !. V-a mancat ...acum scarpinati-va !.Mi-e greu sa intreb de ce colegii de portal si de asociatie va poreclesc "bonulet" !.
   Atacandu-ma "la persoana" din clipa de fata va aflati fata de mine pe o pozitie ireconciliabila .
   Cine v-a sifonat "afirmatii" in ureche a facut-o interesat. Oltenisme de ce-a mai joasa speta!.Nu sunteti pentru mine o persoana asupra careia sa-mi revars interesul. Daca apelativul de 'DOMNULE" vi se pare a fi porcarie scuzati-ma ca am incercat adresandru-ma astfel sa va scot din valau !.
 

[/size][/size][/color]


    fALS:
1. Afirmati ca : CITEZ :
Cine v-a sifonat "afirmatii" in ureche a facut-o interesat. Oltenisme de ce-a mai joasa speta!.Nu sunteti pentru mine o persoana asupra careia sa-mi revars interesul.
Incheiat citatul
Mandry ai trimis mesaj privat unei persoane cu numele Nicoleta cum ai scris mesajul mai jos. Ta-i adus aminte ?
Puteti sa-mi dati mai multe detalii despre acest domn revolutionar INRAIT ?.Ar putea sa-mi apere si mie drepturile?.Cum procedeaza ?. Da SSPR in judecata?. Are asa puteri MARI?. Daca le pune pe toate poate sa-mi catige si mie drepturile ?. Cat ar costa folosirea acestor PUTERI sa pot castiga?. Puteti cunatifica suma ?. Aproximativa nu exacta!. As fi interesata daca nu e prea scump !. Multumesc frumos . Astept raspunsul dumneavoastra . nicoleta
Vezi ca mesaju a fost dupa acelasi IP al calculatorului
Scris unei DOAMNE , cu adevarat si astfel de mesaje pe privat a mai primit de la diverse persoane care le-ai trimis mesaje.
ISTETULE.................................
Oameni sunt cu totul de parere despre tine dar asta am lasat-o in plata DOMNULUI ca nu stau sa ma supar acum din cauza prostiei unui individ care la-m crezut PRIETEN.
Daca mai vrei mesaje de la alti care le-ai trimis sa ma anunti ca le postez MOCA.............
Deci cand mai faci pe desteptul vino cu argumente solide si nu mai incerca pe portal sa te dai mare jurist lui peste
2. Cat despre modul de adresa parerea me-a personale este ca lasi de dorit .
3. Nu ajutorului dum. am primit certificatul.
- datorita faptului ca la ICCJ, in istanta am fost chemat la bara sa ma apar, si dumneata te-ai ridicat in piciare si ai inceput sa spui ...........cand pre. instantei de judecat te-a intrebat in ce calitate vorbesti si atunci te-a scos afara din sala.
Am pierdut atunci procesul daca ai uitat ti-a duc aminte eu.
4. Cat priveste cultura este .................................
Datorita Bunului Dumnezeu am reusit in viata, dar asta este ce cred eu .


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 12:41:38
 Florinnnnnnnnnn !. I.C.C.J . ....a scurtat numai termenul in interesul reclamantului !.  Solutia "viitoare" a instantei inferioare in rejudecare e "dictata" de instanta de control judiciar (ICCJ), nevazuta de parti, ...dar .....e pronuntata in defavoarea reclamantului peste f. multe termene in care reclamantul cheltuieste resurse si mijloace. Asa ca ICCJ vazand ca e ..."cancer" nu i-a mai prelungit .... agonia !.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 13:13:09
 "Daca mai vrei mesaje de la alti care le-ai trimis sa ma anunti ca le postez MOCA............."

  Da "ANTON " !. Vreau cate mesaje ai !. Vomita !.Mare OM ...mare CARACTER !.Fa-le publice !. Altfel iti vor sta in gat! . Dar nu minti !. In viata nu stii pe cine ajuti !. Am gresit , platesc acum pretul !. Asa se cheama facerea de bine !. Continua ...usureaza-te!. Nu ti-am sters SMS -urile si actele pe care ti le-am formulat ca sa primesti certificatul !. Nu-s presedinte si nu ma dai jos din nici o fonctie. Ce faci e frectie la picioare de lemn !.Ti-ai dat arama pe fata !.Continua sa musti mana care ti-a dat de mancare !.Ai devenit santajist !.N-am stiut ca te pricepi, ca ai o minte asa intunecata, diabolica, razbunatoare si de buna-credinta am riscat. Chiar si mama ta m-a prevenit cum de-ti suport "furiile" si instabilitatea !.  Bravo !.Nu sunt santajabil chiar dac-as fi "juristul lui peste" dau numai sfaturi ce pot fi acceptate sau nu !. MOCA mah  ...GRATUIT !. Fa despre mine un subiect nou si supune-ma oprobiului public daca ai ... dreptul !. Sa-mi spui unde sa-ti trimit cheftelele !.Si scuteste-ma cu contrazisul. " Succes !.  


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 13:24:30

 E foarte discutabil. Art. 314 face vorbire de calificarea corecta in drept adica de aplicarea corecta a legii.Asta inseamna ca instanta a stabilit situatia de fapt dar a interpretat sau a aplicat in mod gresit legea.

  Daca reclamantul se considera vatamat in drepturile sale are calea exceptionala de atac a revizuirii decizie !.

 Va invederez cu temeiul legal statuat in C.proc.civ.. Cele editate "spre dreapta" -italice se preteaza mai accentuat !.


 ART. 322*)
    Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
    1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziţii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;
    2. dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
    3. dacă obiectul pricinii nu se află în fiinţă;
   
    4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii ori dacă un magistrat a fost sancţionat disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă în acea cauză;
    5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;    6. dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruţii, incapabilii sau cei puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să-i apere;
    7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.    Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanţe de recurs. În cazul când una dintre instanţe este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire se va judeca de această instanţă;
    8. dacă partea a fost împiedicată să se înfăţişeze la judecată şi să înştiinţeze instanţa despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa.
    9. dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.------------
    *) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 66/2008, a constatat că dispoziţiile art. I pct. 55 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, prin care s-a eliminat din cuprinsul art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă textul în conformitate cu care "[...] În cazul în care, în ambele situaţii, constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanţa de revizuire se va pronunţa mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat şi cel învinuit de săvârşirea infracţiunii", sunt neconstituţionale.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: ANTON din Aprilie 19, 2012, 13:33:17
"Daca mai vrei mesaje de la alti care le-ai trimis sa ma anunti ca le postez MOCA............."

  Da "ANTON " !. Vreau cate mesaje ai !. Vomita !.Mare OM ...mare CARACTER !.Fa-le publice !. Altfel iti vor sta in gat! . Dar nu minti !. In viata nu stii pe cine ajuti !. Am gresit , platesc acum pretul !. Asa se cheama facerea de bine !. Continua ...usureaza-te!. Nu ti-am sters SMS -urile si actele pe care ti le-am formulat ca sa primesti certificatul !. Nu-s presedinte si nu ma dai jos din nici o fonctie. Ce faci e frectie la picioare de lemn !.Ti-ai dat arama pe fata !.Continua sa musti mana care ti-a dat de mancare !.Ai devenit santajist !.N-am stiut ca te pricepi, ca ai o minte asa intunecata, diabolica, razbunatoare si de buna-credinta am riscat. Chiar si mama ta m-a prevenit cum de-ti suport "furiile" si instabilitatea !.  Bravo !.Nu sunt santajabil chiar dac-as fi "juristul lui peste" dau numai sfaturi ce pot fi acceptate sau nu !. MOCA mah  ...GRATUIT !. Fa despre mine un subiect nou si supune-ma oprobiului public daca ai ... dreptul !. Sa-mi spui unde sa-ti trimit cheftelele !.Si scuteste-ma cu contrazisul. " Succes !.  




   Mandry nu o sa te iua la misistooo, de cand ai facut operatie de sex si ai ajuns Nicoleta
   Ci ma deranjeaza faptul ca de la o persoana ca tine nu ma-m asteptat sa intrebi pe uni si pe alti cat costa servicile mele .
   Puteai NERUSINATULE, sa ma intrebi direct pe mine si daca ma-i ajutat stind situatia pentru ce ai mai intrebat pe uni si pe alti depre cat costa serviciile mele. Nesimtitule, Te-am primit in casa ca tu sa trimiti mesaje pe la alti despre preturile imaginare .
   Vezi procesomane ca te pute-am da demult sa te dau in penal pentru CALOMNIE .
   Esti IUDA si nimic mai mult.
   Lasa-mi familia in pace ca eu nu ma-m luat de familia ta.
   Si atentie ce mai vomiti ca sunt cu ochi pe tine de azi.
   Termina cu nu am timp de tine sa stau acasa in fata PC-ului.
   Acum trebuie sa plec .
   Ps. Veze-ti de persoana ta nu te mai lua de alti. Am recitit postarile tale si am ramas uimit de cum ii notificai pe uni si pe alti sau amenitai ca-i dai in judecata.
   Nu sunt atat de PROCESOMAN ca tine stai linistit.
   De azi NICOLETO sa ma scutesti cu mesaje la adresa me-a. A scuze Mandry asa te cheama ?








Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 13:48:22
"Daca mai vrei mesaje de la alti care le-ai trimis sa ma anunti ca le postez MOCA............."

  Da "ANTON " !. Vreau cate mesaje ai !. Vomita !.Mare OM ...mare CARACTER !.Fa-le publice !. Altfel iti vor sta in gat! . Dar nu minti !. In viata nu stii pe cine ajuti !. Am gresit , platesc acum pretul !. Asa se cheama facerea de bine !. Continua ...usureaza-te!. Nu ti-am sters SMS -urile si actele pe care ti le-am formulat ca sa primesti certificatul !. Nu-s presedinte si nu ma dai jos din nici o fonctie. Ce faci e frectie la picioare de lemn !.Ti-ai dat arama pe fata !.Continua sa musti mana care ti-a dat de mancare !.Ai devenit santajist !.N-am stiut ca te pricepi, ca ai o minte asa intunecata, diabolica, razbunatoare si de buna-credinta am riscat. Chiar si mama ta m-a prevenit cum de-ti suport "furiile" si instabilitatea !.  Bravo !.Nu sunt santajabil chiar dac-as fi "juristul lui peste" dau numai sfaturi ce pot fi acceptate sau nu !. MOCA mah  ...GRATUIT !. Fa despre mine un subiect nou si supune-ma oprobiului public daca ai ... dreptul !. Sa-mi spui unde sa-ti trimit cheftelele !.Si scuteste-ma cu contrazisul. " Succes !.  


  Cat priveste nick-ul "nicoleta " a fost creat de nepoata mea , confirmat de nora Dlui. Iosif , si chiar daca postarea aia a fost trimisa de pe calculatorul meu ea nu-mi apartine caci nu puteam sa nu te cunosc INRAITU-le revolutionar , ea fiind mai degraba o joaca a nepoatei mele ca sa afle reactia tuterei cu care coresponda si care te ridica in slavi acordandu-ti puteri apropiate de ale zeilor. Pentru ca nimic, in afara de ajutorul meu dat tie , nu ramane neplatit, a fost curioasa si fata , in privat nu PUBLIC !, cam la cat s-ar ridica garantia folosirii unei asemenea puteri !. Bineanteles ca era o situatie teoretica ce-i aducea o clarificare asupra "multumirilor pecuniare" ce se utilizeaza in cazul unor astfel de SUPERservicii prestate !. Asa ca plimba ursul ...ca rugineste lantul ...domnule presedinte de asociatie si lasa-te de "scos ochii" si de sifonarii vomitorii demne de viata ce o traiesti !.Mare caracter de om !.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 14:03:06
 

  "  daca ma-i ajutat stind situatia  "  platesc acum caci te CALOMNIEz ca te-am ajutat !.Fa ochii cat cepele pe mine  !. Cat priveste "IUDA" nu te-am vandut pe nici-un argint ba dimpotriva tu vomiti MOCA despre mine !. Am mai scris-o "mare om ...mare caracter" !. Ocoleste-ma !.Am inca o memorie brici si dovezi probatorii in consecinta !.Te-am bagat excesiv in seama !.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: ANTON din Aprilie 19, 2012, 16:01:53
Cat priveste nick-ul "nicoleta " a fost creat de nepoata mea , confirmat de nora Dlui. Iosif , si chiar daca postarea aia a fost trimisa de pe calculatorul meu ea nu-mi apartine caci nu puteam sa nu te cunosc INRAITU-le revolutionar , ea fiind mai degraba o joaca a nepoatei mele ca sa afle reactia tuterei cu care coresponda si care te ridica in slavi acordandu-ti puteri apropiate de ale zeilor. Pentru ca nimic, in afara de ajutorul meu dat tie , nu ramane neplatit, a fost curioasa si fata , in privat nu PUBLIC !, cam la cat s-ar ridica garantia folosirii unei asemenea puteri !. Bineanteles ca era o situatie teoretica ce-i aducea o clarificare asupra "multumirilor pecuniare" ce se utilizeaza in cazul unor astfel de SUPERservicii prestate !. Asa ca plimba ursul ...ca rugineste lantul ...domnule presedinte de asociatie si lasa-te de "scos ochii" si de sifonarii vomitorii demne de viata ce o traiesti !.Mare caracter de om


Asculta FOSILO !!!!!
1. Esti un las perves asta cred eu despre tine.
Daca ai ajuns pana acolo sa-ti bagi nepoata in mizeria ta esti un om de NIMIC.
2.Minti ca la data cand este dat mesajul necunosteam.

     Esti las si nu ai curajul unui adevarat om ce pretinzi ce esti.
   






Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 19, 2012, 16:48:31
 Ptiuuuuuuuuuuuu !. Nu mi-am imaginat ca poti fi asa mahalagioi domnule presedinte de asociatie !. Cum te mai suporta oamenii ?. Si cati ?.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: ANTON din Aprilie 19, 2012, 18:04:43
Cat priveste nick-ul "nicoleta " a fost creat de nepoata mea , confirmat de nora Dlui. Iosif ,


   Mandry la afirmatia aceasta acum dupa ce la-m contactat pe administratorul acestui portal Dmn. Iosif, mi-a confirmat la tel. ca nu mai el da confirmarile de creeare adresa si nu nora sau alte persoana.
   Deci si aici ai mintit.
   Esti un NIMIC.....................
   Ps. poate ta- facut propria in care vrei sa tariesti plina de minciuni si de iluzi desarte.

   Duceate-ai in saracia Domnului si nu te mai da mare.

   
 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Martinel din Aprilie 19, 2012, 22:34:22
    
 73.    Pl-x 688/2011     Propunerea legislativă pentru modificarea art.5 alin.(1) lit.h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr.341/2004 (Pl-x 688/2011) -  lege ordinară  -  Respinsă de Senat - 21.11.2011
Raport - Comisia juridică  (Respingere)  - distribuit - 11.04.2012
Cameră decizională


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Martinel din Aprilie 19, 2012, 22:36:47
   
 73.    Pl-x 688/2011     Propunerea legislativă pentru modificarea art.5 alin.(1) lit.h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr.341/2004 (Pl-x 688/2011) -  lege ordinară  -  Respinsă de Senat - 21.11.2011
Raport - Comisia juridică  (Respingere)  - distribuit - 11.04.2012
Cameră decizională
ESTE PE ORDINEA DE ZI LA CAMERA.SA NU APARA SURPRIZE NEPLACUTE AICI.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 22, 2012, 11:32:08

 E bine sa stim : " http://www.evz.ro/detalii/stiri/condamnat-la-12-ani-de-puscarie-in-4-minute-977808.html ".


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 23, 2012, 09:28:34

 " http://www.radiojuridic.ro/ "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 10, 2012, 22:12:40

 " http://www.business24.ro/leadership/lideri/bolile-companiilor-cultura-lui-merge-si-asa-primul-simptom-1512487 " - organizare si cultura organizationala.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 17, 2012, 21:29:31

 " http://www.business24.ro/internet/web/victor-ponta-lanseaza-propria-aplicatie-it-1512895 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 22, 2012, 19:26:53

 " http://mariusmioc.wordpress.com/2012/05/22/csm-cere-eliminarea-transparentei-din-justitie/ " sursa blogul lui Marius Mioc.Foarte important!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 23, 2012, 06:43:19

 Ce trebuie stiut din legea 76/2002 : " http://www.wall-street.ro/top/Careers/132001/lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stii-despre-somaj/6/de-cand-se-acorda-indemnizatia-de-somaj.html#anchor-of-navigator "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 24, 2012, 17:24:33

 " http://www.evz.ro/detalii/stiri/ordonanta-prin-care-ponta-a-luat-banii-primarilor-pdl-neconstitutionala-983149.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 30, 2012, 09:17:48

 dosarul civil 470/2/2012 suspendat in data de 29 mai 2012 la Curtea de Apel Bucuresti sectia de contencios administrativ : " https://mariusmioc.wordpress.com/2012/03/12/anularea-decretului-11682004-actiune-in-justitie-a-sspr-impotriva-presedintiei/"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 31, 2012, 08:35:42

 " http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/secret-grupul-bilderberg-decide-zilele-acestea-soarta-americii-167050.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 01, 2012, 11:40:48

 " http://www.stepup.ro/clients/wlm/trks.php?C=1&mi=60939&list_id=2162&u=668588&te=Y2Zsb3JpbjdAZ21haWwuY29t&server=0 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 05, 2012, 20:56:03

  " http://www.stepup.ro/clients/wlm/trks.php?C=1&mi=61075&list_id=2162&u=669838&te=Y2Zsb3JpbjdAZ21haWwuY29t&server=0 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 07, 2012, 08:26:10

 " http://www.stepup.ro/clients/wlm/trks.php?C=1&mi=61250&list_id=2162&u=671075&te=Y2Zsb3JpbjdAZ21haWwuY29t&server=0


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 07, 2012, 10:39:36

 " http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12456520-curtea-apel-bucuresti-judeca-astazi-recursul-condamnarii-6-luni-inchisoare-pentru-sorin-ovidiu-vintu.htm "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 13, 2012, 17:04:00

 Inca un caz care confirma regula instituita la ICCJ de a respinge actiunile revolutionarilor : " Număr dosar:    5055/2/2010
Data:    03.08.2011
Materie juridică:    Contencios administrativ si fiscal
Obiect:    obligare emitere act administrativ
Stadiu procesual:    Recurs

Părţi1.    COMISIA PARLAMENTARA A REVOLUTIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989   Intimat, Pârât
2.    NEACSU MUGUREL   Recurent, Reclamant
3.    SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE REVOLUTIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989   Intimat, Pârât

Termene de judecatăNr.   Data   Soluţie   Detalii
1.    29.05.2012   Decizia nr. 2642/29.05.2012. Respinge recursul ca nefondat. Irevocabila.   Nefondat

<< Înapoi la lista dosarelor


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 20, 2012, 18:56:35

 " http://www.luju.ro/justitia-a-comis-o-mai-rau-decat-in-cazul-tundrea-cedo-a-sanctionat-romania-pentru-ca-inalta-curte-l-a-condamnat-la-25-de-ani-de-inchisoare-pe-mihai-moldoveanu-pentru-omor-fara-aparare-si-fara-administrare-de-probe-dupa-17-ani-petrecuti-in-spatele-gratiil "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 22, 2012, 19:53:58
   "
 " http://lucian-cosmin.blogspot.ro/2008/07/actiune-in-contencios-administrativ.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 26, 2012, 11:04:35

 " GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
pentru stabilirea unor măsuri financiar – fiscale

Având în vedere că Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 294/2011, utilizează la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat indicatorul de referinţă „câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”
Luând în considerare că Legea nr. 341/2004 reglementează stabilirea indemnizaţiilor reparatorii în raport de indicatorul de referinţă „salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de sta “,
Ţinând cont de necesitatea stabilirii unui indicator de referinţă unic la calculul indemnizaţiilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004,
Luând în considerare că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, cuantumurile indemnizaţiilor reparatorii se stabilesc în raport de indicatorul social de referinţă,
Ţinând seama de faptul că nepromovarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar putea conduce la apariţia unor disfuncţionalităţi în sistemul de plată a drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul imposibilităţii efectuării plăţilor datorită sumelor importante de bani, drepturi restante şi plăţi curente, ce ar trebui plătite într-o perioadă scurtă de timp,
În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă a căror reglementare nu poate fi amânată,

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul I. – Legea nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, se modifică după cum urmează:

1. Alineatele (2), (3), (4) şi (5) ale articolului 4 se modifica şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Au dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată pe baza coeficientului de multiplicare aplicat asupra indicatorului social de referinţă, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la alin. (1), după cum urmează:
a) coeficient de multiplicare 2 – soţul supravieţuitor al celui decedat, dacă nu s-a recăsătorit;
b) coeficient de multiplicare l – fiecare dintre părinţii celui decedat;
c) coeficient de multiplicare 2 – fiecare dintre copiii celui decedat, până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea cui se află.
(3) Persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. l şi 2 au dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie calculată prin aplicarea următorilor coeficienţi de multiplicare asupra indicatorului social de referinţă, astfel:
a) coeficient de multiplicare 7 – pentru marii mutilaţi;
b) coeficient de multiplicare 5 – pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate;
c) coeficient de multiplicare 4 – pentru persoanele încadrate în gradul II de invaliditate;
d) coeficient de multiplicare 3 – pentru persoanele încadrate în gradul III de invaliditate;
e) coeficient de multiplicare 2 – pentru persoanele neîncadrate în grad de invaliditate şi Luptătorul Reţinut.
(4) Beneficiază de indemnizaţie lunară reparatorie calculată prin aplicarea următorilor coeficienţi de multiplicare asupra indicatorului social de referinţă, astfel:
a) coeficient de multiplicare 1,5 – persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (l) lit. b) pct. 3;
b) coeficient de multiplicare 1,5- copiii eroilor-martiri, cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani, neîncadraţi în nicio formă de învăţământ şi care nu realizează venituri, pe toată durata în care se află în această situaţie, dar nu mai mult de 5 ani.
(5) Marii mutilaţi şi persoanele încadrate în gradul I de invaliditate beneficiază, pe lângă indemnizaţia prevăzută la alin. (3), şi de o indemnizaţie de îngrijire ce se acordă lunar, calculată prin aplicarea coeficientului de multiplicare l ,5 la indicatorul social de referinţă.”

2. După alineatul (6) al articolului 4 se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
„(7) Valoarea indicatorului social de referinţă este cea prevăzută de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. Alineatul (3) al articolului 4˄1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) La calculul drepturilor restante se utilizează aceeaşi coeficienţi de multiplicare prevăzuţi la art. 4, aplicaţi asupra indicatorului social de referinţă.”

4. Articolul 4˄2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Pentru acordarea indemnizaţiilor reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (4), inclusiv cele restante, dovada neîncadrării în nicio formă de învăţământ şi a nerealizării de venituri se face cu declaraţie pe propria răspundere, sub sancţiunea prevederilor art. 292 din Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare. Declaraţia se depune la plătitor, odată cu cererea pentru acordarea acestor drepturi.
(2) Declaraţia pe propria răspundere se reînnoieşte la fiecare 6 luni, calculate din luna în care s-a depus declaraţia. Nedepunerea acesteia conduce la suspendarea plăţii indemnizaţiei reparatorii.
(3) Ori de câte ori, în intervalul celor 6 luni pentru care se face declaraţia, intervin modificări de natură să conducă la suspendarea plăţii indemnizaţiei reparatorii, beneficiarul are obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa plătitorului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea.”

5. Alineatul (1) al articolului 4˄3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Sumele cu titlu de indemnizaţie reparatorie încasate în luna/lunile în care beneficiarul nu se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. b) reprezintă sume încasate necuvenit şi se recuperează de la beneficiar, conform legii.”

6. Litera m) de la alineatul (1) al articolului 5 se abrogă.

Articolul II. – Prevederile art. I se aplică şi beneficiarilor ale căror drepturi au fost stabilite înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Articolul III. – Art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, se abrogă.

Articolul IV. – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 53/2010 privind eşalonarea plăţii indemnizaţiilor prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 25 iunie 2010, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Plata indemnizaţiilor restante prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se face eşalonat, începând cu anul 2012, de casele judeţene de pensii, respectiv de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, de casele de pensii din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după cum urmează:
a) – în anul 2012, se plăteşte 5% din valoarea sumei restante. Plata se efectuează în cursul lunii iulie.
b) – în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea sumei restante. Plata se efectuează în cursul lunii iulie.
c) – în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea sumei restante. Plata se efectuează în cursul lunii iulie.
d) – în anul 2015 se plăteşte 25% din valoarea sumei restante. Plata se efectuează în cursul lunii iulie
e) – în anul 2016 se plăteşte 35% din valoarea sumei restante. Plata se efectuează în cursul lunii iulie”

2. Alineatul (2) al articolului 3 se abrogă.

Articolul V. – Dispoziţiile art. I, II şi III intră în vigoare începând cu data de întâi a lunii următoare publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM – MINISTRU

Victor-Viorel PONTA

"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Iunie 26, 2012, 11:10:14
  florin1989  ceea ce postezi e si ...legiferat?.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 26, 2012, 11:59:38

 Nu.Nu are inca nr. Am inteles ca se dezbate pina vineri.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 26, 2012, 12:08:35

 Vezi la ANUNTURI in data de 23.06.2012 postarea de la ora 21 facuta de Gheorghe Iosif.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 26, 2012, 12:32:38
 
 SURSA : " http://www.sspr.gov.ro/index.php?comunicate&id=291 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 26, 2012, 20:56:17

 " http://www.luju.ro/csm-vrea-capul-avocatilor-lui-nastase-plenul-csm-a-mers-pe-mana-lui-danilet-dumbrava-si-neacsu-si-a-cerut-unbr-sa-i-sanctioneze-pe-avocatii-lui-adrian-nastase-care-au-dat-declaratii-presei-despre-prestatia-judecatorilor-inaltei-curti-in-dosarul-trofeul-ca "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 27, 2012, 09:08:54

 " http://www.cotidianul.ro/deputatul-pnl-diana-tusa-data-afara-din-emisiune-de-robert-turcescu-187100/ "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 05, 2012, 17:24:11

 " http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012070573999/Actualitate/Monstruoasa-coalitie-impune-termene-CCR-ingradind-drepturile-si-atributiile-judecatorilor.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 06, 2012, 22:14:01

 " http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012070674047/Actualitate/CCR-Comportamentul-presedintelui-Basescu-nu-a-fost-unul-contrar-Constitutiei.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 13, 2012, 20:23:54

 " http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/3_2000.php "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: TATA din Iulie 14, 2012, 12:36:22
 DRAGULIN NU A CASTIGAT PROCESELE,  S-AU ANULAT CA NETIMBRATE. SE POATE VERIFICA PE PORTALUL INSTANTELOR.
SA SPUNA CUM A PIERDUT PROCESELE DIN 2010,  ALE LUI COSTIN, PTR CA NU S-A DUS LA PROCESE.
SSPR ORICUM PLATESTE JURISTI DEGEABA, CA NU VIN LA INSTANTA.
 LASA NOTE DE SEDINTA LA REGISTRATURA.
LOCUL LUI DRAGULIN ESTE LANGA COSTIN.
EL IA SALARIU CU SPORURI DE LA SSPR,PENSIE DE MILITAR SI INDEMNIZATIE DE RANIT, PANA IN 22 DEC ERA IN POZITIE DE TRAGERE IN FATA REVOLUTIONARILOR SI DUPA S-A TRANSFORMAT IN RANIT.
 DACA NU FUGEA CEAUSESCU POATE AVEA CATIVA  MORTI PE CONSTIINTA.
 ARMATA SRI, MILITIA  CADEAU ORICUM ERAU IN PICIARE. CIVILI SUNT CEI CARE AU FACUT REVOLUTIA, NU ARMATA LUI DRAGULIN


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 18, 2012, 08:55:06

 " Hotararile Parlamentului care vizeaza autonomia Legislativului nu vor mai putea fi atacate la CCR
Cuvinte cheie: cotnrolul CCR, comisia juridica, hotararile parlamentului

Un instrument menit sa economiseasca si sa eficientizeze timpul avocatilor,
consilierilor juridici, notarilor, magistratilor!

Legis Plus Profesional
Soft legislativ COMPLET destinat informarii juridice!

>> DETALII CLICK AICI <<

Hotararile si deciziile pe care le ia Parlamentul si care vizeaza autonomia Legislativului nu vor mai putea fi supuse controlului CCR, au decis marti deputatii juristi.

Comisia juridica a Camerei Deputatilor a adoptat marti Legea de aprobare a modificarii OUG de functionare si organizare a CCR care prevede ca pot fi supuse controlului CCR doar acele hotarari ale Parlamentului care incalca norme sau principii constitutionale. Exceptie fac hotararile care vizeaza autonomia Parlamentului.

"Am considerat ca Parlamentul nu poate fi o anexa a CCR si autonomia Parlamentului trebuie respectata si intr-o lege care vizeaza CCR. Tot ce inseamna hotarari si decizii pe care le ia Parlamentul, mai putin cele care vizeaza autonomia interna si cele cu caracter individual, sunt fie supuse CCR in total acord cu ultima hotarare a CCR. Nu exista o lege care sa defineasca autonomia Parlamentului, dar sunt acele hotarari care vizeaza reglementari la diverse institutii sau reglementari, hotarari care vizeaza numiri in anumite functii acestea tin de autonomia interna a Parlamentului si astfel de hotarari nu trebuie sa fis supuse controlului CCR", a declarat vicepresedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, Florin Iordache.

Potrivit acestuia, prin modificarea efectuata s-a stabilit ca tot ceea ce inseamna autonomie interna a Parlamentului sa nu fie sub controlul de constitutionalitate a CCR.

"CCR s-a contrazis, a zis intr-o luna asa in alta luna asa, de-a lungul timpului", a mai spus social-democratul.

Florin Iordache a afirmat ca inlocuirile de presedinti ale camerelor Parlamentului sunt supuse doar controlului legislativului, intrucat acesta este suveran.

"Dupa plenul Parlamentul de maine seara sau joi dimineata aceasta ordonanta cu modificari va deveni lege de modificare si adoptare a ordonantei. Aceste schimbari si aceste inlocuiri de presedinti de Camere sau alte numiri sunt supuse unui control al Parlamentului. Plenul este suveran", a mai explicat Iordache.

"Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor cu caracter normativ ale plenului Camerei Deputatilor, a plenului Senatului si ale hotararilor celor doua Camere reunite ale Parlamentului, hotarari care afecteaza valori, reguli si  principii constitutionale, cu exceptia hotararilor care vizeaza autonomia interna a Parlamentului, cat si a actelor juridice cu caracter individual", se precizeaza in articolul adoptat in Comisia juridica a Camerei Deputatilor.

Data aparitiei: 17 Iulie 2012


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 23, 2012, 07:58:13

 Definirea loviturii de stat : " Lovitură de stat
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Lovitură de stat (din franceză coup d'État) sau puci (din germană Putsch) se numește o răsturnare bruscă și neconstituționată a puterii legitime a unui stat, impusă prin surpriză de o minoritate, de obicei militară, folosind forța. Se deosebește de revoluție prin aceea că la revoluție există o participare masivă a populației.

O trecere a unei Armate de partea unei revoluții se numește lovitură de stat militară sau puci, pentru că se face împotriva guvernului și a puterii existente și în folosul unei puteri noi, revoluționare. [1]

O formă a loviturii de stat este "lovitura de palat", care se realizează departe de ochii și urechile multimii, aparține de regulă unei facțiuni aflate la putere, un partid sau o "tabără" politică, apropiată grupului conducător, uneori chiar din cadrul grupului, și se bazează pe relațiile și influența unor comandanți ai armatei sau serviciilor secrete câștigați de grupul complotist.[2]

În cartea sa Coup d'État: A Practical Handbook (Lovitura de stat: un manual practic), Edward Luttwak sintetizează: O lovitură de stat se realizează prin infiltrarea unui segment mic, dar de importanță extremă, a aparatului de stat, care apoi este folosit pentru a prelua controlul de la guvern și a-l îndepărta de la putere. Prin urmare, folosirea puterii militare, sau a unei alte puteri, nu reprezintă un element definitoriu al loviturii de stat.

Dacă este vorba de încercarea unui grup politic militar de a răsturna prin violență un regim politic sau o ordine statală, se folosește preponderent termenul de puci. [3]

În Dicționarul Enciclopedic se găsește următoarea definiție: Lovitura de stat este o acțiune rapidă, care urmărește răsturnarea regimului politic existent și preluarea prin forță a puterii politice în stat de către persoane sau grupuri de persoane[4].
Note"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 23, 2012, 16:41:34

" http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/3_2000.php "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: kostas din Iulie 23, 2012, 16:57:45
florine cine vrei sa respecte legea daca parlamentul si ccr-ul interpreteaza legile dupa cum se trezesc dimineata ca sa nu spun altfel.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 23, 2012, 18:58:01

 Nu exista stat de drept daca nu exista respectul fata de lege.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 24, 2012, 19:37:31

" http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/Ordonantele-de-urgenta43674.php "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 30, 2012, 07:21:43

 " 1. Atata vreme cat esti in viata, orice este posibil
Atata vreme cat traiesti, esti sanatos si ai libertatea sa faci ce vrei, poti reusi orice iti propui.
 
2. Fii realist
Daca renunti prea usor, inseamna ca nu vei realiza nimic semnificativ in viata. Orice merita cu adevarat va necesita un efort considerabil. Trebuie sa muncesti pentru a obtine satisfactia dorita. Nimic nu ti se va intinde pe tava.
 
3. Esti mai puternic decat crezi
Nu ii lua in considerare pe cei care incearca sa te impiedice sa iti realizezi obiectivele. Tu detii controlul si tu ai puterea.
 
4. Dovedeste-ti tie ca poti
Vrei sa fii tinut minte ca fiind cel slab, care renunta usor? Dovedeste lumii si tie insuti ca esti puternic si ca POTI realiza orice iti propui. Nu poti esua decat daca renunti.
 
5. Daca cineva a mai facut acel lucru inainte, inseamna ca este posibil
Daca altcineva a putut, atunci si tu poti. Chiar daca exista o singura persoana in lume care a mai realizat ceea ce iti doresti tu sa realizezi, inseamna ca ai un motiv temeinic sa continui.
 
6. Crede in visele tale
Daca tu nu crezi in visele tale, nu te astepta sa fii sustinut de altii. Nu permite nimanui sa iti distruga visele.
 
7. Sunt alti oameni mult mai nefericiti ca tine
Oricat de nefericit ai fi in momentul de fata, gandeste-te ca exista oameni mult mai putin norocosi in lume.
 
8. Poti schimba lumea
Daca iti doresti sa schimbi lumea in bine, orice actiune, oricat de neinsemnata, va face diferenta.
 
9. Cine nu risca, nu castiga
Daca vrei sa stai in siguranta, sa ramai in zona de confort si sa nu iti infrunti niciodata temerile, atunci nu, nu vei reusi. Nu va fi usor sa iti depasesti limitele si sa iti invingi fricile, insa va merita pe deplin.
 
10. Chiar meriti sa fii fericit
Nu permite nimanui sa iti spuna altceva. Meriti sa fii fericit si sa ai succes. Daca vei crede cu adevarat acest lucru, vei ajunge la destinatie victorios.
 
11. Ii poti inspira pe altii
Prin faptul ca nu vei renunta chiar cand lupta este grea, ii vei inspira si pe ceilalti oameni din jurul tau.
 
12. Esti atat de aproape de reusita
De cele mai multe ori, atunci cand suntem dispusi sa renuntam ne aflam atat de aproape de atingerea obiectivului. Invinge-ti temerile si mergi mai departe. Nu uita cat de departe ai ajuns pana in prezent si cat de mult ai muncit pentru a ajunge aici.
 
Nu renunta niciodata!
                                 
Autor: Adelina Moisan "





Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 30, 2012, 19:31:31

" MAX WEBER (1864 - 1920)A fost unul dintre întemeietorii sociologiei moderne. Economist, sociolog si politician, a predat launiversitatile din Freiburg, Heidelberg si München. Operele fundamentale ale lui Max Weber suntculegerea sa de studii privind sociologia religiilor din care face parte si celebrul studiu Etica protestanta si spiritul capitalismului si cartea sa Economie si politica. Lucrarile sale, si în special celdoua discursuri: Politica, ca o vocatie si o profesie respectiv Stiinta ca vocatie si profesie au fosttraduse în numeroase limbi.POLITICA, O VOCATIE SI O PROFESIEÎn perioada tulburarilor revolutionare din Germania de dupa primul razboi mondial, când socialistii siviitorii comunisti încercau sa puna mâna pe putere, prin mijloace politice si militare (ajungând pîna laa instaura, pentru foarte scurt timp, o republica -sovietica în Bavaria), Max Weber, cel mai reputat politolog din acea vrem, tine un discurs studentilor, foarte activi în aceste miscari sociale. Discursulcontine, foarte concis prezentate, practic toate ideile de baza ale operei weberiene - definirea celor treitipuri -pure ale conducerii politice, descrierea celor doua tipuri de etica politica: cea a convingerilor sicea a responsabilitatii, dar, în acelasi timp, vrând sa serveasca drept ghid în viata celor ce au intentia sase ocupe de politica, discursul contine si analize detaliate si impartiale ale vietii politice din diferitetimpuri si diferite tari. Având dubla valoare de îndreptar pentru viitorii politicieni si de introducere înopera weberiana, Politica, ca o vocatie si o profesie este prima lucrare a lui Max Weber tradusa înlimba româna.În august 1926, la Heidelberg, Marianne Weber spunea ca ideile discursului au fost prezentate în iarnarevolutiei din 1919, la initiativa Uniuni studentesti libere din München. Conferinta face parte dintr-unciclu care a fost continuat de mai multi oratori si care avea drept scop sa slujeasca ca îndreptar, îndiferite domeni de activitate bazate pe munca intelectuala, tinerilor de curând demobilizati si profundmarcati de experienta razboiului si perioadei postbelice "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 24, 2012, 17:27:48

 " http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-13087131-avocatura-com-bancile-obligate-aiba-rol-activ-procedura-executarii-silite.htm "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 31, 2012, 07:55:16

 " " S-a constatat încă mai înainte că, la noi, în mioritica Românie, dacă spui un adevăr, nu te crede nimeni, dar dacă spui o minciună, oricât de gogonată, e primită cu aplauze entuziaste de către poporul inteligent, bun şi ospitalier ce sălăşluieşte în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. În aceasta constă de fapt bizareria: cum inteligenţii aceştia, se lasă atât de uşor prostiţi? Şi cum „bunii” aceştia sunt gata să arunce cu bolovani în semenii lor, fără să judece? Cum este posibil să se lase ghidaţi pe căi care nu au nici o legătură nici cu bunătatea, nici cu morala creştină, nici măcar cu cel mai elementar bun simţ? Cum, după jumătate de veac de dictaturi abjecte şi atee, suntem de fapt mai puţin creştini în fapte, decât sub bolşevism? Cum de libertatea ne-a făcut mai răi, mai câinoşi, mai lacomi, mai egoişti? Şi, judecând cu o minimă logică – legat de „experienţa” lui Leonardo da Vinci cu „fotografia” experimentală, - cum de ne dovedim mai proşti? Nu pot crede în prostia asta spontană. Mai degrabă este vorba de lene sau lenevire a minţii, a judecăţii limpezi şi drepte, a indolenţei şi a pierderii bunului simţ." Blogul Permanente autor Ion Dunca


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 31, 2012, 21:04:40

 " " 10 alegeri pentru care iti vei multumi mai tarziu
   de Adelina Moisan la 28 Aug. 2012

z 10 alegeri pentru care iti vei multumi mai tarziuTags: alegeri de viata, viata, dezvoltare personala, lectii de viata, fericire, autenticitate

Cand simti ca viata este prea dura cu tine, cand te afli la rascruce si nu stii ce sa alegi, alege sa faci urmatoarele lucruri, pentru care iti vei multumi mai tarziu.

Marketing - Dinamita. Iti Explodeaza Vanzarile!

37 de Studii de Caz pentru Succesul Campaniilor Tale de Marketing

>> Detalii Click Aici <<
1. Alege sa fii TU
Mastile pe care le purtam au tendinta sa ne stoarca de puteri. Lipsa autenticitatii te extenueaza. Oricat de diferit ai fi de ceilalti, alege sa fii TU. Alege sa fii TU chiar daca nimeni altcineva nu este de acord cu tine.
 
2. Apreciaza ceea ce ai
Uneori, cand esti recunoscator pentru ceea ce ai, ajungi sa fii mai fericit decat ti-ai imaginat vreodata. Cand te trezesti dimineata, gandeste-te cat esti de noroc ca esti in viata si ca esti sanatos. Atunci cand vei vedea viata ca pe o binecuvantare, vei incepe sa simti ca este cu adevarat asa. Fiecare moment trait merita a fi apreciat.
 
3. Increde-te in tine si in visele tale
Cea mai dificila etapa a vietii nu are loc atunci cand te simti neinteles de ceilalti, ci atunci cand nu te intelegi pe tine insuti. Increde-te in tine. Increde-te in instinct. Recunoaste-ti punctele forte. Indrazneste sa visezi. Fa lucrurile de care te temi. Crede ca totul este posibil.
 
4. Fii pozitiv
Nu poti trai o viata fericita daca ai o gandire negativista. Viata este prea scurta pentru a fi orice altceva decat pozitiv.
 
5. Actioneaza
Oamenii cei mai fericiti sunt cei care iubesc ceea ce fac. Acestia sunt plini de pasiune, pofta de viata si sunt extrem de productivi. Succesul in viata se bazeaza pe actiune.
 
6. Renunta la trecut
Daca vrei sa schimbi lumea care te inconjoara, trebuie sa iti schimbi lumea interioara. Nu regreta trectului, acesta nu mai poate fi reparat. Nu te ingrijora cu privire la viitor, acesta nu a sosit inca. Pur si simplu traieste in prezent, concentreaza-te asupra lucrurilor pe care le poti controla si fa pasi mici, dar siguri spre succes.
 
7. Ignora oamenii negativisti
Multi oameni vor incerca sa te calce in picioare, insa asta nu inseamna ca tu trebuie sa accepti. Exista 7 miliarde de oameni pe Pamant. Nu-ti irosi timpul cu unul care nu te face fericit. Fiecare este suficient de bun, inteligent si puternic. Si undeva, cineva cauta exact ce ai tu de oferit.
 
8. Tine legatura cu prietenii si familia
Fiecare avem un „acasa”. Avem o persoana iubita, o persoana care ne iubeste la randul sau, persoane care fac parte din familie. Atat prietenii apropiati, cat si familia, sunt o binecuvantare. Nu iti uita niciodata prietenii adevarati, oamenii care ti-au fost alaturi la greu.
 
9. Imprastie dragoste si bunatate
Tu alegi cum vrei sa iti traiesti viata, cum esti afectat de situatiile placute sau mai putin placute, si cum ii influentezi tu pe ceilalti. Fericirea ta este determinata de alegerile pe care le faci in fiecare zi. Alege sa imparti dragoste si bunatate zilnic. Imagineaza-ti cata fericire ai crea daca ai face acest lucru in fiecare zi.
 
10. Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume
Nu le spune altora cum sa-si traiasca viata, traieste-ti viata si arata-le cum se face. Oamenii te vor aprecia si respecta daca faci ceea ce spui.
Autor: Adelina Moisan "




Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 20, 2012, 21:07:11

 " http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://3.bp.blogspot.com/_-DyJ48htBV4/Swb7MA1aUCI/AAAAAAAAD30/uM0k1pF0VVY/s1600/avatare-lumanari-romantice3.jpg&imgrefurl=http://eu-sufarstar.blogspot.com/2009/11/avatare-lumanari-romantice.html&h=800&w=600&sz=30&tbnid=QQFS3Vzr9ii4HM:&tbnh=108&tbnw=81&prev=/search%3Fq%3Dimagini%2Bcu%2Blumanari%26tbm%3Disch%26tbo%3Du&zoom=1&q=imagini+cu+lumanari&usg=__FCs6mpxTBnz8FkdvroqhNm0APvk=&docid=d91IGJfTJwGOFM&hl=ro&sa=X&ei=EV5bULugG47EsgbrsIDYDg&ved=0CCYQ9QEwAQ&dur=11441 "

 Pentru cei ce numai sint! A fost odata un om vesel si glumet ... In decembrie 1989 avea 28 de ani si curajul de a infrunta gloantele si a-si risca viata.A ramas consecvent cu el insusi, nu l-au schimbat nici vremurile nici oamenii.Cu toate ca avusese probleme serioase cu inima,ii placea sa glumeasca pe seama asta.Dar, cum este stiut, cei apropiati iti dau lovitura cea mai grea! REMEMBER!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: notysym din Septembrie 24, 2012, 12:09:53
Ma numesec Roman Simona sunt revolutionar cu certificatul nr.LRM-R nr.00712.Va rog sa ma ajutati cu sentinte civile ramase definitive din orice localitate din tara, deoarece sunt in proces cu Primaria Alexandria pentru atribuirea unei suprafete de 500mo teren intravilan conform Legii 341/2004 pentru a le folosi ca practica judiciara. Va multumesc!notysym@yahoo.com


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 24, 2012, 20:55:52

 Desi nu sint vesti prea bune postez o speta care te poate ajuta cel putin sa te orientezi cu privire la abordarea unei astfel de spete de catre institutiile publice si diferite instante.Daca voi gasi si spete solutionate in favoarea rev. si care cred ca ti-ar fi utile ca practica judiciara le voi posta la acest topic.
  " R O M A N I A
CURTEA DE  A P E L   T I M I S O A R A
      OPERATOR 2928
SECTIA CIVILA
DOSAR NR(...)
                            DECIZIA CIVILA NR.493
                       Sedinta publica din 12 mai 2009
                           PRESEDINTE: (...) (...)
                           JUDECATOR: (...) (...)
                           JUDECATOR: (...) (...)
                           GREFIER: (...) (...) D.
      S-a luat in examinare recursul declarat de reclamantul T. D. impotriva
deciziei civile nr.770/11.11.2008 pronuntata de  T r i b u n a l u l    T  i
m i s in dosar nr(...), in contradictoriu  cu  paratii  Consiliul  Local  al
municipiului T, Primaria municipiului T prin primar si Directorul  Directiei
de Patrimoniu D. N., avand ca obiect obligatie a face.
      La apelul nominal facut  in  sedinta  publica  se  prezinta  consilier
juridic T.  E.  in  reprezentarea  paratilor  intimati  Consiliul  Local  al
municipiului  T,  Primaria  municipiului  T   prin   primar,   lipsa   fiind
reclamantul recurent si paratul intimat Directorul Directiei  de  Patrimoniu
D. N..
      Procedura legal indeplinita.
      Dupa deschiderea dezbaterilor, s-a facut  referatul  cauzei  de  catre
grefierul  de  sedinta  dupa  care,    reprezentantul   paratilor   intimati
invedereaza instantei ca dosarul nr(...) la care  face  referire  recurentul
in cererea de recurs a fost solutionat irevocabil de Curtea de  A p e l    T
i m i s o a r a prin decizia nr.447/19.03.2009,  prin  admiterea  recursului
Consiliului Local al municipiului T si Primariei municipiului T iar pe  fond
respingerea actiunii reclamantului T. D..
      Constatand cauza in stare de judecata,  instanta  acorda  cuvantul  in
recurs.
      Reprezentanta  paratilor  intimati  solicita  respingerea  recursului,
aratand ca Hotararea nr.248/2007 a ramas in vigoare, iar dispozitiile  Legii
341/2004 se aduc la indeplinire de catre ministere si alte  organe,  iar  nu
de catre Consiliul Local al municipiului T.
                                 C U R T E A

      Deliberand asupra recursului constata urmatoarele:
      Prin decizia civila nr.770/11.11.2008 pronuntata in dosar nr(...)  T r
i b u n a l u l   T i m i s a admis apelul  paratilor   CONSILIUL  LOCAL  AL
MUNICIPIULUI T si  PRIMARIA T prin Primarul  Municipiului  T  si  directorul
Directiei   Patrimoniu   O.    D.    N.,    impotriva    sentintei    civile
nr.3695/20.03.2008, pronuntata de  J u d e c a t o r i a   T i m i s o  a  r
a in dosarul  (...) in  contradictoriu  cu  intimatul  reclamant  T.  D.,  a
schimbat in tot  sentinta civila nr.3695/20.03.2008, pronuntata de  J u d  e
c a t o r i a   T i m i s o a r a si in consecinta a respins actiunea.
      Pentru a pronunta astfel  tribunalul  a  retinut  in  esenta  ca  prin
sentinta civila nr.3695/20.03.2008, pronuntata de  J u d e c a t  o  r  i  a
T i m i s o a r a in dosarul   (...)  s-a  respins  exceptia  prematuritatii
actiunii.
      A fost admisa  in  parte  cererea  completata  de  reclamantul  T.  D.
impotriva paratilor  Consiliul Local al Municipiului T si  Primaria  T  prin
Primarul municipiului T si directorul Directiei  Patrimoniu  O.  D.  N.,  cu
sediul in T, str. C.D.(...) nr. 1, jud. T.
           A obligat  paratii  sa  atribuie  reclamantului  o  locuinta  din
fondul disponibil de locuinte sociale sau suprafata  de  500  mp.  teren  in
intravilan cu destinatia de locuinta, precum si  un   spatiu  comercial  din
fondul  de  stat,  prin  cumparare  sau  inchiriere  cu   prioritate,   fara
licitatie, cu o suprafata utila de pana la 100  mp.,  obligand  paratii   sa
plateasca reclamantului suma de 30.000 lei, cu titlu  de  daune  morale.   A
respins in rest cererea avand ca obiect obligarea paratilor  la plata  sumei
de 50.000 lei, cu titlu de daune morale.  A disjuns petitul avand ca  obiect
suspendarea aplicarii  I. 248/31.07.2007 si dispune formarea unui nou  dosar
prin  xerocopierea  filelor  3-  82  dosar  si  acorda  termen  la  data  de
17.04.2008, pentru cand se vor cita partile.
      Prima instanta a retinut ca in calitate de titular  al  Certificatului
seria (...)-S nr.00138 emis la data de 15.12.2006 de Secretariatul  de  Stat
pentru Problemele Revolutionarilor din  decembrie  1989,  prin  care  i  s-a
confirmat titlul de "Luptator pentru victoria S. romane din decembrie  1989.
Luptator remarcat prin  fapte  deosebite",  al  Certificatului  de  luptator
pentru victoria S. romane din decembrie 1989, seria (...) nr.13190  emis  la
data  de  9.04.1997  de  Guvernul  Romaniei,  Comisia  pentru  cinstirea  si
sprijinirea  eroilor  S.  din  decembrie  1989  si  a  Brevetului  emis   de
Presedintele Romaniei, J. J., prin care i s-a conferit titlul  de  "Luptator
pentru victoria S. romane din decembrie 1989", reclamantul T. D.  a  adresat
Primariei  municipiului  T,  Directia  Patrimoniu,  la  data  de  30.01.2002
cererea  inregistrata  sub  nr.E.(...)  (fila  73)   prin   care,   invocand
drepturile conferite de Legea 42/1990, a solicitat  atribuirea  unui  spatiu
comercial in vederea desfasurarii activitatii comerciale a SC F.  GRUP  SRL,
al carui asociat unic era.
      S-a retinut ca prin adresa nr.E.-4248/17.08.2007 Primaria municipiului
T a comunicat reclamantului faptul ca Consiliul Local al  municipiului  T  a
aprobat prin I.  nr.248/31.07.2007,  lista  cu  solicitarile  beneficiarilor
Legii nr.341/2004 intocmita in conformitate cu criteriile stabilite prin  I.
nr.27/30.01.2007 privind  modificarile  I.  nr.294/2006  si  ca  reclamantul
figureaza la pozitia 23 in Anexa la hotararea mentionata (fila 41).
      Prima instanta a retinut ca in sedintele din 15.01.2008 si  14.02.2008
ale comisiei de analiza a  spatiilor  cu  alta  destinatie  decat  aceea  de
locuinta existente  in proprietatea Primariei T precum  si  in  proprietatea
Statului R in administrarea Consiliului Local al Municipiului T   infiintata
prin I.  nr.288/2005,  s-a  hotarat  atribuirea  spatiului  de  la  parterul
imobilului din T,(...), pe o perioada de 5  ani,  cu  destinatia  de  spatiu
comercial numitului U. N., beneficiar al Legii nr.341/2004, ce figureaza  pe
lista  aprobata  prin  I.  nr.248/31.07.2007  la  pozitia  nr.38,  respectiv
atribuirea spatiului cu alta destinatie decat aceea de locuinta (T.)  cu  WC
in comun cu T. si T. situat in imobilul din T,  E..U.,  nr.8  format  din  3
incaperi, pe baza  de  contract  de  inchiriere  pe  o  perioada  de  5  ani
numitului Ciupa E., beneficiar al  Legii  nr.341/2004  ce  nu  figureaza  pe
lista aprobata prin I. nr.248/2007.
      S-a  retinut  ca  reclamantul  figureaza  pe  lista  de  prioritati  a
evacuatilor la pozitia 596/2007 si in I. nr.387/2005.
      Instanta a constatat ca cererea reclamantului este partial intemeiata,
intrucat atat in baza Legii 42/1990 cat si in  temeiul  dispozitiilor  Legii
recunostintei fata de eroii martiri si  luptatorii  care  au  contribuit  la
victoria S. romane din  decembrie 1989,  nr.341/2004, care a  abrogat  Legea
42/1990, reclamantul este beneficiarul urmatoarelor drepturi, instituite  de
art.5 din Legea 341/2004 : a) prioritate in  asigurarea  unei  locuinte  din
fondul disponibil de locuinte sociale, in localitatea de domiciliu, daca  nu
a detinut in proprietate  o  alta  locuinta  pana  la  data  atribuirii;  c)
cumpararea sau inchirierea cu prioritate,  fara  licitatie,  din  fondul  de
stat a unui spatiu comercial sau de prestari servicii  corespunzator,  cu  o
suprafata  utila  de  pana  la  100  mp,  inclusiv   in   indiviziune,   sau
concesionarea  ori  inchirierea  cu  prioritate,  fara  licitatie   a   unei
suprafete de teren de pana la 100 mp din domeniul public pentru  construirea
unui  spatiu  comercial  sau  de  prestari  servicii,   cu   o   clauza   de
neinstrainare timp de 10 ani  de  la  data  dobandirii;  g)  atribuirea,  in
limita posibilitatilor in proprietate si cu o clauza de  neinstrainare  timp
de 10 ani de la data dobandirii, a 10.000 mp teren in extravilan si  500  mp
in intravilan- aceasta din urma pentru destinatia de  locuinta,  daca  nu  a
avut sau nu are in proprietate un alt spatiu locativ.
Referitor la petitul privind obligarea paratilor la plata  sumei  de  50.000
lei cu titlu de daune morale, instanta retinand ca  cert  prejudiciul  moral
cauzat reclamantului si ca, pe  de  alta  parte,  nu  poate  fi  determinata
intinderea  exacta  a  daunelor  morale,  instanta  a  obligat  paratii   sa
plateasca reclamantului suma de 30.000  lei,  cu  titlu  de  daune-interese,
reprezentand contravaloarea prejudiciului moral constatat.
             Referitor  la  exceptia  prematuritatii  cererii  formulata  de
reclamant, instanta a constatat ca este  neintemeiata  raportat  la  motivul
avut in vedere de parati, acela ca reclamantul nu  a  asteptat  solutionarea
pe  cale  administrativa  a  cererilor  mai  sus  mentionate.  Cata   vreme,
legiuitorul nu a prevazut un termen pentru solutionarea acestor cereri,  iar
reclamantul nu  a  formulat  prezenta  cerere  anterior  implinirii  acestui
termen, instanta a respins exceptia ridicata de parati ca neintemeiata.
      Apelul    declarat    de    parati    impotriva    sentintei    civile
nr.3695/20.03.2008  pronuntata de  J u d e c a t o r i a   T i m i s o  a  r
a a fost admis cu consecinta respingerii actiunii  formulata  de  reclamant,
cu motivarea ca in mod gresit prima instanta   si-a  argumentat  solutia  de
admitere a actiunii avand  in vedere disp.art. 13 alin.1 din  Lg.  341/2004,
deoarece  potrivit   acestui  text  de  lege    ministerele   si   celelalte
institutii ale administratiei  publice locale sunt  obligate  sa  urmareasca
si asigure aplicarea   prevederilor   prezentei  legi  ,  in  concluzie   nu
revine  paratului Consiliul Local al Mun. T aceasta obligatie.
      A retinut  ca  lipsa  unui  petit   constand  in  obligarea  paratului
Consiliul Local T la  trecerea din domeniul public   in  domeniul  privat  a
unor suprafete de teren cu  destinatia de a rezolva cererile  conform  Legii
341/2004 , iar  pe  de  alta  parte  neindeplinirea  de  catre  reclamant  a
criteriilor de  preferinta  pentru  atribuirea  unei  locuinte  (conform  I.
248/2007),  precum nici obligatia Consiliul Local al Mun. T,  ca  autoritate
locala  de  a  urmarii  si  asigura  aplicarea  prevederilor  acestei  legi,
Tribunalul constata ca in mod nelegal a fost admis atat  capatul  de  cerere
vizand atribuirea unei locuinte / suprafata de 500 mp teren   intravilan  cu
destinatie de locuinta, cat si spatiul comercial din fondul de  stat,  cu  o
suprafata utila de pana la 100 mp, asa cum,  in  mod  gresit  s-a  admis  si
capatul de cerere privind  acordarea de daune morale.
      In termen impotriva deciziei civile nr.770/11.11.2008 pronuntata de  T
r i b u n a l u l   T i m i s a declarat recurs reclamantul  T.  D.  care  a
solicitat admiterea  recursului,  modificarea  deciziei  civile  atacate  in
sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
      In motivare arata ca instanta face referire  despre  I.  248/2007  ori
respectiva hotarare a fost anulata de instanta de  contencios  administrativ
pentru nelegalitate dupa cum rezulta din dosarul cauzei nr(...).
      Arata  ca  instanta  de  apel  considera  legal  termenul  "asteptarea
solutionarii in procedura necontencioasa or, conform Legii nr.554/2002 -  se
prevad termene clare de raspuns si rezolvare a cererilor -  ce  nu  au  fost
respectate (neprimind raspuns nici dupa 7 ani).
      Arata ca paratii au invederat in mod eronat  instantei  faptul  ca  se
situeaza pe lista de prioritati la pozitia 592 in schimb,  acestia  nefacand
nici un demers pentru rezolvarea cererii sale, in realitate fiind situat  la
pozitia 630 ceea ce demonstreaza reaua-credinta a acestora si faptul  ca  nu
doresc a-si indeplini obligatiile prevazute de lege.
      Sustin ca Legea nr.341/2004 se doreste a fi o lege de reparatie morala
pentru pericolul  in  care  au  fost  pusi  revolutionarii  si  o  masura  a
rasplatirii actiunilor lor care au dus la schimbarea orientarii  sociale  si
posibilitatea actualei administratii publice locale sa existe  in  forma  si
cu puterea de decizie pe care o are.
      In drept invoca dispozitiile art.304 pct.8 Cod procedura civila.
      Prin  intampinare  paratii  Consiliul  Local  al  municipiului  T   si
Municipiul T prin primar au solicitat  respingerea  recursului  declarat  de
reclamant  cu   motivarea  ca  ministerele  si  celelalte   institutii   ale
administratiei publice  centrale,  obligate  sa  urmareasca  si  sa  asigure
aplicarea prevederilor Legii nr.341/2004,  au  posibilitatea  sa  identifice
teren aferent unitatilor militare dezafectate, intreprinderilor  cu  capital
majoritar de stat, care sa fie atribuit Consiliul Local  al  municipiului  T
cu  sarcina  exclusiva  de  a  solutiona  petitiile   beneficiarilor   Legii
nr.2341/2004.
      Arata ca solutionarea cu prioritate a cererii reclamantului intimat T.
D., in baza  unei  sentinte  judecatoresti,  incalca  principiul  autonomiei
publice  locale,  conform  caruia  Consiliul  local  are  atributii  privind
administrarea  domeniului  public  si  privat  al  comunei,   orasului   sau
municipiului  si  aduce   prejudicii   celorlalti   beneficiari   ai   Legii
nr.341/2004 care cel putin in comparatie cu criteriile  stabilite  de  catre
Consiliul  Local  al  municipiului  T   prin   Hotararea   nr.27/2007   sunt
indreptatiti la solutionarea cererilor lor  inaintea  cererii  reclamantului
intimat.
      Sustine ca repartizarea locuintelor se  face  in  conformitate  cu  I.
nr.349/22.02.2000,  I.  nr.372/28.03.2000,  ambele  emise  in   baza   Legii
nr.114/1996, prin  care  au  fost  stabilite  modalitatile  de  atribuire  a
locuintelor precum si criteriile de intocmire a listelor de prioritati,  ale
Primariei municipiului T,  institutiilor  bugetare,  regiilor  autonome  din
subordinea  Consiliului   Local   al   municipiului   T,   asociatiilor   de
revolutionari, Inspectoratului  T e r i t o r i a l   d e Stat pentru I.  si
institutiilor de ocrotire a persoanelor defavorizate.
      Examinand decizia civila atacata in raport de  motivele  invocate,  de
dispozitiile  art.304  pct.8  Cod  procedura  civila,  Curtea  constata   ca
recursul este nefondat.
      Astfel, critica adusa deciziei civile atacate, in sensul  ca  instanta
de apel face referire in motivarea solutiei la dispozitiile I.  nr.248/2007,
hotarare ce a fost anulata - este neintemeiata,  intrucat  asa  cum  rezulta
din decizia civila nr.447/19.03.2009 pronuntata de Curtea de  A p e l   T  i
m i s o a r a in dosar nr(...), urmare a admiterii  recursului  declarat  de
paratii Primaria municipiului T si Consiliul Local al municipiului T a  fost
modificata sentinta civila nr.952/17.11.2008 pronuntata de  T r i b u n a  l
u l   T i m i s cu consecinta respingerii actiunii formulata de  reclamantul
T. D.  privind  anularea  Hotararii  Consiliului  Local  al  municipiului  T
nr.248/2007.
      Prin I. nr.248/2007 s-a aprobat lista cu  solicitarile  beneficiarilor
Legii nr.341/2004 intocmita in conformitate cu criteriile stabilite prin  I.
nr.27/2007 privind modificarea HCL 294/2004 prevazuta in anexa.
      Cu privire la cererea de atribuire a unei locuinte in calitatea sa  de
beneficiar al Legii nr.341/2004 reclamantul a depus  intr-adevar  la  parata
mai multe solicitari  -  aceasta  comunicandu-i  ca  se  afla  pe  lista  de
prioritati (poz. 23) atribuirea urmand a  fi  facuta  in  ordinea  stabilita
prin aceasta hotarare.
      Cum, I. 248/2007 este in vigoare, in mod corect a  respins  tribunalul
cererea reclamantului - cu privire la atribuirea unei  locuinte  din  fondul
disponibil de locuinte sociale, avand in vedere ca,  asa  cum  de  altfel  a
raspuns  parata  reclamantului,  trebuie  avute  in  vedere  criteriile   de
prioritate  prevazute  de  I.  nr.27/2007  prin  care   s-a   modificat   I.
nr.294/2006, criterii ce nu pot fi cenzurate de instanta de judecata.
      Nu este intemeiata sustinerea reclamantului  ca  paratii  au  intocmit
reguli de departajare in atribuirea pe spatii  comerciale  sau  locuinte  cu
nesocotirea legii, avand in vedere ca hotararile mentionate mai sus sunt  in
vigoare, nu au fost anulate, mai mult, asa  cum  a  sustinut  de  altfel  si
instanta de recurs - sectia de contencios administrativ si  fiscal  (decizia
civila 447/2009) reclamantul se afla pe lista aprobata prin HCL  nr.248/2007
iar pozitia la care acesta se situeaza are in vedre criteriile ce se  aplica
si in prezent, HCL nr.27/2007 fiind inca in vigoare.
      Criteriile de departajare nu au fost instituite in mod  nelegal,  nici
in raport de prevederile art.34 raportat la art.29 din HG  1412/2004  pentru
aplicarea Normelor Metodologice de aplicare a legii nr.314/2004.
      S-a retinut corect de instanta de apel faptul ca  doar  in  baza  unei
cereri adresata instantei de contencios  administrativ  de  trecere  a  unor
suprafete de teren din domeniul public in domeniul privat  -  cu  destinatia
de satisfacere a solicitarilor beneficiarilor  Legii  341/2004  -  se  putea
solutiona  cererea  de  atribuire  de  teren  reclamantului  formulata  prin
cererea de chemare in judecata.
      Or, in lipsa unei  astfel  de  petit  prin  care  Consiliul  Local  al
municipiului T sa fie obligat la trecerea din domeniul  public  in  domeniul
privat  a  unor  suprafete  de  teren  -   pentru   solutionarea   cererilor
beneficiarilor Legii nr.341/2004 se  constata  ca  in  mod  corect  a  admis
tribunalul apelul partilor, si sub acest aspect.
      Referitor la critica adusa hotararii instantei de apel cu referire  la
obligatia legala a paratilor de punere  in  practica  a  prevederilor  Legii
nr.341/2004 se constata ca in  raport  de  dispozitiile  art.13  alin.1  din
Legea 341/2004 - obligatia urmaririi si asigurarii  aplicarii  dispozitiilor
legii o au ministerele si celelalte institutii  ale  administratiei  publice
centrale.
      Fata de considerentele aratate, Curtea in baza art.312  Cod  procedura
civila va respinge recursul declarat de reclamantul T. D..

                            PENTRU ACESTE MOTIVE
                               IN NUMELE LEGII
                                 D E C I D E

      Respinge recursul declarat de reclamantul T. D. impotriva deciziei
civile nr.770/11.11.2008 pronuntata de  T r i b u n a l u l   T i m i s in
dosar nr(...).
      Irevocabila.
      Pronuntata in sedinta publica din 12 mai 2009.
PRESEDINTE                              JUDECATOR
JUDECATOR
                (...) (...)                    (...) (...)
(...) (...)

GREFIER
(...) (...) D.
Red.ML/12.06.2009
Dact.N./15.06.2009
 J u d e c a t o r i a   T i m i s o a r a-judecator E. E.
 T r i b u n a l u l   T i m i s-judecatori D. C, B. D.


 iti recomand ca sursa JURINDEX. Succes!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 24, 2012, 21:14:52

 ...si una calda primita prin e-mail de la un coleg mai norocos : "

 " ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, CONTENCIOS administrativ ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 474/CA

Ședința publică de la 29 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere

JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu

JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de pârâtul Consiliul Local, cu sediul în Nord, județ C, împotriva sentinței civile nr.123/12.02.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, din Nord,-, județ C, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, pentru recurentul pârât Consiliul Local, în baza împuternicirii avocațiale nr.72210 și avocat, pentru intimatul, în baza împuternicirii avocațiale nr.48425.

Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. cod pr. civilă.

Avocat, pentru recurentul pârât Consiliul Local, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Avocat, pentru intimatul, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat, pentru recurentul pârât Consiliul Local, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Avocat, pentru intimatul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii Tribunalului Constanța ca legală și temeinică.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr- reclamantul a chemat în judecată pârâtul Consiliul Local pentru a fi obligat pârâtul să-i respecte drepturile conferite prin Legea nr.341/2004 respectiv cele prevăzute la at.5 lit.c și g:

- cumpărarea sau închirierea cu prioritate de către reclamant, fără

licitație, din fondul statului, a unui spațiu comercial sau de prestări servicii corespunzătoare, cu o suprafață utilă de până la 100 2 inclusiv în indiviziune sau comercializarea ori închirierea cu prioritate, fără licitație, a unei suprafețe de teren de până la 100 2 din domeniul public pentru construirea unui spațiu comercial sau de prestări servicii;

- atribuirea către reclamant în proprietate și cu clauză de neînstrăinare

timp de 10 ani de la data dobândirii, a 10.000 mp teren extravilan și 500 2 teren intravilan.

În subsidiar solicită atribuirea către reclamant a terenului în suprafață de 510 2 situat în Nord, deținut de reclamant potrivit contractului de concesiune.

Tribunalul Constanța prin sentința civilă nr.381/02.04.2007 a respins acțiunea ca nefondată, motivat de faptul că răspunsurile primite cererilor sale nu constituie un refuz nejustificat în sensul prevăzut de art.1 din Legea nr.554/2004.

Curtea de APEL CONSTANȚA prin decizia civilă nr.355/CA/12.09.2007 a admis recursul formulat de reclamant împotriva acestei sentințe, a casat hotărârea recurată și a trimis cauza spre rejudecare în vederea suplimentării probatoriului.

La Tribunalul Constanța -Secția Comercială și Contencios Administrativ cauza a fost înregistrată sub nr-.

Prin sent.civ.nr.123/12.02.2009 Tribunalul Constanța -Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal a admis, în parte, acțiunea, a obligat pârâtul la emiterea unui act administrativ prin care să-i acorde reclamantului dreptul prevăzut de art.5 lit.c din Legea nr.341/2004, au fost respinse celelalte cereri, ca nefondate, iar pârâtul a fost obligat la plata către reclamant a sumei de 750 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele, obiectul prezentei acțiuni îl reprezintă obligarea pârâtului de a respecta drepturile conferite reclamantului de art.5 lit.c și g din Legea nr.341/2004, iar în subsidiar atribuirea către reclamant a terenului în suprafață de 510 2 situat în Nord deținut în baza contractului de concesiune nr.25/18.11.2008.

Prin cererea nr.5787/14.03.2006 reclamantul a solicitat acordarea unui teren în suprafață de 100 2 pentru construirea unui spațiu comercial, în baza Legii nr.341/2004 art.5 lit.c și acordarea terenului concesionat în suprafață de 500 2 cu titlu de proprietate.

Pârâtul i-a comunicat reclamantului că nu beneficiază de atribuirea unui teren de 500 2 în proprietate deoarece are edificată construcția cu destinație de locuință pe terenul concesionat, iar Legea nr.341/2004 acordă acest drept persoanelor care nu au avut sau nu au în proprietate un alt spațiu locativ.

Pârâtul i-a comunicat reclamantului la 10.05.2006 referitor la cererea privind atribuirea unui teren în suprafață de 100 2 pentru construirea spațiului comercial că este necesar a depune documentația, iar după completare va fi analizată de comisia astfel constituită.

Din înscrisurile depuse s-a reținut că reclamantul a completat ulterior dosarul.

Prin adresa nr.1203/20.10.2006 (fila 28 dosar -) i s-a comunicat reclamantului că-i sunt recunoscute drepturile prevăzute de Legea nr.341/2004.

S-a arătat că, dacă se va identifica o suprafață de 100 2 pentru construirea spațiului comercial se va întocmi proiect de hotărâre și se va supune aprobării Consiliului Local.

Totodată, s-a arătat că suprafața solicitată conform planului anexat la cererea 5789/2006 a fost transmisă în administrarea Bisericii Creștine pentru care s-a emis și autorizație de construire.

Cu privire la dreptul conferit de art.5 alin.1 lit.g din Legea nr.341/2004 s-a arătat că reclamantul are în proprietate locuință edificată pe teren concesionat.

În 1999 i s-a atribuit un teren în folosință pe care a edificat o construcție și care în 2004 fost vândută domnului De asemenea, reclamantul mai are în proprietate 171 2 pe-.

În cauză s-au depus înscrisuri respectiv cererile adresate pârâtului de reclamant, răspunsurile primite, contractul de concesiune, autorizația de construire, procesul verbal de recepție, proiect de hotărâre etc.

De asemenea, a fost administrată proba cu interogatoriu și expertiză topografică.

În ceea ce privește cererea reclamantului privind obligarea pârâtului să-i acorde dreptul conferit de art.5 lit.g din Legea nr.341/2004 respectiv atribuirea, în limita posibilităților, în proprietate cu clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii, a 10.000 2 teren extravilan și 500 2 teren intravilan - acesta din urmă pentru destinație de locuință dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spațiu locativ se reține:

Reclamantul a făcut cerere privind acordarea acestui drept, iar autoritatea i-a răspuns că pe raza localității nu există teren extravilan disponibil, iar pentru terenul intravilan reclamantul nu a îndeplinit condițiile prevăzute de lege întrucât a avut și are spațiu locativ.

Din probele administrate, respectiv înscrisuri și expertiză topografică se reține că răspunsul dat reclamantului de autoritate nu reprezintă un refuz nejustificat.

Legea reglementează acordarea acestui drept în limita posibilităților, iar în ceea ce privește terenul intravilan se arată că nu beneficiază de acest drept cei ce au avut sau are în proprietate un alt spațiu locativ.

Din raportul de expertiză însușit de părți se reține că nu s-a putut identifica teren extravilan disponibil pe raza localității.

De asemenea, se reține că reclamantul are în proprietate un spațiu locativ edificat pe terenul concesionat de la autoritate.

Faptul că prin refuzul autorității nu a soluționat favorabil cererea reclamantului, nu reprezintă automat un refuz nejustificat.

Refuzul autorității de a atribui reclamantului teren extravilan și teren intravilan în condițiile art.5 lit.g din Legea nr.341/2004 nu reprezintă unul emis cu exces de putere, ilegal prin raportare la drepturile reclamantului.

Pentru aceste considerente instanța a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtului la respectarea drepturilor prevăzute de art.5 lit.g din Legea nr.341/2004 ca nefondată.

Prin prezenta acțiune reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la acordarea dreptului prevăzut de art.5 lit.c din Legea nr.341/2004.

S-a reținut că, inițial autoritatea a emis răspunsul nr.1203/20.10.2006 (fila 28) prin care a arătat că în ceea ce privește acordarea acestui drept în cazul în care se va identifica o suprafață de teren în suprafață de 100 2 din domeniul public pentru construirea unui spațiu comercial, se va întocmi un proiect de hotărâre și se va supune aprobării.

De asemenea, s-a arătat că pentru suprafața solicitată conform planului anexat la cereri prin Decretul nr.410/1991 a Prefecturii Caf ost transmisă în administrarea Bisericii Creștine de ziua a șaptea suprafața de 1225 2 pentru care s-a emis autorizație de construire.

Ulterior, în iunie 2007 s-a emis un proiect de hotărâre înregistrat la Primăria sub nr.14630/22.06.2007 (fila 11 dosar -) prin care se aproba închirierea fără licitație a suprafeței de 100 2 situată în Nord str.23 August pentru construcție spațiu comercial.

La 31.10.2007 a fost înregistrat la Primăriei un alt proiect de hotărâre cu același obiect (fila 23 dosar -).

Ambele proiecte de hotărâri nu s-au concretizat, astfel că cererea reclamantului nu a fost soluționată.

Expertul ce a întocmit expertiza topografică în prezenta cauză a identificat două variante pentru suprafața de 100 2.

Examinând planul de situație al proiectelor de hotărâri din iunie și octombrie 2007 (filele 12 și 13 din dosar) și planul de situație al expertizei (anexa 1 fila 53) instanța a reținut că este vorba despre aceleași suprafețe de teren.

Astfel, instanța reține din probatoriile administrate că autoritatea refuză nejustificat soluționarea cererii reclamantului privind acordarea dreptului prevăzut de art.5 lit.c din Legea nr.341/2004.

Refuzul autorității este considerat nejustificat deoarece este întemeiat pe exces de putere motivat de faptul că, refuză să dea un răspuns concret, deși legea îi permite să adopte o soluție oarecare.

Hotărârea judecătorească în acest caz nu poate însă, ține loc de act administrativ, iar în conformitate cu art.18 din Legea nr.554/2004 instanța constatând refuzul nejustificat va obliga pârâta să emită actul administrativ prin care să-i acorde reclamantului dreptul prevăzut de art.5 lit.c din Legea nr.341/2004.

Cererea reclamantului de a fi obligat pârâtul la atribuirea variantei 2 din raportul de expertiză contravine dispozițiilor legale din materia contenciosului administrativ.

Astfel, instanța nu se poate substitui autorității și să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act administrativ.

În sistemul nostru de drept, principiul separației puterilor în stat este incompatibil cu eventuala posibilitate a instanței judecătorești de a se pune în locul autorității publice pentru a aprecia chestiunile care exced legalității acțiunii administrative.

Instanța judecătorească poate obliga administrația exclusiv să răspundă la cerere.

În ceea ce privește cererea subsidiară privind atribuirea către reclamant a terenului în suprafață de 510 2, teren deținut de reclamant conform contractului de concesiune nr.25/2002 instanța a apreciat-o nefondată.

Contractul de concesiune nr.25/2002 nu a fost încheiat în temeiul Legii nr.341/2004.

Vânzarea acestui teren, aflat în domeniul privat al Orașului și asupra căruia reclamantul are un drept de folosință, se poate face în temeiul art.123 din Legea nr.215/2001.

Față de aceste dispoziții legale s-a apreciat că refuzul autorității cu privire la această cerere nu reprezintă un refuz nejustificat cu exces de putere, astfel cum e reglementat de art.2 din Legea nr.554/2004.

Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea subsidiară ca nefondată.

În baza art.274 Cod proc. civilă instanța a obligat pârâtul către reclamant la plata sumei de 750 lei cheltuieli de judecată (parte onorariu expert).

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Consiliul Local al Orașului solicitând modificarea în parte a sentinței, în sensul respingerii cererii ca nefondate.

Recurentul a criticat sentința atacată ca fiind netemeinică și nelegală întrucât, a fost dată cu aplicarea greșită a legii, situație prev. de art.304 pct.9 pr.civ.

Pentru aplicarea dispozițiilor art.5 lit.c din Legea 341/2004, principiul care urmează a fi respectat îl reprezintă acordarea terenurilor în limita posibilităților unităților administrativ teritoriale.

Prin adresa nr.852/25.06.2008 s-a adus la cunoștința reclamantului faptul că nu este adoptată o documentație urbanistică în vederea aplicării acestui text de lege; s-a adoptat HCL 19/12.03.2008 prin care s-a aprobat documentația de urbanism PUZ A 290/1 în ceea ce privește aplicarea lit.g din lege.

Astfel până nu se finalizează analizarea și întocmirea unei astfel de documentații urbanistice nu se poate face aplicarea lit.c, întrucât ulterior, când vor începe demersurile pentru obținerea autorizației de construire sau exploatare propriu-zisă se va afla în imposibilitatea de a folosi acest teren datorită situației juridice.

Instanța a reținut în mod greșit faptul că s-a refuzat a se da un răspuns concret și în contradicție cu limita casării, care prevede că, nu se poate reține existența unui refuz din partea autorităților, ci s-a comunicat de fiecare dată faptul că este necesar să se întocmească o serie de documentații pentru a se putea face aplicarea corectă a legii.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, Curtea va respinge recursul ca nefondat, motivat de următoarele considerente,

Potrivit art.5 din Legii 341/12.07.2004 privind recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la române din 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B din noiembrie 1987, persoanele prevăzute la art.3 alin. (1) lit. b), precum și la art.4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizația calculată conform prevederilor art.4, și de următoarele drepturi:

c) cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitație, din fondul de stat, a unui spațiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafață utilă de până la 100 mp, inclusiv în indiviziune, sau concesionarea ori închirierea cu prioritate, fără licitație, a unei suprafețe de teren de până la 100 mp din domeniul public pentru construirea unui spațiu comercial sau de prestări servicii, cu o clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii;

.

g) atribuirea, în limita posibilităților, în proprietate și cu clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii, a 10.000 mp de teren în extravilan și 500 mp de teren în intravilan - acesta din urmă pentru destinația de locuință, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spațiu locativ;

Se observă, așadar, din conținutul textelor de lege prezentate mai sus faptul că, recunoșterea unor drepturi reale sau de creanță nu se realizează pur și simplu ci numai după îndeplinirea unor condiții premiză.

Prima condiție, prev. de art.3 alin.1 lit.b, care reprezintă și esența acestui act normativ, o reprezintă calitatea solicitantului de luptător pentru din 1989, prin aceasta înțelegându-se:

1. Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniți în luptele pentru din 1989 sau în legătură cu aceasta;

2. Luptător Reținut - atribuit celor care au fost reținuți de forțele de represiune ca urmare a participării la acțiunile pentru;

3. Luptător prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14 - 25 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru române din 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14 - 22 1989, apoi cea prev. de art.4 alin.1, respectiv aceea de urmaș de erou-martir prin aceasta înțelegându-se persoanele îndreptățite să beneficieze de prevederile prezentei legi, și anume soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și fiecare dintre copiii acestuia.

Dacă în ce privește situația prevăzută la lit.g s-a apreciat corect că intimatul reclamant nu poate beneficia datorită faptului că are în proprietate un alt teren intravilan cât și o locuință construită pe un teren intravilan deținut de acesta în baza unui contract de concesiune, în situația prevăzută la lit.a, legiuitorul nu mai impune nici o condiție în privința cumpărării sau închirierii; doar după cumpărare se impune o interdicție de înstrăinare pe parcursul a 10 ani.

Astfel, în condițiile în care expertul desemnat de prima instanță a identificat două variante pentru suprafața de 100 2, Curtea consideră că refuzul recurentei pârâte de a-i acorda dreptul prevăzut la art.5 lit.c este considerat nejustificat deoarece, este întemeiat pe exces de putere motivat de faptul că refuză a se da un răspuns concret, chiar dacă acesta era considerat nefavorabil solicitantului.

Din cele prezentate mai sus Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. va dispune respingerea recursului ca nefondat, menținând sentința primei instanțe ca temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de pârâtul Consiliul Local, cu sediul în Nord, județ C, împotriva sentinței civile nr.123/12.02.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, din Nord,-, județ C, având ca obiect obligația de a face.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Octombrie 2009.

Președinte,

- -
   

Judecător,

- -
   

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Jud.fond-

Jud.red-- -/14.01.2010


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: notysym din Septembrie 25, 2012, 08:18:02
Multumesc, nult de tot........
Va rog ajutati-ma


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Octombrie 29, 2012, 23:22:10

 http://www.monitoruloficial.ro/RO/article--e-Monitor--339.html" Decizia 502/29.10.2012 publicata in MO 728 pagina 9.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Octombrie 30, 2012, 11:17:05

 " http://mariusmioc.wordpress.com/2012/10/29/sorin-vintila-mester-odinioara-in-politica-mai-existau-barbati-astazi-esti-pasat-de-la-sefe-de-cabinet-la-liftiere/ " sursa blogul lui Marius Mioc


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 16, 2012, 14:42:27

 " Ganduri pentru acasa
Romania, patria muflonilor
15 Decembrie 2012 Alin Popescu

Vezi cele 34 comentarii!
Ma uit la vaicarelile pe care le varsa unii in ultima vreme, la acuzele ca avem o clasa politica bolnava si ca hotii au intrat in Parlament, la ideea rasucita pe toate partile ca avem aceiasi parlamentari de "n" ani si tot asa. Si nu ma pot opri sa ma gandesc la cat de penibil suna, mai ales din gura unor oameni pe care ii respect, pentru ca stiu ca acolo, deasupra gurii, e ceva materie cenusie pe care au dovedit ca o pot stapani in slujba unor proiecte valide. Si totusi, atunci cand vine vorba despre civism si implicare sociala, ramanem tributari, ca natie, unui fel de jelanie fatalista pe care n-am inteles-o niciodata.

Autor Alin Popescu

 
Dimensiune text
print ym    Articol interesant (18)

Am vazut de-a lungul timpului multi oameni care s-au intitulat ca fiind de dreapta, oameni care si-au asumat acest statut mai degraba prin respingerea ideii de redistribuire a banului public catre beneficiarii de ajutoare sociale, in detrimentul celor care produc valoare. Am vazut oameni care au spus cu subiect si predicat ca Romania e o tara de milogi, de indivizi care nu vor sa munceasca etc. Si totusi, experienta mea de pana acum, mai ales cu oameni “de dreapta” desi nu m-as limita doar la ei, imi spune ca milogii nu sunt intotdeauna la stanga esicherului politic, ci si in celelalte parti. Implicarea sociala, blazon al unui tip de roman care blameaza miloaga celorlalti, e uneori doar o spoiala ieftina sub care se regaseste adevarata lui identitate: un om care vrea sa aiba pentru el si sa poata trai intr-un castel din nori si sa il doara in dos de societatea in care traieste, un om pentru care sa fii implicat inseamna sa-i conduci pe altii intr-un proiect profitabil, un om pentru care Romania e doar tara jegului altora.

In acest context m-am gandit sa spun si povestea mea. Adica povestea unui om deloc sfant, cu multe prostii la activ, care n-are nicio problema sa declare faptul ca se simte mai aproape de stanga politica decat de dreapta, un om care a incercat in toti anii de pana acum sa dea si ceva inapoi societatii. M-am implicat in actiuni civice care n-au insemnat cersitul de bani pentru saraci si n-am avut niciun soi de dorinta sa o fac pentru un loc mai bun in rai ori un loc mai putin rau in iad. Nu. Simplist, am crezut intotdeauna ca, odata ce treci un anumit nivel de avutie, esti obligat sa dai ceva inapoi.

O tara de mufloni

Gandit ca un proiect menit sa incurajeze dorinta oamenilor de a le influenta votul parlamentarilor alesi de ei, Initiativa-Legislativa.ro a aparut in 2010. L-am expus de la momentul aparitiei sale si pana acum unui numar de 2,5 milioane de vizitatori unici. Le-am explicat rolul proiectului si ajutorul de care el are nevoie: un vot pro sau contra. Nu neg faptul ca e un proiect inaintea vremurilor pentru societatea romaneasca, dar mi se pare definitoriu sa ofer cateva statistici interesante:

1. Desi siteul a facut pana acum peste 15 milioane de afisari ale paginilor sale, in ultimii 2 ani si ceva, proiectele expuse acolo au reusit sa adune doar 5.000 de voturi, cumulat. Ok, o avea si siteul ceva probleme de conversie (dracu' stie care, dar pornim de la ideea asta), dar statisticile de mai jos spun ca problema e in alta parte.

2. Cel mai folosit cuvant in comentariile la acele proiecte de lege este unui obscen. Nu conteaza care, conteaza doar ca au fost postate aproximativ 1.000 de comentarii, de pe diferite IP-uri, care au folosit intr-un fel sau altul cuvantul in cauza. Semn ca oamenii isi doresc sa injure in loc sa gandeasca ori sa-si sustina propriile drepturi in societate. Sa-i injuri pe altii e intotdeauna infinit mai simplu.

3. Am primit de cel putin 50 de ori propuneri legislative care isi doreau infiintarea pedepsei cu moartea. De 35 de ori am primit propuneri legislative care vizeaza un control psihiatric pentru parlamentari. Cele mai bizare proiecte au fost menite sa: “declare Tulcea oras liber de taxe”, “infiinteze o zona de protectie pentru mufloni undeva in nordul Moldovei” (!?), “sa elimine taxele si impozitele pentru femeile gravide care sunt la al patrulea copil” si asa mai departe.

4. Am purtat discutii cu toate partidele, de la toate am primit acelasi raspuns: “E complicat sa ne promovam initiativele legislative acolo. Stiti, ele se modifica de la o zi la alta”. Sau, in traducere, “de ce dracu' vreti sa stiti voi ce propunem noi inainte sa fie votat proiectul in cauza”?

5. Am purtat discutii cu cel putin 10 asociatii care-si propun, printre altele, sa sustina proiecte de lege pentru a fi preluate de parlamentari, dar dincolo de bunele intentii de la discutii niciun proiect n-a avansat serios. Si, din pacate, niciun proiect legislativ al asociatiilor respective n-a avansat deloc, pe niciun canal, spre Parlament ori aiurea. De ce? Pentru ca oamenilor in cauza le place sa se planga, sa-si verse oful in petitii si cereri catre autoritati, dar le e lene sa-si sustina crezul intr-un proiect de lege. Sa o faca altii, nu?

Stiu, poate ca lucrurile pe care le povestesc mai sus par subiective, poate ca gandurile mele sunt din categoria “sa moara capra vecinului, daca proiectul meu nu e bun asta nu e din cauza mea, ci din cauza altora”, dar realitatea nu sta deloc asa. In Romania, orizontul extrem de mare de asteptare pe care il au unii nu are nicio legatura cu dorinta lor de a face ceva. De stanga sau dreapta, oamenii sunt animati de acelasi tip de lene civica. In fond, de ce dracu' sa le pese?

Hai ba, cum sa facem noi asta?

Si astfel ajung la al doilea exemplu interesant din ultima vreme. Am promovat, nu de mult, un recensamant al legilor. Un soi de nevoie stringenta a societatii de a-si revizui propriul cadru legislativ in speranta ordonarii sale. Stiu ca unii cred ca industria de consultanta prospera intr-un astfel de cadru haotic, dar adevarul e ca lucrurile nu stau deloc asa. In Romania apar anual aproape 10.000 de legi (30 si ceva pe zi), fapt care ne face sa fim extrem de haotici in intelegerea lor. Niciun consultant intreg la minte nu se poate bucura atunci cand legislatia cu care lucreaza se schimba atat de des incat ii e complicat sa mai stie cand si cum e in vigoare.

Am cerut, din nou, ajutorul oamenilor in promovarea acestui proiect. Rezultatul s-a dovedit a fi unul si mai interesant decat experienta cu Initiativa-Legislativa.ro. Daca printre partide e oarecum logic faptul ca nimeni nu vrea sa isi insuseasca un astfel de corvoada, interesant a fost sa vad cum oameni pe care-i credeam intregi la minte au venit cu argumente de-a dreptul halucinante de negare a unei astfel de initiative:

1. “E prea complicat. Nu se poate face”, mi-au spus mai multi colegi consultanti, pe care nu-i pot acuza de interese politice. Adica, haosul e atat de mare, incat nimeni nu-i poate da de cap. Si, uite, asa, am aflat ca traim intr-o tara in care “asta e” nu e doar zicala, ci reper moral pentru societate. Bineinteles ca se poate face, bineinteles ca n-o sa ia nimeni de nebun legislatia unei tari pentru a o peria intr-un an. E vorba de un proces indelungat, care insa va fi facut cu siguranta intr-o zi si nu suntem departe de acel moment. Sistemul legislativ din Romania va face implozie in putini ani de acum inainte si, pe ramasitele lui, ceva trebuie sa se ridice.

2. “Chiar crezi ca avem oameni in stare sa faca asta?”. E o alta forma a ideii ca nu se poate face. Si imi dau seama ca jegul ultimilor ani, exprimarea publica a indoielii ca romanii sunt idioti si nu-si pot exprima geniul decat la stadion ori la petrecere au lasat urme grele in mintea unor oameni. Chiar sa fie Romania o tara de prosti? Chiar sa nu avem niciun fel de specialist in stare sa reformeze cadrul juridic dintr-un anumit domeniu? Hai sa fim seriosi.

3. “Lasa-ma ca romanii nu au ce manca si tu vrei sa facem asta”. Sigur, pe principiul asta mai bine stam in casa si ne jeluim. “Nu avem ce mancaaaa, nu avem ce mancaaa, o sa ne ia dracu' pe toooti”. Si totusi, unii mai fac lucruri interesante in tara asta, chiar daca altii n-au mancare pe masa. Saracia nu e o frana si n-a fost niciodata o frana in dezvoltarea unei societati. E doar o problema sociala pe care putem alege sa o indreptam sau nu. Atat.

Si mai am exemple si mai am vise si realitati care m-au intors pe dos in acesti ultimi ani, dar rolul acestui articol nu e sa fie o fila din procesul meu de psihanaliza, ci un soi de opinie asupra implicarii sociale din Romania. Nu cred ca romanii de dreapta sunt mai breji decat romanii de stanga. Nu cred ca sunt mai cinstiti romanii de stanga decat cei de dreapta. Nu cred ca unii sau altii au mai multe prejudecati sau ca vand mai multe iluzii. Nu. Romanii sunt la fel, iar discutiile ideologice sunt cireasa de pe tortul bramburelii care se cheama astazi societatea romaneasca.

Din scara in scara, din sat in sat

Boala noastra nationala nu se cheama stangismul si nici miloaga, desi mi-as dori sa fie asa pentru ca astfel de probleme se pot repara in timp. Din pacate, noi suferim de ceva mult mai grav. Ne-am pervertit atat de mult morala, incat credem ca suntem mai destepti decat suntem cu adevarat. Ne-am uitat atat de mult la televizor sau pe facebook, incat am ajuns sa credem ca doar gandind ca vrem sa schimbam ceva, acel lucru o sa se si schimbe.

Refuzam constant implicarea si ii blamam pe cei care se implica. Le cautam nod in papura celor care fac ceva pentru ceilalti (povestea proiectului Salveaza Vieti este geniala in acest sens, poate o sa v-o spun candva). Preferam sa ii numim hoti si sarlatani pe romanii dedicati unor proiecte care schimba societatea, preferam sa le fortam sufletul in zone deloc comode, dar ignoram votul, ignoram trasul alesului de maneca, ignoram toate drepturile cetatenesti pe care le avem, cu mintea patinand pe acelasi refren idiot: “oricum nu se schimba nimic”. In schimb, strigam din toti plamanii ca hotii se aleg in Parlamentul Romaniei.

Nu e vorba ca nu actionam, ci ca suntem atat de plini de noi si de orgoliosi, incat nu-i lasam nici pe altii sa actioneze. Suntem sluti si muti si chiori,dar am vrea sa ne declare cineva Miss Univers. Pe toti, daca se poate.

Nici daca in Parlament s-ar fi ales 1000 de sfinti, tot nu s-ar schimba nimic in aceasta tara. Si stii de ce? Intr-un fel, e mai simplu de explicat decat de facut. Schimbarea n-a inceput niciodata din Parlament. In niciun stat, in niciun teritoriu din istoria lumii. Nu poate nimeni da o lege prin care sa-i faca pe oameni sa fie mai politicosi ori mai saritori ori mai altruisti. Nu, civismul nu se impune prin lege.

Asa ca, in loc sa urlam ca s-au ales hotii in Parlament, mai bine am urla ca 7 sau 8 milioane de oameni au un sictir atat de mare in ei incat le e lene sa mearga la vot. Mai bine am urla ca doar unul din zece mii de romani a avut curiozitatea sa-i scrie parlamentarului care il reprezinta. Sau, mai interesant, in loc sa urlam, mai bine ne-am apuca dracului sa schimbam ceva pe scara blocului sau pe ulita din sat. Si asa, din bloc in bloc, din sat in sat, tara asta s-ar putea sa arate altfel.

 

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_31610/Romania-patria-muflonilor.html#ixzz2FDZU3ntg



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 16, 2012, 19:07:53

" http://www.rtsa.ro/files/17%5B1%5D.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 17, 2012, 00:39:08
Utile :
       " Potrivit art.11 alin. (4) din Legea nr.554/2004 ordonantele sau dispozitiile din ordonante care sunt considerate a fi neconstitutionale precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale, pot fi atacate oricand. Avand in vedere asadar, ca actele normative pot fi cenzurate oricand pe cale contenciosului administrativ, exceptia de nelegalitate privind dispozitiile unei hotarari de guvern nu poate fi respinsa ca inadmisibila, pentru motivul ca aceasta a fost adoptata anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 554/2004.

I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal,
Decizia nr. 2767 din 17 august 2006
 

Legea nr. 554/2004, art. 4, art. 11 alin. (4)
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici



Prin cererea inregistrata la 15 iunie 2006, R.A. a declarat recurs impotriva sentintei nr.1430/14 iunie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti, sustinand ca sentinta atacata este nelegala si netemeinica.
           
Sub acest aspect recurentul a invocat faptul ca desi H.G. nr. 1822/2004 a fost emisa anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 554/2004, cererea sa este admisibila, intrucat aceasta Hotarare de Guvern continua sa produca efecte in aceiasi masura, si dupa aparitia Legii nr.554/2004.
           
Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca prin sentinta nr.1430/14 iunie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia comerciala si de contencios administrativ a fost constatata inadmisibilitatea exceptiei de nelegalitate a H.G. nr.1822/2004, exceptie ridicata de R.A in contradictoriu cu Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul General al Politiei Romane si Guvernul Romaniei.
           
Instanta de fond a retinut ca in raport de art.15 alin.2 din Constitutia Romaniei (principiul neretroactivitatii Legii civile) nu se poate invoca Legea nr.554/2004 care a intrat in vigoare pe 6 ianuarie 2005.
Hotararea luata de instanta de fond este  gresita.
           
Hotararea Guvernului nr.1822 a fost data la 28 aprilie 2004.
           
Acest act normativ priveste drepturile de asigurari sociale speciale ale politistilor, respectiv stabilirea locurilor de munca si activitatilor in conditii deosebite speciale si alte conditii specifice pentru politisti.
           
Chiar daca Legea nr.554/2004 a intrat in vigoare la 6 ianuarie 2005, potrivit art.11 alin.4 din aceasta lege: „ordonantele sau  dispozitiile din ordonante care se considera a fi neconstitutionale precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate oricand.
           
Este evident ca in cauza exceptia de nelegalitate priveste un act normativ care poate fi cenzurat oricand asa incat in mod gresit instanta de fond a considerat ca cererea petentului este inadmisibila.
Astfel, prin admiterea recursului declarat, potrivit art. 312 C. proc. civ. sentinta a fost casata si trimisa primei instante pentru judecarea fondului cauzei.
 

"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 17, 2012, 00:48:24

" http://www.rtsa.ro/files/TRAS-27-2010-10Tabacu.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 17, 2012, 01:42:47

" http://www.antidiscriminare.ro/anti-discriminare/legislatie/ "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 18, 2012, 22:05:24
Daune morale. Cuantificare prejudiciu moral.


D" aune morale. Cuantificare prejudiciu moral.

 

-art. 998 Cod civil, art. 10, 18 alin. 3 şi art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.

 

          În absenţa unor criterii pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea se stabilesc în raport cu consecinţele negative  suferite de reclamant, importanţa valorilor lezate, măsura  în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.

În cuantificarea prejudiciului moral, aceste condiţii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs reclamantului, astfel  încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Instanţa de contencios administrativ, care a anulat actul şi a acordat celelalte drepturi  reclamantului este competentă să soluţioneze şi cererea privind acordarea daunelor morale.

 

Decizia  nr. 676 din data de 20 aprilie 2010 pronunţată de Curtea de   Apel Ploieşti- Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal

 

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.3564/105/2008 si ulterior precizată, reclamantul P I C a chemat în judecată pe pârâţii NJ şi ANPP, solicitând obligarea acestora la plata de daune morale în cuantum de 90.000 euro.

In motivarea cererii, reclamantul a arătat ca lucrează în cadrul PRIP, ca în luna februarie 2005 a avut loc o evadare, în urma căreia reclamantul a fost destituit din funcţie, precum şi că prin sentinţa nr. 37/13.02.2007 pronunţata de către Tribunalul Prahova a fost înlocuita această sancţiune cu cea a reducerii salariului cu 20%  pe o perioada de 3 luni – pârâtul fiind obligat sa îl reîncadreze pe reclamant, sentinţa rămânând irevocabilă prin decizia Curţii de Apel Ploiesti nr.627/2007.

S-a mai arătat ca paratul a refuzat sa îi plătească drepturile salariale restante, pana la data sesizării instanţei cu prezenta acţiune, că pe perioada cât a fost destituit reclamantul nu a găsit de lucru, astfel ca a fost nevoit sa meargă in Italia, unde a lucrat fără contract, în condiţii mizere, fiind supus la diverse traume fizice şi psihice, ca a fost pus in imposibilitatea de a-si achita creditele avute la data desfacerii contractului de munca, fiind nominalizat ca o persoana cu risc ridicat pentru obţinerea de noi credite, precum şi că, din cauza măsurii luate de către parat, reclamantul s-a îmbolnăvit de hepatită, care s-a agravat pe fondul presiunilor psihice, reclamantul neputând beneficia de servicii si asistenta medicala gratuita ( si nici familia sa).

Reclamantul a mai arătat că desfacerea contractului de muncă pentru o evadare de care nu era vinovat i-a produs un prejudiciu de imagine, astfel că nu s-a putut angaja ulterior ca bodyguard sau ca gardian public, precum şi că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale a paratului.

Reclamantul a învederat că daunele solicitate se compun din 50.000 euro daune morale pretium doloris şi 40.000 euro daune morale spirituale.

Prin întâmpinare, ANP a invocat excepţia de necompetenta materiala a instanţei, excepţia de netimbrare, precum şi excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

PRIP a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din data de 28.10.2008, tribunalul a pus în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă materială, excepţia netimbrării acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.N.P, pe care le-a respins, ca neîntemeiate, pentru considerentele menţionate detaliat in încheierea de şedinţa de la acea data.

Totodată, din oficiu, tribunalul a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a MJ, pe care a pus-o în discuţia părţilor şi, ulterior, a admis-o, respingând acţiunea formulată împotriva acestui pârât, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Prin sentinţa nr.315 pronunţată în data de 12 noiembrie 2009, Tribunalul Prahova a  admis în parte, acţiunea, a obligat pârâtul să plătească reclamantului echivalentul în lei al sumei de 4000 euro, la data plăţii, suma reprezentând daune morale, a respins restul pretenţiilor  reclamantului, ca neîntemeiate şi a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum  de 1039,3 lei către reclamant.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că reclamantul şi-a desfăşurat activitatea în funcţia de agent sef adjunct, cu atribuţii de paza, iar, urmare evadării unui deţinut în noaptea de 11/12.01.2005, reclamantul a fost destituit din funcţie prin decizia nr.29/13.06.2005 a directorului pârâtului.

Reclamantul a contestat aceasta decizie si, prin sentinţa nr.37/13.02.2007 pronunţata de către Tribunalul Prahova – Secţia Comerciala si de Contencios Administrativ a fost înlocuita sancţiunea destituirii din funcţie cu cea a diminuării  salariului cu 20%  pe o perioada de 3 luni, paratul fiind obligat sa îl reîncadreze pe reclamant şi să îi plătească drepturile salariale restante, începând cu data încetării raporturilor  de serviciu şi până la reintegrarea în funcţia şi postul deţinut anterior;  Sentinţă ce a rămas irevocabilă prin decizia Curţii de Apel Ploiesti nr.627/6.06.2007, prin care s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de către Penitenciarul cu Regim Închis Ploieşti.

Tribunalul a reţinut că s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că reclamantul a săvârşit abaterea disciplinară pentru care a fost sancţionat, precum şi că sancţiunea aplicată de pârât, respectiv cea prevăzută de art.62 lit.f din Legea nr. 293/2004, a fost greşit individualizată, instanţele de contencios administrativ aplicând sancţiunea mai uşoara, prevăzuta de art.62 lit.b din acelaşi act normativ.

Chiar daca este vorba despre o activitate de apreciere a gradului de pericol social al faptei reclamantului, care implica inerent o anumita doza de subiectivism, totuşi tribunalul a reţinut că paratul i-a aplicat reclamantului cea mai aspră sancţiune , pe care instanţele judecătoreşti au înlocuit-o cu o a doua sancţiune ca gravitate, între cele doua existând o marja de apreciere considerabila.

Practic, tribunalul a reţinut că este dovedită culpa paratului în ce priveşte   individualizarea greşită a sancţiunii, respectiv fata de destituirea reclamantului, întrucât instanţele de contencios administrativ au considerat irevocabil că, pentru fapta reclamantului, se impunea o sancţiune mult mai uşoara decât cea stabilita de reprezentantul paratului.

Tribunalul a mai reţinut ca fiind dovedite susţinerile reclamantului privind existenţa unui prejudiciu moral, creat ca urmare a greşitei sale sancţionări de către pârât.

Fără a reţine clasificarea prejudiciului făcută de reclamant, care are doar o sorginte doctrinara, tribunalul a reţinut că actul pârâtului (decizia de destituire din funcţie) i-a cauzat reclamantului un prejudiciu moral, dedus dintr-un complex de situaţii şi împrejurări.

In acest sens, tribunalul a constatat că, urmare a încetării raportului de serviciu, reclamantul a fost pus în imposibilitate parţială de a-şi întreţine familia, de a-şi găsi un loc de muncă, de a-şi plăti creditele avute la acel moment, precum şi de beneficia de prestaţia asigurărilor sociale, în legătura cu boala sa şi nevoile familiei sale. A reţinut şi că reclamantul a fost nevoit să plece într-o alta ţară, să presteze o altă activitate decât cea pentru care era specializat, suferinţele şi eforturile invocate de acesta fiind, în parte, prezumabile şi inerente.

Totodată, se poate prezuma existenţa unei lezări a personalităţii şi imaginii petentului prin măsura destituirii din funcţie şi prin acordarea calificativului de „persoana cu risc ridicat pentru obţinerea de credite „ – situaţie de natura a-l împiedica pe acesta de a angaja credite bancare pentru nevoile sale şi ale familiei sale.

De asemenea, tribunalul a mai reţinut, din cuprinsul raportului medico-legal, că măsura luată de pârât de destituire din funcţie, cu urmările psihice ale acesteia, erau de natură a agrava afecţiunile medicale (hepatita) ale reclamantului.

Faţă de toate aceste considerente, tribunalul a considerat că reclamantul a făcut dovada existentei unui prejudiciu moral, produs prin fapta ilicită a pârâtului, care a aplicat o sancţiune greşită, în raport cu fapta săvârşită de către reclamant.

Referitor la legătura de cauzalitate dintre fapta paratului şi prejudiciul suferit de către reclamant, tribunalul a reţinut că aceasta este evidentă, întrucât toate aspectele menţionate anterior sunt generate de încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantului.

In ce priveşte evaluarea/cuantificarea prejudiciului, tribunalul a considerat că cea efectuată de către reclamant (90.000 euro) este greşita.

In acest sens, tribunalul a avut în vedere faptul că la baza tuturor consecinţelor, a stat şi fapta culpabilă a reclamantului, confirmată practic de către instanţele de contencios administrativ, că instanţele au înlocuit sancţiunea disciplinara stabilita de către parat cu alta mai uşoara, dispunând reintegrarea şi plata către reclamant a drepturilor salariale de care a fost lipsit in mod greşit  – împrejurare  ce constituie o satisfacţie echitabila parţială,  precum şi cuantumul mediu al daunelor acordate chiar de către C.E.D.O în cauzele în care constată încălcări ale drepturilor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Raportat la toate aceste considerente, tribunalul a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a pârâtului, astfel că, faţă de dispoziţiile art. 998 şi urm. Cod civil şi de art. 19 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, a obligat PRIP să îi plătească reclamantului echivalentul în lei al sumei de 4000 euro la data plăţii, sumă apreciată ca reprezentând un echivalent echitabil al prejudiciului suferit şi a respins restul pretenţiilor acestuia, ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs reclamantul şi pârâţii, toţi criticând-o pentru  nelegalitate şi netemeinicie.

Prin motivele de recurs reclamantul a solicitat obligarea paraţilor la plata de daune morale în cuantum de 90.000 euro şi la plata cheltuielilor de judecată, susţinând că hotărârea judecătorească este nelegală, întrucât instanţa nu s-a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere şi nu cuprinde  motivele pe care se sprijină soluţia pronunţată, în cauză subzistând motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6 şi 7 Cod procedură civilă.

În aceste sens arată că din conţinutul sentinţei nr.515/2009 rezultă că Tribunalul Prahova nu s-a pronunţat cu privire la obligarea pârâtului la plata de daune morale pretium dolores şi daune morale spirituale, ci asupra daunelor morale fără a indica ce reprezintă acestea, dovada fiind  şi lipsa din hotărâre a unei motivaţii, dar şi refuzul instanţei de a analiza obiectul acţiunii în raport de mijloacele de probă administrate în cauză.

Se susţine că, în doar o singură frază şi cu referire la aspecte asupra cărora s-a pronunţat o altă instanţă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, Tribunalul Prahova a acordat decât 4000 euro daune morale, fără să precizeze vreun motiv sau criteriu care a stat la „baza aprecierii cuantumului” daunelor de către magistrat.

Motivaţia promovării acţiunii de către recurentul-reclamant a constituit-o neplata drepturilor salariale, privarea sa şi a  familiei sale de drepturi,  neexecutarea de către pârât a obligaţiilor dispuse prin hotărâre judecătorească, tergiversarea executării propriilor obligaţii şi împiedicarea reclamantului să aibă o viaţă normală. Nici unul din aceste aspecte nu a fost analizate de către instanţă, magistratul mulţumindu-se să facă referire la pretinsa culpă, ignorând petitul acţiunii, precum şi probatoriul administrat, o dovadă în plus constituind-o şi modul defectuos în care au fost consemnate susţinerile părţilor în cauză. Astfel, în ceea ce priveşte expertiza psihosocială solicitată în cauză şi încuviinţată de instanţă, magistratul consemnează în încheierea din 3 noiembrie 2009 că nu au făcut dovada unui alt loc în care să se poată efectua şi pe cale de consecinţă dispune decădere din probă, deşi la dosar existau acte şi relaţii obţinute chiar de reclamant  privind modalitatea de efectuare a unei astfel de  expertize.

În cazul concret, cuantumul daunelor morale acordate  trebuie să aibă efecte compensatorii şi nu constituie venituri nejustificate acordate reclamantului, întrucât potrivit art. 998 Cod civil: „orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”.

Recurentul-reclamant susţine că a dovedit cu martori şi acte privaţiunile de la viaţa socială şi alienarea familiei, care a fost obligat o perioadă de timp să stea despărţită, mediul familial fiind privat de beneficiile civilizaţiei şi de o viaţă normală.

În speţă, prin comportamentul său abuziv şi ilegal, prin neachitarea drepturilor băneşti circa 4 ani, pârâtul i-a vătămat grav reclamantului un drept fundamental – dreptul la muncă, cauzându-i şi prejudicii de ordin moral, prin afectarea onoarei, prestigiului şi a demnităţii ocrotite de lege, culpa în producerea acestor prejudicii aparţinându-i în exclusivitate PP.

Recurentul-pârât, a susţinut în motivele de recurs că instanţa de fond a reţinut greşit că prezenta cauză reprezintă un litigiu de contencios administrativ. În acest sens , având în vedere calitatea de pârât a ANP, erau aplicabile dispoziţiile art.10 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, potrivit cărora competenţa de soluţionare a litigiilor privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale aparţine secţiilor de contencios  administrativ  şi fiscal ale curţilor de  apel, iar competenţa de soluţionare a prezentei cauze aparţinea Curţii de Apel Ploieşti.

Pentru aceste motive, consideră că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea competenţei altei instanţe, fiind aplicabil motivul de recurs prevăzut de  art.304 pct.3 Cod procedură civilă, sens în care solicită casarea  hotărârii.

Pe fondul cauzei se susţine că Decizia PP nr.29/13.06.2005 prin care intimatul-reclamant a fost destituit din  funcţie a fost anulată în parte în sensul înlocuirii sancţiunii disciplinare a destituirii din funcţie cu sancţiunea diminuării drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei ocupate pe o perioadă de 3 luni, potrivit art.62 lit.b) din Legea nr.293/2004, prin sentinţa  nr.37/13.02.2007 pronunţată de Tribunalul Prahova, Secţia Comercială şi de contencios administrativ în dosarul nr.766/CA/2006, rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului formulat de Penitenciarul Ploieşti prin decizia nr.627/06.06.2007. Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus obligarea Penitenciarului Ploieşti la achitarea către  intimatul-reclamant a drepturilor salariale de la data încetării raporturilor  de serviciu şi până la data reintegrării în funcţia şi postul avut anterior.

Recurenta arată că se poate constata că intimatului-reclamant i s-au acordat daune materiale urmare emiterii deciziei de destituire din funcţie şi în acest context cererea de acordarea şi a  unor daune morale apare ca nejustificată.

Daunele morale trebuia cerute, potrivit dispoziţiilor art.18 alin.3 din Legea contenciosului administrativ  prin aceeaşi acţiune prin care s-a solicitat anularea actului administrativ. Introducerea  unei acţiuni separate de obligare la plata daunelor morale se poate explica nu prin necunoaşterea şi imposibilitatea determinării acestora la momentul promovării  primei acţiuni, ci prin nesiguranţa reclamantului în legalitatea primului său demers.

Recurenta-pârâtă arată că, prin cele prezentate în acţiune, intimatul-reclamant nu face dovada existenţei vreunui prejudiciu nepatrimonial, nefiind probată producerea unei suferinţe morale acestuia.

Numai prin anularea deciziei de destituire din funcţie, nu poate face dovada existenţei unui prejudiciu nepatrimonial, care să fi fost suferit de către reclamant  şi totodată, nu este de  natură a duce la concluzia producerii de vătămări psihice.

A mai susţinut recurentul că drepturile salariale aferente perioadei 2005-2007, stabilite în baza sentinţei nr. 37/13.02.2007,  i-au fost achitate reclamantului. Oricum acest motiv nu putea fi primit, în cazul acestor drepturi nefiind aplicabilă instituţia răspunderii civile delictuale, ci regulile privind executarea silită.



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 18, 2012, 22:07:35

 " continuare(...)

Recurenta-pârâtă ANP a criticat sentinţa recurată pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că hotărârea  a fost dată cu încălcarea competenţei altei instanţe, fiind aplicabil motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.3 Cod procedură civilă, sens în care se  solicită casarea hotărârii.

Recurenta consideră că în mod nelegal instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, motivat de faptul că  raporturile de serviciu în baza cărora se solicită plata unor daune morale sunt stabilite între reclamant şi PP.

Potrivit art.10 alin.3 din HG nr.1849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile ANP, PP are personalitate juridică şi nu se poate considera că există un raport de prepuşenie care să se întemeieze pe subordonarea faţă de ANP.

Pe fondul cauzei se susţine că Decizia PP nr.29/13.06.2005 prin care intimatul-reclamant a fost destituit din  funcţie a fost anulată în parte, în sensul înlocuirii sancţiunii disciplinare a destituirii din funcţie cu sancţiunea diminuării drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei ocupate pe o perioadă de 3 luni, potrivit art.62 lit.b) din Legea nr.293/2004. Prin aceeaşi sentinţă  s-a dispus obligarea PP la achitarea către  intimatul-reclamant a drepturilor salariale de la data încetării raporturilor  de serviciu şi până la data reintegrării în funcţia şi postul avut anterior.

Recurenta arată că se poate constata că intimatului-reclamant i s-au acordat daune materiale urmare emiterii deciziei de destituire din funcţie şi în acest context cererea de acordarea şi a  unor daune morale apare ca nejustificată.

Se susţine că reclamantul nu face dovada existenţei vreunui prejudiciu nepatrimonial, nefiind probată producerea unei suferinţe morale acestuia.

Numai prin anularea deciziei de destituire din funcţie, nu poate face dovada existenţei unui prejudiciu nepatrimonial, care să fi fost suferit de către reclamant  şi totodată, nu este de  natură a duce la concluzia producerii de vătămări psihice.

Recurenta a invocat in susţinerea motivelor de recurs o  decizie a instanţei supreme nr. 663/7.02.2005 pe care a anexat-o în copie la fondul cauzei .

Recurenţii au solicitat admiterea recursurilor potrivit celor menţionate în motivele de recurs şi modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii.

Recurentul reclamant a formulat întâmpinare la motivele de recurs formulate de recurenţii-pârâţi,  susţinând în esenţă că sentinţa recurată este temeinică şi legală sub aspectul tuturor criticilor formulate.

Prin concluziile scrise recurentul-pârât  PP a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant, admiterea recursurilor formulate de pârâţi şi modificarea sentinţei în sensul celor solicitate.

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate şi a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă precum şi sub toate aspectele, potrivit art.3041 Cod procedură civilă, Curtea a reţinut că recursul declarat de reclamant este nefondat iar recursurile formulate de pârâţii sunt fondate, potrivit considerentelor ce urmează:

Instanţa de fond şi-a apreciat corect competenţa pentru soluţionarea cauzei, având în vedere dispoziţiile art. 10, 18 alin.3 şi art.19 alin. (1) şi (2) din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ care se referă la tribunal ca instanţă competentă să soluţioneze cererile privind anularea actelor administrative şi acordarea de despăgubiri şi la posibilitatea formulării unei cereri separate în acest sens.

Faptul că reclamantul nu a solicitat şi daune morale în acţiunea în care a solicitat anularea actului şi daune materiale, nu poate conduce la concluzia că instanţa care a anulat actul şi a acordat celelalte drepturi  reclamantului nu este competentă să soluţioneze şi cererea privind acordarea daunelor morale.

De asemenea, instanţa de fond a respins corect excepţia invocată de ANP privind lipsa calităţii procesuale pasive, având în vedere dispoziţiile art.6 alin.1 lit.m din HG nr.1849/2004 potrivit cărora aceasta elaborează şi fundamentează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru unităţile subordonate, asigură executarea acestuia în condiţiile legii, îndrumă şi controlează respectarea dispoziţiilor legale pe linie financiar-contabilă.

Introducerea unei acţiuni separate chiar determinată de nesiguranţa reclamantului în legalitatea primului său demers nu poate conduce la respingerea automată a prezentei acţiuni  fără a fi analizată solicitarea reclamantului şi îndeplinirea condiţiilor privind răspunderea civilă delictuală.

Instanţa de  fond a reţinut corect situaţia de fapt şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de  art. 998 Cod civil, respectiv existenţa unui prejudiciu moral, produs prin fapta ilicită  a pârâtului care i-a aplicat o sancţiune greşită reclamantului în raport cu fapta săvârşită de acesta.

În ceea ce priveşte cuantificarea prejudiciului instanţa de fond a reţinut corect că la baza tuturor consecinţelor generate de încetarea raportului de muncă a stat şi fapta culpabilă a  reclamantului confirmată de instanţa care a înlocuit sancţiunea cea  mai aspră cu alta mai uşoară, împrejurare care constituie o satisfacţie echitabilă parţială.

Daunele morale se stabilesc în raport cu consecinţele negative  suferite de reclamant, importanţa valorilor lezate, măsura  în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste condiţii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs reclamantului, astfel  încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Criteriul general evocat de CEDO  constă în aceea că despăgubirile trebuie să prezinte  un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă reputaţiei, având în vedere  totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora.

În situaţia daunelor morale datorită naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor realizându-se prin apreciere raportată la elementele de fapt.

Hotărârea prin care reclamantul a fost reintegrat în muncă constituie la rândul său o reparaţie satisfăcătoare a prejudiciului moral pe care reclamantul pretinde că l-a suferit.

În plus suma solicitată de reclamant cu acest titlu este excesivă, iar răspunderea civilă delictuală este menită să acopere o pagubă nu să asigure un câştig.

Prejudiciul moral, adică reparaţia pentru neliniştea, disconfortul şi incertitudinea cauzate de destituirea din funcţie, a fost în parte acoperit prin înlocuirea sancţiunii primită de reclamant, iar prejudiciul material a fost acoperit integral prin sentinţa prin care s-a anulat decizia respectivă.

Trebuie avut în vedere şi faptul că reclamantul a săvârşit o faptă pentru care a fost sancţionat, culpa pârâtului constând în aceea că i-a aplicat sancţiunea cea mai aspră producând reclamantului prejudiciul moral, a cărei existenţă s-a dovedit, însă instanţa de recurs apreciază că a fost greşit cuantificat, reclamantul primind o despăgubire excesivă în raport cu situaţia de fapt reţinută.

Reclamantul a fost repus în situaţia anterioară prin anularea actului, a fost despăgubit pentru pagubele materiale, durerea sufletească fiind incompatibilă cu un  echivalent bănesc, aşa cum susţine şi reclamantul.

Critica recurentului-reclamant constând în aceea că instanţa de  fond nu a analizat probele administrate în raport de obiectul acţiunii este nefondată, întrucât instanţa de fond a  avut în vedere toate aspectele invocate şi probate de reclamant, acordând acestuia daune morale într-un cuantum excesiv.

În absenţa unor criterii pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale este greu de contestat puterea de apreciere a judecătorului fondului pe acest aspect, însă reţinând culpa concurentă a reclamantului şi acoperirea prejudiciului material instanţa de recurs apreciază că se impune reducerea cuantumului daunelor morale la o sumă modică, pentru a acorda recurentului-reclamant o satisfacţie morală.

Neputând fi susţinut un prejudiciu efectiv, în prezent reclamantul beneficiind de aceleaşi condiţii de viaţă, aceeaşi funcţie publică, acelaşi grad  ca cel avute  anterior anulării deciziei de destituire din funcţie, Curtea a apreciat ca fondate recursurile pârâţilor pe care le-a admis, a modificat în parte sentinţa, în sensul că a redus cuantumul despăgubirilor la 1000 lei."

Sanse mai mari sint continuarea procesului la CEDO pentru obtinerea unor daune morale mai mari.
[/size][/size][/size][/color"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Snow White din Decembrie 18, 2012, 22:16:22
Multumesc, Florin.  :)


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 18, 2012, 23:14:08

" http://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2006/RSJ1/0117MitruC.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 23, 2012, 21:22:34

 " https://mail.google.com/mail/?view=cm&fs=1&tf=1&source=mailto&su=Instigarea+-+INSTIGAREA+URMATA+DE+EXECUTARE,+INSTIGARE+referat&body=http://www.referatele.com/referate/drept/online3/Instigarea---INSTIGAREA-URMATA-DE-EXECUTARE--INSTIGARE-referatele-com.php%23 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 23, 2012, 21:23:59

 http://www.referatele.com/referate/drept/online3/Instigarea---INSTIGAREA-URMATA-DE-EXECUTARE--INSTIGARE-referatele-com.php#


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 25, 2012, 10:19:12

" http://www.luju.ro/dezvaluiri/dosarele-revolutiei/exclusiv-sentinta-de-condamnare-la-moarte-a-lui-nicolae-si-elena-ceausescu-data-de-colonelul-de-justitie-gica-popa-care-si-a-tras-un-glont-in-cap-dupa-ce-si-a-dat-seama-ca-a-savarsit-o-crima-sentinta "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 27, 2012, 16:38:51

 " Capitolul I - Procedura inainte de judecata


Sectiunea I - Dispozitii generale


Art. 109 *
Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.
----------------------
* Legea 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, incepand cu 30 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial (26.10.2010), modifica
Art. 109
Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
Sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.
Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.
La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil si de lege. In acest caz neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata nu numai de catre parat, ci si de catre instanta, din oficiu."

Art. 109^1
Abrogat prin Legea nr. 104/1992 - M.Of. nr. 244 din 1 octombrie 1992.

Art. 110
Cererea pentru predarea unui nemiscator, la implinirea termenului de locatiune, poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen. Se poate de asemenea cere, inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii alimentare sau altei prestatiuni periodice. Presedintele mai poate incuviinta in general, inainte de implinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.

Art. 111
Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.

Sectiunea II - Chemarea in judecata


Art. 112
Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional
3. obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta. Pentru identificarea nemiscatoarelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand nemiscatorul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;
4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime. Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte. Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatorul sau juramantul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia. Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta martorilor;
6. Semnatura.

Art. 113
La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt. Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie.

Art. 114
La primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul care il inlocuieste va verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de lege. Cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea si sa depuna, potrivit art.112 alin.2 si art.113, cererea si copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea.
Reclamantul va completa cererea de indata. Atunci cand completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un termen scurt. In cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat, urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare.
Acordarea termenului, potrivit alin.2, se face, in toate cazurile, cu mentiunea ca neindeplinirea in acest termen a obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii.
Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut la alin.2, suspendarea judecatii se pronunta prin incheiere potrivit dispozitiilor art.339.
In procesele in care, in conditiile art.47, sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art.68 si art.1141 fiind aplicabile in mod corespunzator.
Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamanti, in conditiile prevazute la alin.2, iar de catre parati, o data cu intampinarea. Daca partile nu-si aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei mandatarului, in cazul reclamantilor vor fi aplicabile dispozitiile alin.4, iar in cazul paratilor, presedintele instantei va numi un curator special.

Art. 114^1
Presedintele, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, fixeaza termenul de judecata pe care, sub semnatura, il da in cunostinta reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte parti vor fi citate potrivit legii.
Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisuri, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.
Primul termen de judecata va fi stabilit astfel incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in procesele urgente, cel putin 5 zile. Pentru termenele urmatoare si primul termen fixat dupa casarea cu trimitere, determinata de necercetarea fondului, raman aplicabile dispozitiile art.89 alin.1.
Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea fixa un termen mai indelungat. Prin citatie paratul va fi informat ca are obligatia de a-si alege domiciliul in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. In cazul in care paratul nu se conformeaza acestei obligatii, comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.
Sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, presedintele, cu ocazia fixarii termenului prevazut la alin.1, daca s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri pentru administrarea probelor, precum si orice alte masuri necesare pentru desfasurarea procesului potrivit legii.
De asemenea, in conditiile legii, presedintele va putea incuviinta, prin incheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt.
"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 28, 2012, 21:44:07
 
" http://www.consultingreview.ro/print.php?articol=despre-drepturi-afectate-despre-lege-despre-aplicarea-ei "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 29, 2012, 18:43:01

 Cititi  : " Legea 178 din 18 octombrie 2012 (Legea 178/2012)

Lege privind completarea Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

Publicat in Monitorul Oficial 713 din 19 octombrie 2012 (M. Of. 713/2012)


Pentru detalii consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege."

 Cind au postat minunatia asta pe saitul SSPR ?

 Pe cind numarul celor de la 15 Noiembrie 1987 vor depasi numarul revolutionarilor ?

   Articol unic. -
    Dupa articolul 24 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 25, cu urmatorul cuprins:
"Art. 25. -
(1) Termenul final de solicitare a constatarii calitatii mentionate la art. 19 alin. (1) sau (3) si de depunere a documentelor mentionate la art. 19 alin. (2) ori (4) este de 31 decembrie 2012.
(2) Termenul prevazut la alin. (1) este termen de decadere."

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

   
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALERIU STEFAN ZGONEA   PRESEDINTELE SENATULUI
GEORGE-CRIN LAURENTIU ANTONESCU
Bucuresti, 18 octombrie 2012.
Nr. 178. (ftp://Cititi  : " Legea 178 din 18 octombrie 2012 (Legea 178/2012)

Lege privind completarea Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

Publicat in Monitorul Oficial 713 din 19 octombrie 2012 (M. Of. 713/2012)


Pentru detalii consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege."

 Cind au postat minunatia asta pe saitul SSPR ?

 Pe cind numarul celor de la 15 Noiembrie 1987 vor depasi numarul revolutionarilor ?

   Articol unic. -
    Dupa articolul 24 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 25, cu urmatorul cuprins:
"Art. 25. -
(1) Termenul final de solicitare a constatarii calitatii mentionate la art. 19 alin. (1) sau (3) si de depunere a documentelor mentionate la art. 19 alin. (2) ori (4) este de 31 decembrie 2012.
(2) Termenul prevazut la alin. (1) este termen de decadere."

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

   
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALERIU STEFAN ZGONEA PRESEDINTELE SENATULUI
GEORGE-CRIN LAURENTIU ANTONESCU
Bucuresti, 18 octombrie 2012.
Nr. 178.)


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 29, 2012, 19:18:19

" http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L341-2004_act.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 04, 2013, 14:16:43

 " La 1 februarie 2013 intra in vigoare reglementarea privind Codul de procedura civila. Aceasta Hotarare a Consiliului Magistraturii nr. 637 din 8 august 2012 aduce cateva modificari importante in structura organizatorica instantelor de judecata.

In Monitorul Oficial nr. 559 din 8 august este publicata Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 637 / 2012 pentru modificarea si completarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

    Avand in vedere dispozitiile art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

    in temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 23 alin. (1) si art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotaraste:

    ART. I
    Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

    1. La articolul 2, alineatele (1), (2) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
 "Art. 2. - (1) Judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel si instantele militare sunt organizate si functioneaza potrivit dispozitiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale prezentului regulament.
    (2) In cadrul curtilor de apel si al tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea partilor, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, cauze privind societati, registrul comertului, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime si fluviale.
    ......................................................................
    (5) In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse judecatii, pentru curtile de apel, tribunale si judecatorii se pot infiinta sedii secundare cu activitate permanenta in alte localitati din judet sau in municipiul Bucuresti, in conformitate cu dispozitiile art. 42 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare."

    2. La articolul 10 alineatul (1), dupa litera c) se introduce o noua litera, litera c^1), cu urmatorul cuprins:
    "c^1) infiinteaza completele specializate ale sectiilor instantei pe care o conduce;"

    3. La articolul 10, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    "(2) Atributiile presedintelui prevazute la alin. (1) lit. e), g), k), p) si s) sunt exercitate cu aprobarea colegiului de conducere al curtii de apel, atributia prevazuta la alin. (1) lit. d) este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si a colegiului de conducere, iar atributia prevazuta la alin. (1) lit. c^1) este exercitata la propunerea colegiului de conducere."
 4. La articolul 12 alineatul (1), dupa litera g) se introduce o noua litera, litera g^1), cu urmatorul cuprins:
    "g^1) infiinteaza completele specializate ale sectiilor instantei pe care o conduce;"

    5. La articolul 12, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    "(3) Atributiile prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se exercita cu aprobarea colegiului de conducere al tribunalului, atributia prevazuta la alin. (1) lit. g) este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si a colegiului de conducere, iar atributia prevazuta la alin. (1) lit. g^1) este exercitata la propunerea colegiului de conducere."

    6. La articolul 16 alineatul (1), dupa litera l) se introduce o noua litera, litera m), cu urmatorul cuprins:
    "m) infiinteaza completele specializate."

    7. La articolul 16, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorulcuprins:
    "(2) Atributiile prevazute la alin. (1) lit. d) si f) se exercita cu aprobarea colegiului de conducere al judecatoriei, atributia prevazuta la alin. (1) lit. h) este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si a colegiului de conducere, iar atributia prevazuta la alin. (1) lit. m) este exercitata la propunerea colegiului de conducere."
8. La articolul 22 alineatul (2), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    "a) propune sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in raport cu natura si numarul cauzelor, infiintarea sectiilor instantei;"

    9. La articolul 22 alineatul (2), dupa litera a) se introduce o noua litera, litera a^1), cu urmatorul cuprins:
    "a^1) propune presedintelui instantei, in raport cu natura si numarul cauzelor, infiintarea completelor specializate;"

    10. La articolul 22 alineatul (2), literele c) si d) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    "c) stabileste compunerea completelor de judecata si, acolo unde este cazul, asistentii judiciari ce fac parte din aceste complete, la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii acestora;
    d) aproba, in mod exceptional, schimbarea membrilor completelor de judecata si a asistentilor judiciari, in cazurile in care, din motive obiective, se impune aceasta;"

    11. La capitolul II "Dispozitii privind conducerea instantelor, atributiile judecatorilor, ale personalului auxiliar de specialitate si ale personalului din departamentul economico-financiar si administrativ" - sectiunea a V-a "Judecatorii desemnati sau delegati", paragraful 4, care contine articolul 30, si paragraful 5, care contine articolul 31, se abroga.
12. Articolul 35 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 35. - Completele pentru solutionarea, in prima instanta, a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari dintre asistentii judiciari numiti, potrivit legii."

    13. La articolul 54, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
    "(1^1) Grefierul de sedinta stabilit pentru completul caruia i sa repartizat aleatoriu dosarul, in etapa premergatoare sedintei de judecata si de rezolvare a lucrarilor cu caracter administrativ si in etapa cercetarii judecatoresti desfasurata in procesele incepute dupa intrarea in vigoare a Codului de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, are urmatoarele atributii:
    a) intocmeste, pe baza dispozitiilor date de complet, toate comunicarile prevazute de lege inainte de fixarea primului termen de judecata, pe care le preda persoanei desemnate cu atributii privind expedierea actelor de procedura;
    b) completeaza borderourile, daca nu exista o persoana desemnata cu atributii privind expedierea actelor de procedura, si preda corespondenta la arhiva, in vederea expedierii;
    c) redacteaza incheierile si toate actele de procedura prevazute de lege;
    d) urmareste termenele prevazute de lege pentru efectuarea modificarilor sau completarilor la cererea de chemare in judecata, pentru depunerea intampinarii si a raspunsului la intampinare, tine evidenta acestora si informeaza completul de judecata cu privire la implinirea acestora;

... citeste aici cuprinsul integral al reglementarii

"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 04, 2013, 14:57:55

 " http://search.mywebsearch.com/mywebsearch/redirect.jhtml?searchfor=Intrarea+in+vigoare+a+Noului+Cod+de+procedura+civila&cb=ZX&qid=c375753fdfb94a07a120639638a7e13c&n=77ee6496&ptb=3E001F78-39E5-4A22-9FEE-DD60518E0E33&ct=GD&id=ZXxdm071YYro&pg=GGmain&ptnrS=ZXxdm071YYro&action=pick&ss=sub&pn=1&st=sb&qs=&tpr=&redirect=mPWsrdz9heamc8iHEhldETrUJHKhgyfwsbxmgeUHZEDhp11z8ejdSBNVqEtVoUUHDbD%2FTBRT%2BVZn4NeGpGj5oIint4uqS%2F93bxq9SJndXaq4BO44IWh2x9KlShPXmSDzvl7%2B6kC8cfNtAWofkbzpJu4uQrWezz9O0mk4AlQ3Qi1vgJY%2BriED1XblNbqq%2BrLs&ord=0&"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 07, 2013, 23:15:58

' http://www.bursa.ro/cand-poate-banca-sa-refuze-restructurarea-creditului-188451&s=consultanta_juridica&articol=188451.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 09, 2013, 13:46:25
" " http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-01-9-13969383-0-proiect-ordonanta-regl-imp-taxe.pdf " "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 10, 2013, 00:52:45

 " " Art. 6 C.pr.pen.: (1) Dreptul de apărare este garantat învinuitului, inculpatului şi celorlalte părţi în tot cursul procesului penal.(2) În cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate să asigure părţilor deplina exercitare a drepturilor procesuale în condiţiile prevăzute de lege şi să le administreze probele necesare în apărare...(4) Orice parte are dreptul să fie asistată de apărător în tot cursul procesului penal."

 " Art. 24 din Constituţia României: (1) Dreptul la apărare este garantat. (2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

- în realizarea acestui principiu, organele judiciare au următoarele obligaţii:

- să asigure părţilor deplina exercitare a drepturilor procesuale şi să administreze probele necesare în apărare;

-să încunoştinţeze, de îndată şi mai înainte de a-l audia, pe învinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică a acesteia şi să-i asigure posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării;

-să încunoştinţeze pe învinuit sau inculpat, înainte de a i se lua prima declaraţie, despre dreptul de a fi asistat de un apărător;

-să ia măsuri pentru asigurarea asistenţei juridice a învinuitului sau inculpatului, dacă acesta nu are apărător, în condiţiile şi cazurile prevăzute de lege.

-aspecte principale ale dreptului de apărare :

-posibilitatea părţilor de a-şi asigura singure apărarea;

-obligaţia organului judiciar de a avea în vedere, din oficiu, toate aspectele care sunt în favoarea părţii; posibilitatea şi, uneori, obligaţia acordării asistenţei juridice în cursul procesului penal;

-nerespectarea  reglementărilor care se subsumează principiului dreptului de apărare pot determina nulitatea actelor întocmite în acest mod ori incidenţa unor sancţiuni penale, în ipoteza în care încălcările respective întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni."

http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=586.msg113456#msg113456
 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 24, 2013, 16:41:50

" Despre restante salariale si executarea lor

Cerinta executarii de buna voie si imediate a hotararilor judecatoresti interne, chiar daca sunt date impotriva statului insusi, va fi greu de combatut in conditiile in care  drepturile salariale restante ale personalului din sistemul de justitie dateaza inca din anul 2000, iar numarul celor prejudiciati de aceasta neexecutare este foarte mare. Aceasta intarziere in executarea titlurilor obtinute de peste 6 ani este cauzata poate si de faptul ca s-a tratat cu pasivitate problema executarii silite a acestor titluri, dar si de faptul ca s-a avut incredere ca se vor respecta termenele de esalonare si reesalonare a platilor. Astfel, cum, incepand cu anul 2005, a crescut, putem spune,  in progresie geometrica, numarul hotararilor judecatoresti castigate de personalul din sistemul de justitie si cum acestea nu au fost executate intr-un termen rezonabil, cuantumul sumelor astfel datorate a crescut simtitor, inclusiv si prin reactualizarile legal aplicate.

Criticabile sunt insasi ideile de reesalonare dar si modalitatea concreta de stabilire a acestora. Astfel, in cazul primei critici, arat ca in conditiile unei cresteri economice fara precedent  din tara noastra, si chiar la apogeul acesteia, s-a realizat prima reesalonare pentru 18 luni, prin OUG nr. 75/2008, care a vizat doar titlurile executorii incidente sistemului de justitie. Aceasta ordonanta, cu toate ca prevedea  executarea unor procente, pot spune importante, de 30% sau 40%, a fost gasita in parte neconstitutionala. O alta critica s-ar putea aduce atat modului de reesalonare, care nu cuprinde date concrete ale viitoarelor executari partiale, cat si termenelor de plata, care sunt foarte lungi. In aceste conditii, oricat de larga ar fi marja de apreciere a termenului de executare in favoarea debitorului, durata de 16 ani este excesiv de mare. Din pacate, sunt din ce in ce mai multe cazuri in care cei in drept sa primeasca si sa foloseasca drepturile restantele salariale nu o mai pot face in mod personal. Pentru a minimiza efectele unor astfel de situatii poate s-ar impune ca transele de executare sa fie lunare (sau cel mult trimestriale), iar suma executata sa aiba un cuantum fix (pentru a se putea avea si o prognoza bugetara concreta), cuantum care in cazul pensionarilor sa fie dublu, iar in cazul celor ce pleaca din sistemul judiciar sa fie dubla fata de cei ce au iesit la pensie.

Revenind la plata esalonata, poate mai inspirata ar fi fost plata in  transe pe anii pentru care se datoreaza restantele salariale in cauza. Astfel o prima transa (ce ar fi trebuit executata cu prioritate, si care nu s-ar fi ridica la o suma mare) ar putea sa fie reprezentata de drepturile aferente perioadei 1.07.2000-31.12.2006, urmand ca transele urmatoare sa fie pentru anii 2007-2009 iar a treia sa vizeze perioada care incepe cu anul 2010. In cazul in care aceste sume ar fi greu de suportat din bugetul de stat, sa se micsoreze transele la ani calendaristici. O atare reesalonare ar fi evitat prelungirea nepermis de mult a ultimei faze a procesului civil, a executarii hotararilor judecatoresti, si ar fi creat o mai buna imagine a tarii noastre fata de respectarea reglementarilor europene. Un alt avantaj al reesalonarilor dupa modelul de mai sus ar fi ca ar fi fost mai transparent si mai simplu calculul sumelor restante, eliminandu-se suspiciunile ca aceste calcule sunt gresit realizate. Aceasta reesalonare pe ani calendaristici ar corespunde si cu perioadele in care au fost obtinute anumite majorari salariale, unde, spre exemplu, se deosebeste perioada 2007-2009 de orice alta perioada pentru care trebuie sa primim restante de natura salariala.

Ulterior acestei ordonante a fost emisa o alta ordonanta (71/2009), care este incidenta nu numai cu privire la personalul din sistemului de justitie ci cu privire la intregul personal bugetar. Astfel, sub acest ultim aspect, criticabil ar fi faptul ca norma priveste intregul personal bugetar si nu tine cont de diferentele reiesite din statutele acestor categorii socio-profesionale, care impun tratarea in mod deosebit a acestora in privinta platii drepturilor salariale. Astfel, in cazul magistratilor art. 74 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 prevede ca “Drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat in cazurile prevazute de prezenta lege.”. Cum acest articol nu precizeaza la caror drepturi salariale se refera, adica la cele restante sau actuale (puse in plata), nici noi, interpretii, nu putem distinge… Acest lucru ne canalizeaza spre concluzia fireasca, in sensul ca aceste drepturi (fie restante fie actuale) nu pot fi diminuate sau suspendate (chiar daca executarea lor se face pe cale de executare silita), in niciun fel, in conditiile in care norma juridical mentionata mai sus este imperativa.

Un alt aspect ce se cere evidentiat aici este maniera de punere efectiva in aplicare a ordonantei, sub aspectul respectarii acelor procente stabilite, si aceasta deoarece acele procente din ordonanta sunt considerate de unii ordonatori de credite ca fiind minimale, fapt ce a condus ca anumite categorii de personal bugetar sa incaseze

sume cu mult mai mari fata de alte categorii de bugetati care, se pare, nu sunt asa de apreciati si nu primesc nici cat sunt in drept de a primi… In concret, sunt diferente foarte mari intre procentele de executare a sumelor restante intre personalul didactic, personalul din cadrul finantelor publice, personalul din administratia locala si personalul din sistemul de justitie.

Diferentele sunt date si de faptul ca aceste calcule nu sunt realizate in mod comun pentru toate instantele si parchetele din tara, lasand astfel la aprecierea fiecarei institutii de a stabili modalitatea efectiva de calcul. Daca in raportul obligational cuantumul este stabilit de una dintre parti, atunci se impune ca fiind imperativ acordul tuturor partilor cu privire la acese calcule, iar in cazul in care acesta nu se poate realiza sa se apeleze la o terta persoana specializata in a face aceste calcule.

Cat priveste legislatia comunitara, s-ar putea face urmatoarele precizari si comentarii:

Punerea eficienta in aplicare a hotararilor judecatoresti este esentiala pentru respectarea statului de drept pe care statele parti la Conventia Europeana a Drepturilor Omului s-au angajat sa il garanteze, in special prin articolul 6, alineatul 1. Astfel, apare ca stringenta necesitatea ca statul sa se inzestreze cu instrumentele si resursele juridice care sunt adecvate si suficiente pentru a garanta executarea hotararilor judecatoresti interne, inclusiv cele pronuntate impotriva sa si a entitatilor sale. Este de retinut  si faptul ca in conditiile art. 20 din Constitutia Romaniei, prevederile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. In situatia in care exista neconcordante intre pactele si tratatele internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

Totodata, trebuie de avut in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, incepand cu cauza Hornsby c. Greciei, Curtea a decis ca dreptul de acces la justitie protejeaza si punerea in executare a hotararilor definitive, care intr-un stat care respecta preeminenta dreptului nu pot ramane fara efect in defavoarea unei parti; in caz contrar, accesul la justitie ar fi iluzoriu. Pe cale de consecinta, s-a decis ca executarea unei hotarari judecatoresti nu poate fi impiedicata, anulata sau amanata pe o perioada lunga de timp; interventia statelor in procedura de executare nu poate, in niciun caz, sa repuna in discutie fondul dreptului (concluzie reluata si intr-o serie de cauze impotriva Romaniei, spre exemplu, Ruianu (17.06.2003), Sabin Popescu (02.06.2004), Corabian (27.09.2007), Constantin Oprea (11.10.2007); Kocsis (29.11.2007).

Mai mult, in ce priveste creantele stabilite impotriva statului ori autoritatilor publice, s-a retinut ca administratia constituie un element al statului de drept, interesul sau fiind identic cu cel al bunei administrari a justitiei. Ca atare, in regula generala, refuzul, omisiunea sau intarzierea de a executa hotararile pronuntate impotriva autoritatilor publice lipseste de ratiune garantiile art. 6 si constituie o incalcare a dreptului la un proces echitabil (intre altele, Iatridis c. Greciei, Sandor c. Romaniei).

In cauza Sandor c. Romaniei Curtea a retinut in mod judicios ca nu este oportun sa-i ceri unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut o creanta impotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine realizarea creantei.

Din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauzele Ouzounis c. Greciei si Karahalios c. Greciei rezulta totodata ca din art. 6 par. 1 CEDO decurge o obligatie de executare voluntara a obligatiilor stabilite in sarcina statului numai daca respectiva hotarare, independent de caracterul sau executoriu in dreptul intern, nu mai poate fi supusa unor cai de atac de reformare precum apelul si recursul.

Dreptul la executarea hotararii definitive (in dreptul intern, irevocabile) fiind o componenta a insusi dreptului de acces la o instanta, sunt pertinente si principiile dezvoltate in jurisprudenta Curtii cu privire la limitarea dreptului de acces la justitie.

Astfel, s-a statuat ca dreptul de acces la justitie nu este absolut, ci comporta limitari, intrucat reclama prin insasi natura sa o reglementare din partea statului.

Limitarile, in principiu admisibile si inerente oricarei reglementari,  trebuie insa sa urmareasca un scop legitim si sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul vizat (concluzie reluata si in mai multe cauze impotriva Romaniei, spre exemplu, hotararile Curtii in cauzele Weissman – 24.05.2006;  Lupas –  14.12.2006; Beian (2) –  07.02.2008). Totodata, aceste limitari nu trebuie sa restranga accesul la justitie in asa masura incat dreptul sa fie afectat in substanta sa.

Cu toate ca statul nu poate, in principiu,  invoca absenta fondurilor pentru a se exonera de obligatia de plata a unor sume de bani, stabilita prin titluri executorii, el dispune totusi de un interval de timp rezonabil pentru a alege mijloacele adecvate, in scopul de a da eficienta hotararii pronuntate impotriva sa (Burdov c. Rusiei).

Astfel, dupa cum s-a retinut cu valoare de principiu in cauza Burdov c. Rusiei (hotararea din 15.01.2009), intarzierea excesiva (pe parcursul unei perioade nerezonabil de lungi) in executarea unei hotarari judecatoresti impotriva statului este contrara Conventiei. La evaluarea caracterului nerezonabil al duratei intarzierii in executare trebuie evaluate circumstantele concrete ale cauzei, cum ar fi comportamentul reclamantului, complexitatea executarii silite, cuantumul sumelor acordate si natura hotararii judecatoresti.

O durata de 9 luni pana la executarea unei hotarari judecatoresti nu a fost considerata a fi principial incompatibila cu Conventia (cauza Moroko c. Rusiei).

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, solutionand Cauza Vasyl Petrovych Krapyvnytskiy impotriva Ucrainei, a apreciat ca un termen de 2 ani si 7 luni de executare a unei hotarari judecatoresti nu este excesiv in conditiile concrete ale cauzei, respectiv lipsa vadita de fonduri a unitatii militare debitoare.

Mai arat ca in calitatea sa de prim judecator al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, judecatorul national are obligatia de a “asigura efectul deplin al normelor acesteia (Conventiei), asigurandu-le preeminenta fata de orice alta prevedere contrara din legislatia nationala, fara sa fie nevoie sa astepte abrogarea acestora de catre legiuitor” (mutatis mutandis, Vermeire c. Belgiei, Hotararea din 29 noiembrie 1991, seria A nr. 214-C, pg. 84, §26; cauza Dumitru Popescu c. Romaniei, nr. 2, cererea nr. 71525/01, in M. Of. nr. 830 din 5 decembrie 2007).

Trebuie de constat, asadar, ca intre dispozitiile articolului 6 ale Conventiei Europene a Drepturilor  Omului, care garanteaza dreptul la un proces echitabil, drept care include si dreptul de a dobandi executarea efectiva a dreptului stabilit pe cale judecatoreasca, si dispozitiile O.U.G. nr. 71/2009 exista neconcordante, ceea ce determina ca dispozitiile dreptului international sa devina prioritare.

Apreciem ca dreptul la un proces echitabil, privit prin prisma termenului rezonabil de solutionare a acestuia, in viziunea CEDO include si faza de executare silita. Practic, Guvernul Romaniei a incercat eliminarea acestei faze procesuale prin inserarea in dispozitiile ordonantelor de reesalonare a mentiunii „orice executare silita se suspenda de drept”.

Prin refuzul de a executa in totalitate hotararile judecatoresti definitive si executorii pronuntate de instantele de judecata, autoritatile nationale ne lipsesc de un acces efectiv la justitie in privinta executarii hotararilor, astfel incat art. 6 din Conventie este grav si in mod flagrant incalcat.

Pe de alta parte, dreptul la un proces echitabil, care include si faza de executare silita, astfel cum am aratat mai sus, este un drept fundamental care nu poate fi restrans printr-o ordonanta de urgenta, cum se prevede chiar in art. 53 din Constitutia Romaniei care interzice in mod expres o astfel de restrangere.

Astfel, art. 53 alin. 1 din Constitutie prevede ca „exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”. Dupa parerea noastra, dreptul de a cere si obtine executarea silita ca drept fundamental nu poate fi restrans prin ordonanta de urgenta, iar suspendarea de drept a oricarei executari silite pe perioade indelungate de timp reprezinta tocmai o restrangere a dreptului fundamental mentionat, ce nu poate fi dispusa decat prin lege.



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 24, 2013, 17:41:43

" http://www.referatele.com/referate/drept/online3/NOTIUNEA-DE-DREPTURI-FUNDAMENTALE---PROTECTIA-DREPTURILOR-OMULUI-referatele-com.php "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 24, 2013, 18:02:15

 " http://www.mpublic.ro/recursuri/2007_civil/rc_06_25_2007.htm "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 24, 2013, 18:41:50

" http://www.cab1864.eu/upload/Decizia%20nr%20XXIII%202005.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 30, 2013, 19:47:37

" http://www.ziare.com/bani/banci/guvernul-amana-intrarea-in-vigoare-a-noului-cod-de-procedura-civila-1215791 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 31, 2013, 20:29:37

 " http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/143497/procese-banci-clienti-bcr-volksbank-coltuc-piperea.html?utm_source=newsletter-daily-20130131&utm_medium=email&utm_content=daily-20130131&utm_campaign=Newsletter-Daily "

" In schimb, bancherii se tem ca prin noile prevederi vor inregistra pierderi de 600-700 milioane euro.

„Prin faptul ca bancile spun ca vor avea pierderi de sute milioane euro recunosc ca sunt comisioane abuzive in contractele de credit. Din moment ce Legea 193 este in vigoare (a fost publicata in Monitorul Oficial pe 3 august 2012 – n.r.), noi nu vedem de ce nu s-ar aplica. Ca exista pareri contrare ca legea nu poate intra in vigoare fara Codul Civil asta este alta discutie”, a mentionat Coltuc.

Legea 76/2012 de punere in aplicare a Codului de procedura civila, care ar trebui sa intre in vigoare de la 1 februarie, modifica art. 12 si 13 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele de credit.

Bancile au transmis anul trecut mai multe scrisori catre BNR, Ministerul Justitiei si comisiile parlamentare prin care au sustinut ca noile prevederi din Codul de procedura civila ar putea afecta veniturile din comisioane considerate de instante ca fiind abuzive."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 08, 2013, 21:45:21

" 9. Excepţia de ilegalitate
Excepţia de ilegalitate reprezintă o apărare, pe care o parte în proces o poate
ridica împotriva unui act administrativ ilegal ce are incidenţă în cauza respectivă.
Ea poate fi ridicată în orice proces de competenţa instanţelor judecătoreşti şi de
către orice parte precum şi, din oficiu, de instanţa judecătorească. În cazul excepţiei
de ilegalitate nu se întâlnesc deci, termene de prescripţie sau de decădere.
Excepţia de ilegalitate trebuie să prezinte interes pentru soluţionarea cauzei,
astfel încât instanţa urmează să hotărască în ce măsură acel act poate fi luat în
considerare sau înlăturat de la soluţionarea litigiului71.
Deci, în baza rolului său activ, dacă judecătorul constată că excepţia este
întemeiată nu va ţine cont în procesul respectiv de dispoziţia considerată ca ilegală
din actul administrativ vizat.
În doctrină s-a conturat teza potrivit căreia, soluţionarea excepţiei de ilegalitate
a unui act administrativ nu este necesar să fie prevăzută expres de un text de lege72.
Dacă această procedură a avut logica ei în perioada de aplicare a Legii
nr. 1/1967, în care doar actele administrative individuale puteau fi atacate în
instanţă, mulţi specialişti formulând aprecieri doctrinare pe baza ei, după adoptarea
Legii nr. 29/1990, ea ar fi trebuit regândită, în condiţiile în care s-a admis de o
71 R.N. Petrescu, op. cit., p. 433.
72 A. Iorgovan, op. cit., 2002, p. 600.
378 Dana Apostol Tofan 28
parte considerabilă a autorilor de drept administrativ că, acţiunea poate fi introdusă
şi împotriva actelor administrative normative iar în unele cazuri, poziţia unor
instanţe de contencios administrativ a confirmat această teorie.
Astfel, dacă înainte de decembrie 1989, ridicarea excepţiei de ilegalitate viza
de regulă un act administrativ normativ pe care se întemeia un act administrativ
individual atacat, după decembrie 1990, adică după intrarea în vigoare a Legii nr.
29/1990 s-a pus problema posibilităţii introducerii unei acţiuni în contencios
administrativ împotriva unui act administrativ individual, la baza căruia se afla un
act administrativ normativ ilegal, cu privire la care se putea ridica excepţia de
ilegalitate, dar în acelaşi timp, s-a admis că, actul administrativ normativ ilegal
poate fi atacat direct în instanţa de contencios administrativ cerându-se anularea sa.
Soluţia actualei reglementări în privinţa excepţiei de ilegalitate este nouă,
originală, inspirată din procedura de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate
prevăzută de Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.
Astfel, potrivit art.4 din Legea nr. 554/2004 astfel cum a fost modificat prin
Legea nr. 262/2007: „(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter
individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul
unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest
caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului
pe fond, sesizează prin încheiere motivată instanţa de contencios administrativ
competentă şi suspendă cauza....(2) Instanţa de contencios administrativ se
pronunţă, după procedura de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a
emitentului.... (3) Soluţia instanţei de contencios administrativ este supusă
recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare şi se judecă de
urgenţă şi cu precădere. (4) În cazul în care instanţa de contencios administrativ a
constatat nelegalitatea actului, instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia va
soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată ”.
O primă concluzie rezultată din examinarea acestui text legal, se arată în
doctrina recentă, este aceea că excepţia de ilegalitate poate fi invocată numai
împotriva unui act administrativ de autoritate cu caracter individual, nu şi în cazul
celorlalte acte administrative cum sunt contractele sau actele jurisdicţionale73.
O altă concluzie este aceea că excepţia de nelegalitate este o cale indirectă de
control al legalităţii unui act administrativ de autoritate, care poate fi utilizată
numai în cadrul unui proces aflat în curgere, indiferent de natura acestuia (civilă,
comercială, penală şi chiar de contencios administrativ).
O a treia concluzie constă în faptul că este vorba despre o excepţie de ordine
publică, absolută şi imprescriptibilă, putând fi invocată oricând, în orice fază a
procesului, la cererea oricărei persoane interesate şi chiar de instanţă din oficiu.
Controlul judecătoresc al actelor administrative pe cale de excepţie se
caracterizează prin următoarele trăsături specifice care-l deosebesc de controlul de
legalitate pe cale directă şi anume: nu tinde la anularea actului administrativ, ci
73 A. Trăilescu, op. cit., p. 336 şi urm.
29 Controlul jurisdicţional asupra administraţiei publice româneşti 379
numai la stabilirea ilegalităţii şi înlăturarea lui din soluţionarea cauzei; excepţia de
ilegalitate poate fi invocată în orice proces de competenţa instanţelor judecătoreşti
şi nu este supusă prescripţiei extinctive.
În doctrină s-a mai subliniat că, actele administrative exceptate de la
controlul judecătoresc pe cale directă nu pot fi controlate nici pe cale de excepţie.
În schimb, se poate constata inexistenţa sau ineficienţa acestor acte.
Regimul juridic consacrat excepţiei de nelegalitate prin Legea nr. 554/2004,
subliniază un alt specialist, se îndepărtează de concepţia tradiţională şi prezintă
unele dezavantaje atât pentru subiecţii de drept care vor recurge la folosirea acestui
mijloc de apărare cât şi pentru instanţele judecătoreşti implicate în aplicarea legii74.
Scindarea artificială a cauzei în două cauze, deduse judecăţii unor instanţe
diferite – una de drept comun şi cealaltă de contencios administrativ – reducerea
excesivă a sferei actelor administrative care pot fi supuse controlului, dar şi
ambiguităţile noului text cu privire la soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa de
contencios administrativ, calitatea părţilor şi necesitatea citării autorităţii publice
emitente, interesată să-şi susţină propriul act administrativ sunt doar câteva din
aspectele care vor îngreuna controlul de legalitate.
În realitate, îşi încheie acelaşi autor argumentarea, prin noua reglementare a
excepţiei se va ajunge la aceeaşi finalitate, adică la înlăturarea actului administrativ
nelegal din soluţionarea cauzei pe baza unei hotărâri irevocabile pronunţate de
instanţa de contencios administrativ, aspect care implică indiscutabil, prelungirea
nejustificată a procesului în detrimentul părţii interesate, ale cărei drepturi subiective şi
interese ar putea fi satisfăcute mai operativ prin examinarea incidentului de către
aceeaşi instanţă de drept comun75.
III. CARACTERISTICILE PROCEDURII
ÎN CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Din analiza comparată a instituţiei contenciosului administrativ în diferite state
ale Uniunii Europene s-a ajuns la concluzia că problemele cele mai importante privesc:
accesibilitatea, rapiditatea şi eficacitatea sistemului de control jurisdicţional.
În ce priveşte accesibilitatea acestui control, cele două elemente esenţiale
sunt aducerea la cunoştinţă a posibilităţii de a te plânge şi costul procedurilor.
În ţările în care procedura administrativă necontencioasă este codificată, unul
din primele principii îl reprezintă obligaţia pentru administraţie de a indica căile de
recurs. Germania şi Spania sunt mai avansate, sub acest aspect, faţă de alte ţări.
Gratuitatea recursului pentru exces de putere în Franţa, constând în procedura
de anulare a actelor administrative, se diferenţiază în totalitate de procedura judiciară
74 L. Giurgiu, Consideraţii privind excepţia de nelegalitate a actelor administrative în
reglementarea instituită prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în „Curierul judiciar”,
2005, nr. 2, p. 89.
75 Idem, p. 93.
380 Dana Apostol Tofan 30
britanică în materie, caracterizată prin costuri semnificative. De regulă, reclamanţii
care nu sunt funcţionari publici se adresează unor avocaţi.
În ce priveşte rapiditatea controlului, studiile comparative arată că, mai
peste tot, justiţia are tendinţa să fie lentă.
Legat de eficacitatea controlului, se observă o tendinţă foarte clară de a se
dezvolta efectul suspensiv al recursului dirijat contra deciziilor administraţiei şi al
procedurilor de urgenţă, în numele egalităţii dintre părţi.
În sfârşit, puterea de decizie a judecătorului administrativ are tendinţa de a se
lărgi, adesea el nemailimitându-se doar la casarea deciziei contestate.
Astfel, în Germania, judecătorul dispune nu doar de puterea de a casa, dar şi
cea de a reforma deciziile, de îndată ce acestea au fost luate în exercitarea unei
competenţe legale. În plus, el poate adresa administraţiei cereri tinzând la
restabilirea cetăţenilor în drepturile sale.
La rândul lor, judecătorii administrativi italieni şi-au interpretat atribuţiile de
o manieră din ce în ce mai extinsă.
Pe de-o parte, ei nu îşi mai limitează activitatea doar la controlul legalităţii
deciziilor, ci se extind la aprecierea juridică a raportului de drept existent între
cetăţean şi administraţie.
Pe de altă parte, ei revendică o adevărată putere de injoncţiune contra
administraţiei şi merg până la a desemna persoane specializate pentru a acţiona în
locul autorităţilor administrative care nu-şi fac datoria.
În Portugalia, reforma justiţiei administrative realizate în 1984 – 1985 a
introdus două proceduri noi: procedura de injoncţiune şi procedura tinzând la
recunoaşterea unui drept sau unui interes legitim.
Rămâne însă foarte dificil de evaluat eficacitatea controlului.
Comparaţia este cu atât mai dificilă cu cât cultura celor administraţi diferă de
la o ţară la alta, pentru o serie de motive. În timp ce contenciosul privind recrutarea
funcţionarilor este extrem de dezvoltat într-un mare număr de ţări de pe continent,
şi în mod special în state ca Franţa sau Italia, el este aproape necunoscut în
Irlanda, în Olanda şi în Marea Britanie.
O altă dificultate priveşte maniera în care jurisprudenţa este primită de
administraţie.
Dintr-o altă perspectivă, într-un studiu consacrat raporturilor dintre dreptul
administrativ francez şi performanţele publice se subliniază pe deplin întemeiat că,
judecătorul administrativ nu acţionează singular, el fiind „prins” într-o mişcare
globală de revalorizare politică a dreptului, revalorizare din conţinutul căreia pot fi
remarcate jurisprudenţa Consiliului Constituţional şi cea a jurisdicţiilor europene76.
În cadrul contenciosului administrativ, controlul legalităţii actelor administrative,
al cărui obiect constă în verificarea conformităţii acestora cu legea, s-a îmbogăţit
76 J. Caillosse, Le droit administratif contre la performance publique ?, „L' Actualité juridique –
Droit administratif”, no. 3, 20 mars 1999, p. 209.
31 Controlul jurisdicţional asupra administraţiei publice româneşti 381
cu o nouă categorie de norme de referinţă, specifică şi nescrisă, principiile generale
ale dreptului, care a venit să completeze „blocul de legalitate”.
În ansamblu, totalitatea acestor principii generale ale dreptului reprezintă o
contribuţie determinantă a jurisprudenţei administrative la dezvoltarea libertăţilor
publice şi conferă cetăţeanului, în dialogul său cu administraţia, o importantă
protecţie juridică77.
77 V. Constantinesco, loc. cit, „Studii de drept românesc”, 1993, nr. 4, p. 364 şi urm.
382 Dana Apostol Tofan"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 11, 2013, 06:53:06

 " Recursul in procesul civil

Aţi formulat vreun recurs şi nu aţi ştiut când şi cum să-l motivaţi? Vi s-a anulat vreun recurs pentru nemotivare în termen? Iată regulile procedurale pe care trebuie să le aveţi în vedere atunci când formulaţi un recurs.

Recursul poate oferi părţilor dintr-un proces posibilitatea de a-şi reitera nemulţumirile faţă de sentinţa pronunţaţă de instanţa de fond sau de cea de apel. Cu toate acestea de multe ori recursurile sunt respinse sau anulate pentru motive de genul nedepunerea sau nemotivarea acestora în termenul legal. Pentru ca instanţa să poată analiza cererea de recurs, aceasta trebuie, în primul rând, să fie formulată în termenul legal. Care este termenul de recurs? Termenul de recurs este stabilit de Codul de procedură la 15 zile de la comunicarea hotărârii(art.301 Cod procedură civilă).

Trebuie însă să ştiţi că acesta este un termen general în materia recursului, Codul de procedură civilă instituind şi termene speciale în câteva domenii. Astfel, termenul de recurs împotriva hotărârilor prin care se soluţionează conflicte de drepturi este de 10 zile; termenul de recurs impotriva hotărârilor prin care se soluţionează conflictele de competenţă este de 5 zile; termenul de recurs împotriva hotărârilor prin care se soluţionează cererile de divorţ este de 30 de zile. În general termenul de recurs se calculează pornind de la data comunicării hotărârii judecătoreşti ce urmează a fi atacată. Cu toate acestea există şi norme derogatorii. De exemplu, în cazul ordonanţelor preşedinţiale sau al încheierilor pronunţate în dosarele de asigurare de dovezi, termenul de recurs curge de la data pronunţării ordonanţei, respectiv încheierii în cauză, dacă părţile au fost citate pentru termenul la care s-a dat pronunţarea. De asemenea, dacă vi se comunică hotarârea ce urmează a fi atacată cu recurs odată cu somaţia de executare dvs. puteţi formula recurs de la data concretă a comunicării hotărârii. În cazul în care formulaţi recurs înainte de a vi se comunica hotărârea , se consideră ca această hotărâre v-a fost comunicată de la data depunerii cererii de recurs.

Dacă nu vi s-a comunicat hotărârea şi dvs. solicitati instanţei, prin cerere, comunicarea acesteia, termenul de recurs se calculează de la data la care aţi solicitat această comunicare. Trebuie să ştiţi că termenul de recurs este unul imperativ şi peremptoriu (adică obligatoriu), astfel că nerespectarea lui atrage decăderea părţii din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Când trebuie motivat recursul in procesul civil ?

Aşa cum am arătat anterior recursul este o cale extraordinară de atac, pe care părţile o pot exercita numai pentru motive limitativ determinate de lege. Toate motivele de recurs sunt detaliate de Codul de procedură civilă, dar una dintre problemele care apare cel mai des, este când trebuie reiterate aceste motive? În cererea de recurs sau le putem formula şi separat, la primul termen? De multe ori cererile de recurs sunt formulate de justiţiabili, fără a beneficia de asistenţă juridică, şi de aceea ar fi mult mai util să-şi poată motiva recursul la primul termen de judecată, când, poate, îşi pot angaja un apărător. De aceea este extrem de important să ştiţi când şi cum trebuie să reiteraţi motivele de recurs. Codul de procedură civilă stabileşte că recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. Altfel spus, motivele de recurs trebuie să le includeţi chiar prin cererea de recurs sau să le comunicaţi instanţei în termenul de recurs, aşa cum acesta v-a fost prezentat mai sus. Leguitorul nu oferă părţilor posibilitatea de a comunica motivele de recurs la primul termen de judecată. Orice depăşire a termenului de motivare a recursului atrage anularea acestuia ca nemotivat, nulitatea fiind constatată chiar de instanţă."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 11, 2013, 08:32:43

" http://www.tribunalulcluj.ro/ghiduri orientare justitiabili/caile atac extra civil recurs.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 11, 2013, 14:30:21

" http://www.tribunalulcluj.ro/ghiduri orientare justitiabili/caile atac extra civil recurs.pdf "

" http://www.tribunalulcluj.ro/ghiduri orientare justitiabili/caile atac extra civil recurs.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 11, 2013, 14:31:51

" http://www.tribunalulcluj.ro/ghiduri orientare justitiabili/caile atac extra civil recurs.pdf "

" http://www.tribunalulcluj.ro/ghiduri orientare justitiabili/caile atac extra civil recurs.pdf "

 http://www.tribunalulcluj.ro/ghiduri%20orientare%20justitiabili/caile%20atac%20extra%20civil%20recurs.pdf


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 26, 2013, 10:05:57
ATENTIE la modificarile introduse de Noul Cod de procedura civila !

 " Dosare Juridice

Modificari de procedura civila cu impact asupra duratei de solutionare a cauzelor
de Oana Cornescu     Tuca Zbarcea & Asociatii
Duminică, 22 aprilie 2012, 16:13 Dosare Juridice - Noul Cod Civil

Unul dintre obiectivele urmarite de Noul Cod de Procedura Civila (NCPC) este acela de a imprima eficienta principiului celeritatii procesului civil. In acest sens, legiuitorul a pastrat mijloace si proceduri judiciare reglementate in actuala legislatie pe care le-a modificat, dar a introdus si institutii si reguli noi, toate acestea cu scopul de a eficientiza actul de justitie. Astfel de modificari vor avea, pe langa rolul de a conduce, cel putin la nivel teoretic, la reducerea timpului de solutionare a cauzelor si un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, in sensul reducerii costurilor suportate de justitiabili.

Una dintre cele mai importante modificari aduse de NCPC este resistematizarea procesului civil de o maniera care sa asigure celeritatea procedurilor si o responsabilizare sporita a tuturor participantilor.

NCPC imparte procesul in trei mari etape: etapa scrisa, cercetarea procesului si dezbaterile in fond. Etapa scrisa este gandita ca o procedura rapida in care judecatorul verifica daca inscrisurile si cererile depuse de parti indeplinesc cerintele de forma impuse de lege, se asigura de remedierea eventualelor lipsuri si asigura efectuarea procedurii de comunicare inainte de stabilirea primului termen. Este de presupus ca aceasta noua procedura va reduce durata totala a procesului, avand in vedere ca, in baza actualelor norme procedurale, etapa in care se asigura indeplinirea cerintelor de forma ale actelor de procedura depuse si comunicarea acestora catre parti cunoaste foarte adesea numeroase amanari. Etapa cercetarii procesului consta in administrarea probelor si se realizeaza, ca regula, in camera de consiliu, fara prezenta publicului. Etapa dezbaterilor asupra fondului cauzei se rezuma practic la un singur termen de judecata (ultimul) care se va desfasura, ca regula, in sedinta publica. Aceasta etapa este finalizata cu deliberarea si pronuntarea hotararii.

De asemenea, NCPC introduce noi reglementari privind termenele procedurale in limitele carora partile isi pot exercita drepturile. Astfel, NCPC stabileste ca neregularitatile produse pana la inceperea judecatii trebuie invocate prin intampinare sau cel tarziu pana la primul termen de judecata (daca intampinarea nu e obligatorie). In plus, NCPC prevede ca toate cauzele de nulitate trebuie invocate deodata, sub sanctiunea decaderii partii din dreptul de a le mai invoca. In aceeasi linie se inscrie si restrangerea posibilitatii de a invoca oricand exceptiile absolute. Astfel de exceptii vor fi invocate de indata ce partea le-a cunoscut, in caz contrar respectiva parte putand fi sanctionata prin amenda si/sau obligatia de a plati despagubiri. NCPC limiteaza posibilitatea utilizarii procedurilor verificarii de scripte, precum si a inscrierii in fals la primul termen dupa depunerea inscrisului (spre deosebire de actuala legislatie, care nu prevede o atare limitare).

Stabilirea unor momente temporale concrete pana la care pot fi invocate anumite cauze de nulitate, exceptii procesuale sau utilizarea unor proceduri specifice ar trebui sa conduca in mod firesc la reducerea timpului de solutionare a cauzelor. Din perspectiva mediului de afaceri, restrictiile procedurale anterior mentionate se vor putea reflecta, in mod firesc, intr-o reducere a costurilor procesuale in contextul scurtarii proceselor.

Noile reglementari privind citarea/comunicarea actelor de procedura si administrarea probelor pot contribui si acestea la reducerea duratei procesului. Spre deosebire de actuala reglementare, potrivit careia citarea reprezinta exclusiv atributul instantei (cu exceptia cazului in care partile sunt asistate de avocati), NCPC permite partilor sa comunice citatiile personal, prin intermediul executorului judecatoresc sau prin servicii de curierat rapid. Este de asteptat ca un reclamant diligent, care doreste solutionarea cu celeritate a cauzei, sa prefere noua metoda de citare/comunicare a actelor de procedura, chiar daca va suporta cheltuielile aferente.

Eliminarea recursului in cauze cu o anumita frecventa in practica (cum sunt, spre exemplu, cererile privind obligatii de a face, neevaluabile in bani), inlocuirea recursului cu apelul in anumite cauze si proceduri (de exemplu, in procedura de administrare a probelor sau de constatare a starii de fapt), precum si stabilirea unui termen maxim pana la care trebuie sa aiba loc primul termen in apel, au si acestea scopul de a reduce durata procesului si, in consecinta, cheltuielile de judecata suportate de parti. In egala masura, instituirea unor termen scurte si in ceea ce priveste solutionarea caii de atac a recursului, respectiv in legatura cu procedura de filtrare a recursului si procedura solutionarii pe fond a acestuia, se circumscrie dezideratului solutionarii cu celeritate a cauzelor.

Noile reguli privind examinarea admisibilitatii in principiu a cererilor de introducere in cauza a altei persoane, de chemare in garantie sau de aratare a titularului dreptului, procedura prin care instanta evalueaza daca astfel de cereri sunt admisibile in principiu, inainte de a proceda la cercetarea cauzei pe fond, se constituie intr-un alt set de reglementari care poate avea ca efect scurtarea duratei procesului. Prin verificarea admisibilitatii unor astfel de cereri, se va evita prelungirea inutila a procesului ca urmare a diverselor incidente procedurale care se ivesc in legatura cu astfel de cereri sau probelor propuse sau administrate de terti (de exemplu, vicii sau lipsa de procedura cu tertul introdus in cauza, amanarea acordata tertului pentru formularea apararii). Din perspectiva impactului asupra sectorului privat, este de asteptat ca reducerea duratei de solutionare a cauzelor in care s-au formulat astfel de cereri sa conduca la reducerea cheltuielilor pe care le-ar fi implicat desfasurarea unor noi infatisari determinate de introducerea in cauza a unor terti  in conditiile in care cererile respective erau evident inadmisibile.

Totodata, NCPC extinde si modifica situatiile in care administrarea probelor se efectueaza, la cerere, de catre avocati sau consilieri juridici.  Spre deosebire de actualele dispozitii, care stabilesc incidenta acestei proceduri doar in cazul litigiilor patrimoniale, cu exceptia celor in privinta carora nu este permisa incheierea unei tranzactii, NCPC consacra o aplicabilitate generala, fiind excluse doar cauzele privind starea civila, capacitatea, relatiile de familie si alte drepturi asupra carora nu se poate face tranzactie. Aceasta modificare poate determina o solutionare mai rapida a proceselor. In aceste conditii este posibila  cresterea numarului partilor din sectorul privat care decid sa recurga la aplicarea acestei modalitati de administrare a probatoriului, in ciuda costurilor suplimentare pe care le-ar putea antrena, precum onorariile avocatului.   

Pe langa modificari si noi reguli de natura sa conduca la reducerea duratei de solutionare a cauzelor, de principiu cu un impact pozitiv din perspectiva economica a parcurgerii unui litigiu, NCPC aduce si unele modificari ce ar putea un efect invers, si anume de crestere a duratei procesului si a costurilor celor implicati. Astfel de modificari se refera, de pilda, la:

1.Extinderea cazurilor de coparticipare procesuala si la ipoteza in care intre drepturile si obligatiile partilor exista o stransa legatura. O atare reglementare, deschizand perspectiva utilizarii actiunilor avand un numar mare de reclamanti (asa numitele class actions), ar urma sa diminueze numarul de dosare si sa faciliteze administrarea probelor. Insa, pe de alta parte, se poate anticipa ca va conduce, concomitent, la cresterea complexitatii cauzelor, ceea ce va determina prelungirea solutionarii in timp a acestora, dar si cresterea mizei unor astfel de procese;

2. Instituirea unor noi reguli in cazul intervenientilor (in cazul cererii de aratare a titularului dreptului, a cererii de chemare in garantie sau a introducerii in cauza a unor terte persoane de catre judecator, prin exceptie de la principiul disponibilitatii),  de natura a conduce la prelungirea duratei de solutionare a cauzei. Astfel de reguli se refera la posibilitatea intervenientilor de a solicita si administra probe, indiferent de starea in care se afla pricina;

3. Limitarea posibilitatii de conexare a dosarelor, NCPC stabilind ca se poate produce conexarea exclusiv in faza primei instante, spre deosebire de actuala reglementare, sub imperiul careia doctrina apreciaza ca o astfel de masura poate fi adoptata si in apel sau recurs. Reglementarea impune, asadar, conditii mai restrictive pentru invocarea exceptiei de conexitate si poate genera un impact asupra mediului privat din perspectiva cresterii costurilor pe care le atrage implicarea unui agent economic in mai multe dosare in loc de unul (pentru serviciile avocatiale)."



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 26, 2013, 11:18:17

 " Acestea vor coexista cu cele deja începute, care vor fi soluţionate după regulile vechi, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la capacitatea instanţelor de a face faţă unei asemenea tranziţii.

Cercetarea procesului nu va mai fi publică

În acest moment, nimeni nu poate şti cât va dura un proces, deoarece părţile au la îndemână tot felul de instrumente de tergiversare pe care le folosesc din plin, fără a se teme de sancţiuni.

Conform noilor prevederi, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul va estima durata necesară pentru cercetarea procesului după ascultarea părţilor. Acesta va ţine cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil.

Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere. Totuşi, pentru motive temeinice, ascultând părţile, judecătorul va putea reconsidera durata.

În această etapă de cercetare a procesului se îndeplinesc acte de procedură pentru pregătirea dezbaterii în fond a procesului. Este vorba de acele proceduri care, de obicei, duc la prelungirea proceselor: se rezolvă excepţiile, se rezolvă cererile de intervenţie formulate de părţi sau de terţi, se dispun măsuri pentru asigurarea dovezilor, se încuviinţează probele etc.

O altă noutate este aceea că toate aceste proceduri care au loc înaintea dezbaterii pe fond a cauzei nu vor mai fi publice, ci se vor desfăşura în camera de consiliu, cu citarea părţilor. De asemenea, termenele în această fază vor fi extrem de scurte, chiar şi de la o zi la alta.

Înregistrările şi alte noi mijloace de probă

Sunt reglementate pentru prima oară “lucrurile, ca mijloace de probă”. În momentul de faţă,  sunt posibile numai probele cu înscrisuri, declaraţiile martorilor, mărturisirea părţilor aflate în proces prin interogatoriu sau din proprie iniţiativă, rapoartele de expertiză şi cercetarea la faţa locului.

Potrivit noului Cod de procedură civilă, sunt mijloace materiale de probă şi lucrurile care, prin însuşirile lor, prin aspectul lor ori semnele sau urmele pe care le păstrează, servesc la stabilirea unui fapt care poate duce la soluţionarea procesului.

Sunt, de asemenea, mijloace materiale de probă şi fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum şi alte asemenea mijloace tehnice, dacă nu au fost obţinute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri.

În acelaşi timp, sunt reglementate probele pe suporturi informatice.

Potrivit legii, atunci când datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care reproduce aceste date constituie instrumentul probator al actului, daca este inteligibil şi prezintă garanţii suficient de serioase pentru a face deplină credinţa în privinţa conţinutului acestuia şi a identităţii persoanei de la care acesta emană.

Instanţa trebuie să ţină seama de circumstanţele în care datele au fost înscrise şi documentul care le-a reprodus, pentru a aprecia calitatea documentului.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, documentul care reproduce datele unui act, înscrise pe un suport informatic, face deplină dovada între părţi, până la proba contrară.

Dacă suportul sau tehnologia utilizată pentru redactare nu garantează integritatea documentului, acesta poate servi, după circumstanţe, ca mijloc material de probă sau ca început de dovadă scrisă.

Datele din înscrisurile autentice sau sub semnătură privată redate pe microfilme şi alte suporturi accesibile de prelucrare electronică a datelor, făcute cu respectarea dispoziţiilor legale, au aceeaşi putere doveditoare ca şi înscrisurile în baza cărora au fost redate.

Sancţiuni dure pentru tergiversarea procesului

Toate faptele care duc la tergiversarea proceselor vor fi sancţionate.

Atât cei care îşi exercită abuziv unele drepturi, cât şi cei care nu-şi îndeplinesc obligaţiile procesuale, vor plăti amenzi şi chiar despăgubiri orale şi materiale. Părţile vor putea face contestaţie pentru tergiversarea procesului, prin care să solicite instanţei luarea măsurilor în vederea soluţionării cauzei în termen rezonabil.

Noul Cod de procedură civilă consacra expres principiul bunei-credinţe în procesele civile:

“Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a încălca drepturile procesuale ale altei părţi. Partea care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, şi la plata unei amenzi judiciare”.

Se mai prevede că acela care, cu intenţie sau din culpă, va pricinui amânarea judecării sau a executării silite, prin încălcarea obligaţiilor privind desfăşurarea procesului, la cererea părţii interesate, va putea fi obligat de către instanţa de judecată ori, după caz, de către preşedintele instanţei de executare la plata unei despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin amânare. De asemenea, pe lângă despăgubiri, acesta va putea fi obligat să plătească şi o amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei.

Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată, pot face contestaţie prin care să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată. Părţile pot invoca încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.Contestaţia la tergiversarea procesului trebuie soluţionată în cinci zile şi se va putea face în următoarele cazuri:

* Când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat.

* Când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege.

* Când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informatii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege.

* Când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului.

Ce alte noutăţi mai conţine noul Cod de procedură civilă?

În primul rând, judecătoriile vor fi competente numai pentru cauzele cu o valoare mică şi/sau de o complexitate redusă, dar cu o mare frecvenţă în practică. De exemplu, divorţuri, cereri de evacuare, granituire etc. Tribunalul va judeca pe fond, în primă instanţă, cererile evaluabile în bani în valoare mai mare de 100.000 de lei, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti (comercianţi sau nu).

În al doilea rând, se va introduce un mecanism de sesizare a ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept de care depinde soluţionarea unei cauze. Este vorba de problemele de drept care comportă interpretări diferite, determinând o practică neunitară. Decizia va avea caracter obligatoriu atât pentru instanţa care a făcut sesizarea, cât şi pentru toate celelalte instanţe.

În acelaşi timp, căile de atac vor fi restrânse. Se consacră regula unicităţii căii de atac, care este apelul. Recursul va putea fi exercitat numai în cazuri excepţionale.

De asemenea, avocaţii şi consilierii juridici vor fi obligaţi să asiste părţile la redactarea cererii de recurs, precum şi la exercitarea şi susţinerea recursului. În anumite condiţii, părţile vor putea conveni să “sară” peste apel şi să intre direct în recurs.

O altă noutate este reprezentată de faptul că nu se va putea porni urmărirea imobiliară pentru creanţe a căror valoare nu depăşeşte 10.000 de lei decât dacă debitorul nu are alte bunuri urmăribile.

Nu în ultimul rând, se elimină investirea cu formula executorie ca procedură de sine stătătoare, aceasta fiind principala cauză a întârzierilor în executarea silită. Încheierea de încuviinţare a executării silite urmează să cuprindă, în partea sa finală, formula executorie.

Sursa: Finanţiştii.ro "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 27, 2013, 09:21:43

Modul de aplicare al Noului Cod de Procedura Civila se face potrivit art. 24 si 25 din Capitolul III al NCPC.

 " CAPITOLUL III
Aplicarea legii de procedura civila

Legea aplicabila
proceselor noi
   

Art. 24. - Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite
incepute dupa intrarea acesteia in vigoare.
0011334903082012


[$resource id='43774bdf-fc3d-496c-87c4-035e25bbaf40' type='Image' /$]

Legea aplicabila
proceselor in curs
   

Art. 25. - (1) Procesele in curs de judecata, precum si executarile silite incepute sub legea
veche raman supuse acelei legi.
   

(2) Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor
continua sa fie judecate de acele instante, potrivit legii sub care au inceput. In caz de trimitere
spre rejudecare, dispozitiile legale privitoare la competenta, in vigoare la data cand a inceput
procesul, raman aplicabile.
   

(3) In cazul in care instanta investita este desfiintata, dosarele se vor trimite din oficiu instantei
competente potrivit legii noi. Dispozitiile alin. (1) raman aplicabile.

Legea aplicabila
mijloacelor de proba
   

Art. 26. - (1) Legea care guverneaza conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a
probelor preconstituite si a prezumtiilor legale este cea in vigoare la data producerii ori, dupa caz,
a savarsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.
   

(2) Administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii lor.

Legea aplicabila
hotararilor
   

Art. 27. - Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea
sub care a inceput procesul.

Teritorialitatea legii de
procedura
   

Art. 28. - (1) Dispozitiile legii de procedura se aplica tuturor proceselor care se judeca de
catre instantele romane, sub rezerva unor dispozitii legale contrare.
   

(2) In cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate, determinarea legii de
procedura aplicabile se face potrivit normelor cuprinse in cartea a VII-a. "



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Silviu din Februarie 27, 2013, 18:57:38
Domnule Florin,
Apreciez mult efortul, competent şi benefic pentru noi, pe care l-aţi depus!
Mulţumesc!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 04, 2013, 05:37:06

" http://www.youtube.com/watch?v=Yhkka-FDNN4 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 04, 2013, 05:40:50

 ' " Published on Jan 11, 2013

Cei ce se afla in executare silita CU BANCILE pot desfiinta executarea daca formuleaza o contestatie la executare si arata ca in contractele lor se afla clauze abuzive ce fac extrem de oneros contractul de credit.
Biroul de avocatura Cuculis si Asociatii au pe rol deja sute de procese impotriva bancilor din Romania si au desfiintat deja executari silite pe tot teritoriul Romaniei si a reusit sa repuna in posesie oamenii alungati din casele lor.
Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii - Indrumari Juridice Pentru Dvs. online! Prima Initiativa din Tara!!
Raspunsuri gratuite la intrebari juridice.

www.indrumari-juridice.eu
www.indrumarijuridice.wordpress.com
http://indrumarijuridice.forumest.ro
Tel: 031.412.48.88 / 0722.298.011

Avocat Cuculis - Titular de cabinet si membru al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania - Specialist in Drept "

   


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 07, 2013, 11:27:39

" http://legeaz.net/noul-cod-civil/art-2540-punerea-in-intarziere-intreruperea-prescriptiei-extinctive-cursul-prescriptiei-extinctive "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 13, 2013, 18:21:53

" Contestatia la executare conform NCPC
7 august 2012 | Caius OLTEANU
8.170 citiri
Cuvinte cheie: Codul de procedura civila, executare silita, executor judecatoresc, judecator, NCPC, procedura executionala

I. Consideratii generale privind principalele modificari introduse prin noul Cod de procedura civila in materia executarii silite

Conform expunerii de motive a Guvernului pentru punerea in aplicare a Legii nr 134/2010 privind noul Cod de procedura civila, raportat la executarea silita, noua lege a avut ca obiectiv declarat modernizarea cadrului legislativ in materia dreptului procesual civil, pentru a raspunde imperativelor functionarii unei justitii adaptate conditiilor sociale si economice actuale.[1]

Astfel, interventiile legislative propuse cu privire la prevederile Cartii a V-a vizeaza, pe de o parte, asigurarea coerentei reglementarii, iar, pe de alta parte, reconsiderarea unora dintre solutiile legislative propuse initial, raportate, prin adaptare, la conditiile sociale si economice actuale.

In plus, scopul noii reglementari procesual-civile in materia executarii silite consta si in executarea prompta si efectiva a titlurilor executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori, dupa caz, recunoscute ca atare de lege sau consfintite de instanta judecatoreasca, in conditiile respectarii stricte a drepturilor procesuale ale partilor, atat ale creditorului si debitorului, cat si ale oricarei alte persoane interesate in executare.

Dispozitiile noului Cod privind executarea silia au ramas reglementate, ca si in forma actuala a Codului de procedura civila, prin Cartea a V-a – Despre executarea silita, insa noile reglementari sunt prevazute la art. 613-902, in comparatie cu vechile reglementari ce se regaseau prevazute de la art 3711 la art 580 5.

Legea nr. 76/2012[2] pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila modifica, introduce, clarifica, detaliaza, armonizeaza si abroga[3] diferite ariticole din Cartea a V-a – “Despre executarea silita” a noului Cod de procedura civila.

Trebuie precizat ca, in ceea ce priveste aplicabilitatea legii procedurale civile noi, Legea 76/2012 prevede ca dispozitiile noului Cod de procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acestuia in vigoare (art. 3 alin. 1), procesele incepute prin cereri depuse, in conditiile legii, la posta, unitati militare sau locuri de detinere inainte de data intrarii in vigoare a noului cod ramanand supuse legii vechi, chiar daca sunt inregistrate la instanta dupa aceasta data (art. 3 alin. 2).

Prin dispozitiile art. 5 din Legea 76/2012 se stabileste ca dispozitiile noului Cod de procedura civila privitoare la titlurile executorii se aplica si hotararilor judecatoresti sau altor inscrisuri pronuntate ori, dupa caz, intocmite inainte de intrarea in vigoare a codului, care pot fi puse in executare chiar daca nu au fost investite cu formula executorie.

II. Contestatia la executare in noul Cod de procedura civila. Notiune generala

Problemele litigioase aparute cu prilejul executarii silite sunt solutionate de instanta de executare, prin intermediul contestatiei la executare, care apare ca fiind mijlocul procedural prin care partile sau tertele persoane vatamate prin executare se pot plange instantei competente cu scopul de a obtine desfiintarea actelor ilegale de executare.

Asadar, procedura executionala trebuie sa se realizeze numai cu respectarea conditiilor precrise de legiuitor. In masura in care aceste conditii sunt nesocotite, cei vatamati prin executare silita pot recurge la mijlocul procedural pus la dispozitie de lege in acest sens pentru apararea drepturilor si intereselor lor.[4]

Sediul materiei

Noul Cod de procedura civila reglementeaza contestatia la executare in Capitolul VI al Cartii a V-a , respectiv de la art. 701 pana la art. 709.

Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila modifica prevederile articolelor 701 alin 1 si 3; art 702 alin 2 si 3; art 703; art 704 alin 3 si ale art 709 alin 1.

In acest sens voi prezenta detaliat, prin comparatie, prevederile actualului Cod de procedura civila, prevederile noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si prevederile Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila cu incidenta in materia contestatiei la executare.

III. Obiectul contestatiei la executare

Prin noua reglementare se clarifica, prin simplitatea formularii, obiectul contestatiei la executare, reformulandu-se articole din actualul Cod de procedura civila.

Asa cum rezulta din definitia acestui mijloc procedural, obiectul contestatiei la executare il constituie executarea silita in sine si orice acte de executare realizate cu nerespectarea dispozitiilor legale, a caror desfiintare se poate solicita instantei pe aceasta cale de catre cei vatamati, inclusiv refuzul de indeplinire a unui act de executare in conditiile legii.

Noul Cod de procedura civila prevede la art. 701 alin. 1, asa cum este modificat prin legea de punere in aplicare, ca impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.

Alineatul 2 al art. 701 prevede ca, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta la art. 437, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu.

Prin alineatul 3 al art 701, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012, se stabileste ca, dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale.

Potrivit alineatului 4 al art. 701, impartirea bunurilor proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare.

Noul Cod de procedura civila introduce, ca element de noutate, contestatia la executare impotriva “incheierilor date de executorul judecatoresc”.

Astfel, in conformitate cu art. 647, executorul judecatoresc dispune, prin incheiere, amanarea, suspendarea si incetarea executarii silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din executare.

Potrivit art. 647 alin. 3, asa cum este modificat prin Legea nr. 76/2012, daca prin lege nu se dispune altfel, aceste incheieri sunt executorii de drept si pot fi atacate numai cu contestatie la executare.

De asemenea, in conformitate cu art. 655, tot prin incheiere executorul judecatoresc va dispune inregistrarea cererii de executare si deschiderea dosarului de executare sau, dupa caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.

Incheierea executorului judecatoresc prevazuta de alin. 1 al art. 655, respectiv incheierea prin care se dipune inregistrarea cererii de executare si deschiderea dosarului de executare sau, dupa caz, refuzul motivat de deschidere a procedurii de executare, se comunica de indata creditorului. In cazul in care executorul refuza deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii, la instanta de executare (art. 655 alin. 2, modificat prin Legea 76/2012).

De asemenea, art. 660 prevede, la alineatul 4, faptul ca sumele datorate ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la executare formulata de partea interesata si tinand seama de probele administrate de aceasta.

Pentru o mai simpla corelare si comparare, mai jos sunt prezentate in paralel  reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, in ceea ce priveste obiectul contestatiei la executare."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 13, 2013, 18:28:03
 
" Actualul Cod de procedura civila   Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010   Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 399. – (1) Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 2811, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.
(2) Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal.
(21) De asemenea, dupa ce a inceput executarea silita, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie, data fara indeplinirea conditiilor legale.
(3)In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.   Art. 701. – (1) Impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.
(2) Daca nu s-a utilizat procedura prevazuta la art. 437, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu.
(3) De asemenea, se poate face contestatie impotriva gresitei investiri cu formula executorie a hotararii sau a unui alt inscris, dupa caz.
(4) Impartirea bunurilor proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare.   
Art. 13 pct. 205 La articolul 701, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“Art. 701
(1)Impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.
……………………………………………………………..
(3)De asemenea, dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale.”

IV. Subiectele contestatiei la executare

Fata de dispozitiile art. 635 din noul Cod de procedura civila, potrivit carora sunt parti in procedura de executare silita creditorul si debitorul, rezulta ca atat creditorul, cat si debitorul sunt si subiecte ale contestatiei la executare.

Potrivit alin. 2 al art. 635, asa cum a fost modificat prin legea de punere in aplicare a Legii nr. 134/2010, calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricand in cursul executarii silite, situatie in care succesorii in drepturi ai creditorului sau ai debitorului devin parti ale raportului de executare silita, actele de executare indeplinite pana la data transmiterii calitatii procesuale producand efecte fata de acestia, in conditiile legii.

De asemenea, in cadrul contestatiei la executare pot fi parti si tertii garanti care au garantat plata datoriilor debitorului, in masura in care acestia sunt afectati de executarea silita.

In egala masura, parti in cadrul contestatiei la executare vor fi si ceilalti creditori  intervenienti care, potrivit art. 639, pot sa intervina in procedura de executare silita aflata in curs, pana la data fixarii de catre executorul judecatoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmaribile, iar dupa depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmarire, pot sa participe la distribuirea acestor sume.

Nu in ultimul rand, parte in contestatia la executare poate fi orice terta persoana vatamata printr-un act de executare si care, in temeiul art. 640, poate solicita desfiintarea acestuia sau, dupa caz, incetarea executarii silite insesi, numai pe calea contestatiei la executare, daca prin lege nu se dispune altfel.

De asemenea avem si tertul poprit ca subiect de drept, in cadrul executarii silite prin poprire, unde se intalnesc 3 subiecte de drept – creditorul popritor, debitorul poprit si tertul poprit, existand tot atatea raporturi juridice.[5] Spre deosebire insa de reglemetarea actuala care nu prevede nici o interdictie in acest sens, potrivit art. 776 alin. 5 din noul Cod de procedura civila tertul poprit nu va putea face contestatie impotriva popririi, el putand sa-si formulize apararile in instanta de validare.

Potrivit art. 90 din noul Cod de procedura civila, Ministerul public prin procuror, poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorului, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Procurorul, fiind prin natura sa un organ al legii, un reprezentant al interesului general al societatii in activitatea juridica, prezenta lui in procesul civil este cat se poate de fireasca. El nu este parte in procesul civil, decat in sens procedural, iar nu si in sens material, el fiind si avand obligatia inscrisa in art. 132 alin. 1 din Constitutie, de a fi impartial. Asadar, chiar daca procurorul nu este parte in raportul juridic obligational, el poate formula contestatie la executare ori de cate ori este necesar, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorului, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege, deoarece el reprezinta interesul societatii.[6]

In ceea ce priveste calitatea de subiect a executorului judecatoresc in cadrul contestatiei la executare, apreciez ca si acesta poate avea calitate in cadrul unei astfel de actiuni, avand in vedere ca aceasta poate fi promovata inclusiv in cazul refuzului executorului de a efectua o executare silita, de a intocmi un act de executare sau de a lua o alta masura in conditiile legii, situatie in care, admiterea contestatiei va naste obligatii in sarcina executorului, obligatii carora trebuie sa li se conformeze, inclusiv prin raportare la dispozitiile art. 709 alin. 5. De asemenea, calitatea executorului judecatoresc de subiect in cadrul contestatiei la executare apreciez ca este justificata inclusiv prin faptul ca, in cazul admiterii contestatiei, la cererea partilor, executorul poate fi obligat la plata de despagubiri pentru pagubele cauzate, conform art. 709 alin. 7, pagube care pot fi pricinuite nu numai prin refuzul de a efectua o executare silita sau de a indeplini un act de executare in conditiile legii, dar si prin indeplinirea unor acte sau masuri de executare nelegale. In consecinta, avand in vedere ca prin hotararea pronuntata in contestatia la executare se pot naste inclusiv obligatii pecuniare in sarcina executorului, acesta ar trebui sa beneficieze de dreptul la aparare intr-o astfel de procedura.

O opinie similara este impartasita si de doctrina actuala[7] cu privire la reglementarea din actualul Cod de procedura civila, retinandu-se in acest sens ca, in conditiile dispozitiilor art. 399 alin. 1 teza III din actualul Cod de procedura civila – dispozitii care sunt preluate in art. 701 alin. 1 teza finala din noul Cod de procedura civila, asa cum este modificat prin legea de punere in aplicare – in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege, se poate formula contestatie la executare in contradictoriu cu organul de executare respectiv.

In atare situatie organul de executare este parte in proces, avand calitate procesuala pasiva, respectiv intimat, intrucat acesta este cel obligat in raportul juridic litigios de vreme ce contestatia se poarta asupra unui refuz exprimat in sensul celor de mai sus.[8]

V. Conditiile de admisibilitate a contestatiei la executare

Sub aspectul conditiilor de admisibilitate a contestatiei la executare, dispozitiile art. 702 din noul Cod de procedura civila, asa cum sunt modificate prin legea pentru punerea in aplicare a Legii 134/2010, prevad urmatoarele:
- atunci cand executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale, debitorul nu poate invoca pe calea contestatiei la executare motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa (alin. 1);
- atunci cand executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, in contestatia la executare se pot invoca si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, cu conditia ca legea sa nu prevada in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui (alin.2);
- intr-o noua contestatie la executare partea nu poate invoca motive care existau la data primei contestatii, insa contestatorul isi poate modifica cererea initiala adaugand motive noi de contestatie daca, in privinta acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a contestatiei la executare (alin 3);
- o terta persoana poate introduce contestatie la executare in cazul procedurii urmaririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predarii silite a bunului imobil sau mobil, numai daca aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul ce face obiectul procedurii (alin. 5).

Astfel, prin art. 702 din noul Cod de procedura civila, cu modificarile ce i-au fost aduse prin Legea 76/2012, sunt reglementate concret atat contestatia la executarea propriu zisa, cat si contestatia la titlu, dupa cum am aratat mai sus.

Contestatia la executare propriu zisa reprezinta cel mai frecvent mijloc procedural intalnit in practica prin care se poate contesta executarea silita insasi, precum si orice act de executare savarsit cu prilejul urmaririi silite, solicitandu-se instantei anularea intregii executarii sau a actului nelegal. Aceasta consecinta decurge din dispozitiile art. 399 alin. 2 din actualul Cod de procedura civila.[9]

Contestatia la titlu se exercita atunci cand se contesta insusi titlul executoriu, dar nu in ceea ce priveste validitatea sa in fond, ci numai intelesul, intinderea si aplicarea sa (art 399 alin 1 teza a doua din actualul Cod de procedura civila). Acest mijloc procedural este mai putin intalnit in practica, intrucat, din punct de vedere al tehnicii de redactare a hotararii, dispozitivul trebuie sa fie clar si fara echivoc, sa rezolve toate cererile partilor, sa arate in mod expres si concret care sunt limitele “condamnarii” pentru a putea fi pusa in executare.[10]

Ca si element de noutate in noul Cod de procedura civila, fata de actualul Cod de procedura civila, se prevede ca in situatia in care executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale (art. 702 alin. 1), atunci debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa.

In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, insa numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale de atac specifica pentru desfiintarea lui.

Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la data primei contestatii. Cu toate acestea, contestatorul isi poate modifica cererea initiala adaugand motive noi de contestatie daca, in privinta acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a contestatiei la executare.

In situatia in care sunt incalcate prevederile art 702 din noul Cod de procedura civila instanta de executare poate respinge contestatia ca inadmisibila.

Pentru o mai simpla comparare a modificarilor in materia conditiilor de admisibilitate a contestatiei la executare in continuare sunt prezentate in paralel reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila:
Actualul Cod de procedura civila   Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010   Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 399. – alin. 1 teza II –  De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 2811, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.
(2) Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal.   Art. 702. – (1) Daca executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa.
(2) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca sau arbitrala, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.
(3) Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la data primei contestatii.
(4) Creditorii neurmaritori au dreptul de a interveni in executarea efectuata de alti creditori, pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obtinute din urmarirea silita a bunurilor debitorului.
(5) In cazul procedurii urmaririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predarii silite a bunului imobil sau mobil, contestatia la executare poate fi introdusa si de o terta persoana, insa numai daca aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv.   Art. 13 pct. 206 La articolul 702, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“(2) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui.
(3)Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la data primei contestatii. Cu toate acestea, contestatorul isi poate modifica cererea initiala adaugand motive noi de contestatie daca, in privinta acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a contestatiei la executare.”

VI. Competenta de solutionare a contestatiei la executare. Instanta competenta

Sub aspectul competentei de solutionare a contestatiei la executare, fata de dispozitiile art. 703 din noul Cod de procedura civila, urmeaza sa se realizeze o distinctie in functie de organul emitent al titului executoriu pus in executare.



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 13, 2013, 18:31:25

 " Astfel, potrivit art. 703 alin. 1 din noul Cod de procedura civila, asa cum este modificat prin art. 13 pct. 207 din Legea nr. 76/2012, contestatia la executare se introduce la instanta de executare.

Prin Legea nr. 76/2012 a fost modificat articolul 703, fiind introdus un nou alineat 2, motiv pentru care alineatul 2 al art. 703 din Legea 134/2012 a devenit, conform noii reglementari, alineatul 3.

Prin noul alineat 2 al art. 703 legiuitorul a prevazut dispozitii speciale in materia competentei de solutionare a contestatiilor la executare in anumite cazuri. Astfel, s-a prevazut ca:
- in cazul urmaririi silite prin poprire, daca domiciliul sau sediul debitorului se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si la judecatoria in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau sediul debitorul;
- in cazul urmaririi silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si a veniturilor generale ale imobilelor, precum si in cazul predarii silite a bunurilor imobile, daca imobilul se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si la judecatoria de la locul situarii imobilului.

Fata de dispozitiile anterior citate rezulta ca in cazurile mentionate competenta de solutionare a contestatiei la executare este alternativa, alegerea instantei revenind contestatorului.

Potrivit alin. 3 teza I al aceluiasi articol, asa cum a fost modificat prin Legea 76/2012, contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa.

Pentru contestatia la executare in cazul altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti, in conformitate cu noul Cod de procedura civila (art. 703 alin. 3 teza a II-a, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012), competenta de solutionare apartine instantei de executare.

Fata de actualul Cod de procedura civila, noul Cod de procedura civila, in forma sa initiala, in acest segment facea vorbire (la art. 703 alin. 2 in forma sa initiala din Legea 134/2010) de “gresita investire cu formula executorie a unui inscris”, caz in care instanta competenta in solutionarea contestatiei ar fi fost instanta care a investit cu formula executorie inscrisul ce se executa.

Ulterior, insa, asa cum am aratat, prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila a fost modificat alineatul 2 al articolului 703, fiind eliminata aceasta prevedere referitoare la gresita investire cu formula executorie a unui inscris.

In principiu se pastreaza prevederile actualului Cod de procedura civila referitoare la instanta de excutare.

In continuare sunt prezentate comparativ reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila in ceea ce priveste competenta de solutionare a contestatiei la executare:
Actualul Cod de procedura civila   Noul Cod de procedura civila – Legea 134/2010   Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 400. – Contestatia se introduce la instanta de executare.
Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.   Art. 703. – (1) Contestatia se introduce la instanta de executare.
(2) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu ori privind gresita investire cu formula executorie a unui inscris se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa sau, dupa caz, la instanta care a investit cu formula executorie inscrisul ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.   Art. 13 pct. 207 Articolul 703 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 703 – Instanta competenta
(1)Contestatia se introduce la instanta de executare.
(2) In cazul urmaririi silite prin poprire, daca domiciliul sau sediul debitorului se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si la judecatoria in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau sediul debitorul. In cazul urmaririi silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si a veniturilor generale ale imobilelor, precum si in cazul predarii silite a bunurilor imobile, daca imobilul se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si la judecatoria de la locul situarii imobilului.
(3) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.”

VII. Termenele de exercitare a contestatiei la executare

Reglementarea de drept comun a termenului de exercitare a contestatiei la executare se regaseste in dispozitiile art. 704 din noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010, asa cum este modificata prin dispozitiile art. 13 pct. 208 din Legea nr. 76/2012.

Ca regula, termenul in care se poate formula contestatia la executare este acelasi ca si in reglementarea actuala, respectiv cel de 15 zile, termen care curge, dupa caz:
- de la data luarii la cunostinta de catre contestator a actului pe care il contesta (art. 704 alin. 1 pct. 1);
- de la data primirii comunicarii/instiintarii privind infiintarea popririi, sau, cel mai tarziu, de la data efectuarii primelor retineri de catre tertul poprit in cazul popririi infiintate asupra unor venituri periodice (art. 704 alin. 1 pct. 2);
- in cazul in care debitorul contesta executarea insesi, de la data la care debitorul a primit incheierea de incuviintare a executarii sau somatia, sau de la data la care acesta a luat cunostinta de primul act de executare atunci cand nu a primit incheierea de incuviintare a executarii sau somatia ori atunci cand executarea se face fara somatie (art. 704 alin. 1 pct. 3).

In ceea ce priveste alte termene de formulare a contestatiei la executare, la fel ca si in reglementarea actuala:
- contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita;
- in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, contestatia la executare poate fi introdusa in tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului (art. 704 alin. 4). Totodata, si in noua reglementare se prevede ca neintroducerea contestatiei inauntrul acestui termen (prevazut la art. 704 alin. 4) nu il impiedica pe cel de-al treilea sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii, insa de aceasta data, realizarea dreptului tertului se poate face numai sub rezerva drepturilor definitiv dobandite de catre tertii adjudecatari in cadrul vanzarii silite a bunurilor urmarite.

De asemenea, ca elemente de noutate, noul Cod de procedura civila mentioneaza si reglementeaza:
- la art. 704 alin. 2, contestatia impotriva incheierilor executorului judecatoresc. Astfel, in cazurile in care aceste incheieri nu sunt, potrivit legii, definitive, contestatia impotriva lor se poate formula in termen de 5 zile de la data la care acestea au fost comunicate. ""


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 19, 2013, 01:55:45
 
[size=140pt] " http://www.just.ro/LinkClick.aspx?fileticket=E%2Fj8Yu0dQL8%3D&tabid=1332 "[/size]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 19, 2013, 23:30:06

" http://www.consultantavocat.ro/abuzul-in-serviciu-contra-intereselor-persoanelor/ "

 " Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor

1. Conţinutul legal

Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este prevăzută în art. 246 C. pen. şi constă în fapta funcţionarului public (sau funcţionarului) care în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.

Fapta anterior descrisă prezintă un pericol social deosebit, deoarece în materia­litatea ei, constituie o încălcare a legalităţii în activitatea de serviciu, săvârşită chiar de acela care este obligat în virtutea calităţii sale să o apere.

Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor are un caracter subsidiar, ceea ce înseamnă că abuzul săvârşit de un funcţionar public sau de un alt funcţionar se în­ca­drează în prevederile art.246 C. pen., numai dacă acest abuz nu are o incriminare distinctă în Codul Penal.

Tocmai datorită acestui lucru, fapte abuzive ale funcţionarului, cum ar fi abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi (art. 247), arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă (art. 266), supunerea la rele tratamente (art. 267), represiunea nedreaptă (art. 268), tortura (art. 2671) şi care aduc de asemenea atingere intereselor per­so­nale, vor fi încadrate în normele speciale de incriminare şi nu în art.246 C. pen., acest text fiind incident numai dacă fapta nu întruneşte conţinutul uneia dintre infracţiunile speciale (principiul specialităţii în cazul concursului de norme penale).
Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor

2. Condiţii preexistente

A. Obiectul infracţiunii. a) Obiectul juridic special este reprezentat de acele relaţii speciale privitoare la asigurarea bunului mers al unităţilor prevăzute în art. 145
C. pen. ori al altor persoane juridice, la buna desfăşurare şi realizare a activităţii de serviciu, care implică executarea îndatoririlor de serviciu în mod cinstit şi corect, precum şi relaţiile sociale privind apărarea drepturilor şi intereselor oricărei persoane împotriva funcţionarilor publici sau funcţionarilor.

b) Obiectul material. În cazul acestei infracţiuni de regulă nu există obiect material. Dar având în vedere expresia folosită de text: „vătămarea intereselor legale ale unei persoane”, atunci când aceste interese legale se referă la un bun, la un înscris, obiectul material va fi reprezentat de acel bun sau înscris. De exemplu, dacă un funcţionar public redactează ilegal un înscris sau ridică abuziv anumite obiecte, obiectul material va consta în înscrisul întocmit şi obiectele ridicate.

În unele cazuri abuzul funcţionarului poate privi un drept al persoanei vătămate (dreptul acesteia de a ocupa un post), o asemenea faptă fiind lipsită de un obiect material.

B. Subiecţii infracţiunii. a) Subiectul activ în cazul infracţiunii prevăzute în art.246 C. pen. este circumstanţiat, acesta neputând fi decât un funcţionar public sau funcţionar (conform art.258 C. pen.). Noţiunile de funcţionar public şi de funcţionar sunt definite în art.147 C. pen. Dacă în cazul funcţionarului public legea prevede că acesta poate fi orice persoană, care exercită permanent sau temporar cu orice titlu, indiferent de cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu în serviciul unei unităţi publice, în cazul funcţionarului nu se mai prevăd aceste aspecte.

Conform art. 147 alin. (2) C. pen., funcţionar poate fi orice salariat în serviciul altei persoane juridice decât cea prevăzută în alin. (1), chiar şi una privată. Având în vedere că în cazul funcţionarului nu mai sunt repetate nici măcar cu titlu general, de exemplu, circumstanţele în care îşi poate desfăşura activitatea, se trage concluzia că în situaţia funcţionarului – alt salariat, întotdeauna acesta trebuie să fie într-un raport de muncă cu persoana juridică unde îşi desfăşoară activitatea, nefiind lipsit de importanţă cum a fost învestit, dacă este retribuit sau nu etc.

Cu alte cuvinte, pentru a căpăta calitatea de „alt salariat” şi implicit de funcţionar în sensul art. 147 alin. (2) C. pen., trebuie să existe un contract individual de muncă, între acea persoană fizică şi persoana juridică, contract care trebuie să îndeplinească toate condiţiile de formă şi fond, cerute de lege pentru existenţa valabilă a unui ase­menea contract.

Calitatea de funcţionar public sau funcţionar, cerută de textul art.246 C. pen., trebuie să existe în momentul comiterii faptei, iar în cazul coautoratului, toţi coautorii trebuie să aibă această calitate.

De exemplu, poate comite această infracţiune în calitate de funcţionar public, directorul unei şcoli, secretarul unei şcoli, directorul unei întreprinderi, inginerul-şef, contabilul-şef şi alţii.

Pot comite această infracţiune în coautorat, membrii unei comisii de examen pen­tru ocuparea unui post într-o anumită instituţie, care în mod abuziv privează o per­soană de dreptul de a ocupa acel post, cu toate că din punct de vedere legal şi al cunoştinţelor îndeplinea toate condiţiile.

În cazul coautoratului, colaborarea dintre coautori se poate realiza atât simultan ca în exemplu precedent, dar şi succesiv în cadrul unor activităţi desfăşurate de mem­brii unei comisii de verificare, control, aprobare. De exemplu, o persoană nu ob­ţi­ne autorizaţia de construcţie a unei locuinţe cu toate că îndeplinea condiţiile legale, în urma verificărilor făcute în mod succesiv de membrii unei comisii de la primărie.

Instigarea şi complicitatea sunt posibile fără îndeplinirea vreunei condiţii.

b) Subiectul pasiv. Distingem un subiect pasiv general, reprezentat de stat ca titu­lar al valorii sociale care este bunul mers al activităţii organelor şi instituţiilor publice, a instituţiilor sau altor persoane juridice de interes public.

Subiect pasiv general poate fi şi o persoană juridică privată, când subiectul activ este un funcţionar, adică salariatul unei asemenea persoane juridice.

Subiectul pasiv secundar este o persoană fizică căreia i s-a adus o vătămare intereselor legale, prin fapta abuzivă a subiectului activ. Acesta poate fi chiar un func­ţionar public sau un funcţionar, care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi unitate unde lucrează şi subiectul activ sau în altă instituţie de interes public ori în cadrul unei alte persoane juridice, şi ale cărei interese legale sunt vătămate prin desfă­şurarea acti­vităţii infracţionale.

3. Conţinutul constitutiv

A. Latura obiectivă. a) Elementul material este reprezentat atât de o acţiune, cât şi de o inacţiune. Aşadar, conform art.246 C. pen., elementul material este reprezentat de o acţiune (îndeplinirea unui act în mod defectuos) şi de o inacţiune, neîndeplinirea cu ştiinţă a unui asemenea act.

Termenul „act” folosit de textul art.246 C. pen. pentru desemnarea acţiunii sau inacţiunii ca element material al laturii obiective, trebuie înţeles ca fiind acea opera­ţiune care trebuie efectuată de funcţionarul public sau funcţionar în exerciţiul atribu­ţiilor sale de serviciu.

Un funcţionar public sau un funcţionar este în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, atunci când desfăşoară activităţi legate de îndatoririle sale de serviciu (cele cuprinse în fişa postului), precum şi atunci când aduce la îndeplinire anumite dispoziţii primite de la şefii ierarhici şi date în condiţii legale.

Pentru a se reţine infracţiunea sub forma acţiunii, îndeplinirea unui act trebuie să se facă în mod defectuos constând în îndeplinirea unei operaţiuni altfel de cum trebuia efectuată. De exemplu, a săvârşit această infracţiune, poliţistul şef de serviciu la poliţia rutieră judeţeană care a refuzat unei persoane restituirea permisului de conducere, deşi erau îndeplinite condiţiile legale, privându-l pe acesta de dreptul de a conduce pe drumurile publice, sau funcţionarul public care după ce a îndeplinit un act conform îndatoririlor de serviciu, a obligat pe beneficiarul acestui act, să-i dea un folos necuvenit.

Prin neîndeplinirea unui act se înţelege omisiunea făptuitorului de a efectua operaţia pe care era ţinut să o efectueze. De exemplu, se reţine ca abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, sub această formă, fapta funcţionarului public de a refuza nejustificat să elibereze unei persoane un act de studiu ce-i este necesar pentru a se înscrie la un examen.

Şi în această modalitate, infracţiunea presupune săvârşirea inacţiunii tot în exer­ciţiul atribuţiilor de serviciu.

b) Urmarea imediată constă într-o vătămare a intereselor legale ale unei per­soa­ne. Este vorba aşadar despre orice vătămare, nu neapărat una importantă, aşa cum se prevede în art.249 C. pen., şi de un interes legal, adică recunoscut de lege, şi a cărui protecţie intră sub incidenţa legii. Totuşi, pentru ca fapta abuzivă a funcţio­narului să atragă răspunderea penală, este necesar ca atingerea adusă intereselor legale ale unei persoane să prezinte o anumită gravitate.

Termenul interes presupune posibilitatea de manifestare a unei persoane în con­cordanţă cu interesele generale ale societăţii, pe care legea i le recunoaşte şi garan­tează.

Aşadar, acesta poate însemna „dorinţa” de a-şi satisface anumite nevoi, preocu­parea de a obţine un avantaj just, acţiunea îndreptată spre acoperirea unei trebuinţe, profit, folos.

c) Întrucât infracţiunea prevăzută în art.246 C. pen. este una de rezultat, se impune cercetarea şi stabilirea legăturii de cauzalitate între elementul material şi urmarea imediată (vătămarea intereselor legale ale unei persoane).

B. Latura subiectivă. În modalitatea săvârşirii infracţiunii prin inacţiune, neînde­pli­nirea cu ştiinţă, forma de vinovăţie este doar intenţia directă, conform art. 19 alin. (3) C. pen. În modalitatea acţiunii, îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în mod defectuos, considerăm că forma de vinovăţie este atât intenţia directă, cât şi cea indirectă, expresia „cu ştiinţă” fiind folosită pentru a desemna doar intenţia ca formă a vinovăţiei în cadrul inacţiunii întrucât, ca regulă generală, în cazul inacţiunii forma de vinovăţie ar putea fi şi culpa.

Mobilul şi scopul nu prezintă importanţă, dar ele trebuie avute în vedere la indi­vidualizarea pedepsei.

4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni

A. Forme. Infracţiunea este susceptibilă de desfăşurare în timp, fiind posibile atât actele pregătitoare, cât şi tentativa, dar legea nu le pedepseşte.

Infracţiunea se consumă în momentul când s-a produs urmarea prevăzută de lege.

B. Modalităţi. Există două modalităţi normative, şi anume neîndeplinirea cu ştiinţă a unui act sau îndeplinirea în mod defectuos a unui act, în cadrul serviciului pe care subiectul activ îl îndeplineşte.

De asemenea, pot exista şi diferite modalităţi faptice, determinate de împrejurările în care s-a produs abuzul sau urmarea, având drept efect, atenuarea sau agravarea răspunderii penale.

C. Sancţiuni. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este sanc­ţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani, dacă infractorul este func­ţionar public şi cu închisoare de la 6 luni la 2 ani dacă făptuitorul este funcţionar (conform art.258 C. pen.).


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 21, 2013, 22:39:01
 
" http://cabinetavocatbucuresti.net/cerere-cedo-strasbourg-adresa "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 22, 2013, 09:26:44

" http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordonanta_instituire_ajutor_materie_civila_oug_51_2008.php "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 26, 2013, 10:15:12

 " http://www.finantistii.ro/business-lawyers/ce-schimbari-aduce-noul-cod-de-procedura-civila-77696 '


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 03, 2013, 23:15:53

" http://www.rtsa.ro/files/17%5B1%5D.pdf "
 " http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/2562/Invocarea_exceptiei_de_nelegalitate_a_unui_act_administrativ_ "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 06, 2013, 21:03:55

 " 25 de modificari importante aduse de NCPC

    Reasezarea competentei materiale a instantelor judecatoresti;
    O noua viziune a regimului nulitatilor procesuale – se pune accentul pe indreptarea neregularitatilor sau acoperirea nulitatii;
    Reglementarea expresa a etapelor judecatii: cercetarea procesului si dezbaterea fondului;
    Modificari substantiale ale procedurii de citarea si comunicarea a actelor de procedura;
    Modificarea  radicala a modului de stabilire a primului termen de judecata;
    Procedura de regularizare a cererii de chemare in judecata
    Reglementarea expresa a mijloacelor materiale de proba;
    Schimbarea sistemului cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti;
    Introducerea unei proceduri de filtrare a recursului;
    Accentuarea rolului medierii ca alternativa de rezolvare a litigiilor;
    Obligativitatea reprezentarii partii de catre avocat in faza recursului. Obligativitatea semnarii cererii de recurs de catre avocat sub sanctiunea nulitatii.
    Procedura noua – Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
    Reglementarea procedurii contestatiei privind tergiversarea procesului;
    Procedura noua – Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fara drept;
    Procedura noua – Inscrierea drepturilor dobandite in temeiul uzucapiunii;
    Procedura noua – Masuri provizorii in materia drepturilor de proprietate intelectuala;
    Reglementarea interventiei altor creditori in procedura de executare silita;
    Schimbarea criteriilor pentru determinarea instantei de executare si a competentei executorului judecatoresc;
    Extinderea efectelor incheierii de incuviintare a executarii silite pe tot teritoriul tarii;
    Posibilitatea suspendarii unui titlu executoriu in cadrul actiunii pe fond avand ca obiect desfiintarea acestuia
    Reglementarea expresa a modalitatii de valorificare a titlurilor de valoare, actiuni sau parti sociale;
    Posibilitatea evacuarii debitorului sau tertului dobanditor din imobilul urmarit de catre instanta de executare
    Reglementarea executarii veniturilor imobilelor;
    Noua procedura de distribuire a sumelor obtinute in executarea silita;
    Modificarea regimului cautiunii judiciare; "

-----



[/color]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 06, 2013, 21:08:04

 " NCPC - Avantaje

    Noi proceduri speciale mai eficiente (exemple: evacuare, uzucapiune, cereri de valoare redusa);
    Schimbarea sistemului cailor de atac (singura cale ordinara de atac este apelul);
    Reglementarea mijloacelor moderne de comunicare a actelor de procedura;
    Etapizarea clara a fazelor procesuale;
    Obligarea instantei la estimarea fazei cercetarii procesului;
    Noul regim al nulitatilor procedurale ce pune accentul indreptarea si/sau regularizarea
    Reglementarea expresa a posibilitatii folosirii inregistrarilor audio si video in instanta;
    Procedura de filtrare a recursului;
    Procedura de dezlegare prealabila a unor probleme de drept;
    Contestatia privind tergiversarea procesului;
    Posibilitatea obtinerii unei singure incuviintari silite pentru intreg teritoriul tarii;
    Sporirea competentei teritoriale ale executorului judecatoresc;
    Modificarea regimului returnarii cautiunii;

NCPC - Dezavantaje

    Necorelarea noilor reglementari procedurale cu aspectele organizatorice ale instantelor;
    Imposibilitatea partii de a semna si formula recurs fara avocat;
    Trimiterea unora dintre procesele in materia proprietati intelectuale la judecatorie;
    Introducerea sedintei de informare privind medierea ca procedura prealabila pentru litigiile de munca si protectia consumatorului precum si lipsa unor clarificari privind gratuitatea acesteia;
    Reglementarea prea multor cauze de nulitate neconditionata;
    Interventie in procedura de executarea silita a creditorilor fara titlu executoriu. "




Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 06, 2013, 23:27:37

" http://legeaz.net/spete-contencios-inalta-curte-iccj-2011/decizia-3316-2011 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 09, 2013, 13:49:20

 " Excepţie de neconstituţionalitate invocată într-un litigiu având ca obiect soluţionarea unei excepţii de nelegalitate.- art. 4 din Legea nr. 554/2004; - art. 29 alin.1 din Legea nr. 47/1992 şi - art. 137 C.pr.civilă.Excepţie de neconstituţionalitate reprezintă o chestiune prejudicială, adică o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluţionarea litigiului cu care este conexă. Instanţa constituţională a concluzionat că excepţia de neconstituţionalitate nu poate forma obiectul unei acţiuni principale, nici în faţa instanţei de judecată sau de arbitraj, unde constituie întotdeauna un mijloc de apărare într-un litigiu în curs de soluţionare, şi nici în faţa sa.Excepţia de neconstituţionalitate trebuie invocată în faţa instanţei investită cu soluţionarea fondului cauzei şi nu în faţa instanţei investită doar cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate, care constituie tot un mijloc de apărare.Sentinţa nr. 28/10 februarie 2010 irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia Comercială şi de Contencios administrativ şi FiscalPrin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, reclamantul NOA a chemat în judecată pe pârâţii Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie Ploieşti şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea parţială a contractului individual de muncă nr.27/22 februarie 2008 încheiat între părţi, referitor la salariu şi recunoaşterea în favoarea sa a dreptului de a beneficia de acelaşi salariu ca şi ceilalţi medici angajaţi ai pârâtului, cu grad profesional similar, precum şi obligarea pârâtului la plata drepturilor băneşti corespunzătoare, începând cu luna februarie 2008 şi în continuare.Prin încheierea din 23.04.2009, Tribunalul Prahova, în baza art. 4 din Legea nr.554/2004, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul la Curtea de Apel Ploieşti, Secţia contencios administrativ, pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate a dispoziţiilor art. 12 alin.5 din OUG nr. 115/2004.Prin sentinţa nr. 89 din 18 mai 2009 Curtea de Apel Ploieşti - Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ Fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu, a respins ca inadmisibilă, excepţia de nelegalitate.

Prin decizia nr. 3789/19 august 2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de NOA împotriva sentinţei nr. 89 din 18 mai 2009 a Curţii de Apel Ploieşti - Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi fiscal, a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza la aceeaşi instanţă spre rejudecare.Pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, dosarul a fost reînregistrat sub nr. 366,8/42/2009. În cadrul acestui dosar reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.12 alin.5 din OUG nr. 115/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de dispoziţiile art. 1,16,41,47 73 şi 108 din Constituţia României.La termenul de judecată din data de 10.02.2010, Curtea a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. 5 din OUG nr.115/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de dispoziţiile art. 1,16,47,73 şi 108 din Constituţia României formulată de reclamantul Nonea Ovidiu Adrian şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.Examinând excepţia de nelegalitate, prin prisma textelor de lege incidente, Curtea a reţinut următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 4 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.Ordonanţa de urgenţă nu este un act administrativ, ci un act cu putere de lege, adoptat de Guvern în temeiul delegării legislative reglementate de art. 115 alin.4-8 din Constituţia României şi suspus aprobării Parlamentului.În doctrina de specialitate (D.C. Dragoş Legea contenciosului administrativ, comentarii şi explicaţii ediţia 2", Editura C H Beck, p.155), excepţia de nelegalitate, aşa cum este reglementată de dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, a fost definită ca un mijloc de apărare prin care, în cadrul unui proces aflat în curs de soluţionare, una din părţi, ameninţată să i se aplice un act ilegal, se apără invocând acest viciu şi cere ca actul să nu fie luat în considerare la soluţionarea speţei. Aşadar, spre deosebire de excepţia de neconstituţionalitate, care priveşte legi sau ordonanţe, excepţia de nelegalitate priveşte acte administrative unilaterale. Astfel, potrivit art. 29 alin.1 din Legea 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţei ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. Aşadar, este indubitabil că o ordonanţă nu poate face obiectul controlului de nelegalitate în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, ci numai al controlului de constituţionalitate, în temeiul textului de lege mai sus citat.

Cum, pe calea prezentei excepţii, autorul acestuia a invocat nelegalitatea dispoziţiilor art. 12 alin.5 din OG 17/2008, cererea sa este inadmisibilă, astfel că, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 29 alin.1 din Legea nr. 47/1992 şi cu art. 137 C.pr.civilă, Curtea a admis excepţia invocată din oficiu şi va constata inadmisibilitatea excepţiei de nelegalitate.Cu privire la excepţia de neconstituţionalitatea a dispoziţiilor art.12 alin.5 din OUG nr. 115/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de dispoziţiile art. 1,16,41,47 73 şi 108 din Constituţia României, invocată de către reclamant în faţa Curţii de Apel Ploieşti în cauza ce avea ca obiect soluţionarea excepţiei de nelegalitate mai sus analizate, Curtea a constatat următoarele:În considerentele deciziei de interpretare nr. 660/2007, Curtea Constituţională a menţionat că, în cadrul procesului judiciar, excepţia de neconstituţionalitate se înscrie în rândul excepţiilor de procedură prin care partea care le ridică, instanţa de judecată din oficiu sau procurorul urmăreşte împiedicarea unei judecăţi care s-ar întemeia pe o dispoziţie legală neconstituţională. În plus, Curtea a arătat că această excepţie reprezintă o chestiune prejudicială, adică o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluţionarea litigiului cu care este conexă. Pe cale de consecinţă, instanţa constituţională a concluzionat că excepţia de neconstituţionalitate nu poate forma obiectul unei acţiuni principale,
nici în faţa instanţei de judecată sau de arbitraj, unde constituie întotdeauna un mijloc de apărare într-un litigiu în curs de soluţionare, şi nici în faţa sa.Aşa fiind, Curtea a constată că excepţia de neconstituţionalitate trebuie invocată în faţa instanţei investită cu soluţionarea fondului cauzei, respectiv Tribunalul Prahova - Secţia civilă şi de litigii de muncă, Curtea de Apel Ploieşti fiind investită doar cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate. "
 " http://jurisprudentacedo.com/Exceptie-de-neconstitutionalitate-invocata-intr-un-litigiu-avand-ca-obiect-solutionarea-unei-exceptii-de-nelegalitate.html "
[/color]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 15, 2013, 08:17:39

" http://www.finantistii.ro/business-lawyers/avocatii-explica-noul-cod-de-procedura-civila-77988 '


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 20, 2013, 15:15:59

" http://www.ueb.ro/drept/biblioteca/drept_administrativ_2.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 23, 2013, 11:38:39

" http://e-juridic.manager.ro/articole/iccj:-apel-declarat-tardiv-cerere-de-repunere-in-termen--8798.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 28, 2013, 01:03:58

Teoria generala a dreptului.TGD.Interpretarea legii civile.

" http://www.scribd.com/doc/72081914/Drept-Economic-1 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 28, 2013, 10:25:00

" Specialia generalibus derogant
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Specialia generalibus derogant este un principiu juridic care implică faptul că norma specială e cea care derogă de la norma generală și că norma specială este de strictă interpretare la cazul respectiv. Mai mult, o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o norma specială.

Deoarece norma generală reprezintă situația de drept comun, iar norma specială constituie excepția, trebuie respectate două reguli:[1]

    norma specială derogă de la norma generală - specialia generalibus derogant,
    norma generală nu derogă de la norma specială - generalia specialibus non derogant.

Fiind derogatorie de la norma generală, rezultă că norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz ce intră sub incidența prevederilor sale, deci norma specială se aplică prioritar față de norma generală, chiar și atunci când norma specială este mai veche decât norma generală.[1]
Situația în România

Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009 a stabilit că, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, chiar dacă acest fapt nu este prevăzut expres în legea specială, și că, în cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială și Convenția europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate.[2]

Conflictul dintre legea specială anterioară și legea generală ulterioară se rezolvă prin aplicarea conjugată a principiilor potrivit cărora norma specială se aplică cu prioritate față de norma generală - specialia generalibus derogant -, iar o normă specială nu poate să fie modificată sau abrogată decât în mod expres printr-o normă generală ulterioară.[3]'


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Mindry din Aprilie 28, 2013, 11:17:07

" Specialia generalibus derogant
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Specialia generalibus derogant este un principiu juridic care implică faptul că norma specială e cea care derogă de la norma generală și că norma specială este de strictă interpretare la cazul respectiv. Mai mult, o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o norma specială.

Deoarece norma generală reprezintă situația de drept comun, iar norma specială constituie excepția, trebuie respectate două reguli:[1]

    norma specială derogă de la norma generală - specialia generalibus derogant,
    norma generală nu derogă de la norma specială - generalia specialibus non derogant.

Fiind derogatorie de la norma generală, rezultă că norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz ce intră sub incidența prevederilor sale, deci norma specială se aplică prioritar față de norma generală, chiar și atunci când norma specială este mai veche decât norma generală.[1]
Situația în România

Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009 a stabilit că, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, chiar dacă acest fapt nu este prevăzut expres în legea specială, și că, în cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială și Convenția europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate.[2]

Conflictul dintre legea specială anterioară și legea generală ulterioară se rezolvă prin aplicarea conjugată a principiilor potrivit cărora norma specială se aplică cu prioritate față de norma generală - specialia generalibus derogant -, iar o normă specială nu poate să fie modificată sau abrogată decât în mod expres printr-o normă generală ulterioară.[3]'



In trei cuvinte, si din pacate, ....are dreptate instanta !.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 28, 2013, 12:22:29

Depinde la care din instante te referi !


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 28, 2013, 16:27:06

" 3. Norme juridice civile generale şi norme juridice civile speciale

în funcţie de întinderea câmpului de aplicare, normele de drept civil se împart în norme generale şi norme speciale.

Prin norme de drept civil generale desemnăm acele norme care se aplică în toate cazurile şi în orice materie, dacă o dispoziţie legală nu prevede altfel.

Normele de drept civil sunt speciale dacă îşi găsesc aplicare numai în cazurile expres stabilite de lege.

Calificarea unei norme de drept civil ca specială sau generală prezintă importanţă practică deosebită, deoarece norma generală reprezintă situaţia de drept comun, iar norma specială constituie excepţia, astfel încât trebuie respectate două reguli: norma specială derogă de la norma generală - specialia generalibus derogant, norma generală nu derogă de la norma specială - generaţia specialibus non derogant.

Fiind derogatorie de la norma generală, rezultă că norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim în faţa unui caz ce intră sub incidenţa prevederilor sale, deci norma specială se aplică prioritar faţă de norma generală, chiar şi atunci când norma specială este mai veche decât norma generală.

Pe cale de consecinţă, ar trebui să se admită că o normă de drept civil specială nu poate fi modificată sau abrogată decât expres (şi direct) de o normă generală ulterioară. Această concluzie rezultă şi din regula exprimată mai sus prin adagiul generaţia specialibus non derogant, în sensul că, dacă norma generală (ulterioară) nu derogă de la norma specială (anterioară), înseamnă că aceasta din urmă nu a fost modificată sau abrogată.

Pentru aspectele pe care nu le reglementează, norma specială se completează cu normele generale în materie, iar nu cu alte norme afară de cazurile expres prevăzute de lege. Această concluzie este impusă de însăşi regula specialia generalibus derogant, în sensul că, fiind derogatorie de la dreptul comun, norma specială este de strictă interpretare şi aplicare, deci nu poate fi aplicată, prin analogie, la situaţiile ce nu se încadrează în prevederile sale, aceste situaţii urmând a fi guvernate de normele generale.

În acest sens, art. 10 C.civ. prevede că „legile care derogă de la o dispoziţie generală (...) se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege”. Cu toate acestea, există o derogare de la regula instituită de art. 10 C.civ. şi anume cazul contractelor nenumite. Astfel, potrivit art. 1168 C.civ., contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile care reglementează contractul în general (dreptul comun în materie de contracte), iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult. "





Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 28, 2013, 16:48:04

E uimitor conformismul instantelor.Alta speta gen Constanta : " http://legeaz.net/spete-civil/contestatie-decizie-de-pensionare-pensii-263-2012 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: voica din Aprilie 28, 2013, 17:07:33
Stiu 2 din colegi care au castigat in istanta, dar acestia aveau rude, unul un judecator si altul un procuror in localitatea respectiva. Adica procurorul este ginere iar judecatorul unchi.  Eram hotarata sa merg si eu in instanta, dar asa stand lucrurile, nu cred sa am sorti de izbanda. Eu nu am pe nimeni.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 28, 2013, 18:04:51

Cereti sa va dea copie dupa sentinte ( in care pot sterge datele personale cu tus ) si sa le anexati ca practica judiciara.Nu aveti ce pierde, dar aveti o sansa.Poate instanta intelege si instanta ca nu poti " ignora " pe pretext de " abrogare tacita " - ( pentru asa ceva un student anul III la drept ia un 4 cit el de mare la Teoria generala a Dreptului) " a unei prevederi dintr-o lege speciala,Dar bineinteles faceti cum credeti.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Ema din Aprilie 28, 2013, 19:10:46

Cereti sa va dea copie dupa sentinte ( in care pot sterge datele personale cu tus ) si sa le anexati ca practica judiciara.Nu aveti ce pierde, dar aveti o sansa.Poate instanta intelege si instanta ca nu poti " ignora " pe pretext de " abrogare tacita " - ( pentru asa ceva un student anul III la drept ia un 4 cit el de mare la Teoria generala a Dreptului) " a unei prevederi dintr-o lege speciala,Dar bineinteles faceti cum credeti.

Da, e foarte buna ideea...si pe urma va rog sa le postati si aici.Multumesc.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 28, 2013, 23:07:43
' 1.2. Acţiunea normei juridice

Acţiunea temporală a normei juridice este determinată cu ajutorul conceptului juridic “vigoare”, care-i conferă forţa de a fi respectată sau aplicată conform voinţei legiuitorului, între cele două limite: “de la…….până la…”. Între aceste două momente [3] stipulate în actul normativ, norma juridică este incidentă tuturor faptelor ce se petrec şi sunt reglementate de norma juridică. Nici o persoană nu este îndreptăţită în limitele acestea să invoce motive particulare, oricât ar fi ele de justificate, care ar fi împiedicat-o să cunoască dispoziţiile unui act normativ în vigoare.

Acţiunea normei juridice în timp este guvernată de următoarele principii:

- principiul activităţii normei juridice;

- principiul neretroactivităţii normei juridice;

- principiul neultraactivităţii normei juridice.


a. Principiul activităţii normei juridice

Conform acestui principiu de bază, norma juridică activează, produce efecte juridice pe toată durata ei, respectiv din momentul intrării în vigoare până în momentul ieşirii ei din vigoare. Norma juridică nouă este incidentă şi se aplică tuturor faptelor prezente şi viitoare pe motiv că, toate faptele ce se petrec sub legea nouă trebuie să i se supună.

Norma juridică acţionează numai pentru prezent şi viitor, ea nu-şi întinde acţiunea nici înainte de intrarea ei în vigoare şi nici după ieşirea ei din vigoare. Aşadar, norma juridică nu retroactivează şi nu ultraactivează, ea durează cu eficienţă deplină şi continuă până la ieşirea ei din vigoare, fiind obligatorie şi aplicabilă din momentul intrării ei în vigoare tuturor celor cărora li se adresează.

Acest principiu are valoare constituţională, fiind instituit prin art.15 alin.2 din Constituţie, care prevede că: “Legea dispune numai pentru viitor cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

Conform acestui principiu, dar şi a principiului legalităţii încriminării, art.10 şi art.11 din Codul penal, stipulează: “Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. Ea nu se aplică faptelor care, la data când ele au fost săvârşite, nu erau prevăzute ca infracţiuni”.


b. Principiul neretroactivităţii normei juridice

Invocând principiul de bază al acţiunii temporale a normei juridice, acela al activităţii acesteia, şi făcând apel la prevederile incluse art.15 din Constituţia României şi în art.10 şi art.11 din Codul penal, am subliniat de fapt, indirect, caracterul neretroactiv al normei juridice.

Principiul neretroactivităţii legii este formulat şi în art.1 din Codul civil, potrivit căruia: “Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă” [4].

O lege nouă se aplică numai situaţiilor juridice ivite după intrarea ei în vigoare dispoziţiile sale neputându-se aplica faptelor sau actelor juridice ce s-au petrecut anterior. [5] Conform prevederilor art.15 alin.2 din Constituţia din 2003, nici chiar legiuitorul nu poate dispune ca o lege nouă să se aplice retroactiv, pentru că el stabileşte absolut şi unilateral intrarea în vigoare a legilor.

Raţiunea instituirii acestui principiu5 are în vedere următoarele:

- stabilitatea ordinii de drept se poate asigura doar dacă dispoziţiile legale sunt pentru viitor, deoarece, legiuitorul nu poate obliga subiectul să aibă o anumită conduită care nu este prescrisă într-o normă de drept;

- echitatea şi legalitatea aplicării normei juridice după care un act este valabil şi legal numai dacă nu este contrar legilor în vigoare în momentul realizării lui.

Când norma juridică nouă stipulează drepturi câştigate sub norma juridică veche, acestea se vor menţine în temeiul regulii potrivit căreia, drepturile odată câştigate nu pot fi nerecunoscute sau retrase pentru că, s-ar încălca principiul echităţii şi justiţiei. Când însă, norma juridică nouă se referă la alte drepturi decât cele câştigate în trecut aceasta va opera numai pentru viitor.

Principiul neretroactivităţii este aplicabil şi în privinţa tratatelor ratificate de România. [6]

De la principiul neretroactivităţii normei juridice există însă unele excepţii, determinate de necesităţi de ordin practic sau umanitar, cum ar fi: excepţia legilor interpretative, excepţia legii penale mai favorabile şi retroactivitatea expresă.

- Excepţia legilor interpretative

Legile interpretative sunt acele legi care explică, detaliază reglementările anterioare fără să le modifice. Aceste legi nu cuprind dispoziţii noi, ci doar explică şi analizează legile vechi în scopul de a-i lămuri înţelesul. Deoarece, normele juridice interpretative fac corp comun cu normele juridice interpretate, se aplică din momentul intrării în vigoare a legii interpretate; cu alte cuvinte, se aplică retroactiv şi constituie o excepţie de la regula după care o lege nu mai activează.

- Excepţia legii penale şi contravenţionale mai favorabile

Excepţia legii mai blânde (favorabile) este stipulată expres în Constituţia României (art.15 alin.2), iar Codul penal român prevede expres acest lucru cu privire la faptele penale. Potrivit acestei excepţii, în situaţii tranzitorii trebuie să se aplice legea penală sau contravenţională ale cărei dispoziţii sunt mai favorabile făptuitorului, fie că aceasta este legea veche, fie că este legea nouă. Regula aplicării legii penale mai favorabile este cuprinsă în art.13, 14, 15 din Codul penal român.

Astfel, art.13 din Codul penal prevede că, “în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecata definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă”.

Problematica legii penale mai blânde se pune, de regulă, între legea veche sub imperiul căreia s-a săvârşit fapta ilicită şi legea nouă sub imperiul căreia fapta respectivă se judecă.'


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 28, 2013, 23:16:46

" Actiunea normei juridice

3. Principiile de activitate ale normei juridice
Caracterul activ al normei juridice

Din momentul intrarii sale in vigoare, norma juridica este activa. Ea actioneaza pentru viitor.
Constitutia Romaniei prevede in art.15 alin.2 ca "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile".
Acest principiu se aplica prin faptul ca oamenii, pentru a-si coordona conduita lor cu prevederile legii, trebuie mai intai sa o cunoasca.
In stiinta juridica acest principiu este denumit - principiul neretroactivitatii legii - care isi gaseste consacrare legislativa in afara Constitutiei in diferite coduri.
Astfel Codul civil roman - art.1 "Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactiva".
Sau Codul penal roman - art.11 statueaza ca legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni.
Argumentele care impun principiul neretroactivitatii normei juridice tin de stabilitatea normei de drept, de echitatea si legalitatea aplicarii normei si de ratiunea prezentei normei in viata sociala.
Legiuitorul nu poate obliga subiectul sa aiba o anumita conduita atata timp cat aceasta conduita nu este prescrisa intr-o norma juridica.
Pe de alta parte, anumite raporturi ce s-au derulat in trecut, pe baza unei legi in vigoare atunci, nu pot fi desfiintate pentru motivul ca legiuitorul intelege sa dea o reglementare juridica noua acestor relatii. In caz contrar, s-ar produce serioase perturbari sociale, s-ar deschide calea arbitrariului, ar dispare orice siguranta si deci s-ar zdruncina increderea subiectului in drept, cu consecinte pagubitoare pentru ordinea sociala.

"A da legilor libertatea sa modifice situatii definitiv stabilite si acte definitiv terminate, ar insemna a instaura arbitrariul si a nesocoti principiile de echitate cele mai elementare" - C.Hamangiu Tratat de drept civil roman, vol.I, 1928.

Exceptii de la principiul neretroactivitatii normei juridice:
1. normele juridice cu caracter interpretativ;
2. normele juridice penale si contraventionale care prevad dezincriminarea unor fapte si normelor penale sau contraventionale mai favorabile.

1.Prin legile interpretative, legiuitorul clarifica numai prevederile unei legi anterioare. In cazul acestor legi, prezumtia este ca ele vor avea efect retroactiv de la data intrarii in vigoare a legii interpretate.
Exista insa si aici o exceptie de la aplicarea retroactiva a legii interpretative si anume hotararile judecatoresti care au dobandit putere de lucru judecat.
2. Art.12 din Codul penal prevede ca legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua.
De asemenea, art.13 alin.1 din Codul penal prevede ca in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila.
Cand legea penala noua, este mai blanda sau mai favorabila inculpatului, se va aplica aceasta lege (potrivit regulii "melior lex").
Exemplu: Art.13 alin. final din Legea nr. 59/1974, cu privire la fondul funciar a dispus ca trecerea in proprietatea statului a terenurilor cetatenilor romani, care paraseau definitiv tara, se va aplica si celor care au parasit-o inainte de intrarea in vigoare a legii.
Aceste situatii se regasesc ocazional si pentru ratiuni particulare legate de nevoia adoptarii unei noi legi.
In S.U.A., art. 1 interzice Congresului, in mod expres edictarea oricarei legi cu efect retroactiv.

Principiul neultraactivitatii normei juridice (nesupravietuirea normei) implica faptul ca o norma juridica nu-si poate extinde efectele dupa iesirea sa din vigoare.
De la aceasta regula fac exceptie normele juridice cu caracter temporar sau exceptional.
Potrivit art. 16 din Codul penal: "Legea penala temporara se aplica si infractiunii savarsite in timpul cat era in vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acest interval de timp".
Ratiunea unui asemenea tratament consta in aceea ca, pe de o parte, daca nu s-ar recunoaste efect ultractiv, norma juridica temporara sau exceptionala ar urma sa ramana nepedepsite tocmai fapte de natura acelora care au determinat o asemenea masura normativa cu caracter de exceptie, iar pe de alta parte, cunoscandu-se termenul de iesire din vigoare, exista pericolul fie al sustragerii de la urmarire, fie al tergiversarii premeditate a judecarii cauzei pana la expirarea termenului.

Iesirea din vigoare a normei juridice

Alaturi de intrarea in vigoare si principiile de activitate ale normei juridice, iesirea din vigoare este al treilea moment ce intereseaza cercetarea actiunii in timp a normei juridice.
Acest moment delimiteaza in timp efectele normelor de drept.
Incetarea activitatilor normelor juridice are loc prin trei modalitati:
a) - ajungerea la termen;
b) - desuetudinea;
c) - abrogarea.

a) Atunci cand exista norme juridice cu termen sau norme juridice edictate pentru o cauza exceptionala efectele acestora inceteaza odata cu implinirea termenului sau incetarea starii respective.
Exemplu: Decretul-Lege nr. 60 din 7 februarie 1990, privind pensionarea cu reducere de varsta a unor salariati, care, in art. 8 prevede: "prezentul Decret-Lege intra in vigoare la data de 1 martie 1990 si se aplica pe o durata de 6 luni".
b) O norma juridica se considera cazuta in desuetudine atunci cand, desi formal ea este in vigoare, data fiind schimbarea conditiilor social-economice care au prezidat la aparitia sa, norma respectiva nu se mai aplica.
Aceasta modalitate mai poarta denumirea de perimare sau invechire a normei juridice.
Incetand temeiul normei, inceteaza de fapt si actiunea sa.
Spre exemplu, dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost edictat Decretul-Lege nr. 5/29 decembrie 1989, pentru urmarirea, judecarea si pedepsirea unor infractiuni.
Prin acest act normativ se majorau cu 1/2 din maximul lor pedepsele prevazute de Codul penal pentru savarsirea infractiunilor de furt, talharie, distrugere.
Aceasta lege a fost de aplicabilitate pe timpul desfasurarii actiunilor fortelor democratice ale tarii pentru rasturnarea sistemului dictatorial.
Ele au incetat sa se mai aplice, cazand in desuetudine.
c) Abrogarea, este cea mai importanta modalitate de scoatere din vigoare a unei norme juridice.
Abrogarea reprezinta cauza de incetare a actiunii normei de drept datorata intrarii in vigoare a unei norme noi. Este vorba deci despre o noua manifestare de vointa a legiuitorului.

Formele abrogarii
Abrogarea - ca principala modalitate de scoatere din vigoare a normei juridice - cunoaste doua forme:
- 1. abrogarea expresa;
- 2. abrogarea tacita.
Abrogarea expresa poate fi la randul ei - directa si consta in desfiintarea efectelor vechii norme juridice prin precizarea in detaliu, in continutul noului act normativ, a actelor normative scoase din vigoare.
Exemplu: "pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga Legea nr. ., cu indicarea anului aparitiei".
Sau poate fi indirecta, utilizand formula "pe data intrarii in vigoare a prezentului act normativ se abroga orice dispozitie legala contrara".
Abrogarea tacita sau implicita. In noul act normativ nu se prevede nimic in legatura cu actiunea vechilor norme juridice.
Intrucat insa norma juridica noua da o reglementare diferita in comparatie cu vechea reglementare, organul de aplicare intelege implicit ca in mod tacit legiuitorul a dorit sa scoata din vigoare vechea reglementare.
Intr-o buna tehnica legislativa, se impune folosirea modalitatii abrogarii exprese directa pentru transpunerea in practica a principiului legalitatii.
Trebuie retinuta si situatia suspendarii actiunii in timp a unei norme juridice, pentru cauze determinate. De obicei, in situatii exceptionale, se procedeaza la restrangerea sau suspendarea garantiilor constitutionale pe perioada aplicarii masurilor exceptionale (Legea martiala, legi pentru situatii exceptionale).


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Snow White din Aprilie 29, 2013, 16:38:18
Florin, te rog sa-mi spui ce trebuie sa contina dosarul pentru depunere la judecatorie in cazul recursului (proces civil). Multumesc mult. 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Marilena din Aprilie 29, 2013, 18:59:45
Florin, te rog sa-mi spui ce trebuie sa contina dosarul pentru depunere la judecatorie in cazul recursului (proces civil). Multumesc mult. 


In general in recurs nu se mai depun probe cu exceptia   inscrisurilor care  pot conduce explicit la o solutie favorabila.
Daca cei de la Casa de pensii au facut recurs tu trebuie sa faci doar  intimpinare si s-o depui personal ,prin posta ,fax sau email.
 Daca tu formulezi recurs impotriva  casei de pensii atunci depui in scris pretentiile tale  in maxim 15 zile calendaristice de la comunicarea solutiei pe fond.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Snow White din Aprilie 29, 2013, 19:05:47
:)
Multumesc, Marilena. Seara buna.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 29, 2013, 20:10:02
Florin, te rog sa-mi spui ce trebuie sa contina dosarul pentru depunere la judecatorie in cazul recursului (proces civil). Multumesc mult. 

Recursul se depune la Ribunal.Trebuie sa cuprinda cererea de recurs motivata in fapt si indrept.Alte inscrisuri pe care te bazezi in dovedirea cererii.Daca e vorba de diferenta de indemnizatie retinuta nejustificat , trebuie depusa si o copie dupa o sentinta/decizie definitiva , ca precedent juridic , prin care s-a judecat conform legii 341/2004 art. 4 alin. 4 si legii 287/2010 respectiv OUG 11/2011 si s-a admis cererea de restituire diferenta indemnizatie ( solutia legala , dupa parerea mea ).Nota de calcul din care rezulta diferenta nelegal retinuta de CNP si copie talon indemnizatie.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 29, 2013, 20:15:44

 Daca recursul e introdus de Casa nationala de Pensii, intimpinare ( raspuns la motivele de recurs ale CNP ) si o copie de pe o sentinta definitiva pentru stiinta instantei ca problema de drept a fost solutionata definitiv de o instanta judecatoreasca.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Snow White din Aprilie 29, 2013, 20:24:49
Multam, Florin.  :)


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 29, 2013, 21:42:12

Celor care au inaintat recurs ( pentru ca au pierdut la tribunal ) : - Puteti prelua motivarea instentei si sa o introduceti in motivarea recursului vostru.Pentru ca " Din momentul intrarii sale in vigoare, norma juridica este activa. " Cu alte cuvinte , efectul pozitiv al activitatii legii , inseamna ca legea e facuta sa fie aplicata si orice sentinta care nesocoteste sau nu aplica legea care reglementeaza un domeniu sau o situatie juridica data incalca principiul legalitatii.Din acest motiv hotaririle judecatoresti care au ignorat prevederile art. 4 ali, 4 din legea 341/2004 coroborat cu art. 15 din legea 287/2010 care stabileste indicele de referinta pentru calculul indemnizatiei  respectiv cistigul salarial mediu brut este nelegala.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: craisoru67 din Aprilie 29, 2013, 23:54:27
domnilor in fiecare zi citim hotarari judecatorest
poate cineva sa posteze un act in care sa citim
ca s au luat banii din diferenta pt ca acum asta este la moda
sa u dus drepturile din indemnizatie
apropo au fost colegii nostri la intanlirea cu „„„vice prim ministrul
LIVIU DRAGNEA ??????
se stie ceva din discutiile avute ????„„daca au fost


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 02, 2013, 20:37:28
UZUCAPIUNEA. In  Noul Cod de Procedura Civila.
 "

Recent, a fost republicată – în Monitorul  oficial nr. 83/2013 – Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Citiţi mai jos câteva prevederi din noul Cod civil referitoare la uzucapiune, în legătură cu precizarea din Art. 40 din Legea cadastrului, potrivit căreia drepturile reale care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii vor rămâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă, potrivit legii, timp de 5 ani de la înscrierea posesiei în cartea funciară.

Când tratează despre dobândirea dreptului de proprietate, Codul civil precizează că acest drept se poate dobândi, în condiţiile legii, prin convenţie, moştenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credinţă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor, prin ocupaţiune, tradiţiune, precum şi prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăşi.

În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ. Cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege, în cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobândeşte prin înscriere în cartea funciară.

Corelativ, dreptul de proprietate privată se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin nefolosire. El poate fi însă dobândit de către o altă persoană prin uzucapiune sau într-un alt mod, în cazurile şi condiţiile anume determinate de lege.

În ce îl priveşte pe proprietar, acesta poate abandona bunul său mobil sau poate renunţa, prin declaraţie autentică, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, înscris în cartea funciară. Dreptul se stinge în momentul părăsirii bunului mobil, iar dacă bunul este imobil, prin înscrierea în cartea funciară, în condiţiile legii, a declaraţiei de renunţare.

Când tratează despre asociaţia de proprietari, anume despre prezumţia de coproprietate asupra despărţiturilor comune, Codul civil precizează că zidul, şanţul, precum şi orice altă despărţitură între două fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor, dacă nu rezultă contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condiţiile legii.

Superficia – dreptul de superficie – acesta fiind dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă – se dobândeşte în temeiul unui act juridic, precum şi prin uzucapiune sau prin alt mod prevăzut de lege. Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.

Şi în ce priveşte instituţia uzufructului, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, potrivit Art. 723, uzufructuarul preia bunurile în starea în care se află la data constituirii uzufructului; acesta nu va putea intra însă în posesia lor decât după inventarierea bunurilor mobile şi constatarea stării în care se află imobilele, cu excepţia cazului în care uzufructul unui bun mobil este dobândit prin uzucapiune.

În secţiunea specială referitoare la uzucapiunea imobiliară, într-o primă abordare cu privire la uzucapiunea extratabulară, Art. 930 prevede că dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani, dacă:

- proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz, şi-a încetat existenţa;

- a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;

- imobilul nu era înscris în nicio carte funciară.

- în toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune. Reţinem şi precizările din Legea de aplicare a Codului civil nr. 71/2011, potrivit cărora dispoziţiile art. 930-934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia.

Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. Cu privire la imobilele pentru care, la data începerii posesiei, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.

În cazul posesiilor începute după intrarea în vigoare a Codului civil, dacă erau deschise cărţi funciare, până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în art. 56 alin. (1), uzucapiunea extratabulară prevăzută în art. 930 din Codul civil îşi produce efectele de la data introducerii cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat constatarea îndeplinirii cerinţelor legale ale acestui mod de dobândire, dacă acţiunea a fost admisă, respectiv de la data invocării excepţiei uzucapiunii, dacă această excepţie a fost admisă.

În ce priveşte uzucapiunea tabulară, potrivit Art. 931 stabileşte că drepturile celui care a fost înscris, fără cauză legitimă, în cartea funciară, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bună-credinţă a posedat imobilul timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de înscriere, dacă posesia sa a fost neviciată. Este suficient ca buna-credinţă să existe în momentul înregistrării cererii de înscriere şi în momentul intrării în posesie.

O ultimă menţiune cu privire la legea aplicabilă uzucapiunii mobiliare – potrivit Art. 2.616 Cod civil, uzucapiunea este reglemenmtată de legea statului unde bunul se afla la începerea termenului de posesie, prevăzut în acest scop. În cazul în care bunul a fost adus într-un alt stat, unde se împlineşte durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere să se aplice legea acestui din urmă stat, dacă sunt reunite, cu începere de la data deplasării bunului în acel stat, toate condiţiile cerute de menţionata lege. "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 08, 2013, 14:18:23

' http://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-44-constitutie "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 12, 2013, 21:40:41
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&ved=0CDEQFjAA&url=http%3A%2F%2Fjurisprudentacedo.com%2F&ei=le-PUbCyNojasgbEqYCoDA&usg=AFQjCNGO2_FgJ0Q_cXqXfStvs6a6ek6oEQ&sig2=pngQvbMW8TN0UxC2F4Abxw&bvm=bv.46340616,d.Yms

 JURISPRUDENTA CEDO


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 13, 2013, 07:58:56

" Capitolul I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA a VI-a2
Prescripţia dreptului de a cere executarea silită

Art. 405

(1)Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de prescripţie este de 10 ani.

(2)Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.

(3)Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie.

Art. 4051

(1)Cursul prescripţiei se suspendă:

a)în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului material la acţiune;

b)pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent;

c)cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire;

d)în alte cazuri prevăzute de lege.

(11)După încetarea suspendării, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.

(2)Prescripţia nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.
codul de procedură civilă actualizat prin:

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

Art. 4052

(1)Cursul prescripţiei se întrerupe:

a)pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei;

b)pe data depunerii cererii de executare, însoţite de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;

c)pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, în condiţiile art. 453 alin. (2);

d)pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;

e)pe data depunerii cererii de reluare a executării, în condiţiile art. 3716 alin. (1);

f)în alte cazuri prevăzute de lege.

(2)După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripţie.

(3)Prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.

Art. 4053

(1)După împlinirea termenului de prescripţie, creditorul poate cere repunerea în acest termen, numai dacă a fost împiedicat să ceară executarea datorită unor motive temeinice.

(2)Cererea de repunere în termen se introduce la instanţa de executare competentă, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.




Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 15, 2013, 13:39:15

 " http://www.ziare.com/politica/constitutie/stanomir-daca-ataci-punctele-nerevizuibile-din-constitutie-se-deschide-cutia-pandorei-1235280 "
 " punctele nerevizuibile din Constitutie se deschide Cutia Pandorei

   
Stanomir: Daca ataci punctele nerevizuibile din Constitutie se deschide Cutia PandoreiFoto: Evenimentul Zilei (Arhiva)
Anunturi Google
Ioan Stanomir, specialist in drept constitutional, considera ca intentiile anuntate de Victor Ponta privind atacarea prevederilor care interzic revizuirea unor puncte din Constitutie ar putea avea "efecte secundare periculoase".

El se teme ca ar putea fi luate in discutie la un moment dat si aspecte care tin de functionarea statului de drept si a democratiei.

Premierul Victor Ponta a anuntat luni ca aspectele nerevizuibile din Constitutie pot fi, de fapt, modificate, daca "exista vointa politica".

"Pana la urma te duci la articolul care spune ca este nerevizuibil si il revizuiesti. Important este daca vrei. Important este daca exista decizia politica, asumata", a spus Ponta.

Ponta vrea sa atace punctele nerevizuibile din Constitutie. Chiuariu (PNL): Pare comic

O astfel de perspectiva privind modificarea Constitutiei este considerata ingrijoratoare de catre specialistul in drept constitutional Ioan Stanomir.

"Este un lucru care poate da nastere unor efecte secundare periculoase, mai cu seama daca se vor crea majoritati politice care sa poata sa puna in discutie principii esentiale pentru functionarea statului de drept si a democratiei.

In limitele revizuirii Constitutiei se numara drepturile si libertatile, asa numitele caracteristici democratice ale statului roman. Mie mi se pare ca aceste lucruri nu ar trebui niciodata sa faca obiectul unei revizuiri", a declarat Stanomir pentru Ziare.com.

"Daca ataci anumite puncte nerevizuibile, se deschide Cutia Pandorei, indiscutabil", a subliniat profesorul de drept constitutional.

"Singurul lucru care trebuie sa ramana nerevizuibil intr-o Constitutie sunt aspectele referitoare la democratie, stat de drept si pluralism. Daca le scoatem pe acelea din Constitutie ca fiind nerevizuibile, suntem in fata unui potential pericol major", a explicat Stanomir.

Alte aspecte considerate nerevizuibile sunt cele referitoare la caracterul national sau limba oficiala, insa Stanomir nu considera ca afectarea acestora ar trebui sa nasca temeri.

"Daca din Constitutie dispar limitele revizuirii care tin de limba oficiala sau de caracterul unitar, acestea nu sunt pierderi, pentru ca un stat poate avea mai multe limbi oficiale sau o limba oficiala si altele de circulatie regionala.

Ma indoiesc ca se va pune in discutie caracterul national al statului roman, pentru ca PNL duce o politica din ce in ce mai nationalista si nu cred ca isi va permite sa-si alieneze noul electorat, castigat printr-o retorica foarte radicala in privinta problemei nationale", a adaugat Stanomir.

Kelemen: Nu vrem radierea alineatului 1 din Constitutie, doar a cuvantului "national"

El nu crede ca intentiile lui Ponta in privinta Constitutiei vor deveni realitate, intrucat se vor lovi de refuzul actualei Curti Constitutionale. Insa si aceasta situatie s-ar putea schimba daca balanta de putere din CCR va inclina inspre USL.

"Ca sa scoti limitele revizuirii din Constitutie, acest lucru ar trebui sa fie acceptat de Curtea Constitutionala. Nu stiu daca va accepta acest aspect. Orice proiect de revizuire trebuie sa treaca si pe la Curtea Constitutionala.

Dar daca la nivelul actualei Curti Constitutionale echilibrul se va schimba in favoarea USL putem sa asistam la avizarea pozitiva a acestui tip de solutie juridica", a concluzionat Ioan Stanomir.

Antonescu, despre Constitutie: Poate fi modificat articolul despre limitele revizuirii

Co-presedintele USL, Crin Antonescu, a confirmat si el, luni, ca se pot aduce modificari limitelor revizuirii Constitutiei.

Intrebat cum vede ideea lansata de premierul Victor Ponta, legata de modificarea articolului din Constitutie care stabileste punctele in care legea fundamentala nu poate fi revizuita, el a raspuns ca o discutie in acest sens se poate face doar daca exista un consens politic "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 16, 2013, 09:17:03

" http://www.legex.ro/Decizia-714-2011-114481.aspx "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 16, 2013, 13:49:05

" http://www.cpmb.rdsnet.ro/Noutati/impozit_5_5%25.pdf "


Titlul: Răspuns: referiror la "Comunicatul C.N.P. " vis-a-vis de 5.5%
Scris de: Alex63 din Mai 16, 2013, 15:42:19
  Ar fi utilă, pt. instanţă, o copie SEMNATĂ ŞI ŞTAMPILATĂ.

  DACĂ ARE CINEVA DOCUMENTUL ÎL ROG, ÎN NUMELE TUTUROR, SĂ ÎL POSTEZE PE FORUM.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Mai 29, 2013, 22:15:40

 " http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&ved=0CDAQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.juridice.ro%2F129121%2Fconventia-europeana-a-drepturilor-omului-drepturile-sociale-si-economice.html&ei=X2GmUebSC6nF0QXH7IDADw&usg=AFQjCNHqLArPiEkiS6N2u_8-Z8vH0L1OVA&sig2=bqSGfBpxxMvjllbZrLVM1g&bvm=bv.47008514,d.d2k "

 " http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&ved=0CDYQFjAB&url=http%3A%2F%2Fwww.irdo.ro%2Ffile.php%3Ffisiere_id%3D174%26inline&ei=X2GmUebSC6nF0QXH7IDADw&usg=AFQjCNFUVUmrB4pYXqhydFSmjpKfLtyZ8Q&sig2=gVQ6hiXQNO9hL51PVZIxyg&bvm=bv.47008514,d.d2k "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 06, 2013, 09:55:38

Pentru raniti si victime sau urmasi bine de stiut  : " http://citynews.ro/eveniment-29/cedo-despagubit-noua-revolutionari-clujeni-cu-52000-eu-111482 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 09, 2013, 19:13:02

 Pentru teorie si explicatii juridice privind nesocotirea principiului bicameralismului parlamentar in Decizia 1576/2011 a CCR privind respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 18 si 19 din legea 283/2011 "

  " http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&ved=0CC8QFjAA&url=http%3A%2F%2Fforum.portal.edu.ro%2Findex.php%3Fact%3DAttach%26type%3Dpost%26id%3D812860&ei=mLK0Uar3JcWo4gSCv4GgAQ&usg=AFQjCNFENiahICAG7bIwOWLOt-KZU6CDRQ&sig2=L9FDe4RLxLuaBDjJhBNqxQ&bvm=bv.47534661,d.bGE "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 10, 2013, 11:17:19

 " Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei si implicit raspunderea penala a faptuitorului sunt prevazute in Codul penal la art. 44-51.

Se pot ivi situatii in domeniul contraventiilor cand o fapta calificata astfel se comite ca atare dar, datorita unor situatii sau conditii, cauze, imprejurari, ea isi pierde caracterul contraventional si nu atrage raspunderea juridica pentru faptuitor, una din trasaturile esentiale ale acesteia lipsind (vinovatia, pericolul social sau prevederea si sanctionarea faptei intr-un act normativ).

Insusirea sintetica care exprima specificul acestor categorii de fapte ilicite in raport cu alte fapte antisociale este, de fapt, caracterul contraventional. O fapta concreta nu poate fi calificata drept contraventie fara acest caracter contraventional, iar fara contraventie nu poate exista nici raaspundere contraventionala.

Au efectul de a inlatura caracterul contraventional al unei fapte cauzele care, potrivit legii, constau in anumite stari de fapt, situatii, cazuri, imprejurari sau conditii a caror existenta, in timpul comiterii faptei, fac ca realizarea eficienta a vreuneia din trasaturile esentiale sa devina imposibila. Aceste cauze apar ca o deviere de la ceea ce este firesc, ca ceva exceptional, ca o realitate intamplatoare de natura sa modifice aprecierea legii asupra caracterului ilicit al unei fapte. Aceasta explica motivele pentru care legea admite ca in prezenta unor astfel de cauze caracterul contraventional al faptei sa fie inlaturat.

Cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei pot fi denumite si cauze care exclud existenta contraventiei. Acestea insa nu trebuie confundate cu cauzele care exclud raspunderea contraventionala.

Privind regimul juridic al contraventiilor in Romania, in art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 se prevad expres o serie de cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei: in cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrangerii fizice sau morale, cazul fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta desavarsita, iar in alineatul urmator se prevede ca minorul care nu a implinit 14 ani nu raspunde contraventional. Aceste cauze se constata numai de catre instanta de judecata.

Nu defineste aceste cauze Ord. Guv. nr. 2/2001, aceasta le preia din Codul penal, recurgand la definitiile existente in aceasta lege, conform principiului ca orice lege se completeaza cu dispozitiile altei legi.


Data aparitiei: 07 Iunie 2013 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: costelm din Iunie 18, 2013, 07:51:35
Buna ziua
As dori de la un coleg de pe acest forum, daca imi poate trimite sau publica pe forum un model de chemare in judecata a Casei Judetene de Pensii, ca urmare a raspunsului negativ primit de la aceasta de acordare a diferentelor oprite nejustificat
Va multumesc


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Marilena din Iunie 18, 2013, 07:55:06
Buna ziua
As dori de la un coleg de pe acest forum, daca imi poate trimite sau publica pe forum un model de chemare in judecata a Casei Judetene de Pensii, ca urmare a raspunsului negativ primit de la aceasta de acordare a diferentelor oprite nejustificat
Va multumesc


Nu este suficient un model de cerere de chemare in  judcata.Procedura pe NCPC e mai complicata,implica mediator,formularea raspunsului la intimpinare...ai nevoie de indrumare din partea unui jurist. Cineva care sa te sprijine si sa te indrume de la inceput pina la sfirsit.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Marilena din Iunie 18, 2013, 07:56:48
Cind ai primit decizia de debit?Daca nu ai actionat in termen ai pierdut sansa...


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Iunie 18, 2013, 10:16:03
Buna ziua
As dori de la un coleg de pe acest forum, daca imi poate trimite sau publica pe forum un model de chemare in judecata a Casei Judetene de Pensii, ca urmare a raspunsului negativ primit de la aceasta de acordare a diferentelor oprite nejustificat
Va multumesc
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ


   a Casei Judeţene de Pensii Argeş cu sediul în Piteşti, str. I.C. Brătianu nr. 38, jud. Argeş.



OBIETUL ACŢIUNII


Vă rog să o obligaţi Casa Judeţeană de Pensii Argeş să calculeze indemnizaţia lunară reparatorie prevăzută de Art. 4  din Legea nr. 341/2004 prin raportare la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat prevăzut de Art. 15 din Legea nr. 287 / 2010 corespunzătoare anului curent şi să îmi plătească diferenţele rezultate începând cu data de 01.01.2011 şi până la zi conform Hotărârii nr. 2296 pronunţată de Tribunalul Argeş la 23.11.2011 în dosarul 2512 / 109/2011 care are acelaşi obiect.

În fapt 

Începând cu data de 01.01.2011 Casa Judeţeană de Pensii Argeş mi-a plătit o indemnizaţie lunară reparatorie ( prevăzută de Art. 4  din Legea nr. 341/2004 ) mult diminuată datorită raportării acesteia la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul 2010 şi nu 2011 cum prevede legea.


În drept  – îmi susţin cererea conform Art. 4  din Legea nr. 341/2004, cu Art. 15 din Legea nr. 287 / 2010  şi cu Hotărârea nr. 2296 pronunţată de Tribunalul Argeş la 23.11.2011 în dosarul 2512 / 109/2011.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Iunie 18, 2013, 10:17:30
Buna ziua
As dori de la un coleg de pe acest forum, daca imi poate trimite sau publica pe forum un model de chemare in judecata a Casei Judetene de Pensii, ca urmare a raspunsului negativ primit de la aceasta de acordare a diferentelor oprite nejustificat
Va multumesc
La primul termen am depus si:
C O N C  L U Z I I


prin care solicit admiterea acţiunii împotriva  Casei Judeţene de Pensii Argeş, deoarece această instanţă s-a pronunţat deja într-o speţă identică prin Hotărârea nr. 2296 / 23.11.2011 pronunţată în dosarul 2512 / 109 / 2011 care are acelaşi obiect, hotărâre rămasă definitivă prin decizia nr. 565 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti la 02.03.2012.
Menţionez că hotărârea 2296 prevede că: „ …… Obligă pârâta să calculeze începând cu luna ianuarie 2011 indemnizaţia lunară reparatorie datorată reclamanţilor conform art. 4  din Legea nr. 341/2004, prin raportare la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat prevăzut de art. 15 din Legea nr. 287/ 2010, precum şi să plătească acestora diferenţa rezultată.“

     Solicit în concluzie admiterea acţiunii şi, prin sentinţa pe care o veţi da, să obligaţi Casa Judeţeană de Pensii Argeş să calculeze indemnizaţia lunară reparatorie prevăzută de Art. 4  din Legea nr. 341 / 2004 prin raportare la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamen-tarea bugetului asigurărilor sociale de stat prevăzut de Art. 15 din Legea nr. 287 / 2010 şi să îmi plătească diferenţele rezultate începând cu data de 01.01.2011.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Marilena din Iunie 18, 2013, 11:30:20
Buna ziua
As dori de la un coleg de pe acest forum, daca imi poate trimite sau publica pe forum un model de chemare in judecata a Casei Judetene de Pensii, ca urmare a raspunsului negativ primit de la aceasta de acordare a diferentelor oprite nejustificat
Va multumesc
La primul termen am depus si:
C O N C  L U Z I I


prin care solicit admiterea acţiunii împotriva  Casei Judeţene de Pensii Argeş, deoarece această instanţă s-a pronunţat deja într-o speţă identică prin Hotărârea nr. 2296 / 23.11.2011 pronunţată în dosarul 2512 / 109 / 2011 care are acelaşi obiect, hotărâre rămasă definitivă prin decizia nr. 565 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti la 02.03.2012.
Menţionez că hotărârea 2296 prevede că: „ …… Obligă pârâta să calculeze începând cu luna ianuarie 2011 indemnizaţia lunară reparatorie datorată reclamanţilor conform art. 4  din Legea nr. 341/2004, prin raportare la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat prevăzut de art. 15 din Legea nr. 287/ 2010, precum şi să plătească acestora diferenţa rezultată.“

     Solicit în concluzie admiterea acţiunii şi, prin sentinţa pe care o veţi da, să obligaţi Casa Judeţeană de Pensii Argeş să calculeze indemnizaţia lunară reparatorie prevăzută de Art. 4  din Legea nr. 341 / 2004 prin raportare la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamen-tarea bugetului asigurărilor sociale de stat prevăzut de Art. 15 din Legea nr. 287 / 2010 şi să îmi plătească diferenţele rezultate începând cu data de 01.01.2011.




Este pentru ultima oara cind spun: odata cu aprobarea NCPC s-a schimbat procedura.. Tu te-ai judecat pe vechiul cod. Orice pas e f important pt ca de el depinde solutionarea cu bine a actiunii.Parerea mea e ca cei care au cistigat sa ajute cite 10-15 colegi si sa-i indrume pas cu pas. Sint multe acte de facut si de depus.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 18, 2013, 14:12:36

" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=586.msg128137;topicseen#msg128137 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 20, 2013, 12:00:46

 Atentie mare pentru cei care au depus cereri dupa data de 15 februarie 2013 ( intrarea in vigoare a NCPC) :

 " Una dintre cele mai importante modificari aduse de Noul Cod de Procedura Civila se refera la procedura de regularizare a cererii de chemare in judecata, aspect sesizat si de Aniela Ionescu Badita, Avocat Partener SCA Badita & Pop.

"Noul Cod de Procedura Civila aduce o serie de modificari fata de vechiul cod, stabilind un cadru mult mai bine conturat al continutului cererii introductive, aspect care se oglindeste si in procedura regularizarii cererii de chemare in judecata", a precizat Aniela Badita, la solicitarea AvocatNet.ro.
~ Care este continutul obligatoriu al cererii de chemare in judecata? ~

Cuprinsul cererii de chemare in judecata este reglementat de art. 194 NCPC, care stabileste urmatoarele:

    Art. 194. - Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
    a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
    b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator. Dovada calitatii de reprezentant, in forma prevazuta la art. 151, se va alatura cererii;
    c) obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Pentru imobile, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La cererea de chemare in judecata se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat emis de acelasi birou, care atesta acest fapt;
    d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
    e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 150. Cand reclamantul doreste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca paratul este o persoana fizica. In cazurile in care legea prevede ca paratul va raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de chemare in judecata. Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele, prenumele si adresa martorilor, dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;
    f) semnatura.

Cererea astfel redactata va fi depusa la instanta in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, in afara de cazurile in care partile au un reprezentant comun sau partea figureaza in mai multe calitati juridice, cand se va face intr-un singur exemplar. In toate cazurile este necesar si un exemplar pentru instanta, mentioneaza Aniela Badita.

Potrivit art. 150 NCPC, la fiecare exemplar se vor anexa copii certificate pentru conformitate ale inscrisurilor de care partea intelege a se folosi in proces. De asemenea, se va anexa delegatia avocatiala sau imputernicire in cazul in care cererea a fost facuta prin avocat sau consilier juridic, respectiv mandatar.

"In cazul in care cererea este supusa timbrarii, NCPC stabileste obligatia de a se atasa cererii si dovada achitarii taxelor datorate, netimbrarea sau timbrarea insuficienta fiind sanctionate cu anularea cererii", atentioneaza avocatul.
~ Procedura de regularizare a cererii de chemare in judecata: Care sunt noutatile? ~

Potrivit specialistului Badita & Pop, normele care reglementeaza continutul cererii si documentelor anexate nu sunt modificate in esenta lor, ci fixeaza un cadru mult mai bine conturat decat reglementarea anterioara. "Astfel, se remarca faptul ca reglementarea actuala este mai detaliata in ceea ce priveste elementele de identificare a partilor si a reprezentantilor lor legali si conventionali, determinarea obiectului cererii si a mijloacelor de proba", este de parere Aniela Badita.

Totusi, puncteaza in continuare avocatul, un element de noutate il constituie reglementarea procedurii de verificare si regularizare a cererii de chemare in judecata.

"Din formularea art. 200 NCPC se desprinde concluzia ca aceasta procedura reprezinta o etapa prealabila fixarii primului termen de judecata, etapa are ca obiect verificarea de catre completul caruia i s-a repartizat cauza, indeplinirea cerintelor legale privind continutul si timbrarea cererii introductive", subliniaza Badita, care adauga ca, potrivit noului cod, cererea nu va fi automat comunicata paratului ci, la primirea acesteia, presedintele instantei sau judecatorul care il inlocuieste, va verifica daca aceasta indeplineste cerintele prevazute de lege.

Cand cererea nu indeplineste cerintele legale, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in  termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca modificarile sau completarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii. In cazul neindeplinirii acestor lipsuri in termenul de 10 zile, instanta, prin incheiere data in camera de consiliu, va dispune anularea cererii de chemare in judecata.

Prin urmare, daca, potrivit codului anterior, neindeplinirea obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii de chemare in judecata se putea sanctiona cu suspendarea judecatii, in reglementarea actuala, neindeplinirea acestor obligatii in termenul prevazut va atrage anularea cererii de chemare in judecata.

    Reclamantul va fi citat sau nu la anularea cererii?

Conform declaratiilor avocatului, un aspect nelamurit prin noile dispozitii priveste problema citarii sau nu a reclamantului la anularea cererii, motiv pentru care, in incercarea de a raspunde acestei probleme, s-au conturat deja doua opinii.

Intr-o opinie, care cunoaste cei mai multi sustinatori, reclamantul nu va fi citat la anularea cererii, intrucat sunt incidente dispozitiile din materia necontencioasa potrivit carora citarea partilor este facultativa. Astfel, potrivit art. 532 NCPC, in ceea ce priveste procedura necontencioasa, regula este ca "judecata se va face cu sau fara citare, la aprecierea instantei". "De asemenea, se are in vedere si alin. 6 al art. 200 NCPC, conform caruia cererea de reexaminare se va solutiona cu citarea reclamantului si, printr-o interpretare per a contrario a alin. 6, ar trebui concluzionat ca la anularea cererii nu este necesara citarea", precizeaza Aniela Badita.

Intr-o a doua opinie, insa, se arata ca citarea este obligatorie, avandu-se in vedere dispozitiile art. 153 NCPC, potrivit carora "instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-au prezentat (...) in afara de cazurile in care prin lege se prevede altfel".

"Consideram justa a doua opinie, pornind de la principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, principiu reflectat in interpretarea art. 153, in sensul ca aceste dispozitii nu disting in ceea ce priveste citarea dupa natura sau caracterul cererii, astfel incat, in situatiile in care legea nu prevede in mod expres ca judecata se va putea face fara citarea partilor, acestea trebuie, in mod obligatoriu, citate", mentioneaza Aniela Badita.

Mai mult decat atat, avocatul Badita & Pop considera ca nu ar trebui recurs la prevederi care reglementeaza procedura necontencioasa: "procedura regularizarii cererii este reglementata in cadrul Titlului I a Cartii a II-a, Procedura contencioasa, motiv pentru care normele care ar putea fi considerate ca fiind lacunare este necesar sa se completeze, in primul rand, prin alte norme ale aceleiasi proceduri - procedura contencioasa".

Nu in ultimul rand, specialistul opineaza ca nu trebuie pierduta din vedere importanta si scopul citarii – asigurarea posibilitatii partii de a-si exercita dreptul la aparare. "Faptul ca incheierea de anulare poate fi atacata printr-o cale de atac specifica, cale de atac in care reclamantul va fi citat, nu acopera lipsirea partii de posibilitatea de a-si exercita dreptul la aparare in fond", sustine Aniela Badita.

    Cererea de reexaminare

Practic, prin intermediul cererii de reexaminare, reclamantul va putea cere instantei de judecata, motivat, sa revina asupra masurii anularii.

Potrivit art. 200 NCPC, cererea de reexamninare trebuie formulata in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii de anulare si se va solutiona "prin incheiere definitiva, cu citarea reclamantului, de catre un alt complet al instantei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va reveni asupra masurii anularii daca aceasta a fost dispusa eronat sau daca neregulatatile au fost inlaturate in termenul acordat potrivit alin. 2". In caz de admitere, cauza se va retrimite completului initial investit.

NCPC prevede, de asemenea, ca judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre parat, punandu-i-se in vedere ca are obligatia de a depune intampinare, in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, sub sanctiunea prevazuta de lege, care va fi indicata expres prin citatie.

Astfel, atrage atentia Aniela Badita, un element de noutate introdus de NCPC este notiunea de "raspuns la intampinare", ce instituie obligatia reclamantului de a formula un raspuns la intampinare in termen de 10 zile de la comunicarea acesteia.

In plus, potrivit noilor reglementari, in termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare sau dupa expirarea termenului de 10 zile, judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.

Concluzionand, conform Noului Cod De Procedura Civila, primul termen de judecata nu se va mai fixa in mod aleatoriu dupa depunerea cererii de chemare in judecata, intrucat legiuitorul a stabilit un termen fix, de maxim 60 de zile. In timpul acestor 60 de zile, cererea de chemare in judecata va fi verificata si regularizata conform cerintelor legale si, dupa ce se vor indeplini procedurile de comunicare a intampinarii si a depunerii raspunsului la intampinare, instanta va fixa primul termen de judecata in cauza.

Totusi, avocatul Badita & Pop subliniaza faptul ca trebuie solutionate o serie de aspecte care se cer a fi lamurite pentru aplicarea cu succes a acestei noi proceduri, a carei menire a fost asigurarea celeritatii solutionarii cauzelor prin eliminarea posibilitatii tergiversarii lor.

"La fel de evident este si faptul ca nu doar problemele mai sus sesizate vor necesita o solutionare unitara si eficienta, dar se vor mai ivi si altele pe masura ce instantele se vor confrunta cu tot mai multe cereri de chemare in judecata introduse sub imperiul noului cod", este de parere Aniela Badita. "




Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 21, 2013, 05:27:08

" http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15039079-guvernul-schimba-tot-sistemul-taxei-timbru-platile-cresc-25-ori.htm "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 21, 2013, 07:30:38

 " Modificările rezultă dintr-un proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX şi care schimbă, în forma actuală, întregul sistem actual al taxelor judiciare de timbru.

 Contactată de MEDIAFAX, Mădălina Nedelcu, avocat în cadrul Departamentului de litigii si executări silite al casei de avocatură Boştină şi Asociaţii, a explicat că, potrivit acestei forme a ordonanţei, printre principalele aspecte de noutate cuprinse în proiect sunt eliminarea timbrului judiciar şi actualizarea cuantumului sumelor care se vor achita cu titlu de taxă de timbru. Astfel, în privinţa cererilor evaluabile în bani se constată o micşorare a cuantumului fix al taxelor, dar o majorare a cuantumului procentului aplicabil valorii cererii de chemare în judecată, precum şi o majorare semnificativă a unor taxe de timbru.

De exemplu, suma de plată va creşte de la 4 lei, în prezent, la 100 de lei pentru taxele privind cererile de recuzare în materie civilă, de la 39 lei la 200 lei pentru cererea de divorţ (întemeiată pe dispoziţiile articolului 373, lit a din Codul de procedura civilă), respectiv 100 lei (pentru cererea de divorţ întemeiată pe dispoziţiile art. 373, lit. b) si c), de la 39 lei la 100 lei pentru acţiunile formulate în domeniul dreptului de autor şi de inventator şi de la 10 lei la 50 lei pentru cererile de suspendare a executării silite.

În acelaşi timp, va fi introdusă obligativitatea achitării taxelor de timbru pentru cereri care în prezent sunt scutite de la plată, precum cele pentru acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, care vor fi taxate cu 100 lei. În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate va fi de asemenea taxată, cu 20 lei.

"Un aspect care în prezenta reglementare nu se regăseşte priveşte contestaţia la executarea silită, prin care se invocă apărări privitoare la fondul dreptului (art. 712, alin 2 Cod procedură civilă), pentru care taxa de timbru se stabileşte conform regulilor pentru cererile evaluabile în bani", arată avocatul.

Conform proiectului, vor fi introduse şi taxe de timbru diferenţiate în funcţie de calea de atac a apelului sau a recursului, iar în cazul recursului - în funcţie de motivele de recurs invocate.

Un alt element de noutate va fi restituirea taxei judiciare de timbru, total sau parţial, în anumite situaţii, precum atunci când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, când în procesul de divorţ părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat, precum şi când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici.

Dreptul de a solicita restituirea va putea fi exercitat în termen de un an.

În acelaşi timp, va fi modificată şi destinaţia sumelor provenite din taxele judiciare de timbru, 50% urmând să fie vărsate la bugetul statului şi repartizaţi şi către bugetul Ministerului Justiţiei. Din impozitul pe veniturile avocaţilor, notarilor publici, executorilor judecătoreşti, o cotă de 75% va fi distribuită tot către catre Ministerul Justiţiei, precum şi către Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casaţie şi Justitţe şi Parchetulî de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Aşadar, este evidentă încercarea legiuitorului de adaptare a cuantumului taxelor judiciare de timbru la condiţiile actuale ale inflaţiei şi, în principal, la necesităţile bugetare ale instituţiilor publice şi ale instanţelor de judecată. Ele însă nu restrâng accesul la justiţie şi nu fac în sine prohibitive acţiunile pentru obţinerea de daune/interese", afirmă Mădălina Nedelcu.

Conform documentului obţinut de MEDIAFAX, argumentul invocat de autorităţi pentru toate aceste schimbări este acela că taxele judiciare de timbru au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie, iar sistemul de taxare trebuie să permită inclusiv acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale, cu un echilibru "corespunzător" între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi "obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor", neadoptarea în regim de urgenţă a acestor măsuri urmând să conducă la conservarea unui sistem de taxare "neadecvat", cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar.

Documentul prevede inclusiv actualizarea taxelor judiciare fixe şi corelarea lor "cu costurile reale" ale procesului judiciar, odată cu menţinerea principiilor de calcul progresiv pentru cererile evaluabile în bani, astfel încât "să se descurajeze promovarea acţiunilor cu miză economică redusă".

"Un aspect pozitiv îl constituie adaptarea taxelor judiciare de timbru la condiţiile actuale ale inflaţiei şi, în principal, la necesităţile financiare ale instanţelor de judecată. Tot un aspect pozitiv îl reprezintă şi eliminarea timbrelor judiciare. De exemplu, prin majorarea de la 4 lei la 100 lei a taxei de timbru privind recuzarea se descurajează abuzul de drept şi tendinţa de deturnare a acestei instituţii de la scopul pentru care a fost instituită. Ar putea constitui o împovărare a justiţiabilului, însă nu şi o îngrădire întrucât proiectul de lege prevede posibilitatea pentru persoanele fizice de a
beneficia de scutiri, eşalonări, reduceri sau amânare a plăţii taxelor. Din punctul meu de vedere, nu se îngrădeşte accesul la justiţie privind cererile pentru obţinerea daunelor morale întrucât se stabileşte o taxă fixă (şi nu un procent din valoarea pretenţiilor), cuantum rezonabil, de altfel, în raport de cuantumul pretenţiilor. Prin cuantumul său, taxa nici nu poate fi considerată utilă din punct de vedere al reducerii numărului cererilor", a adăugat avocatul Boştină şi Asociaţii

Astfel, conform proiectului obţinut de MEDIAFAX, acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, până la valoarea de 500 lei vor fi taxate cu 8 %, dar nu mai puţin de 20 lei, cele cu valoarea între 501 lei şi 5.000 lei vor fi taxate cu 40 lei + 7 % pentru ce depăşeşte 500 lei, cele cu valoarea între 5001 lei şi 25.000 lei vor fi taxate cu 355 + 5% pentru ce depăşeşte 5000 lei, cele cu valoarea între 25.001 lei şi 50.000 lei vor fi taxate cu 1.355 lei + 3 % pentru ce depăşeşte 25.000 lei, cele cu valoarea între 50.001 lei şi 250.000 lei vor fi taxate cu 2105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei, iar cele cu valoarea peste 250.000 lei vor fi taxate cu 6105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 200.000 lei.

Vor fi taxate şi acţiuni prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.

În cazul acţiunilor posesorii, taxa judiciară de timbru va fi calculată la o valoare care se stabileşte la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită. Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietate va fi calculată la o valoare stabilită la 20% din valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul. În cazul cererilor care au ca obiect servituţi, taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.

În ceea ce priveşte cererile în materia partajului judiciar, cele pentru stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar vor fi taxate cu 50 lei pentru fiecare coproprietar, cele pentru creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună, vor fi taxate cu 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită, cererea de raport va fi taxată cu 3 % din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită, cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive va fi taxată cu 3 % din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor.

Dacă cererile în materia partajului judiciar se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta vor fi timbrate cu o singură taxă, de 5% din valoarea masei partajabile.

Cererile de valoare redusă, soluţionate potrivit procedurii speciale din Codul de procedură civilă, vor fi taxate cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000 lei. Cererile privind ordonanţa de plată vor fi taxate cu 200 lei, iar cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept vor fi taxate cu 100 lei.

Cererile formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială, când sunt neevaluabile în bani, vor fi taxate cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială este evaluabilă în bani, aceasta vor fi taxate cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte 2.000 lei.

Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice vor fi taxate cu 100 lei.

Tot cu 100 lei vor fi taxate cererile pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial, cererile în anularea sau în constatarea nulităţii unui act juridic nepatrimonial, cererile care privesc dreptul de folosinţă a bunului închiriat sau arendat, dacă acestea nu privesc şi plata anumitor sume de bani, şi acţiunile în grăniţuire. În ipoteza în care prin aceeaşi cerere se revendică şi o porţiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acţiunea în grăniţuire se va adăuga şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate.

Cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, când nu este accesorie acţiunii în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, va fi taxată cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.

Cererile de recuzare în materie civilă, pentru fiecare participant la proces pentru care se solicită recuzarea, vor fi taxate cu 100 lei, cererile de strămutare în materie civilă vor fi taxate cu100 lei, cererile de repunere în termen vor fi taxate cu 20 lei, cererile de perimare vor fi taxate cu 20 lei şi cererile de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare şi despăgubirile vor fi taxate 20 lei.

Cererile de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecate vor fi taxate cu 20 lei, cererile pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează părţilor, vor fi taxate cu 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată, cererile pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute vor fi taxate cu 50 lei, cererile pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, atunci când sunt efectuate de către instanţă, vor fi taxate cu 0,20 lei/pagină, cererile pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie, vor fi taxate cu 1 leu/pagină, cererile pentru eliberarea oricăror alte certificate prin care se atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora, vor fi taxate cu 1 leu/pagină, iar cererile pentru eliberarea de către instanţele judecătoreşti de copii de pe hotărârile judecătoreşti, cu menţiunea că sunt definitive, vor fi taxate cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

În materia executării silite, cererile pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu, vor fi taxate cu 20 lei, iar cererile de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii, vor fi taxate cu 50 lei.

În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa va fi calculată la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.

Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.

Alte categorii de cereri care vor fi taxate sunt cele prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere (cu 20 lei), cele în legătură cu măsurile asiguratorii (cu 100 lei) şi contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei (cu 20 lei). Când cererile au ca obiect instituirea de măsuri asiguratorii asupra navelor şi aeronavelor se taxează cu 1.000 lei, iar în cazurile în care înţelegerea sau acordul de mediere priveşte transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia sau mai multor bunuri imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acţiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înţelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate.

Cererile pentru dobândirea personalităţii juridice, pentru autorizarea funcţionării şi pentru înregistrarea unor persoane juridice vor fi taxate cu 300 lei pentru înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului acestora, cu 200 lei pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile prevăzute în Legea dialogului social, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora şi cu 100 lei pentru dobândirea personalităţii juridice de către asociaţiile fără scop lucrativ, fundaţii, uniuni şi federaţii de persoane juridice fără scop lucrativ, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora.

Acţiunile formulate în domeniul drepturilor de autor şi de inventator vor fi taxate cu 100 lei pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a celor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum şi pentru luarea oricăror măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea reparării acestora, ori pentru restabilirea dreptului atins, cu 100 lei pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului şi cu 300 lei pentru cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă.

Acţiunile, cererile, obiecţiunile, contestaţiile introduse la instanţele judecătoreşti în temeiul Legii privind procedura insolvenţei, al Ordonanţei privind falimentul instituţiilor de credit şi al Legii privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări vor fi taxate cu 200 lei.

Cererile de competenţa instanţelor judecătoreşti având ca obiect înregistrări în registrul comerţului se taxează cu 100 lei.

Taxele judiciare de timbru pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Codul civil va fi de 200 lei, pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din Codul civil va fi de 100 lei, pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil va fi de 50 lei. Cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestaţiei compensatorii va fi taxată cu 50 lei, iar pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorţ şi care au ca obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinţii de a avea legături personale cu copilul, locuinţa familiei va fi aplicată o taxă de 20 lei pe fiecare cerere. Orice altă cerere referitoare la raporturile de familie, neevaluabilă în bani, va fi taxată cu 20 lei, dacă nu sunt scutite de taxă de timbru.

În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege vor fi taxate cu 50 lei pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui alt înscris, şi cu 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei în cazul acelor cereri cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ.

Vor fi taxate cu 20 lei cererile formulate potrivit Legii 188/2000 privind executorii judecătoreşti pentru soluţionarea conflictelor de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti, plângerile împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-şi îndeplini atribuţiile şi cererile pentru supralegalizarea semnăturii şi a ştampilei executorului judecătoresc.

În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei, iar acţiunile şi cererile în materie de carte funciară, când nu pun în discuţie fondul dreptului, se taxează cu 50 lei, conform proiectului.

Vor fi taxate cu 20 de lei acţiunile, inclusiv cererile pentru exercitarea căilor de atac, pentru încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii, precum şi cele referitoare la raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special.

Cererea privind înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de locatari sau mixte şi apelul împotriva încheierii judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.

Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti vor fi taxate cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă, dar nu mai puţin de 20 de lei, şi din taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puţin de 20 de lei.

Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă. În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul de taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 de lei.

Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva unor hotărâri judecătoreşti, respectiv cele pentru încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în acţiunea de partaj, încheierea de suspendare a judecării cauzei şi hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant.

Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva altor hotărâri judecătoreşti, respectiv cele prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat, prin care s-a luat act de renunţarea la dreptul pretins, prin care s-a luat act de renunţarea la judecată şi prin care se încuviinţează învoiala părţilor.

Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei.

Nivelul taxelor judiciare de timbru prevăzute de prezenta lege se actualizează anual cu indicele ratei inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei.

Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale, stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială, obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere, stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept, adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin, protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva agenţilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor, valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, exercitarea drepturilor electorale, cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea, stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile şi căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute sau emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar şi cererile pentru dizolvarea societăţilor comerciale şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Vor fi scutite de taxa judiciară de timbru şi cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia, Guvern, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

Taxele judiciare de timbru vor fi datorate atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac. Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a comunica instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare, instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată numai după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.

Dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanţa va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanţă. Neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţă se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.

În cazul în care se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară. Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

În situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 21, 2013, 07:32:03

 " Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel. Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.

Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală precum cererile de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.

În cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, ori dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar. Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii iniţiale nu se taxează.

Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Instanţa va acorda şi persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti,n cazul în care cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate, iar plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt indisponibilizate.

În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.

În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul sau termenele de plată şi cuantumul ratelor. Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maxim 12 termene.

În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu.

Nu se restituie taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate.

Proiectul mai prevede că, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.

La finele fiecărei zile lucrătoare, unităţile teritoriale ale trezoreriei statului vor vira o cotă de 30% din suma colectată în contul de venituri al bugetului local în ziua respectivă în contul de venituri al bugetului de stat" Taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru", deschis la unităţile trezoreriei statului, codificat cu codul de identificare fiscală al Ministerului Justiţiei.

Din impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti încasate la bugetul de stat va fi distribuită o sumă corespunzătoare cotei de 75% în bugetele de venituri şi cheltuieli ale Ministerului Justiţiei, ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel: o cotă de 70% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei (din care 50% va fi folosită pentru finanţarea sistemului de ajutor public judiciar şi a sistemului de asistenţă juridică, iar 20% va avea ca destinaţie cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente), o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Superior al Magistraturii şi va fi folosită pentru asigurarea pregătirii profesionale a judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi a personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii şi, respectiv, Şcoala Naţională de Grefieri, precum şi pentru cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente, o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca destinaţie cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente. Disponibilităţile de la finele anului se vor reporta în anul următor pentru a fi cheltuite cu aceeaşi destinaţie.

Diferenţa de procent de 25% din sumele reprezentând impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti se vor distribui la bugetele locale.

Începând cu 1 ianuarie 2014 va fi modificată însă destinaţia sumelor provenite din taxele judiciare de timbru, astfel încât sumele încasate să aibă ca destinaţie, în proporţie de 50%, bugetul statului, fiind cuprinse distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, cu argumentul că astfel vor fi utilizate "potrivit scopului instituirii taxei de timbru, respectiv o mai bună administrare a justiţiei".

Nivelul taxelor judiciare de timbru vor fi actualizate anual cu indicele ratei inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei.

"Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor", se arată în proiect.

Argumentul invocat pentru redactarea acestui proiect este că evoluţia în plan legislativ din ultimii ani, în special transformările substanţiale care au avut loc prin adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, nu s-a reflectat însă într-un mod "adecvat" şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, iar taxele actuale sunt, în cea mai mare măsură, la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie.

"În afară de actualizarea periodică cu indicele de inflaţie, un obiectiv care trebuie să fie avut în vedere permanent îl constituie reflectarea corectă de către sistemul de taxare a costurilor judiciare pe care le presupune buna funcţionare a sistemului justiţiei (care să ţină seama, de exemplu, de numărul de cauze soluţionate într-un an la fiecare nivel de instanţă şi de cheltuielile bugetare efectuate în acelaşi an). Această operaţiune va asigura astfel un echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public corespunzător calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor. Pe de altă parte, timbrul judiciar, aplicat distinct de taxele judicare de timbru, dublează aceste taxe", se susţine în document.

Este arătat astfel că ttimbrul judiciar a fost instituit în 1995, veniturile obţinute din vânzarea acestuia fiind puse la dispoziţia Ministerului Justiţiei şi utilizate pentru anumite obiective expres prevăzute, dar, în prezent, principiile finanţelor publice interzic asemenea alocări distincte către instituţiile publice, în afara alocărilor bugetare, astfel încât sumele rezultate din vânzarea timbrului se constituie tot venituri la bugetul statului.

"Dată fiind, pe de o parte, această destinaţie unică, similară taxelor de timbru, iar, pe de altă parte, valoarea relativ mică a timbrelor, precum şi faptul că acestea se vând în alte puncte decât cele în care se poate plăti taxa judiciară de timbru, din perspectiva justiţiabililor care apelează la serviciul public al justiţiei, menţinerea obligativităţii timbrului judiciar alături de taxa de timbru îngreunează demersurile necesare formulării unei acţiuni în justiţie. Având în vedere atât fundamentarea identică a celor două tipuri de taxe - care se percep pentru acelaşi serviciu public - cât şi destinaţia similară a veniturilor obţinute, existenţa simultană a acestora nu este, aşadar, justificată. De altfel, din studiile de drept comparat realizate rezultă faptul că România este singurul stat UE care are aceste două categorii de taxe ce se percep pentru aceleaşi tipuri de cereri şi acţiuni", este explicaţia autorităţilor.

Un alt argument invocat este acela că valoarea timbrelor vândute este relativ scăzută, iar aceste valori ar trebui raportate la costurile necesare pentru imprimarea şi distribuirea timbrului pentru a evalua eficienţa sistemului, veniturile bugetare care rezultă în prezent din vânzarea timbrului judiciar putând fi recuperate pe seama creşterii valorii taxelor de timbru.

"În contextul în care actele normative mai sus citate referitoare la taxele judicare de timbru şi la timbrul judiciar, la care se adaugă dispoziţiile din legi speciale privind scutiri de taxe de timbre în considerarea situaţiei destinatarilor normelor respective ori specialităţii domeniului respectiv nu mai constituie un răspuns adecvat cerinţelor actuale, îmbunătăţirea sistemului taxelor judiciare de timbru, cu impact pozitiv aşteptat şi în ce priveşte situaţia justiţiabililor, devine o prioritate. Mai exact, modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, impune în fapt revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiţiei", se afirmă în proiect.

Reconsiderând pe fond şi resistematizând întreaga legislaţie aplicabilă în materia taxelor de timbru, proiectul privind taxele judiciare de timbru propune, astfel, o reglementare nouă care să se alăture şi să completeze actele normative majore prin care a fost reformat sistemul judiciar.

La acest moment, autorităţile arată, în document, că actualizarea taxelor judiciare va determina un impact bugetar pozitiv atât la bugetul de stat, cât şi la bugetul local, dar care nu poate fi cuantificat.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, joi, că săptămâna viitoare va fi finalizat un proiect de act normativ privind taxele judicare, prin care se vizează şi o reducere a categoriilor acestora.

"Săptămâna viitoare, sper să putem finaliza un proiect de act normativ de reorganizare a sistemului privind taxelor judiciare. Practic, dorim o reducere a categoriilor de taxe judiciare, dorim o eliminare a timbrului judiciar, acel timbru de 50 de bani, care, de foarte multe ori, vă costă de 10 sau 100 de ori mai mult să îl procuraţi", a declarat ministrul Justiţiei, într-o conferinţă de presă.

Cazanciuc a menţionat şi că va aloca resurse suplimentare instanţelor de judecată, procentul alocat din taxele de timbru urmând să crească de la 30 la 50%.

Ministrul Justiţiei a susţinut totodată că va fi o "reducere semnificativă" a taxelor judiciare de timbru, dar cu creşteri în cazul altora, nu "semnificative".

Cazanciuc a precizat că, în legătură cu taxele de timbru, va ţine cont şi de observaţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi că, în prezent, analizează taxele procentuale.

Plenul CSM a avizat favorabil, în 10 iunie, proiectul ordonanţei de urgenţă privind taxele judiciare de timbru. Membrii CSM au făcut o serie de propuneri şi observaţii, prin care au subliniat, printre altele, necesitatea majorării procentului actual de 30% acordat justiţiei în urma colectării acestora, în vederea asigurării funcţionării în bune condiţii a instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, CSM a mai apreciat că, în cee ce priveşte acţiunea de divorţ, ar trebuie să se prevadă stabilirea unei taxe de timbru superioare onorariului notarial perceput în acest caz, care este în prezent în cuantum de 620 de lei, conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 46/C/201, urmând ca părţile aflate în situaţii speciale să poată beneficia în continuare de dispoziţiile referitoare la ajutorul public judiciar.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »
 
[/size][/color]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 23, 2013, 16:10:38

" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=586.msg131489#msg131489 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 27, 2013, 08:40:09

" http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_33560/Cheltuielile-cu-executarea-silita-nu-mai-sunt-plafonate-Fiecare-executor-isi-stabileste-propriiile-sume.html#axzz2XObMAX62 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 27, 2013, 20:22:35

 " http://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/150561/guvernul-taxe-de-timbru-proiect-ordonanta.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iunie 28, 2013, 11:57:05

 " OUG nr. 4 din 30 ianuarie 2013privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe


    Având în vedere că, potrivit art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012, noul Cod de procedură civilă urmează să intre în vigoare la data de 1 februarie 2013,    dat fiind că prin Legea privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sunt promovate o serie de soluţii legislative vizând, în principal, pregătirea punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă,    având în vedere că prin Planul de măsuri elaborat de Ministerul Justiţiei şi adoptat de Guvern prin Memorandumul cu tema "Pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor Coduri. Evaluarea situaţiei actuale.

    Plan de măsuri" s-a propus etapizarea, pe o perioadă de 3 ani, a măsurilor generate de cheltuielile de personal, infrastructură fizică şi tehnologia informaţiei, bunuri şi servicii, complementar soluţiilor legislative ce fac obiectul legii mai sus menţionate care vizează, în principal, prorogarea aplicării, pentru aceeaşi perioadă, a punerii în aplicare a unor dispoziţii ale noului Cod de procedură civilă, cum sunt cele privitoare la cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu,    ţinând seama de faptul că este imperios necesar ca măsurile legislative ce fac obiectul Legii privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă să intre în vigoare concomitent cu dispoziţiile noului Cod de procedură civilă, pentru a se evita dificultăţile rezultate din succesiunea într-un interval scurt de timp a două reglementări de procedură civilă, conţinând norme de competenţă, de procedură propriu-zisă şi cu privire la căile de atac, generând un regim procedural neunitar pentru dosarele care se vor înregistra începând cu data de 1 februarie 2013,    întrucât neadoptarea, până la data de 1 februarie 2013, a măsurilor ce fac obiectul prezentului act normativ ar avea drept consecinţă intrarea în vigoare, la această dată, a unor dispoziţii din noul Cod de procedură civilă pentru a căror punere în aplicare nu au fost luate măsurile de ordin legislativ şi logistic necesare,    ţinând seama de faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă până la data de 1 februarie 2013 ar putea genera blocaje la nivelul instanţelor, cu consecinţe grave de ordin procedural în activitatea de judecată, care ar putea conduce la afectarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, în termen rezonabil,    în considerarea faptului că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 967 din 20 noiembrie 2012 s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 pct. 1^1 şi ale art. 299 alin. 1^1 din Codul de procedură civilă în vigoare, iar Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu completările ulterioare, consacră, la art. 94 pct. 2, o soluţie legislativă similară, fiind necesară abrogarea acestor dispoziţii,
    ţinând seama că este imperios necesară corelarea datei de intrare în vigoare a dispoziţiilor art. 60^1 alin. (1) lit. a)-f) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, cu data intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, respectiv a art. 60^1 alin. (1) lit. g) cu data intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală,
    luând în considerare faptul că amânarea aplicării unor dispoziţii introduse în legi speciale prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă nu ar trebuie să fie de natură a afecta concepţia generală a noii reglementări procesual-civile în materia căilor de atac,
    având în vedere că, pentru neparticiparea la şedinţa de informare asupra beneficiilor medierii, noul Cod de procedură civilă prevede sancţiunea amenzii judiciare, impunându-se amânarea prevederilor referitoare la sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, precum şi pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, pentru o perioadă necesară evaluării eficacităţii noii sancţiuni, raportat la finalitatea urmărită, şi anume popularizarea şi încurajarea recurgerii la procedura medierii,
    luând în considerare necesitatea efectuării unui studiu de impact şi organizării unei dezbateri publice extinse asupra normelor privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori,
    având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

    ART. I
    Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    1. Articolul 81 va avea următorul cuprins:
    "Art. 81. - Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, intră în vigoare la data de 15 februarie 2013."
    2. Articolul 82 va avea următorul cuprins:
    "Art. 82. - Prezenta lege intră în vigoare la data prevăzută la art. 81, cu excepţia dispoziţiilor art. 80, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi a dispoziţiilor art. 38 pct. 1 şi 2, care intră în vigoare la data de 1 iulie 2013."
    ART. II
    După alineatul (2) al articolului 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
    "(3) Hotărârea instanţei este supusă numai apelului."
    ART. III
    Prevederile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în procesele începute în perioada 15 februarie 2013-30 iunie 2013.
    ART. IV
    Articolul 1 punctul 1^1 şi articolul 299 alineatul 1^1 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.
    ART. V
    La articolul 94 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, punctul 2 se abrogă.
    ART. VI
    Dispoziţiile alineatului (1^2) al articolului 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la 1 august 2013.
    ART. VII
    Articolul III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, precum şi pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 21 decembrie 2012, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Art. III. - Dispoziţiile art. 2 alin. (1^2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, se aplică numai proceselor începute după data de 1 august 2013."
    ART. VIII
    Termenul prevăzut la art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 9 iulie 2012, referitor la intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă după cum urmează:
    a) până la intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, în ceea ce priveşte dispoziţiile alin. (1) lit. a)-f);
    b) până la intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, în ceea ce priveşte dispoziţiile alin. (1) lit. g).

         



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 04, 2013, 15:33:16

 " 17686/300/2012 "
 In acest dosar Volkbank Romania a pierdut din nou.Comisionul de risc este nelegal.
 " Nimeni nu este mai presus de lege " Spune un principiu al echitatii, moralitatatii si egalitatii inscris in constitutia Romaniei.Cind vad ca din nou s-a aminat pentru octombrie inlaturarea clauzelor abuzive din contractele de credit, ma intreb de ce oare se mai spune ca Romania este stat.

 " Nr. unic (nr. format vechi) :    17686/300/2012
Data inregistrarii    16.05.2012
Data ultimei modificari:    04.07.2013
Materie:    Civil
Obiect:    anulare act comision – obligatia de a face
Stadiu procesual:    Fond

 
Părţi
Nume    Calitate parte
SIMION MIHAELA RAMONA CU DOM ALES LA CA CUCULIS ŞI ASOCIAŢII    Reclamant
VOLKSBANK ROMANIA SA    Pârât

 
Şedinţe
03.07.2013
Ora estimata: 8:30
Complet:
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Respinge excepţia prescripţiei extinctive invocată de pârâtă, ca neîntemeiată. Admite în parte cererea formulată de Simion Mihaela Ramona în contradictoriu cu pârâta S.C. Volksbank România S.A.. Constată caracterul abuziv al clauzelor stipulate în convenţia de credit nr.0142378/15.02.2008 la art. 3 lit. d şi art. 5 lit. a din Condiţiile Speciale ale convenţiei şi 3.5 şi 3.11 din Condiţiile Generale. Respinge cererea de constatare a caracterului abuziv al clauzelor 5 b şi c din Condiţiile Speciale şi 3.6 din Condiţiile Generale ca neîntemeiată. Obligă pârâta la restituirea către reclamantă a sumelor de bani încasate cu titlu de comision de risc de la data încheierii contractului până la zi. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 03.07.2013.
Document: Hotarâre  11944/2013  03.07.2013 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 04, 2013, 15:41:15

 " 17686/300/2012 "
 In acest dosar Volkbank Romania a pierdut din nou.Comisionul de risc este nelegal.
 " Nimeni nu este mai presus de lege " Spune un principiu al echitatii, moralitatatii si egalitatii inscris in constitutia Romaniei.Cind vad ca din nou s-a aminat pentru octombrie inlaturarea clauzelor abuzive din contractele de credit, ma intreb de ce oare se mai spune ca Romania este stat.

 " Nr. unic (nr. format vechi) :    17686/300/2012
Data inregistrarii    16.05.2012
Data ultimei modificari:    04.07.2013
Materie:    Civil
Obiect:    anulare act comision – obligatia de a face
Stadiu procesual:    Fond

 
Părţi
Nume    Calitate parte
SIMION MIHAELA RAMONA CU DOM ALES LA CA CUCULIS ŞI ASOCIAŢII    Reclamant
VOLKSBANK ROMANIA SA    Pârât

 
Şedinţe
03.07.2013
Ora estimata: 8:30
Complet:
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Respinge excepţia prescripţiei extinctive invocată de pârâtă, ca neîntemeiată. Admite în parte cererea formulată de Simion Mihaela Ramona în contradictoriu cu pârâta S.C. Volksbank România S.A.. Constată caracterul abuziv al clauzelor stipulate în convenţia de credit nr.0142378/15.02.2008 la art. 3 lit. d şi art. 5 lit. a din Condiţiile Speciale ale convenţiei şi 3.5 şi 3.11 din Condiţiile Generale. Respinge cererea de constatare a caracterului abuziv al clauzelor 5 b şi c din Condiţiile Speciale şi 3.6 din Condiţiile Generale ca neîntemeiată. Obligă pârâta la restituirea către reclamantă a sumelor de bani încasate cu titlu de comision de risc de la data încheierii contractului până la zi. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 03.07.2013.
Document: Hotarâre  11944/2013  03.07.2013 "

" Volksbank Romania infranta in JUSTITIE din nou – Comisionul de risc VOLKSBANK restituit INTEGRAL – Atentie comisionul de risc NU ESTE PRESCRIS CHIAR DACA A DEPASIT 3 ANI "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: sandel din Iulie 11, 2013, 00:22:27
ma inspirat urmatorul aliniat
,,În acelaşi timp, va fi introdusă obligativitatea achitării taxelor de timbru pentru cereri care în prezent sunt scutite de la plată, precum cele pentru acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, care vor fi taxate cu 100 lei. A incercat cineva dintre noi o asemenea actiune?.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 12, 2013, 07:44:49

" http://www.juridice.ro/270829/tergiversarea-procesului-practica-administrativa-si-practica-judiciara-incompatibile-cu-legea.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: notysym din Iulie 12, 2013, 10:31:42
Pentru a edifica unele neintelegeri si a fi mai concreti, Asociatia  Revolutionariloe din Decembrie 89 Fratia Balconul Operei Timisoara multumeste foarte mult D-lui Belete Viorel pentru transmiterea mesajului Vineri 12 iulie 2012 ora 10 la Ambasada Frantei in Bucuresti invitam toti luptatorii revolutionari. Presedinte Badea Eugen.Actiunea este valabila.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 17, 2013, 20:13:34

 Atentie si la art.42 si 43 din  OUG 80/2013 de majorare exagerata a taxelor de timbru pentru ingradirea accesului la justitie :

 " Art. 42. - (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Instanta acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in urmatoarele situatii:
a) cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
b) plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana juridica se afla in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in conditiile legii, indisponibilizate.
(3) In mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciaza, fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorata, ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice.
(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordata separat sau, dupa caz, impreuna cu esalonarea sau amanarea platii.
 
Art. 43. - (1) Cererea pentru acordarea facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare in judecata sau in conditiile art. 33 alin. (2) ori art. 36.
(2) Pentru solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, instanta poate solicita orice lamuriri si dovezi partii sau informatii scrise autoritatilor competente.
(3) Asupra cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei de timbru instanta se pronunta fara citare, prin incheiere motivata data in camera de consiliu. Incheierea se comunica solicitantului si partii adverse, daca este cazul.
(4) Impotriva incheierii, partile interesate pot formula cerere de reexaminare, in termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii. Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.
(5) Cererea de reexaminare se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, instanta pronuntandu-se prin incheiere irevocabila. '

  " http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_33804/UNBR-Noile-taxe-judiciare-de-timbru-sunt-prea-mari-Tarifele-depasesc-posibilitatile-de-plata-ale-justitiabililor.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Iulie 18, 2013, 10:39:36

 Atentie si la art.42 si 43 din  OUG 80/2013 de majorare exagerata a taxelor de timbru pentru ingradirea accesului la justitie :

 " Art. 42. - (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Instanta acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in urmatoarele situatii:
a) cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
b) plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana juridica se afla in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in conditiile legii, indisponibilizate.
(3) In mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciaza, fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorata, ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice.
(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordata separat sau, dupa caz, impreuna cu esalonarea sau amanarea platii.
 
Art. 43. - (1) Cererea pentru acordarea facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare in judecata sau in conditiile art. 33 alin. (2) ori art. 36.
(2) Pentru solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, instanta poate solicita orice lamuriri si dovezi partii sau informatii scrise autoritatilor competente.
(3) Asupra cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei de timbru instanta se pronunta fara citare, prin incheiere motivata data in camera de consiliu. Incheierea se comunica solicitantului si partii adverse, daca este cazul.
(4) Impotriva incheierii, partile interesate pot formula cerere de reexaminare, in termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii. Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.
(5) Cererea de reexaminare se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, instanta pronuntandu-se prin incheiere irevocabila. '

  " http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_33804/UNBR-Noile-taxe-judiciare-de-timbru-sunt-prea-mari-Tarifele-depasesc-posibilitatile-de-plata-ale-justitiabililor.html "


  Mai adaug eu unul, f important:

Art. 55. - Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă (26 iunie 2013 ), timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Valance Abbey din Iulie 18, 2013, 14:49:12
Stane!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    [/size]
  •       [size=15pt]Art. 17.- Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea
    nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi
    urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria
    Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi
    completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se
    abrogă.[/size]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Valance Abbey din Iulie 18, 2013, 14:53:24
      Art. 17.- Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea
nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi
urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria
Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se
abrogă.
Am uitat porti cocalari trebuie totul marit Stane  ;D ;D ;D ;D ;D ;D ;D ;D ;D ;D ;D ;D ;D


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 18, 2013, 16:47:51

 Atentie si la art.42 si 43 din  OUG 80/2013 de majorare exagerata a taxelor de timbru pentru ingradirea accesului la justitie :

 " Art. 42. - (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Instanta acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in urmatoarele situatii:
a) cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
b) plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana juridica se afla in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in conditiile legii, indisponibilizate.
(3) In mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciaza, fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorata, ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice.
(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordata separat sau, dupa caz, impreuna cu esalonarea sau amanarea platii.
 
Art. 43. - (1) Cererea pentru acordarea facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare in judecata sau in conditiile art. 33 alin. (2) ori art. 36.
(2) Pentru solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, instanta poate solicita orice lamuriri si dovezi partii sau informatii scrise autoritatilor competente.
(3) Asupra cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei de timbru instanta se pronunta fara citare, prin incheiere motivata data in camera de consiliu. Incheierea se comunica solicitantului si partii adverse, daca este cazul.
(4) Impotriva incheierii, partile interesate pot formula cerere de reexaminare, in termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii. Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.
(5) Cererea de reexaminare se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, instanta pronuntandu-se prin incheiere irevocabila. '

  " http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_33804/UNBR-Noile-taxe-judiciare-de-timbru-sunt-prea-mari-Tarifele-depasesc-posibilitatile-de-plata-ale-justitiabililor.html "


  Mai adaug eu unul, f important:

Art. 55. - Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă (26 iunie 2013 ), timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 19, 2013, 13:44:05

 Atentie ! pentru cei care a-ti introdus cereri dupa 15 februarie 2013!

 S-a introdus o ingradire foarte stricta a actiunii civile prin procedura de regularizare a cererii de chemare in judecata.
 Dupa ce primeste cererea judecatorul verifica actiunea si stabileste ce cerinte nu au fost indeplinite din cele prevazute la art. 194 din NCPC si vi le comunica.Daca nu le indepliniti intr-un termen de 10 zile , va anuleaza cererea !
  " http://www.juridice.ro/265584/procedura-de-regularizare-a-cererii-de-chemare-in-judecata-conform-ncpc.html "
 Cerintele sint legate de forma si elementele cererii de chemare in judecata si de timbrare !


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 23, 2013, 16:47:01

" http://www.constitutiaromaniei.ro/art-20-tratatele-internationale-privind-drepturile-omului/ "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 25, 2013, 19:38:10

 Art. 9.1 la 9.3 din OUG 174/2008

 " 9. Dupa articolul 9 se introduc unsprezece noi articole, articolele 91-911, cu urmatorul cuprins:
"Art. 91. - (1) In cazul serviciilor financiare, consumatorul are dreptul de a fi informat in mod corect, inca din faza precontractuala, asupra tuturor conditiilor contractuale.
(2) La solicitarea unei oferte de credit, furnizorul de servicii financiare are obligatia de a oferi gratuit consumatorului, pe hartie sau pe alt suport durabil, un grafic de rambursare ori alt document care sa mentioneze costurile totale ce vor fi suportate de consumator si un exemplar al proiectului contractului de credit.
Art. 92. - (1) Orice forma de publicitate referitoare la contractele de credit care indica o rata a dobanzii sau orice alte cifre referitoare la costul creditului pentru consumator va cuprinde urmatoarele informatii standard, prin intermediul unui exemplu reprezentativ:
a) rata dobanzii aferente creditului, fixa si/sau variabila, impreuna cu informatii privind orice costuri incluse in costul total al creditului pentru consumator;
b) valoarea totala a creditului;
c) dobanda anuala efectiva, conform prevederilor legale specifice;
d) durata contractului de credit;
e) valoarea totala platibila de consumator.
(2) In orice forma de publicitate, informatiile referitoare la costuri vor fi scrise vizibil si usor de citit, in acelasi camp vizual si cu caractere de aceeasi marime.
(3) In cazurile in care, pentru acordarea creditului, consumatorul este obligat sa incheie un contract de asigurare, se va mentiona acest lucru in publicitate.
Art. 93. - In cadrul contractelor incheiate cu consumatorii, furnizorii de servicii financiare sunt obligati sa respecte urmatoarele reguli:
a) contractele vor fi redactate in scris, vizibil si usor de citit, cu o marime a fontului utilizat de minimum 10, pe hartie sau pe alt suport durabil, in cel putin doua exemplare, fiind remis cate un exemplar original fiecarei parti. Culoarea de fond a hartiei pe care este redactat contractul trebuie sa fie in contrast cu cea a fontului utilizat;
b) dobanzile, precum si toate comisioanele, taxele, tarifele, spezele bancare sau orice alte costuri aferente acordarii si derularii contractului, respectiv aferente unor servicii in privinta carora consumatorul nu dispune de libertate de alegere vor fi mentionate in contract, fara a se face trimiteri la conditii generale de afaceri ale furnizorului de servicii financiare, lista de tarife si comisioane sau orice alt inscris;
c) in situatiile in care exista drept de rambursare anticipata, comisionul de rambursare anticipata a creditului se determina in stransa legatura cu pierderile creditorului aferente rambursarii anticipate si nu trebuie sa constituie un obstacol disproportionat in exercitarea dreptului consumatorului de a rambursa anticipat creditul;
d) in contractul de credit/depozit se vor mentiona si costurile de administrare, de retragere numerar si/sau de depunere numerar aferente contului curent, care cad in sarcina consumatorului, daca furnizorul de servicii financiare percepe astfel de comisioane. Costurilor aferente contului curent mentionate mai sus nu le sunt aplicabile prevederile lit. e);
e) fara a prejudicia prevederile privind modificarea dobanzii, pe parcursul derularii contractului:
1. se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricaror altor costuri mentionate in contract;
2. se interzice introducerea si perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri care nu au fost mentionate in contract;
f) in contract se va mentiona tipul de dobanda, variabila si/sau fixa, iar daca dobanda este fixa numai pentru o anumita perioada, aceasta va fi precizata cu exactitate;
g) in contractele de credit cu dobanda variabila se vor aplica urmatoarele reguli:
1. variatia ratei dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa furnizorului de servicii financiare, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract, sau la modificarile legislative care impun acest lucru;
2. dobanda poate varia in functie de dobanda de referinta a furnizorului de servicii financiare, cu conditia ca aceasta sa fie unica pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv si sa nu fie majorata peste un anumit nivel, stabilit prin contract;
3. formula dupa care se calculeaza variatia dobanzii trebuie indicata in mod expres in contract, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii, cat si in cel al reducerii acesteia;
h) sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii financiare sa modifice unilateral clauzele contractuale fara incheierea unui act aditional, acceptat de consumator;
i) orice notificare cu privire la modificarea continutului clauzelor contractuale referitoare la costuri va fi transmisa consumatorilor cu cel putin 30 de zile inainte de intrarea acesteia in vigoare. Consumatorul are la dispozitie un termen de 15 zile de la primirea notificarii pentru a comunica optiunea sa de acceptare sau de neacceptare a noilor conditii. Neprimirea unui raspuns din partea consumatorului in termenul mentionat anterior nu este considerata acceptare tacita;
j) pentru orice modificare a nivelului costurilor creditului, conform conditiilor contractuale, furnizorul de servicii financiare este obligat sa notifice consumatorul, in functie de optiunea scrisa a acestuia, exprimata in contract, prin una sau mai multe metode: scrisoare recomandata, e-mail, sms, si va pune la dispozitia acestuia un nou grafic de rambursare;
k) furnizorul de servicii financiare va lua toate masurile necesare pentru a efectua repararea in termen de maximum 15 zile a eventualelor prejudicii cauzate consumatorului prin nerespectarea obligatiilor asumate prin contract si va face dovada demersurilor intreprinse in acest sens;
l) contractul de credit va contine obligatoriu o prevedere prin care consumatorul sa fie atentionat despre raportarea la Biroul de Credit, Centrala Riscurilor Bancare si/sau la alte structuri asemanatoare existente, in cazul in care acesta intarzie cu achitarea ratelor scadente, daca exista aceasta obligatie de raportare;
m) la incetarea contractului, inclusiv prin ajungere la termen, reziliere sau denuntare unilaterala din partea consumatorului, furnizorul de servicii financiare va oferi gratuit consumatorului un document care sa ateste faptul ca au fost stinse toate obligatiile dintre parti. Totodata, se vor inchide si conturile aferente serviciului financiar de baza furnizat, fara a fi necesara depunerea unei alte cereri de catre consumator si fara plata unor costuri suplimentare. Contul nu va fi inchis in situatia in care acesta este poprit sau indisponibilizat, conform legii, pentru indeplinirea de catre consumator a unor obligatii asumate fata de furnizorul de servicii financiare insusi sau fata de terti."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: omvesel din Iulie 26, 2013, 21:01:16
As dori sa stiu daca putem sa facem si intrebari de legislatie generala? si cum putem sa o facem? multumesc mult de tot. Jan Vasiliu Ploiesti(janvasiliu@gmail.com)


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 27, 2013, 18:10:32

In pricipiu da.In limita timpului disponibil si a domeniului juridic voi da un raspuns cu caracter orientativ.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Iulie 30, 2013, 15:09:56

" http://gandeste.org/general/persoanele-fizice-pot-fi-protejate-prin-insolventa/31072 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 01, 2013, 11:53:05

 " Sunt scutite de la plata impozitului pe venit urmatoarele categorii de persoane:
- invalizii de razboi, orfanii, vaduvele de razboi si persoanele care primesc pensii de invaliditate de gradul I;
- bursierii;
- cei cu handicap grav sau accentuat;
- veteranii de razboi;
- persoanele persecutate politic, cele deportate ori care au fost prizoniere, urmasii luptatorilor in Revolutia din 1989, precum si persoanele persecutate etnic.
* Sunt scutite de impozitul pe cladiri si terenuri, de taxa asupra mijloacelor de transport sau de taxa pentru eliberarea avizelor si autorizatiilor urmatoarele categorii de persoane:
- veteranii de razboi;
- persoanele persecutate din motive politice, precum si cele deportate ori care au fost in prizonierat;
- eroii-martiri si urmasii acestora si luptatorii in Revolutia din 1989.
* Vaduvele de razboi si vaduvele veteranilor care nu s-au recasatorit beneficiaza de scutire la impozitul pe cladiri si terenuri.
* Persoanele cu handicap grav sau accentuat si persoanele invalide de gradul I sau II au dreptul la scutire de la plata impozitului pe cladiri si terenuri si de la achitarea taxei pentru eliberarea autorizatiilor pentru activitati economice.
* Scutirea de la plata impozitului pe cladiri se aplica doar cladirii folosite ca domiciliu. De asemenea, scutirea de la plata impozitului pe teren se aplica doar suprafetei aferente cladirii utilizate ca domiciliu.
- Persoanele care reabiliteaza sau modernizeaza termic cladirile de locuit pe care le detin in proprietate sunt scutite de impozitul pentru aceste cladiri pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru reabilitarea termica.
- Cei care au venituri lunare mai mici decat salariul minim pe economie, care primesc ajutor de somaj sau pensie de asistenta sociala, precum si alte categorii de persoane pot beneficia de scutiri de la plata impozitelor pe cladiri sau terenuri ori reduceri ale acestora in urma unor hotarari ale consiliilor locale. Aceste reduceri sau scutiri se acorda pe baza unor cereri care se depun la primarie.
* Reducere la plata integrala
- Impozitul pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Impozitul anual pe cladiri, de pana la 50 lei, inclusiv, trebuie achitat integral pana la 31 martie. "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 01, 2013, 11:58:38

 " http://www.spit-ct.ro/impozitul-taxa-pe-teren-persoane-fizice "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 01, 2013, 17:44:38

 Art. 286 din legea 571/2003 - Codul fiscal : " CAPITOLUL XI
Facilităţi comune

Art. 286

Scutiri şi facilităţi stabilite de consiliile locale

(1) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pentru o clădire folosită ca domiciliu de persoana fizică ce datorează acest impozit.

(2) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice care datorează acest impozit.

(3) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social.

(4) În cazul unei calamităţi naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, precum şi a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire sau o reducere a acestora.

(5) Scutirea de la plata impozitelor sau reducerile acestora prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică persoanei respective cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii sau reducerii.

(6) Începând cu anul fiscal 2008, consiliul local poate acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, datorată de către persoanele juridice în condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională şi în condiţiile îndeplinirii dispoziţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 137/2007.

(7) Abrogat.

(8) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pe o perioadă de minimum 7 ani, cu începere de la data de întâi ianuarie a anului fiscal următor finalizării lucrărilor de reabilitare, pentru proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinţe şi ai imobilelor care au executat lucrări de intervenţie pe cheltuială proprie, pe baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 158/2011.

(9) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri/taxei pe clădiri pe o perioadă de 5 ani consecutivi, cu începere de la data de întâi ianuarie a anului fiscal următor în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, pentru proprietarii care execută lucrări în condiţiile Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.
Codul fiscal actualizat prin:

OG 30/2011 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale din 31 august 2011, Monitorul Oficial 627/2011;

OUG 106/2007 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 4 octombrie 2007, Monitorul Oficial 703/2007;

Legea 343/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 17 iulie 2006, Monitorul Oficial 662/2006;

OG 83/2004 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 19 august 2004, Monitorul Oficial 793/2004;  "




Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 01, 2013, 18:02:33

 Codul fiscal si Normele Metodologice de aplicare valabil 2013 : " http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm "
 
  De la 1 septembrie 2013 intra in vigoare noul cod fiscal cu TVA redus la piine de 9 %.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 01, 2013, 18:49:57

 " De la 1 august: Sanctiuni pentru neparticiparea la sedintele de informare
 
"
Ghid rapid de insusire a modificarilor prezente in
Noul Cod de Procedura Civila

>> Detalii click aici <<

Toti cei care vor sa-si transeze neintelegerile in instanta sunt obligati incepand de joi sa mearga mai intai la mediator. Prima sedinta este gratuita, dar cei care o refuza risca amenzi de pana la 1.000 de lei.

Incepand de joi, nimeni nu va mai putea ajunge in instanta daca nu merge inainte la mediator. O prima sedinta de informare la mediator inainte de transarea unei dispute printr-un proces, in cauzele care privesc litigiile de munca, divorturi, partaje de bunuri comune, dar si malpraxisurile este obligatorie, atrag atentia autoritatile. In plus, prin fata mediatorilor vor trece si persoanele care au savarsit unele infractiuni penale: loviri, distrugeri, dar si unele cazuri de viol. Este bine de stiut ca aceasta prima sedinta de informare este gratuita.

“Partile implicate in conflict pot merge totusi in instanta daca asta isi doresc cu adevarat. Trebuie doar sa aiba la ele dovada participarii la o intalnire cu un mediator, respectiv un certificat eliberat de acesta, pe care il vor prezenta judecatorilor. Numai astfel actiunea civila poate continua”, au explicat specialistii in drept. Cei care refuza vizita la mediere risca amenzi Daca una dintre parti refuza sa participe la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei sau nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, se intocmeste un proces-verbal, care va fi depus la dosarul instantei, au mai explicat specialistii. Acestia risca insa amenzi cuprinse intre 100 si 1.000 de lei. Gabriela Mihut, purtatoarea de cuvant a Consiliului de Mediere, este de parere ca cei mai multi dintre romani vor prefera sa-si rezolve problemele la mediator.

„Cresterea substantiala a taxelor de timbru, precum si termenele indelungate in instante fac ca apetitul justitiabililor pentru mediere sa creasca (…) In plus, clientii care participa la mediere economisesc pana la 90-95% din costurile unui proces“, a explicat Mihut. Aceasta a precizat ca procedura de informare privind medierea nu poate depasi 15 zile.

Sursa: Adevarul

Data aparitiei: 01 August 2013



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: kostas din August 01, 2013, 21:37:33
Incepand cu ziua de astazi s-au inchis portile tribunalului pentru prostime.
Incepand cu cele mai banale procese pana la cele mai complicate tot romanul trebuie sa treaca mai intai pe la mediator(impaciuitor) si mai apoi ajungi in fata judecatorilor.Binen-nteles ca toate astea pe buzunarul tot mai gol al celor care-si cauta dreptatea in lacasul celor care impart dreptatea.
Taxele sunt intre 250 lei (pentru medierea divortului)si 5000lei(pentru impatirea averilor si nu sti mai ce)
In concluzie;nu se mai poate divorta si chiar daca ai dreptate daca n-ai bani pentru mediere nu poti ajunge in instanta(mori cu dreptatea in brate)
Am uitat;pe langa taxa de mediere trebuiesc platite si celelalte taxe pentru instanta si daca instanta costata ca na-i trecut pe la mediator te amndeaza cu cateva mii de lei.
Cei care sunt se pricep poate sa ne explice mai bine cum stau treburile si daca am inteles eu bine.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: burada lrm 00264 din August 01, 2013, 21:46:40
Incepand cu ziua de astazi s-au inchis portile tribunalului pentru prostime.
Incepand cu cele mai banale procese pana la cele mai complicate tot romanul trebuie sa treaca mai intai pe la mediator(impaciuitor) si mai apoi ajungi in fata judecatorilor.Binen-nteles ca toate astea pe buzunarul tot mai gol al celor care-si cauta dreptatea in lacasul celor care impart dreptatea.
Taxele sunt intre 250 lei (pentru medierea divortului)si 5000lei(pentru impatirea averilor si nu sti mai ce)
In concluzie;nu se mai poate divorta si chiar daca ai dreptate daca n-ai bani pentru mediere nu poti ajunge in instanta(mori cu dreptatea in brate)
Am uitat;pe langa taxa de mediere trebuiesc platite si celelalte taxe pentru instanta si daca instanta costata ca na-i trecut pe la mediator te amndeaza cu cateva mii de lei.
Cei care sunt se pricep poate sa ne explice mai bine cum stau treburile si daca am inteles eu bine.

         NU, N-AI INTELES......TARIFELE SI LE STABILESTE MEDIATORUL SI SANT MULT...MULT MAI MICI...INTRA PE FB ,VEI GASI PAGINI DE PREZENTARE DIN TABLOUL MEDIATORILOR SI...TE VEI CONVINGE.ROLUL LOR,CA IN TOATA EUROPA E BENEFIC SI DECONGESTIONEAZA INSTANTELE.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 01, 2013, 22:23:54
Incepand cu ziua de astazi s-au inchis portile tribunalului pentru prostime.
Incepand cu cele mai banale procese pana la cele mai complicate tot romanul trebuie sa treaca mai intai pe la mediator(impaciuitor) si mai apoi ajungi in fata judecatorilor.Binen-nteles ca toate astea pe buzunarul tot mai gol al celor care-si cauta dreptatea in lacasul celor care impart dreptatea.
Taxele sunt intre 250 lei (pentru medierea divortului)si 5000lei(pentru impatirea averilor si nu sti mai ce)
In concluzie;nu se mai poate divorta si chiar daca ai dreptate daca n-ai bani pentru mediere nu poti ajunge in instanta(mori cu dreptatea in brate)
Am uitat;pe langa taxa de mediere trebuiesc platite si celelalte taxe pentru instanta si daca instanta costata ca na-i trecut pe la mediator te amndeaza cu cateva mii de lei.
Cei care sunt se pricep poate sa ne explice mai bine cum stau treburile si daca am inteles eu bine.


Daca ai suficienti indici ( apreciezi ca nu sint sanse de impacare amiabila ) poti sa refuzi continuarea medierii si iti iei certificatul de mediere ( prima sedinta de mediere e gratuita) , nu stiu cit poate cere pe acel certificat si te adresezi instantei.Oricum daca stii ca nu sint sanse de impacare trebuie sa tii cont ca la instante taxele sint marite exagerat de PM Ponta si sa-ti faci calculul bine dinainte.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 01, 2013, 22:26:52

Daca nu ai venituri citeste cu atentie legea 51/2008 , scoate o adeverinta de la Adm. financiara si cere scutire de taxa de timbru !


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: burada lrm 00264 din August 01, 2013, 22:32:15
Incepand cu ziua de astazi s-au inchis portile tribunalului pentru prostime.
Incepand cu cele mai banale procese pana la cele mai complicate tot romanul trebuie sa treaca mai intai pe la mediator(impaciuitor) si mai apoi ajungi in fata judecatorilor.Binen-nteles ca toate astea pe buzunarul tot mai gol al celor care-si cauta dreptatea in lacasul celor care impart dreptatea.
Taxele sunt intre 250 lei (pentru medierea divortului)si 5000lei(pentru impatirea averilor si nu sti mai ce)
In concluzie;nu se mai poate divorta si chiar daca ai dreptate daca n-ai bani pentru mediere nu poti ajunge in instanta(mori cu dreptatea in brate)
Am uitat;pe langa taxa de mediere trebuiesc platite si celelalte taxe pentru instanta si daca instanta costata ca na-i trecut pe la mediator te amndeaza cu cateva mii de lei.
Cei care sunt se pricep poate sa ne explice mai bine cum stau treburile si daca am inteles eu bine.


Daca ai suficienti indici ( apreciezi ca nu sint sanse de impacare amiabila ) poti sa refuzi continuarea medierii si iti iei certificatul de mediere ( prima sedinta de mediere e gratuita) , nu stiu cit poate cere pe acel certificat si te adresezi instantei.Oricum daca stii ca nu sint sanse de impacare trebuie sa tii cont ca la instante taxele sint marite exagerat de PM Ponta si sa-ti faci calculul bine dinainte.
        50 DE RONI


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: colaborator din August 02, 2013, 07:00:08
Putin off topic dar, cum si unde ne putem interesa de stadiul in care se afla cercetarile in cazul unei plangeri penale ?
Parchetul judecatoriei sectorului 1 a inregistrat dosarul iar plangerea a fost trimisa Sectiei 1 Politie .A trecut aproape un an si jumatate si nimic.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 02, 2013, 08:32:30
[size=11]
 La sectia de politie respectiva.Cercetarea penala de face de regula de organul de cercetare penala care este politia sub supravegherea Parchetului.Prin urmare se pot face si cereri la Parchet prin care sa se ceara sa se comunice care este stadiul cercetarilor si la ce solutie s-a ajuns daca s-a dat o solutie in cauza.Dar cel mai sigur este sa mergeti la politie si sa va interesati direct de stadiul cercetarii penale.[/size]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 02, 2013, 14:09:18
  domnule florin,
 
 “Partile implicate in conflict pot merge totusi in instanta daca asta isi doresc cu adevarat. Trebuie doar sa aiba la ele dovada participarii la o intalnire cu un mediator, respectiv un certificat eliberat de acesta, pe care il vor prezenta judecatorilor. Numai astfel actiunea civila poate continua”
   “un certificat eliberat de acesta“ nu se regaseste in legea nr. 192/2006.

  mai mult de atat, conform Art. 44. – (1) Este interzisã desfãsurarea sedintelor de mediere înainte de încheierea contractului de mediere.

  deci: cum scapam de mediere FARA a achita acestuia valoarea contractului?/??


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 02, 2013, 14:31:23
  domnule florin,
 
 “Partile implicate in conflict pot merge totusi in instanta daca asta isi doresc cu adevarat. Trebuie doar sa aiba la ele dovada participarii la o intalnire cu un mediator, respectiv un certificat eliberat de acesta, pe care il vor prezenta judecatorilor. Numai astfel actiunea civila poate continua”
   “un certificat eliberat de acesta“ nu se regaseste in legea nr. 192/2006.

  mai mult de atat, conform Art. 44. – (1) Este interzisã desfãsurarea sedintelor de mediere înainte de încheierea contractului de mediere.

  deci: cum scapam de mediere FARA a achita acestuia valoarea contractului?/??

 S-ar putea ca OBLIGATIVITATEA MEDIERII să fie doar praf în ochii noştrii.

 Iată de ce. C.P.C. prevede:

Art. 227. - (2) În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii. Medierea nu este obligatorie pentru părţi.
(3) În cazul în care judecătorul recomandă medierea, părţile se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere. Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: kostas din August 02, 2013, 20:23:41
Recunosc ca eu,cel cea iscat aceasta discutie sunt afon si tocmai de aceea am cerut complectari,sfaturi celor care cunosc domeniul dar cele scrise de mine au fost ascultate la rtv cand o avocata,mediatoare facea comentarii pe acest subiect iar pe ecran  erau postate si taxele.oricum multumesc tuturor care ma lumineaza.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 02, 2013, 21:17:58
  domnule florin,
 
 “Partile implicate in conflict pot merge totusi in instanta daca asta isi doresc cu adevarat. Trebuie doar sa aiba la ele dovada participarii la o intalnire cu un mediator, respectiv un certificat eliberat de acesta, pe care il vor prezenta judecatorilor. Numai astfel actiunea civila poate continua”
   “un certificat eliberat de acesta“ nu se regaseste in legea nr. 192/2006.

  mai mult de atat, conform Art. 44. – (1) Este interzisã desfãsurarea sedintelor de mediere înainte de încheierea contractului de mediere.

  deci: cum scapam de mediere FARA a achita acestuia valoarea contractului?/??

Prima sedinta la mediator este de informare ( 15- 20 min ) despre avantajele medierii.Aceasta sedinta este gratuita.Dupa acest moment urmeaza optiunea justitiabilului : alege calea medierii incheind contractul de mediere sau solicita certificatul de mediere pentru instanta.Acesta este un prim obstacol.Urmeaze procedura " regularizarii cererii de chemare in judecata " , unde un judecator iti face cit mai multe cerinte ( probleme ) sub sanctiunea ca in cazul in care nu le indeplinesti in 10 zile iti anuleaza cererea ( Asta e una dintre cele mai mari aberatii introduse de NCPC ).Pentru a trece de sicana asta iti trebuie nervi de otel sau bani multi pentru avocat.Ratiunea acestui NCPC este impreuna cu OUG 80/2013 de a lua cit mai multi bani de la nefericitul care vrea sa se adreseze justitiei.
   Probabil urmatorul pas va fi sa considere Justitia un serviciu social de lux si sa introduca accize ca la benzina. :o


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 02, 2013, 21:30:16

 " Este vorba despre cauzele care privesc litigiile de muncă, divorţurile, partajul de bunuri comune, malpraxisul, drepturile consumatorilor şi unele acţiuni penale. O parte din acţiunile civile şi penale vor fi respinse de către instanţele de judecată dacă părţile nu vor trece, înainte de începerea procesului, pe la mediatori. Potrivit articolului 2 alineatul 1 indice 2 al Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, „instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop", pentru unele litigii.

Citeste mai mult: adev.ro/mqthid " sursa " adevarul


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 02, 2013, 21:36:11

 " Este vorba despre cauzele care privesc litigiile de muncă, divorţurile, partajul de bunuri comune, malpraxisul, drepturile consumatorilor şi unele acţiuni penale. O parte din acţiunile civile şi penale vor fi respinse de către instanţele de judecată dacă părţile nu vor trece, înainte de începerea procesului, pe la mediatori. Potrivit articolului 2 alineatul 1 indice 2 al Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, „instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop", pentru unele litigii.

Citeste mai mult: adev.ro/mqthid " sursa " adevarul


" http://adevarul.ro/locale/braila/de-maine-medierea-obligatorie-transarea-dispute-instanta-1_51f96e09c7b855ff56917fda/index.html "

" http://adevarul.ro/news/eveniment/medierea-devenit-obligatorie-ocoleste-risca-amendat-1_51f93fe7c7b855ff56908bf3/index.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Valance Abbey din August 02, 2013, 21:56:21
  domnule florin,
 
 “Partile implicate in conflict pot merge totusi in instanta daca asta isi doresc cu adevarat. Trebuie doar sa aiba la ele dovada participarii la o intalnire cu un mediator, respectiv un certificat eliberat de acesta, pe care il vor prezenta judecatorilor. Numai astfel actiunea civila poate continua”
   “un certificat eliberat de acesta“ nu se regaseste in legea nr. 192/2006.

  mai mult de atat, conform Art. 44. – (1) Este interzisã desfãsurarea sedintelor de mediere înainte de încheierea contractului de mediere.

  deci: cum scapam de mediere FARA a achita acestuia valoarea contractului?/??

Prima sedinta la mediator este de informare ( 15- 20 min ) despre avantajele medierii.Aceasta sedinta este gratuita.Dupa acest moment urmeaza optiunea justitiabilului : alege calea medierii incheind contractul de mediere sau solicita certificatul de mediere pentru instanta.Acesta este un prim obstacol.Urmeaze procedura " regularizarii cererii de chemare in judecata " , unde un judecator iti face cit mai multe cerinte ( probleme ) sub sanctiunea ca in cazul in care nu le indeplinesti in 10 zile iti anuleaza cererea ( Asta e una dintre cele mai mari aberatii introduse de NCPC ).Pentru a trece de sicana asta iti trebuie nervi de otel sau bani multi pentru avocat.Ratiunea acestui NCPC este impreuna cu OUG 80/2013 de a lua cit mai multi bani de la nefericitul care vrea sa se adreseze justitiei.
   Probabil urmatorul pas va fi sa considere Justitia un serviciu social de lux si sa introduca accize ca la benzina. :o



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Valance Abbey din August 02, 2013, 22:00:10
NU DEBITATI tampeni ,sedinta la mediator se plateste si acuma 2 luni vam spus da voi nimica ca nu trebuie   acuma ca nu  se plateste ,SE PLATESTE an functie de mediator , va pot recomanda o doamna ok ,din Buc care nu va jecmaneste ok .


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 02, 2013, 22:00:42
" http://www.economica.net/lovitura-procesele-pe-clauze-abuzive-se-vor-judeca-la-iccj-deciziile-instantei-nu-sunt-retroactive_58656.html "

Executivul NU are dreptul sa isi asume ceva in ceea ce priveste hotaririle judecatoresti.Amestecul puterii executive in ceea ce priveste hotaririle judecatoresti incalca principiul separatiei puterilor in stat si contravine Constitutiei Romaniei.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 02, 2013, 22:08:03
NU DEBITATI tampeni ,sedinta la mediator se plateste si acuma 2 luni vam spus da voi nimica ca nu trebuie   acuma ca nu  se plateste ,SE PLATESTE an functie de mediator , va pot recomanda o doamna ok ,din Buc care nu va jecmaneste ok .

Topicul acesta nu e pentru genii clarvazatoare ca tine ! In ce glob de cristal ai citit ca sedinta de informare la mediator se plateste ? 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 02, 2013, 22:13:00

 " Ședința de informare cu privire la avantajele medierii este obligatorie din 2012. La 1 august 2013 au intrat în vigoare dispoziții legale ce reglementează modul de desfășurare și sancțiunile în caz de neîndeplinire a cerinței de informarea obligatorie cu privire la mediere.

Am întocmit un scurt ghid cu privire la derularea acestei proceduri, pe înțelesul tuturor.

Medierea devine obligatorie?
Nu, medierea rămâne facultativă.

Devine obligatorie doar procedura de informare cu privire la mediere, înainte de a fi judecat de instanță, și doar în anumite cazuri ne-penale expres prevăzute de lege (pentru celelalte cazuri, informarea cu privire la mediere rămâne facultativă, potrivit art. 227 alin. 2 C. proc. civ.).
NCPC BIG FOUR
 Promovare pe JURIDICE.ro

Care sunt dispozițiile legale ce reglementează procedura de derulare și sancționare privind informarea obligatorie?
- art. 601, art. 2 alin 11 și alin. 12 din Legea nr. 192/2006 introduse prin Legea nr. 115/2012;
- art. II din Legea nr. 115/2012  modificat prin art. VIII din OUG nr. 4/2013
- art. III din OUG nr. 90/2012 modificat prin art. VII din OUG nr. 4/2013
- art. VI din OUG nr. 4/2013
- art VI1 introdus prin pct. 4 al Legii nr. 214/2013

În ce litigii este necesară informarea?
În cele arătate de art. 601 din Legea nr. 192/2006:
a) în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;
b) în materia dreptului familiei: continuarea căsătoriei: partajul de bunuri comune; exerciţiul drepturilor părinteşti; stabilirea domiciliului copiilor; contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor; orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.
c) în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;
d) în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;
e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;
f) în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013 – 1.024 (ordonanța de plată) sau la cea prevăzută la art. 1.025 – 1.032 (cererile de valoare redusă) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Cine trebuie să demareze procedura de informare obligatorie?
Reclamantul, în mod obligatoriu, în cazurile descrise mai sus.

Când e necesară participarea la ședința de informare?
- înainte ca reclamantul să depună cererea de chemare în judecată (e recomandabil parcurgerea informării în această etapă căci dacă partea e convinsă să rămână în mediere, nu va mai formula acțiune la instanță);
- sau după depunerea cererii de chemare în judecată, dar numai până la termenul dat de judecător în acest scop.

Cine face informarea privind avantajele medierii?
- mediatorul: e recomandabil apelarea la un mediator, fiind singurul profesionist atestat în materie de mediere, care poate sfătui și convinge părțile cum să rămână în procedura de mediere (lista cu mediatori e afișată în fiecare instanță și pe internet);
- legea permite ca efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii să fie realizată de către judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz în care aceasta se atestă în scris. Apreciez că aceasta va fi doar formală din lipsă de pregătire adecvată și de timp (să nu uităm că scopul informării nu este eliberarea unui document, ci convingerea părților că este mai avantajos să rămână în procedura de mediere decât să meargă la instanță).

Cum ajunge pârâtul la ședința de informare de la mediator?
După ce reclamantul furnizează mediatorului datele necesare de contact, mediatorul va adresa pârâtului invitaţia scrisă, în vederea informării şi acceptării medierii, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaţia se transmite prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului.

În cazul imposibilităţii de prezentare a vreuneia dintre părţile convocate, mediatorul poate stabili, la cererea acesteia, o nouă dată în vederea informării şi acceptării medierii.

Pârâtul e obligat să participe la ședința de informare?
Nu. El are următoarele opțiuni:
- să participe la ședința de informare;
- să refuze în scris participarea la şedinţa de informare;
- să nu răspundă invitaţiei primite de la mediator;
- să nu se prezinte la data fixată pentru şedinţa de informare.

Dacă procesul a fost demarat, reclamantului i s-a pus în vedere că parcurgă procedura de informare, pârâtul a acceptat să meargă la această ședință dar a refuzat să o facă, el poate fi amendat cu 100-1000 lei (art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. f C. proc. civ.)

Cât costă informarea privind avantajele medierii?
Serviciile prestate cu privire la informarea obligatorie sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.

Cât durează procedura de informare?
Procedura de informare, incluzând şi formalităţile pentru convocarea părţilor, nu poate depăşi 15 zile calendaristice.

Cum se face dovada participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii?
- dacă informarea are loc: certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea (textul art. 227 alin. 3 C. proc. civ, care cere „proces-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul ședinței de informare” este astfel modificat implicit).
- dacă informarea nu are loc: proces-verbal eliberat de mediator.

Care e sancțiunea neîndeplinirii obligației de participare la ședința de informare?
Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, conform art. 2 alin 12 din Legea nr. 192/2006.

Ulterior va putea fi formulată o nouă acțiune, dar e obligatorie parcurgerea procedurii de informare.

Organele judiciare mai au obligația generală de informare cu privire la mediere?
- Da. Ea e înscrisă în art. 6 din Legea nr. 192/2006 și e în vigoare din anul 2010: „Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele”. Se corelează cu dispozițiile art. 21 C. proc. civ: „Judecătorul va recomanda părților soluționarea amiabila a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale”.
- Nu se confundă cu noua procedură a şedinţei de informare privind avantajele medierii. Astfel, informarea generală e obligatorie în orice cauză (incluziv penală), cuprinde referiri de principiu la posibilitatea și avantajele pe care le-ar aduce medierea și neîndeplinirea ei nu este sancționată; pe când noua procedură de informare este una aplicată la cazul/conflictul dat, se face obligatoriu în anumite situații, de anumiți profesioniști sau autorități, se consemnează într-un mod propriu și este sub sancțiunea respingerii acțiunii.

Legislație utilă:
- Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu toate actualizările la data de 1 august 2013
- Ghid pentru organizarea și desfășurarea ședinței de informare privind medierea.

jud. Cristi DANILEȚ
membru CSM


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Valance Abbey din August 02, 2013, 22:14:58
Doar pt tine daca doresti iti pot trimite chitanta de la mediator . cu tot cu contract  pe bune ,maine vb cu av . sa mi dea documentul nici eu nu credeam ca se plateste , dar intervine termenul scurt pe care jude . cere sa prezinti documentul de mediere ,acuma iti da si amenda 1000 ron siti anuleza procesu  citeste documentezate si vorbeste traiesca maimuta si tinel e,t,c 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Valance Abbey din August 02, 2013, 22:22:38
Mediere nu consta ca vb cu mediator si bla bla cat de buna e medierea daaaaaaaaaaaaa 1 te informeaza ok 2 daca mergi mai departe ,se ocupa de chemarea celui pe care al dai an judecata daaaaaaaaaaaa si daca tot ai venit la mediator mergi mai departe daaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa 3 crezi ca cheama prin porumbel sa u prin telepatyie daaaaaaaaaaaaaaaa 3 trimite invitatie cu confirmare de primire ,da tel/ fax  e.t.c daaaaaaaaaaaaaaaaaa SI CREZI CA O FACE CINEVA GRATIS ?????????????? DAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 02, 2013, 22:22:59
Doar pt tine daca doresti iti pot trimite chitanta de la mediator . cu tot cu contract  pe bune ,maine vb cu av . sa mi dea documentul nici eu nu credeam ca se plateste , dar intervine termenul scurt pe care jude . cere sa prezinti documentul de mediere ,acuma iti da si amenda 1000 ron siti anuleza procesu  citeste documentezate si vorbeste traiesca maimuta si tinel e,t,c 

Ia citeste aici ce spune CSM : " Cât costă informarea privind avantajele medierii?
Serviciile prestate cu privire la informarea obligatorie sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Valance Abbey din August 02, 2013, 22:29:38
CARE CSM ASTA COMUNIST A PARDON DEMOCRAT BASIST BANDITISM PE FATA  EA DUTE TU LA MEDIATOR SI VB DUPA AIEA CAT DE UTILA SI GRATISA E MEDIERE NU DIN CITATE CSM


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Valance Abbey din August 02, 2013, 22:31:34
CA VENI VB SUNT UN GENIU CLAR VAZATOR SI TE CHIS AN FREZA CU MEDIEREA TA CU TOT GRATIS


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 02, 2013, 22:32:37
Mediere nu consta ca vb cu mediator si bla bla cat de buna e medierea daaaaaaaaaaaaa 1 te informeaza ok 2 daca mergi mai departe ,se ocupa de chemarea celui pe care al dai an judecata daaaaaaaaaaaa si daca tot ai venit la mediator mergi mai departe daaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa 3 crezi ca cheama prin porumbel sa u prin telepatyie daaaaaaaaaaaaaaaa 3 trimite invitatie cu confirmare de primire ,da tel/ fax  e.t.c daaaaaaaaaaaaaaaaaa SI CREZI CA O FACE CINEVA GRATIS ?????????????? DAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

Informarea privind avantajele medierii e obligatorie!
  1. Daca vrei sa urmezi procedura medierii inchei contractul de mediere , platesti cit iti cere mediatorul si cauti sa te impaci cu partea adversa.
  2. Daca nu iti iei certificatul de informare asupra medierii si mergi in instanta.
  Asta depinde de optiunea care o face cel in cauza.
  Daca nu pricepi documtenteaza-te, mai intreaba in stinga sau in dreapta vezi ca mai scrie si in presa pentru popularizare  si incet, incet cu greu e drept, te lamuresti pina la urma !
:D


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 02, 2013, 22:43:10
CA VENI VB SUNT UN GENIU CLAR VAZATOR SI TE CHIS AN FREZA CU MEDIEREA TA CU TOT GRATIS
Bai prostovane ! Vad ca nu esti numai agramat dar si puti a nesimtire de la o posta.E clar ca ai intrat pe topic sa-l umpli de mizeriile tale care te caracterizeaza !
   Dar pentru caq mai prins in toate bune fac abstractie de vocabularul tau de maidanez si o sa-ti corectez greselile de gramatica , sa te alegi si tu cu ceva daca tot ai invatat sa deschizi calculatorul !

 1. " I" din A nu se foloseste niciodata la inceputul cuvintului, numai in interiorul acestuia , ca nu esti lipovean sa vorbesti rusofona in romaneste.
 [/size][/color][/b]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 03, 2013, 11:41:52

 " Este vorba despre cauzele care privesc litigiile de muncă, divorţurile, partajul de bunuri comune, malpraxisul, drepturile consumatorilor şi unele acţiuni penale. O parte din acţiunile civile şi penale vor fi respinse de către instanţele de judecată dacă părţile nu vor trece, înainte de începerea procesului, pe la mediatori. Potrivit articolului 2 alineatul 1 indice 2 al Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, „instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop", pentru unele litigii.

Citeste mai mult: adev.ro/mqthid " sursa " adevarul


  d-le coleg,
nu ştiu de unde ai reprodus citatul căci .... NU E DIN LEGE. Dacă e preluat din presă .... iată ce spune legea:

 Art. 2. – (1) Dacã legea nu prevede altfel, pãrtile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv dupã declansarea unui proces în fata instantelor competente, convenind sã solutioneze pe aceastã cale orice conflicte în materie civilã, comercialã, de familie, în materie penalã, precum si în alte materii, în conditiile prevãzute de prezenta lege.
(2) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si conflictelor din domeniul protectiei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocã existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionãrii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectãrii clauzelor contractuale ori a garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori si agentii economici ori a încãlcãrii altor drepturi prevãzute de legislatia nationalã sau a Uniunii Europene în domeniul protectiei consumatorilor.
(3) Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atât în afara, cât si în cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabilã a conflictelor prevãzute de lege.
(4) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care pãrtile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege.
(5) În orice conventie ce priveste drepturi asupra cãrora pãrtile pot dispune, acestea pot introduce o clauzã de mediere, a cãrei validitate este independentã de validitatea contractului din care face parte.
  Mai mult de atât, te rog să analizezi şi postarea mea ulterioară în care DEMONTEZ, pe baza textelor din C. Pr. Civ. TEZA obligativităţii medierii.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 03, 2013, 11:45:46

 " Este vorba despre cauzele care privesc litigiile de muncă, divorţurile, partajul de bunuri comune, malpraxisul, drepturile consumatorilor şi unele acţiuni penale. O parte din acţiunile civile şi penale vor fi respinse de către instanţele de judecată dacă părţile nu vor trece, înainte de începerea procesului, pe la mediatori. Potrivit articolului 2 alineatul 1 indice 2 al Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, „instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop", pentru unele litigii.

Citeste mai mult: adev.ro/mqthid " sursa " adevarul


  d-le coleg,
nu ştiu de unde ai reprodus citatul căci .... NU E DIN LEGE. Dacă e preluat din presă .... iată ce spune legea:

 Art. 2. – (1) Dacã legea nu prevede altfel, pãrtile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv dupã declansarea unui proces în fata instantelor competente, convenind sã solutioneze pe aceastã cale orice conflicte în materie civilã, comercialã, de familie, în materie penalã, precum si în alte materii, în conditiile prevãzute de prezenta lege.
(2) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si conflictelor din domeniul protectiei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocã existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionãrii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectãrii clauzelor contractuale ori a garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori si agentii economici ori a încãlcãrii altor drepturi prevãzute de legislatia nationalã sau a Uniunii Europene în domeniul protectiei consumatorilor.
(3) Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atât în afara, cât si în cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabilã a conflictelor prevãzute de lege.
(4) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care pãrtile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege.
(5) În orice conventie ce priveste drepturi asupra cãrora pãrtile pot dispune, acestea pot introduce o clauzã de mediere, a cãrei validitate este independentã de validitatea contractului din care face parte.
  Mai mult de atât, te rog să analizezi şi postarea mea ulterioară în care DEMONTEZ, pe baza textelor din C. Pr. Civ. TEZA obligativităţii medierii.

http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=713.msg134106#msg134106


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 03, 2013, 12:05:18

 Acestea sint dispozitiile legale care trebuie citite corelat.

 " Care sunt dispozițiile legale ce reglementează procedura de derulare și sancționare privind informarea obligatorie?
- art. 601, art. 2 alin 11 și alin. 12 din Legea nr. 192/2006 introduse prin Legea nr. 115/2012;
- art. II din Legea nr. 115/2012  modificat prin art. VIII din OUG nr. 4/2013
- art. III din OUG nr. 90/2012 modificat prin art. VII din OUG nr. 4/2013
- art. VI din OUG nr. 4/2013
- art VI1 introdus prin pct. 4 al Legii nr. 214/2013 "
 
 Vedeti ultima actualizare a actelor normative care reglementeaza medierea si notiunea juridica " informare asupra avantajelor medierii ".Legiuitorul, vazind ca dupa introducerea legii medierii nu s-a obtinut rezultatele scontate a introdus institutia obligativitatii " informarii asupra avantajelor medierii " pentru actiunile in civil si penal mentionate in lege.Dispozitiile legale care se completeaza se citesc si se interpreteaza in ansamblu lor ( in corelatie ) , nu separat.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 03, 2013, 12:09:55

 " Este vorba despre cauzele care privesc litigiile de muncă, divorţurile, partajul de bunuri comune, malpraxisul, drepturile consumatorilor şi unele acţiuni penale. O parte din acţiunile civile şi penale vor fi respinse de către instanţele de judecată dacă părţile nu vor trece, înainte de începerea procesului, pe la mediatori. Potrivit articolului 2 alineatul 1 indice 2 al Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, „instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop", pentru unele litigii.

Citeste mai mult: adev.ro/mqthid " sursa " adevarul


  d-le coleg,
nu ştiu de unde ai reprodus citatul căci .... NU E DIN LEGE. Dacă e preluat din presă .... iată ce spune legea:

 Art. 2. – (1) Dacã legea nu prevede altfel, pãrtile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv dupã declansarea unui proces în fata instantelor competente, convenind sã solutioneze pe aceastã cale orice conflicte în materie civilã, comercialã, de familie, în materie penalã, precum si în alte materii, în conditiile prevãzute de prezenta lege.
(2) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si conflictelor din domeniul protectiei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocã existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionãrii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectãrii clauzelor contractuale ori a garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori si agentii economici ori a încãlcãrii altor drepturi prevãzute de legislatia nationalã sau a Uniunii Europene în domeniul protectiei consumatorilor.
(3) Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atât în afara, cât si în cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabilã a conflictelor prevãzute de lege.
(4) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care pãrtile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege.
(5) În orice conventie ce priveste drepturi asupra cãrora pãrtile pot dispune, acestea pot introduce o clauzã de mediere, a cãrei validitate este independentã de validitatea contractului din care face parte.
  Mai mult de atât, te rog să analizezi şi postarea mea ulterioară în care DEMONTEZ, pe baza textelor din C. Pr. Civ. TEZA obligativităţii medierii.

http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=713.msg134106#msg134106

Domnule Alex63 nu " medierea " este obligatorie ,in cazurile civile si penale mentionate in lege ci " informarea asupra avantajelor medierii " , oservati diferenta dintre aceste doua notiuni juridice pe care legea le mentioneaza distinct.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 03, 2013, 12:23:13

 " În cuvinte simple, în cazurile în care legea nu prevede altfel, părțile aflate în conflict sunt ținute să se informeze, cu ajutorul unui mediator, asupra avantajelor medierii înainte de a ajunge în instanță. Dacă mediatorul este de acord să facă informarea, are obligația să o facă gratuit.

Legea nr. 192/2006 cu completările şi modificările ulterioare

” Art. 2. (1) Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 601. (1) În litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în următoarele materii:

a) în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

b) în materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64;

c) în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;

d) în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

f) în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1013-1024 sau la cea prevăzută la art. 1025-1032 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g) în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima îşi exprimă consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul; dacă victima refuză să participe împreună cu făptuitorul, şedinţa de informare se desfăşoară separat.”

De ce se face informarea ?

Având în vedere că instituția medierii este relativ nouă în România, beneficiile acesteia nu au devenit încă de la sine înțelese și pe cale de consecință, popular acceptate.

Se simte atunci nevoia, ca avantajele medierii să fie aduse la cunoștința tuturor celor care pot beneficia de ele.

Bineînțeles că, de îndată ce cuvântul “mediator” va fi la fel de ușor de înțeles după folosință precum “doctor”, “inginer” sau “avocat”, nevoia informării va scădea. Până atunci însă, informarea trebuie să fie completă.

* Cum se face informarea ?

Unul dintre principiile fundamentale ale medierii este cel al liberei voințe a parților.

Cu alte cuvinte, pentru ca medierea să aibă loc, toate părțile aflate în conflict trebuie, în primul rând, să poată alege că vor să participe. Iar alegerea nu se poate face în lipsa informațiilor.

În această idee, este important ca toți potențialii beneficiari ai medierii unui conflict să participe la informarea gratuită.

În ședința de informare Consiliul de Mediere recomandă dezvoltarea următoarelor aspecte:

- Medierea ca metodă de rezolvare a conflictelor (definiție, principii);

- Drepturile și obligațiile părților implicate;

- Drepturile și obligațiile mediatorului;

- Rolul mediatorului în cadrul procedurii;

- Avantajele pe care părțile le pot avea dacă urmează procedura medierii.

Dacă toate părțile participă la ședința de informare este adesea în avantajul lor deoarece înțeleg împreună și deodată avantajele reciproce.

Exista însă situații, obiective sau subiective, care fac acest lucru complicat sau chiar imposibil. ( ex. părțile se află in orașe diferite, părțile nu doresc să se vadă, etc. )

În aceste situații este importantă creativitatea mediatorului, de a găsi cea mai bună soluție pentru a face ca lucrurile să se întâmple. "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 03, 2013, 12:23:55

 Acestea sint dispozitiile legale care trebuie citite corelat.

 " Care sunt dispozițiile legale ce reglementează procedura de derulare și sancționare privind informarea obligatorie?
- art. 601, art. 2 alin 11 și alin. 12 din Legea nr. 192/2006 introduse prin Legea nr. 115/2012;
- art. II din Legea nr. 115/2012  modificat prin art. VIII din OUG nr. 4/2013
- art. III din OUG nr. 90/2012 modificat prin art. VII din OUG nr. 4/2013
- art. VI din OUG nr. 4/2013
- art VI1 introdus prin pct. 4 al Legii nr. 214/2013 "
 
 Vedeti ultima actualizare a actelor normative care reglementeaza medierea si notiunea juridica " informare asupra avantajelor medierii ".Legiuitorul, vazind ca dupa introducerea legii medierii nu s-a obtinut rezultatele scontate a introdus institutia obligativitatii " informarii asupra avantajelor medierii " pentru actiunile in civil si penal mentionate in lege.Dispozitiile legale care se completeaza se citesc si se interpreteaza in ansamblu lor ( in corelatie ) , nu separat.


  OK. am să citesc toate aceste articole şi mai vedem. Deocamdată impresia mea rămâne aceiaşi.
  după ce mă dumiresc mai vorbim.
 Oricum mulţumesc.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 03, 2013, 12:27:00

Atentie, legea 192/2006 s-a modificat in 2012.Vezi forma actualizata a legii.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 03, 2013, 12:43:19

Atentie, legea 192/2006 s-a modificat in 2012.Vezi forma actualizata a legii.

 Te rog, dacă ştii, să îmi spui nr. actului prin care a fost legea modificată deoarece pe http://www.dsclex.ro nu apare vrer-o astfel de modificare deşi, în TOATE cazurile în care am apelat la această sursă, erau afişate ŞI modificările actelor normative căutate.
  multumesc încă o dată


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 03, 2013, 13:34:15

Atentie, legea 192/2006 s-a modificat in 2012.Vezi forma actualizata a legii.

 Te rog, dacă ştii, să îmi spui nr. actului prin care a fost legea modificată deoarece pe http://www.dsclex.ro nu apare vrer-o astfel de modificare deşi, în TOATE cazurile în care am apelat la această sursă, erau afişate ŞI modificările actelor normative căutate.
  multumesc încă o dată
  nu mai este nevoie. am gasit. multumesc oricum


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 03, 2013, 14:23:00

Atentie, legea 192/2006 s-a modificat in 2012.Vezi forma actualizata a legii.

 Te rog, dacă ştii, să îmi spui nr. actului prin care a fost legea modificată deoarece pe http://www.dsclex.ro nu apare vrer-o astfel de modificare deşi, în TOATE cazurile în care am apelat la această sursă, erau afişate ŞI modificările actelor normative căutate.
  multumesc încă o dată
  nu mai este nevoie. am gasit. multumesc oricum

  pentru că ai dat dovadă de mult bun simţ încercând să mă, ne, ajuţi îţi întorc favorul, PRE ŞTIINŢA TUTUROR CELOR INTERESAŢI:

 În 28 iulie parlamentul a adoptat o lege ( o nebunie ... modifica x alte legi ...) nr. 214 prin care:

«(1-3) Efectuarea procedurii de informare ( care da, ai dreptate, e obligatorie ) asupra avantajelor medierii poate fi realizată de către judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz în care aceasta se atestă în scris.
(1-4) Serviciile prestate conform dispoziţiilor alin. (1) şi (1-1) sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.»
  şi GATA cu mediatorii ( care, între noi că nu ne aude nimeni, AU FĂCUT CURSURI, AU PLĂTIT TAXE, etc.... )


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 03, 2013, 14:24:36

Atentie, legea 192/2006 s-a modificat in 2012.Vezi forma actualizata a legii.

 Te rog, dacă ştii, să îmi spui nr. actului prin care a fost legea modificată deoarece pe http://www.dsclex.ro nu apare vrer-o astfel de modificare deşi, în TOATE cazurile în care am apelat la această sursă, erau afişate ŞI modificările actelor normative căutate.
  multumesc încă o dată
  nu mai este nevoie. am gasit. multumesc oricum

  pentru că ai dat dovadă de mult bun simţ încercând să mă, ne, ajuţi îţi întorc favorul, PRE ŞTIINŢA TUTUROR CELOR INTERESAŢI:

 În 28 iulie parlamentul a adoptat o lege ( o nebunie ... modifica x alte legi ...) nr. 214 prin care:

«(1-3) Efectuarea procedurii de informare ( care da, ai dreptate, e obligatorie ) asupra avantajelor medierii poate fi realizată de către judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz în care aceasta se atestă în scris.
(1-4) Serviciile prestate conform dispoziţiilor alin. (1) şi (1-1) sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.»
  şi GATA cu mediatorii ( care, între noi că nu ne aude nimeni, AU FĂCUT CURSURI, AU PLĂTIT TAXE, etc.... )
legea nr. 214 o poţi găsi la:
http://www.dsclex.ro/legislatie/2013/iunie2013/mo2013_388.htm#l214


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 07, 2013, 22:41:04

" http://bancadelapoarta.blogspot.ro/2013/01/sa-se-impace-medierea-fortata.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 10, 2013, 11:17:42
  domnule florin,

 te rog să îmi spui şi mie unde gasesc chestia asta cu:
Perioada de prescriptie fiscala este de 3 ani pentru persoanele fizice si 5 ani pentru cele juridice

 Am un proces pe rol cu ăştia de la casa de pensii şi au invocat prescripţia ( şi chiar au obţinut respingerea ei, în primă instanţă )

mulţumesc anticipat


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 10, 2013, 19:02:10

In noul cod civil ( legea 287/2009 ) si OG 92/2003 privind creantele fiscale ).


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 10, 2013, 19:05:16

 "     „Art. 91. Obiectul, termenul şi momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului de stabilire a obligaţiilor fiscale

    (1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.

    (2) Termenul de prescripţie a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel.[…]”.


Din prevederile art. 91 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, rezultă cu claritate că ziua de la care începe să curgă prescripţia, de 5 ani, este numai ziua de 1 ianuarie a unui an.

2. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (noul Cod civil):


    „Art. 2.552. Termenul stabilit pe săptămâni, luni sau ani.

    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.

    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni. […]”.


Din prevederile art. 2.552 alin. (1) din noul Cod civil, rezultă cu claritate că, în toate cazurile în care  termenul este stabilit pe ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultimul an.

Mai precis, în cazul în care termenul de prescripţie [1]:

1) este de 5 ani;

2) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a primului an;

3) el se împlineşte în ultimul an (din cei 5 ani), adică în al V-lea an.

Întrebarea care se ridică este următoarea: cum trebuie interpretată sintagma „el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultimul an”?.

3. Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (noul Cod de procedură civilă):


    „Art. 182. Împlinirea termenului.

    (1) Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.[…]”.


Din prevederile art. 182 alin. (1) din noul Cod de procedură civilă, rezultă clar, precis şi la modul imperativ că, în toate cazurile în care termenul este stabilit pe ani, el „se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură”.

În baza prevederilor art. 91 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003, art. 2.552 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 şi a art. 182 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, în cazul termenului de prescripţie, de 5 ani, formulările pot fi:

1) „termenul se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile din ultimul an al termenului de prescripţie”;

2) „termenul se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile din cel de-al V-lea an al termenului de prescripţie”;

3) „termenul se împlineşte la ora 24,00 a zilei de 31 decembrie din cel de-al V-lea an al termenului de prescripţie”;

Din prevederile art. 182 ale Legea nr. 134/2010 se deduce că, în cazul în care termenul de prescripţie:

1) este de 5 ani;

2) începe să curgă de la data de 1 ianuarie (a primului an);

3) se împlineşte la ora 24,00 a zilei de 31 decembrie din al V-lea an.

Problema care se ridică în activitatea practică tocmai aceasta este: juriştii, în special cei „aflaţi în slujba fiscului”, nu sunt de acord cu această soluţie.

Ei susţin că, în cazul în care termenul de prescripţie:

1) este de 5 ani;

2) începe să curgă de la data de 1 ianuarie (a primului an);

3) se împlineşte în ziua de 1 ianuarie din al VI-lea an.

Exemplul următor este edificator în acest sens.

În „Decizia 1/13.01.2010 privind soluţionarea contestaţiei formulată de G. N. împotriva Deciziei de impunere anuală pentru persoanele fizice române nr. 16301051315098/25.03.2009”, emisă de Direcţia Generală s Finanţelor Publice Dolj, se menţionează:

    „De asemenea, din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus citate [2] rezultă că termenul de prescripţie pentru debitul aferent anului 2003 începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor (respectiv 01.01.2005) celui în care s-a născut creanţa fiscală (respectiv 15.04.2005), astfel că perioada de prescripţie pentru debitul aferent anului 2003 este 01 ianuarie 2005 – 01 ianuarie 2010 şi în cadrul acestui termen organele fiscale au emis în mod legal Deciziei de impunere anuală nr. 16301051315098/25.03.2009 pentru persoanele fizice române cu domiciliul în România pe anul 2003”.

Deci, pentru venituri impozabile, cu reţinere la sursă, obţinute în anul 2003, pentru care s-a calculat, s-a reţinut şi s-a virat impozitul, cu reţinere la sursă, în termenul legal, organul fiscal „competent” a stabilit, pentru diferenţa de impozit rezultată din regularizarea efectuată la sfârşitul anului 2003 (ca urmare a aplicării impozitului pe venitul global), că perioada de prescripţie se întinde până în data de 1 ianuarie 2010 inclusiv, deci pe 8 ani calendaristici.

În concepţia acestor specialişti, în acest exemplu, în condiţiile în care D.G.F.P. Dolj emitea un titlu executoriu (o somaţie) la sfârşitul anului 2009 (de exemplu, pe data de 30 decembrie 2009), începând cu 1 ianuarie 2010 începea să curgă o perioadă de „prescripţie la executare”,  (de 5 ani), care se întinde tot pe 6 ani calendaristici, respectiv până în data de 1 ianuarie 2015 inclusiv.

Prin repetarea emiterii unui nou titlu executoriu la sfârşitul fiecărei perioade de prescripţie, de 5 ani, se ajunge ca termenul de prescripţie să fi … „la infinit”, „fără termen” („sine die”).

Incredibil … dar acesta este punctul de vedere al unora dintre „devotaţii slujbaşi ai fiscului” (şi nu ai legii) !

Unii dintre aceşti „exigenţi şi devotaţii slujbaşi ai fiscului” sunt, de circa 15 ani, conducătorii unităţilor fiscale campioane naţionale la rambursările ilegale de TVA.

***

Revenind la problema în discuţie, întrebarea care se pune este următoarea:

Cu valoare de principiu: în cazurile în care termenul de prescripţie, de 5 ani, începe la 1 ianuarie, când se sfârşeşte perioada de prescripţie: la 31 decembrie din cel de-al V-lea an, sau la 1 ianuarie din cel de-al VI-lea an?

Pentru cazul concret, prezentat în acest material: în cazurile în care termenul de prescripţie, de 5 ani, începe la 1 ianuarie 2008, când s-a împlinit termenul de prescripţie: la 31 decembrie 2012, sau la 1 ianuarie 2013?

În cazul în care răspunsul este că termenul de prescripţie se împlineşte la 1 ianuarie 2013, perioada de prescripţie:

a) nu mai este de 5 ani, ci de 5 ani şi o zi, ceea ce contravine prevederilor art. 91 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 care prevede că termenul de prescripţie este de 5 ani;

b) se întinde pe 6 ani calendaristici, ceea ce contravine, indirect, şi în acest caz, prevederilor art. 91 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003, care dispune clar, precis şi la modul imperativ că termenul de prescripţie este de fix de 5 ani, fără nici o zi în plus sau în minus.

Indiferent cum se calculează 5 ani calendaristici, al căror început este ziua de 1 ianuarie 2008, nu are cum să se ajungă ca ultima zi a celui de-al V-lea an să fie ziua de 1 ianuarie 2013.

Nici din punct de vedere logic, şi nici din punct de vedere al vreunei prevederi legale, zilei de 1 ianuarie 2008 nu are cum să-i corespundă „în ultimul an”, din cei 5 ani de prescripţie, ziua de 1 ianuarie 2013.

***

Pentru a se înţelege importanţa clarificării acestei probleme, este important a fi reţinute şi următoarele precizări.

În activitatea fiscală, cele mai frecvente cazuri sunt cele în care perioada de prescripţie începe să curgă de la data de 1 ianuarie a fiecărui an.

Mai precis, în fiecare an sunt peste 300 de milioane de creanţe / obligaţii fiscale, născute anterior, dar a căror perioadă de prescripţie începe pe data de 1 ianuarie (a fiecărui an), dintre care la circa 100.000 se ridică problema stabilirii zilei în care se termină perioada de prescripţie, de 5 ani şi aceasta ca urmare a contestării lor la organele fiscale şi, ulterior, în justiţie.

Altfel spus, în fiecare an sunt circa 100.000 de creanţe fiscale la care se ridică problema stabilirii zilei în care se sfârşeşte perioada de prescripţie, de 5 ani a acestora, respectiv dacă această zi este:

1) 31 decembrie a ultimului an de prescripţie, adică ultima zi din cel de-al V-lea an de prescripţie?

2) sau este 1 ianuarie după cel de-al V-lea an de prescripţie?

Spre exemplu, numai în cadrul persoanelor fizice (salariaţi, pensionari, simpli cetăţeni), se nasc, în fiecare an, cel puţin 15 creanţe fiscale, generatoare de obligaţii fiscale, dintre care sunt de enumerat:

1. Obligaţiile bugetare pentru veniturile din salarii: 1) impozitul pe venit (pe salariu); 2) contribuţia de sănătate (CASS; 3) contribuţia pentru pensie; 4) contribuţia pentru şomaj; 5) contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii; 6) contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale; 7) contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale; 8) obligaţiile angajatorilor pentru drepturile persoanelor cu handicap; 9) comisionul pentru păstrarea şi completarea carnetelor de muncă.

2. Obligaţiile bugetare pentru veniturile din pensii: 1) impozitul pe venit din pensiile de peste 1.000 de lei; 2) contribuţia de sănătate pe venit din pensiile de peste 740 de lei.

3. Impozitele şi taxele locale datorate de marea majoritate a persoanelor fizice, indiferent dacă obţin venituri sau nu, iar dacă obţin venituri, indiferent de sursa de venit din care se plătesc aceste impozite şi taxe: 1) impozitul pe clădiri; 2) impozitul pe teren; 3) taxa asupra mijloacelor de transport; 4) alte impozite şi taxe locale, precum: taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hotelieră; taxe speciale; alte taxe locale.

Problema este foarte controversată în cazul creanţelor / obligaţiilor fiscale a căror „perioadă de prescripţie începe pe data de 1 ianuarie a unui an”, neexistând un consens asupra uneia dintre cele două soluţii, diferite, practicate de mai mulţi ani.

Aceste neclarităţi şi soluţii diferite sunt generate de faptul că nici Cod civil vechi, nici Cod civil nou, nici Codul de procedură civilă şi nici Codul de procedură fiscală nu conţin reglementări care să clarifice modul în care trebuie interpretate prevederile alin. (1) al art. 2.552 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil conform cărora „Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an” pentru cazurile, foarte frecvente, în care termenul de prescripţie începe să curgă de la data de 1 ianuarie a unui an.

Răspunsul la întrebarea de mai sus: din interpretarea principalelor prevederi legale în vigoare în materie de prescripţie, prezentate anterior, rezultă, cu destul de multă claritate, că, în cazul care termenul de prescripţie este de 5 ani şi începe să curgă de la data de 1 ianuarie 2008, acesta se împlineşte la ora 24,00 a zilei de 31 decembrie 2012.

Concluzii (cu valoare de principiu):

1. În cazul în care (1) termenul de prescripţie este de 5 ani, iar (2) perioada de prescripţie începe să curgă la 1 ianuarie, (3) termenul de prescripţie se împlineşte în ultima zi din ultimul an (al termenului de prescripţie).

2. În cazul în care (1) termenul de prescripţie este de 5 ani, iar (2) perioada de prescripţie începe să curgă din orice ală zi în afară de 1 ianuarie, (3) termenul de prescripţie se împlineşte într-o zi corespunzătoare din ultimul an (al termenului de prescripţie).

***

Legea trebuie să fie conformă cu gândirea logică a celor cărora li se adresează.

Dacă un singur alineat, chiar din Codul civil, ridică neclarităţi atât de mari, este uşor de înţeles situaţia de haos legislativ ce caracterizează legislaţia noastră.

În condiţiile în care nici persoanele cu pregătire juridică şi fiscală, care sunt puse să aplice asemenea prevederi legale, nu le pot interpreta şi nu le pot aplica în mod corect, ce să mai vorbim de simplul cetăţean, care are obligaţia să interpreteze şi să aplice corect asemenea numeroase prevederi legale confuze, neclare, interpretabile în diferite feluri.

Numai o gândire teribilistă poate concepe ca fiecare familie să aibă angajat câte un avocat care să-i clarifice modul corect de interpretare şi de aplicare corectă a prevederilor legale sub incidenţa cărora intră.

Dar, în condiţiile unor asemenea prevederi legale, precum cea în discuţie, în care nici cei mai buni avocaţii nu se mai descurcă, ce mai este de făcut?

Trebuie făcute legi bune.

***

Surprinde şi nedumereşte faptul că, de zeci de ani, de când există aceste neclarităţi legislative pe probleme de prescripţie, perioadă în care s-au susţinut zeci de teze de doctorat, s-au scris sute de „tratate”, de „lucrări ştiinţifice”, de „cursuri universitare” etc. pe probleme de prescripţie, în niciuna dintre acestea nu sunt abordate aceste probleme.

Acest lucru este confirmat şi de sutele de lucrări postate pe internet, în care este abordată problema prescripţiei, dar fără ca în vreuna dintre acestea să tratate aceste probleme.

Fiind o problemă care are implicaţii directe asupra stabilirii zilei în care se împlineşte ultima zi de prescripţie, din cei 5 ani de prescripţie, pentru circa 100.000 de creanţe fiscale aflate în litigiu în fiecare an, considerăm că este foarte importantă clarificarea acesteia, într-un timp cât mai scurt.

Punctul nostru de vedere este că, atât în Codul de procedură fiscală, cât şi în Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, trebuie introdusă următoarea prevedere:

„Când termenul este stabilit pe ani, iar acesta începe să curgă la data de 1 ianuarie, el se împlineşte în ziua 31 decembrie din ultimul an al termenului de prescripţie.”

***

Eficienţa maximă s-ar atinge, în aplicarea prescripţiei, în domeniul fiscalităţii, în condiţiile în care Codul de procedură fiscală şi Normele metodologice de aplicare ale acestuia  ar conţine elementele clarificatoare privind aplicarea prescripţiei la stabilire, la executare, sub toate aspectele practice.

Nici în această lucrare şi nici în altele nu am făcut şi nici nu facem referire şi/sau trimiteri la Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală din următoarea cauză.

Cu toate că prevederile Codului de procedură fiscală (1) au suferit sute de modificări, (2) a fost republicată de 3 ori, şi (3) au avut loc renumerotări (de mai multe ori) ale articolelor sale, Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr. 1.050/2004, nu au fost actualizate şi nu au fost republicate niciodată, fapt pentru care (a) aceste Norme nu mai trebuie folosite efectiv şi (b) nu sunt utilizate în elaborarea materialelor de către subsemnatul.

Exemplu. În forma în vigoare în prezent a O.G. nr. 92/2003, „Titlul IX. Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale” cuprinde articolele da la nr. 205 la nr. 218.

În Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 92/2003, care sunt neschimbate din anul 2004 şi până în prezent, acelaşi titlu cuprinde articolele da la nr. 174 la nr. 187.

În aceste condiţii:

1) pentru o prevedere din O.G. nr. 92/2003 nu se mai poate stabili care prevedere din Norme îi corespunde;

2) chiar dacă s-ar putea stabili o asemenea corespondenţă, aceasta tot nu ar mai folosi la nimic din cauză că prevederile din Norme nu sunt puse de acord cu cele în aplicarea cărora s-au dat (cu cele din O.G. nr. 92/2003).

[1] În prezentul material se abordează numai problema prescripţiei în stabilirea obligaţiilor fiscale. Referirile la prevederile cu privire la prescripţie din Codul de procedură civilă (care reglementează prescripţia la executare) se fac (1) numai pentru a trage concluzii cu privire la modul în care este reglementat „sfârşitul perioadei de prescripţie”, mai precis ziua în care se sfârşeşte termenul de prescripţie, şi (2) pentru a constata dacă prevederile legale în materie de prescripţie (din actele normative în discuţie) sunt armonizate.

[2] Sunt invocate următoarele prevederi: (1) art. 62, din OG 7/2001 privind impozitul pe venit; (2) art. 83, alin.4; art. 91, alin. 1 şi alin. 2; art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 10, 2013, 19:19:11
  domnule florin,

 te rog să îmi spui şi mie unde gasesc chestia asta cu:
Perioada de prescriptie fiscala este de 3 ani pentru persoanele fizice si 5 ani pentru cele juridice

 Am un proces pe rol cu ăştia de la casa de pensii şi au invocat prescripţia ( şi chiar au obţinut respingerea ei, în primă instanţă )

mulţumesc anticipat

   

Termenul de prescriptie generala este de 3 ani si era prevazut in Decretul 167/1958 care a fost abrogat prin Noul cod civil ( il inglobeaza ).

 " Termenul general de prescripţie extinctivă

Prin termen general de prescripţie extinctivă înţelegem acel termen care se aplică practic ori de câte ori nu îşi găseşte aplicaţie un termen special de prescripţie extinctivă într-un anume caz dat sau părţile nu au convenit un alt termen.

Potrivit art. 2517 noul Cod Civil, termenul de prescripţie extinctivă este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.

Acest termen se aplică tuturor acţiunilor personale (prin care se valorifică drepturi de creanţă), cu excepţia cazurilor în care există termene speciale de prescripţie sau părţile au convenit un alt termen, indiferent de izvorul concret al raportului juridic obligaţional (act juridic sau fapt juridic stricto sensu licit sau ilicit), inclusiv în cazul pretenţiilor patrimoniale care însoţesc o acţiune, indiferent dacă aceasta din urmă este sau nu prescriptibilă extinctiv (spre exemplu, pretenţiile patrimoniale ce însoţesc acţiunea în nulitate, acţiunea în reducţiune, acţiunea în rezoluţiune sau reziliere etc.), în măsura în care acţiunea prin care se valorifică asemenea pretenţii are caracterul unei acţiuni patrimoniale şi personale. "




Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 10, 2013, 19:23:24

Termenul de prescriptie este intrerupt in momentul cind s-a facut notificarea Casei de pensii.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 11, 2013, 11:20:56

In noul cod civil ( legea 287/2009 ) si OG 92/2003 privind creantele fiscale ).

  Mii de multumiri.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: maya din August 11, 2013, 11:59:34
Prescripţia dreptului de a cere executarea silită

Art. 405 cod de procedura civila

(1)Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de prescripţie este de 10 ani.

(2)Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.

(3)Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie.




Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 11, 2013, 12:25:26
Prescripţia dreptului de a cere executarea silită

Art. 405 cod de procedura civila

(1)Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de prescripţie este de 10 ani.

(2)Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.

(3)Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie.

Completare.

 Pentru procesele incepute inainte de 15 februarie 2013 se aplica vechiul cod de procedura civila.

 Dispozitiile privind termenul general de prescriptie (daca o lege speciala , nu prevede altfel ) actiunilor civile sint reluate in codul de procedura civila vechi, la art. 405 , 405ind.1 , 405ind2, 405ind.3 :

 " Capitolul I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA a VI-a2
Prescripţia dreptului de a cere executarea silită

Art. 405

(1)Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de prescripţie este de 10 ani.

(2)Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.

(3)Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie.

Art. 4051

(1)Cursul prescripţiei se suspendă:

a)în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului material la acţiune;

b)pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent;

c)cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire;

d)în alte cazuri prevăzute de lege.

(11)După încetarea suspendării, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.

(2)Prescripţia nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.
codul de procedură civilă actualizat prin:

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

Art. 4052

(1)Cursul prescripţiei se întrerupe:

a)pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei;

b)pe data depunerii cererii de executare, însoţite de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;

c)pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, în condiţiile art. 453 alin. (2);

d)pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;

e)pe data depunerii cererii de reluare a executării, în condiţiile art. 3716 alin. (1);

f)în alte cazuri prevăzute de lege.

(2)După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripţie.

(3)Prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.

Art. 4053

(1)După împlinirea termenului de prescripţie, creditorul poate cere repunerea în acest termen, numai dacă a fost împiedicat să ceară executarea datorită unor motive temeinice.

(2)Cererea de repunere în termen se introduce la instanţa de executare competentă, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării. "






[/size][/color]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 11, 2013, 12:35:22

Am facut completarile pentru a ca dispozitiile privind termenul general de prescriptie sin aplicabile si la termenul de prescriptie a executarii silite.
 Executarea silita intervine dupa obtinerea titlului executor.Intrebarea viza insa termenul de prescriptie privind dreptul la a introduce actiune ( prescriptia extinctiva a dreptului la actiune).

 Prin urmare avem doua categorii : 1. Prescriptia dreptului de a introduce actiune in instanta:
                                   2. Prescriptia dreptului de a executa silita un titlu executor obtinut in instanta ( hotarire judecatoreasca , sau alt titlu executor ) reglementata prin codul de procedura civila.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din August 11, 2013, 13:16:19

Am facut completarile pentru a ca dispozitiile privind termenul general de prescriptie sin aplicabile si la termenul de prescriptie a executarii silite.
 Executarea silita intervine dupa obtinerea titlului executor.Intrebarea viza insa termenul de prescriptie privind dreptul la a introduce actiune ( prescriptia extinctiva a dreptului la actiune).

 Prin urmare avem doua categorii : 1. Prescriptia dreptului de a introduce actiune in instanta:
                                   2. Prescriptia dreptului de a executa silita un titlu executor obtinut in instanta ( hotarire judecatoreasca , sau alt titlu executor ) reglementata prin codul de procedura civila.


 încă o dată, Mii de multumiri.

 în altă ordine de idei:
vă rog deschideţi postarea mea cu propunerile de întrebări pentru dl. Sanda ( sunt ataşate ) şi vedeţi dacă am omis ceva. Nu că ar conta prea mult ce zice dl. respectiv ( am constatat de multe ori că una se afirmă şi alta se face ) dar, măcar avem convingerea că PSD-ul află ce vrem noi să ştim.

mulţumesc anticipat.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 14, 2013, 11:16:59

 " S-a afirmat ca incepand cu data de 1 august 2013 medierea este obligatorie, insa, in realitate lucrurile nu privesc medierea ci informarea privind medierea, o etapa ce poate fi parcursa usor si gratuit si nu obligatoriu la mediator. Dar pentru a intelege mai bine despre ce este vorba, vom parcurge dispozitiile legale in materie.

Medierea – obligatorie sau nu
Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor, potrivit art.1 din Legea nr.192/2006.
Avand in vedere dispozitiile Legii nr.115/2012 s-a creat o adevarata confuzie intre procedura medierii si cea a informarii cu privire la mediere. Astfel, prin art.227 alin.2 teza I din Codul de procedura civila, legiuitorul a prevazut ca “in litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecatorul poate invita partile sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri.” În teza a III-a a aceluiasi aricol este specificat insa clar ca “medierea nu este obligatorie pentru parti”. Prin urmare nu medierea este obligatorie ci parcurgerea procedurii privind informarea cu privire la avantajele medierii.

Procedura de informare cu privire la mediere
Potrivit art. 227 alin.3 din Codul de procedura civila,  “in cazul in care judecatorul recomanda medierea, partile se vor prezenta la mediator, in vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii.” 
Din acest articol se poate retine faptul ca procedura de informare cu privire la mediere nu este obligatoriu a se parcurge inainte de depunerea cererii de chemare in judecata, insa, daca nu a fost indeplinita, judecatorul va acorda un termen in acest scop, termen ce nu poate fi mai scurt de 15 zile.

Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea litigiului prin mediere. Daca partile ajung la concluzia ca, prin intermediul mediatorului, exista posibilitatea sa fie solutionat litigiul, vor apela la procedura medierii. Pana la termenul fixat de instanta, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.

În cazul in care partile au incercat solutionarea litigiului prin mediere, anterior introducerii actiunii, judecatorul nu va mai acorda termen in acest scop, urmand procedura prevazuta pentru solutionarea litigiului prin intermediul instantei de judecata.

De retinut ca prin Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea OUG nr.4/2013, au fost aduse modificari cu privire la persoana care poate efectua informarea privind medierea, astfel incat nu mai exista obligativitatea adresarii la mediator in acest scop, informarea privind medierea putand fi efectuata de catre judecator, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris.

Potrivit art.2 alin.11 din Legea nr.192/2006, cu modificarile ulterioare, “dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea.” În cazul in care nu mediatorul va face aceasta informare, ci alta dintre persoanele prevazute de lege, si acestea vor atesta in scris ca partile au participat la sedinta de informare privind medierea.

     Daca una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei prevazute ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei. Cu toate acestea, daca judecatorul i-a pus in vedere sa parcurga procedura de informare, iar paratul a acceptat sa mearga la aceasta sedinta de informare insa ulterior a refuzat sa o faca, el poate fi amendat conform art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. f Cod de proc.civ.

Litigii in care sedinta de informare privind medierea este obligatorie

Potrivit art. 601 din Legea nr.192/2006, modificata, in litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de solutionare a conflictelor, partile si/sau partea interesata, dupa caz, sunt tinute sa faca dovada ca au participat la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in urmatoarele materii:

* in domeniul protectiei consumatorilor, cand consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectarii clauzelor contractuale ori garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si operatorii economici ori a incalcarii altor dreptu, prejudiciuri prevazute in legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor;
* in materia dreptului familiei, in situatiile prevazute la art. 64 (continuarea casatoriei; partajul de bunuri comune; exercitiul drepturilor parintesti; stabilirea domiciliului copiilor; contributia parintilor la intretinerea copiilor; orice alte neintelegeri care apar in raporturile dintre soti cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii);
* in domeniul litigiilor privind posesia, granituirea, stramutarea de hotare, precum si in orice alte litigii care privesc raporturile de vecinatate;
* in domeniul raspunderii profesionale in care poate fi angajata raspunderea profesionala, respectiv cauzele de malpraxis, in masura in care prin legi speciale nu este prevazuta o alta procedura;
* in litigiile de munca izvorate din incheierea, executarea si incetarea contractelor individuale de munca;
* in litigiile civile a caror valoare este sub 50.000 lei, cu exceptia litigiilor in care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii de insolventa, a actiunilor referitoare la registrul comertului si a cazurilor in care partile aleg sa recurga la procedura prevazuta la art. 1.013-1.024 sau la cea prevazuta la art. 1.025-1.032 din Codul de procedura civila;
* in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima isi exprima consimtamantul de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul; daca victima refuza sa participe impreuna cu faptuitorul, sedinta de informare se desfasoara separat.


Costul sedintei de informare privind medierea

          Prin Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea OUG nr.4/2013 a fost adusa o alta precizare necesara, de altfel, asupra costului sedintei de informarea.  Ca urmare a modificarilor aduse Legii nr.192/2006 de actul normativ mai sus mentionat, sedinta de informare cu privire la mediere este gratuita, neputand fi percepute onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.
 
Consecintele ale neparcurgerii etapei privind informarea asupra medierii
Obligativitatea privind parcurgerea acestei etape il priveste pe reclamant, paratul putand alege daca va participa sau nu, cu exceptia situatiei in care a confirmat in instanta ca este de acord sa participe.

În cazul in care reclamantul nu demareaza procedura si nu parcurge aceasta etapa, fie inainte, fie dupa depunerea cererii de chemare in judecata, instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila.


Mihaela Trusca,
Avocat

Data aparitiei: 12 August 2013 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 15, 2013, 17:00:40
 
" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.msg135077#msg135077 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 16, 2013, 13:27:11

" http://iaduer.ro/?p=871 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 16, 2013, 22:43:52

" http://revcurentjur.ro/arhiva/attachments_200534/recjurid053_43F.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 17, 2013, 12:25:12

" http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/F-Contenciosul-administrativ.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 18, 2013, 13:00:58

" http://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 19, 2013, 16:04:17

 " Invitat la Adevarul Live, avocatul Gheorghe Piperea a explicat de ce bancile sunt cele care trebuie sa-si asume contractele de creditare cu clauze abuzive, si nu clientii - cum spusese guvernatorul BNR Mugur Isarescu.

"Pentru a exista legalitate deplina si clientul sa-si asume ceea ce a semnat, trebuie ca insusi contractul semnat sa fie legal. Or, contractul cu clauze abuzive nu este legal din start, deci trebuie asumat de banca, nu de client. Iar tu, ca banca, nu te duci sa te plangi la BNR sau la FMI, pretinzand ca risti sa ai pierderi, ci te executi imediat si corectezi clauzele abuzive", a spus Piperea.

 Mai mult decat atat, Piperea a afirmat ca nu-si explica de ce toate bancile s-au coalizat impotriva actiunii de desfiintare a clauzelor abuzive, cata vreme sunt doar doua-trei banci cu astfel de probleme. "De ce bancile care nu au incheiat astfel de contracte nu ies sa se apere, sa se delimiteze de cele in cauza?", se intreaba Piperea. Avocatul a precizat ca exista 10.000 de pagubiti, din care 2.000 au semnat deja adeziuni in vederea declansarii unui proces colectiv impotriuva clauzelor abuzive.

 Oltchimul, "stors ca o lamaie"

Un alt subiect atacat de Gheorghe Piperea la Adevarul Live - in calitatea sa de administrator judicial al Oltchim - este situatia combinatului chimic de la Ramnicu Valcea. "Oltchimul este stors ca o lamaie intre doua vagoane de tren. Pe de-o parte, furnizorii aduc materie prima la preturi exorbitante, iar de cealalta parte sunt traderii care ofera preturi bune pentru ei, nu pentru Oltchim. Vinovatii se stiu, ii stie si DIICOT, ii stie si DNA, in septembrie vom declansa actiunile de recuperare a prejudiciilor", a spus avocatul.

Sursa: Adevarul.ro"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 20, 2013, 19:36:25

" Indicatiile pretioase " de pe vremuri : " http://legeaz.net/spete-civil/contestatie-decizie-de-pensionare-pensii-263-2012 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: kostas din August 23, 2013, 18:59:27
Am si eu 2 intrebari catre cei ce conosc legile(?) tarii;
Sa luam o oarecare persoana din acea lista care va trebuii sa ajunga in instanta.Aceasta va castiga procesul cu sspr-ul si-l obliga pe cel din urma sa-i acorde(recunoasca calitatea) titlul de...... incontinuare.
Dupa toate acestea persoana in cauza poate cere tot ce statul i-a retinut din 2012 pana la data cand a castigat procesul?
Poate persoana sa dea in judecata sspr-ul ca institutie ca persoana juridica cat si conducerea acestuia ca persoane fizice pentru  prejudiciu ce ia fost adus atat material cat si moral cerand daune? Multumesc


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 23, 2013, 19:16:16

 1. Actiunea in anulare introdusa de SSPR este in contencios administrativ.
 Daca piritul face dovada unui prejudiciu cauzat de SSPR , prin actiunea sa , este indreptatit sa ceara despagubiri.Legea conteciosului administrativ , 554/2004 prevede ca persoana prejudiciata se poate indrepta cu actiune in pretentii atit impotriva autoritatii publice cit si in contra functionarului vinovat de actul administrativ sau lezarea dreptului sau.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: kostas din August 23, 2013, 19:23:58
Oare cei care conduc sspr-ul au habar in ce s-au bagat?
Este de ajuns ca unul singur sau doi sa castige si acestea isi pot face mutatii in azilele de batrani.
Nu stiu daca se merita ca din cauza dragostei pentru pontea,psd,usl si fuga dupa functii sa risti a pierde  de la cinste si respect pana la avere si stare.
Fereasca Dumnezeu dar nu vreau nici macar sa-mi inchipui dar-mi-te sa fiu in pielea cuiva.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: kostas din August 23, 2013, 19:25:47
Multumesc pentru audienta Florine


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 23, 2013, 19:27:28
Multumesc pentru audienta Florine
Nu-i de ce ![/size]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din August 30, 2013, 19:36:49

" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=956.msg136917#msg136917 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 05, 2013, 15:53:51

" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.msg137624#msg137624 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 15, 2013, 19:10:16

" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=811.msg138385#msg138385 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 20, 2013, 15:33:56

 " În lumina noilor reglementări ale Codului de procedură civilă (NCPC), fixarea primului termen de judecată a suferit o serie de modificări, unele chiar radicale, menite de a accelera judecata atât în primă instanță cât și în căile de atac.

Astfel, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, modificată prin Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Codului de procedură civilă, instituie noi reguli în ceea ce privește modalitatea de stabilire a primului termen de judecată, legiuitorul folosind în acest sens mențiunea fixării primului termen de judecată.

Analizând aceste prevederi se poate observa o noutate adusă de legiuitor în sensul că procedura de fixare a primului termen de judecată este precedată de o etapă preliminară de verificare și regularizare a cererii de chemare în judecată, diferită de cea reglementată prin art. 114 C. proc. civ. din procedura în vigoare la acest moment.

Astfel, potrivit reglementării actuale, la primirea cererii de chemare în judecată, președintele instanței sau judecătorul care îl înlocuiește, verifică dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute de lege, în caz contrar, putându-i pune în vedere reclamantului să o completeze, să o modifice, sau să depună copii certificate de pe toate înscrisurile pe care aceasta se întemeiază, fie la momentul înregistrării acesteia, dacă este posibil, fie ulterior, prin acordarea unui termen scurt.

În cazul în care cererea este trimisă prin poștă, reclamantului i se comunică în scris lipsurile acesteia, cu mențiunea ca până la termenul acordat, să se facă completările sau modificările necesare.

Acordarea acestui termen se face, în toate cazurile, cu mențiunea că neîndeplinirea în acest termen a obligațiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecății.

În virtutea noilor reglementări, odată cu intrarea în vigoare a acestora la 1 februarie 2013, cererea de chemare în judecată va fi înregistrată de instanța la care a fost introdusă, urmând apoi a fi predată, împreună cu înscrisurile ce o însoțesc, președintelui sau judecătorului care îl înlocuiește, în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii (art. 194 NCPC).

Mergând mai departe, NCPC, prin art. 195, instituie o altă procedură de verificare și regularizare a cererii de chemare în judecată.

Astfel, completul de judecată investit, verifică de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege cu privire la conținutul acesteia, numărul de exemplare și timbrajul necesar.

În situația în care cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica, în scris, lipsurile, cu menţiunea ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii, acest fapt reprezentând un alt element de noutate în materia procedurii civile.

În cazul neîndeplinirii acestor lipsuri în termenul de 10 zile, instanța prin încheiere, dată în camera de consiliu, va dispune anularea cererii.

Prin urmare, dacă în prezent neîndeplinirea obligațiilor privind completarea sau modificarea cererii de chemare în judecată poate atrage suspendarea judecății, în viitor neîndeplinirea acestor obligații în termenul prevăzut de lege, va atrage anularea cererii de chemare în judecată.

Totuși, i se dă reclamantului posibilitatea de a formula o cerere de reexaminare împotriva încheierii de anulare, instituindu-se astfel o cale de atac specială, prin care se poate solicita, motivat, instanței de judecată să revină asupra măsurii de anulare a cererii.

Cererea de reexaminare se poate face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii, soluţionându-se printr-o încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet de judecată al instanţei respective, desemnat aleatoriu, care va putea reveni asupra măsurii dispuse, doar în situațiile în care măsura anulării a fost luată în mod eronat sau dacă se constată că neregularităţile au fost înlăturate în termenul de 10 zile acordat.

În caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit.

După această procedură inițială prin care se verifică dacă cererea de chemare în judecată îndeplinește toate condițiile cerute de lege, art. 196 NCPC prevede că judecătorul dispune, prin rezoluţie, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune întâmpinare, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancţiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres prin citație.

Se elimină astfel termenul bine-cunoscut de depunere a întâmpinării cel mai târziu cu 5 zile înaintea primului termen stabilit pentru judecată.

În consecință, prin noua reglementare, pârâtul nu va mai avea la dispoziție decât 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, pentru pregătirea apărării sale și eventual pentru angajarea unui avocat, fapt ce ar putea constitui un dezavantaj, față de termenul pe care îl are în prezent care poate fi chiar de câteva luni de zile, în funcție de primul termen acordat în cauză.

Mai mult decât atât, prin această reglementare se înlătură și procedura întâlnită în practică de acordarea a unui termen de judecată reclamantului în vederea luării la cunoștiință de conținutul întâmpinării, ce constituie de cele mai multe ori un mijloc de tergiversare a judecății.

Un alt element de noutate îl aduc și dispozițiile alin. 2 ale art. 196 NCPC ce introduce noțiunea, folosită în practica actuală, de răspuns la întâmpinare, instituind obligația reclamantului de a formula un răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, pârâtul luând la cunoștință de acest răspuns doar de la dosarul cauzei, neputând solicita un termen de a lua la cunoștință.

Însă, dacă pentru nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege, se instituie prin art. 203 alin. 2, sancțiunea decăderii pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel, pentru neîndeplinirea obligației reclamantului de a depune răspuns la întâmpinare, legea nu mai prevede nicio sancțiune.

Se pune întrebarea firească, care mai este însă rolul introducerii obligativității formulării de către reclamant a unui răspuns la întâmpinare, atâta timp cât acesta este cel care declanșează litigiul și care își prezintă motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază acțiunea, și mai mult de atât, nu se prevede nicio sancțiune pentru nedepunerea acestui răspuns?

Apreciez că formularea unui răspuns la întâmpinare ar avea eficacitate doar în anumite cazuri, spre exemplu, atunci când pârâtul invocă prin întâmpinare anumite excepții, iar prin răspunsul său reclamantul va invoca eventual motivele pentru respingerea respectivelor excepții. Dar și în acest caz, reclamantul are posibilitatea de a-și susține apărarea oral în fața instanței de judecată, nemaifiind necesară o etapă scrisă obligatorie prin care s-ar duce la prelungirea nejustificată a fixării primului termen de judecată."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Septembrie 22, 2013, 14:14:54
[size=140pt]  domnului "florin1989" şi celorlalţi colegi cu studii juridice:

în timpul "luptei" mele cu balaurul numit statul român am găsit numeroase referiri la faptul că legea specială "bate" legea ordinară.

iată dilema mea: legea 341 este o lege specială.
ÎNTREBARE: ce "rang" are o O.U.G. ?( bănuiţi voi ce am în minte );
dar o "ordonanţă" SIMPLĂ?

 NU CUMVA SE ÎNCADREAZĂ TOT LA "specială"???
şi, DACĂ AR FI AŞA: care are "întâietate"?

în cazul unui "conflict" între o lege specială şi una ordinară CEA SPECIALĂ O "BATE" pe cealaltă.

 CE SE ÎNTÂMPLĂ ATUNCI CÂND CONFLICTUL ESTE ÎNTRE DOUĂ "SPECIALE"??

mulţumesc anticipat[/size]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Septembrie 22, 2013, 14:58:14
[size=140pt]  domnului "florin1989" şi celorlalţi colegi cu studii juridice:

în timpul "luptei" mele cu balaurul numit statul român am găsit numeroase referiri la faptul că legea specială "bate" legea ordinară.

iată dilema mea: legea 341 este o lege specială.
ÎNTREBARE: ce "rang" are o O.U.G. ?( bănuiţi voi ce am în minte );
dar o "ordonanţă" SIMPLĂ?

 NU CUMVA SE ÎNCADREAZĂ TOT LA "specială"???
şi, DACĂ AR FI AŞA: care are "întâietate"?

în cazul unui "conflict" între o lege specială şi una ordinară CEA SPECIALĂ O "BATE" pe cealaltă.

 CE SE ÎNTÂMPLĂ ATUNCI CÂND CONFLICTUL ESTE ÎNTRE DOUĂ "SPECIALE"??

mulţumesc anticipat[/size]
domnule "florin1989" văd că v-aţi logat. Puteţi, vă rog, să îmi daţi un răspuns?
mulţumesc pentru efort


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 22, 2013, 15:14:14
[size=140pt]  domnului "florin1989" şi celorlalţi colegi cu studii juridice:

în timpul "luptei" mele cu balaurul numit statul român am găsit numeroase referiri la faptul că legea specială "bate" legea ordinară.

iată dilema mea: legea 341 este o lege specială.
ÎNTREBARE: ce "rang" are o O.U.G. ?( bănuiţi voi ce am în minte );
dar o "ordonanţă" SIMPLĂ?

 NU CUMVA SE ÎNCADREAZĂ TOT LA "specială"???
şi, DACĂ AR FI AŞA: care are "întâietate"?
 
Domnule Alex63 daca vei citi mai inainte, pe acest topic , am aratat si n-as vrea sa mi se spuna ca ma repet pentru a aglomera portalul problemele la care va referiti si motivarea o puteti gasi si in actiunea postata de Vasilef.Am sa fac precizari foarte scurte, restul demonstratiei rog sa-l cautati in postarile mele anterioare unde am dat link-uri despre raportul dintre legea speciala si legea generala.
  1. Legea speciala reglementeaza strict un anumit domeniu de activitate si se aplica numai materiei pe care o reglementeaza.
  2.OUG la care va referiti este un act normativ cu caracter general in raport cu legea 341/2004 ea ordonanta cuprinzind dispozitii prin care se mentin sau modifica dispozitii din mai multe legi care privesc materii diferite privind fiscalitatea si legea bugetului.Prin urmare legea 283/2011 este o lege generala in raport cu legea 341/2004 , iar OUG prin care se prelungeste aplicarea dispozitiilor legii 283/2011 au acelasi caracter general fata de legea 341/2004.

în cazul unui "conflict" între o lege specială şi una ordinară CEA SPECIALĂ O "BATE" pe cealaltă.


 CE SE ÎNTÂMPLĂ ATUNCI CÂND CONFLICTUL ESTE ÎNTRE DOUĂ "SPECIALE"??

mulţumesc anticipat[/size]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 22, 2013, 15:35:25
                       
 Problema rangului ( ierarhiei actelor juridice ) nu este reglementata expres prin Constitutie fiind probleme foarte spinoase si controverse in practica judiciara si doctrina.Regula ar fi cum s-a stabilit in teoria generala a dreptului , importanta domeniului pe care il reglementeaza.Va dati seama ce interpretari se pot face aici.Ierarghia intre lege si hotarire de guvern ( HG ) este clara.Legea are caracter primar si are forta juridica superioara iar HG se da in aplicarea legii , are caracter secundar si are forta juridica inferioara.OUG devine lege prin legea de aprobare in parlament deci are putere juridica de lege ( este un fel de lege cu anticipatie ).


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 22, 2013, 15:43:44

" https://mail.google.com/mail/?view=cm&fs=1&tf=1&source=mailto&su=RTSA+-+31+-+8POPESCU,+GHEORGHE.pdf&body=http://rtsa.ro/files/RTSA%2520-%252031%2520-%25208POPESCU,%2520GHEORGHE.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 22, 2013, 15:45:43

" https://mail.google.com/mail/?view=cm&fs=1&tf=1&source=mailto&su=RTSA+-+31+-+8POPESCU,+GHEORGHE.pdf&body=http://rtsa.ro/files/RTSA%2520-%252031%2520-%25208POPESCU,%2520GHEORGHE.pdf "
" http://rtsa.ro/files/RTSA%20-%2031%20-%208POPESCU,%20GHEORGHE.pdf "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 22, 2013, 16:04:34
Acest articol reglementeaza ordonanta de urgenta.

 " Art. 115 – Delegarea legislativă

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei."[/size]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: KRONSTADT. din Septembrie 22, 2013, 16:37:49
http://www.juridice.ro/283150/ril-promovat-modalitatea-de-stabilire-a-indemnizatiilor-lunare-reparatorii-acordate-potrivit-legii-nr-3412004.html
http://www.mpublic.ro/recursuri/2013_civil/rc_19_09_2013.htm

Nr. 1201/C/7655/III-5/2012

Nr.  560/C/2665/III-5/2013

 

Recurs în interesul legii expediat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

la  19 septembrie 2013

 

 

 

C ă t r e,

 

PREŞEDINTELE  ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

În  conformitate cu prevederile art. 514 din Codul procedură civilă, formulez prezentul

 

RECURS  ÎN  INTERESUL LEGII

 

  În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la „Interpretarea  şi  aplicarea  dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată raportate  la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 în referire la modalitatea de stabilire, în anul 2011, a indemnizaţiilor lunare reparatorii şi indemnizaţiilor lunare acordate potrivit Legii nr. 341/2004, modificată şi completată".

 

Urmare sesizării din oficiu, precum şi în considerarea sesizării formulate de Ministrul Justiţiei şi a memoriului de recurs în interesul legii nr. 1104 din 07 august 2013 formulat de Avocatul Poporului (transmis prin adresa nr.7/S.U/2013 din 08 august 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii), s-a verificat practica judiciară în problema de drept enunţată.

Din examinarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în litigiile, având ca obiect contestaţii formulate împotriva deciziilor emise de casele de pensii pentru recuperarea unor sume încasate cu titlu de prestaţii de indemnizaţii reparatorii şi indemnizaţii lunare în anul 2011, precum şi în cele având ca obiect acţiuni pentru stabilirea acestor indemnizaţii prin raportarea coeficienţilor prevăzuţi de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată la valoarea câştigului salarial mediu brut prevăzută de art. 15 din Legea nr. 287/2010 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, s-a constatat caracterul neunitar al practicii judiciare,  astfel:

                    I.  Unele instanţe au considerat că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată se stabilesc, în anul 2011, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, prin majorarea cu 15% a cuantumului indemnizaţiilor aflate în plată luna octombrie 2010, fără utilizarea indicatorului de referinţă reprezentat de câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, prevăzut de art. 15 din Legea nr. 287/2010.

                        În motivarea acestor soluţii, s-a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, s-a redus cu 15% cuantumul indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, modificată şi completată.

                        Începând cu luna ianuarie 2011, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice, drepturile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 118/2010 s-au majorat cu 15% faţă de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010.

                        Dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 285/2010 sunt imperative, speciale şi derogatorii faţă de cele cuprinse în art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire, în anul 2011, a indemnizaţiilor prevăzute de acest din urmă act normativ şi, ca atare, prevalează în aplicare.

                        În consecinţă, nu este aplicabil algoritmul prevăzut de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată, iar cuantumul indemnizaţiilor nu se determină, în anul 2011, prin aplicarea coeficienţilor prevăzuţi de aceste dispoziţii la câştigul salarial mediu brut prevăzut de art. 15 din Legea nr. 287/2010, de vreme ce, printr-un act normativ special, cu caracter temporar – Legea nr. 285/2010 – s-au instituit alte criterii pentru determinarea cuantumului drepturilor respective care nu mai includ, ca element de referinţă, salariul mediu brut sau câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care se face plata, ci se raportează doar la cuantumul indemnizaţiilor aflate în plată în luna octombrie 2010.

                        În aceste condiţii, nu se poate recunoaşte în favoarea beneficiarilor acestor indemnizaţii un drept de opţiune între modalitatea de stabilire prevăzută de Legea nr. 285/2010 şi cea prevăzută de Legea nr. 341/2004, modificată şi completată. 

                        S-a considerat şi că realizarea unei distincţii între sintagmele „salariul mediu brut” şi „câştigul salarial mediu brut”, utilizate în cuprinsul art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată, respectiv în art. 15 din Legea nr. 287/2010 nu prezintă relevanţă pentru stabilirea indemnizaţiilor aferente anului 2011. (Anexa I)

                        II. Într-o altă orientare jurisprudenţială, s-a considerat că, în anul 2011, indemnizaţiile reparatorii şi cele lunare, prevăzute de Legea nr. 341/2004, modificată şi completată se determină prin aplicarea coeficienţilor prevăzuţi de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din acest act normativ la valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, în cuantum de 1836 lei, prevăzut de art. 16 alin.(2) din Legea nr. 12/2010 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

                        În motivarea acestei opinii, s-a reţinut că art. 4 alin. (2), (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată prin care se indică algoritmul de calcul al indemnizaţiilor cuprind norme de trimitere la dispoziţii din legile anuale privind bugetul asigurărilor sociale de stat, completându-se cu prevederile acestor din urmă acte normative în care este stabilit cuantumul salariului mediu brut ce a stat la baza fundamentării  bugetului asigurărilor sociale de stat.

                        Întrucât norma de trimitere este extrem de clară în a face referire la noţiunea de „salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, iar nu la noţiuni echivalente, precum aceea de „câştig salarial mediu brut”, utilizată de     art. 15 din Legea nr. 287/2010 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, rezultă că legiuitorul a intenţionat folosirea, în paralel, a două noţiuni economice având un înţeles diferit, la a căror cuantificare s-au folosit indicatori economici diferiţi.

                        S-a reţinut şi că, potrivit normelor de tehnică legislativă, cuprinse în art. 50 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicată, la modificarea, completarea sau abrogarea unor dispoziţii la care s-a făcut trimitere, în actul de modificare, completare sau abrogare trebuie avută în vedere situaţia juridică a normei de trimitere.

                        Dacă legiuitorul ar fi intenţionat ca, în toate reglementările care fac trimitere la „salariul mediu brut”, această noţiune să fie înlocuită  cu aceea de „câştig mediu brut”, ar fi făcut această menţiune în cuprinsul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, act normativ în care se utilizează pentru prima dată un atare termen.

                        Or, necuprinzând o normă în acest sens, rezultă că legiuitorul a intenţionat folosirea, în paralel, a două noţiuni economice care au un înţeles diferit şi la a căror cuantificare s-au folosit indicatori economici diferiţi.

                        În această situaţie nu există un vid de reglementare, întrucât Legea nr. 341/2004, modificată şi completată care consfinţeşte dreptul reclamanţilor la indemnizaţii reparatorii şi indemnizaţii lunare face o trimitere clară şi fără echivoc la noţiunea de „salariu mediu brut” care există, în continuare, din punct de vedere legislativ.

                         Nu se poate susţine nici incidenţa unui eveniment legislativ implicit, întrucât potrivit art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, aceste evenimente nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziţii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres.

                         Or, faţă de legile generale, de stabilire a bugetului asigurărilor sociale de stat, Legea nr. 341/2004 are un caracter special, ceea ce exclude aplicarea dispoziţiilor art. 67 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, potrivit cărora, în cazuri deosebite, în care la elaborarea şi adoptarea unei reglementări nu a fost posibilă identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma că acestea au făcut obiectul modificării, completării ori abrogării lor implicite.

                        În acest sens au fost invocate şi dispoziţiile art. unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale, text în care se arată că sintagma „salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” se înlocuieşte cu sintagma „câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” doar în cuprinsul Cap. IV din Legea nr. 329/2009, modificată şi completată.

                        Dacă legiuitorul ar fi dorit această înlocuire şi în alte acte normative din domeniul asigurărilor sociale, ar fi prevăzut aceasta în mod expres, astfel încât, faţă de redactarea restrictivă a dispoziţiilor art. unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011, câştigul salarial mediu brut prevăzut de art. 15 din Legea nr. 287/2010 nu poate fi aplicat într-un alt domeniu decât cel indicat de ordonanţă, iar în aplicarea legii, nu se poate adăuga la textul acesteia. (Anexa II)

                        III. Într-o a treia orientare jurisprudenţială, s-a considerat că, în anul 2011, indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, modificată şi completată se determină prin raportarea coeficienţilor prevăzuţi de art. 4 alin. (4)  şi art. 5 alin. (1) lit. m) din acest act normativ la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, în cuantum de 2022 lei, prevăzut de art. 15 din legea nr. 287/2010.

                        În motivarea acestor soluţii, s-a arătat că dispoziţiile art. 4 din Legea nr.341/2004, modificată şi completată conţin norme de trimitere la prevederile legii bugetului asigurărilor  sociale de stat, corespunzătoare anilor pentru care se face plata, iar prin modificarea conţinutului normei de referinţă, se modifică şi norma de trimitere, fără a fi necesară o prevedere expresă în acest sens.

                        Împrejurarea că, în cuprinsul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 nu se mai regăseşte noţiunea de „salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, ci aceea de „câştig salarial mediu brut” nu este de natură a conduce la concluzia că legiuitorul ar fi avut în vedere o altă instituţie juridică, întrucât interpretarea legii trebuie făcută în sensul aplicării sale.

                        În plus, nicio dispoziţie legală nu defineşte cele două noţiuni, de „salariu mediu brut” şi, respectiv, de „câştig salarial mediu brut”, astfel încât se poate considera, din perspectiva aplicării legii, că acestea au acelaşi înţeles.

                        De asemenea, Legea nr. 341/2004, modificată şi completată nu poate fi lipsită de efecte din cauza unor necorelări terminologice, intervenite în urma  înlocuirii unui termen de referinţă cu altul, esenţial fiind faptul că, indemnizaţia prevăzută de acest act normativ se raportează la indicatorul care fundamentează bugetul asigurărilor sociale de stat.

                        De altfel, raţiunea legiuitorului a fost aceea ca, indemnizaţiile reparatorii şi lunare să se calculeze în funcţie de un indicator de referinţă (suma care se are în vedere la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în care se face plata), indiferent de modul în care acesta este denumit – „câştig salarial mediu brut” ori „salariu mediu brut”.

                        În consecinţă, chiar dacă art. unic al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 se referă doar la Cap. IV din Legea nr. 329/2009, modificată şi completată, din expunerea de motive a ordonanţei, rezultă că adoptarea sa a fost determinată de faptul că, în unele reglementări, se face referire la indicatorul „salariul mediu brut”, indicator care nu mai este folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Deci, intenţia legiuitorul a fost de a înlocui această noţiune cu aceea de „câştig salarial mediu brut”.

                        Contrar, s-ar ajunge ca Legea nr. 314/2004, modificată şi completată să nu mai poată fi aplicată în partea referitoare la stabilirea indemnizaţiilor, iar drepturile reclamanţilor să fie golite de conţinut în lipsa unei valori a indicatorului de referinţă pentru determinarea acestora.

                        În cadrul acestei opinii s-a considerat şi că, măsura de majorare cu 15% a cuantumului indemnizaţiilor aflate în plată în luna octombrie 2010, începând cu data de 1 ianuarie 2011, prevăzută de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 trebuie corelată cu modalitatea în care Legea nr. 341/2004 reglementează calculul indemnizaţiilor.

                        Fiind un act normativ special, Legea nr. 341/0004 trebuie aplicată cu prioritate şi  nu poate fi considerată modificată din perspectiva art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010.

                        Întrucât în cuprinsul acestui din urmă act normativ nu se face nicio referire cu privire la modul de calcul al indemnizaţiilor, rezultă că acesta rămâne cel prevăzut de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată, intenţia legiuitorului fiind aceea de a restitui beneficiarilor reducerea de 15% operată asupra cuantumului acestor drepturi în anul 2010.

                        Aceasta înseamnă că, pentru anul 2011, s-a constatat că se poate înlătura măsura reducerii indemnizaţiilor cu 15%, existând posibilitatea bugetară de a se reveni la situaţia anterioară acestei diminuări, fără a fi înlăturat  algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 341/2004 constând în aplicarea coeficienţilor prevăzuţi de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din acest act normativ la valoarea câştigului salarial mediu brut, prevăzută de art. 15 din Legea nr. 287/2010. (Anexa III)

       Apreciez prima orientare jurisprudenţială ca fiind în acord cu litera şi spiritul  legii, pentru următoarele considerente:

            Prin Legea nr. 341/2004 s-a adoptat un ansamblu de măsuri, în semn de gratitudine faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

            În cadrul acestor măsuri, a fost instituit un sistem reparatoriu sub forma unor indemnizaţii băneşti al căror cuantum se determină potrivit algoritmului prevăzut de art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată.

            Astfel, potrivit art. 4 alin. (1) teza I din acest act normativ, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite beneficiază de o indemnizaţie lunară reparatorie calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în care se face plata, numai dacă au un venit mai mic decât acest salariu mediu brut.

            Totodată, prin art. 5 alin. (1) lit. m) din acelaşi act normativ s-a prevăzut, în favoarea persoanelor indicate în cuprinsul art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1), respectiv cele care au obţinut titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi urmaşii de erou – martir, dreptul la o indemnizaţie lunară, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6 calculat la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. 

            În contextul crizei economice, a fost adoptată Legea nr. 118 din 30 iunie 2010, privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, iar prin art. 14 alin. (1) lit. d) s-a dispus reducerea cu 15% a indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

       Perioada de aplicabilitate a acestui act normativ a fost cuprinsă în intervalul  3 iulie 2010 -31 decembrie 2010.

        Prin art.16 din Legea nr. 118/2010 s-a prevăzut că, începând cu data de 1 ianuarie 2011 urmează a se aplica politici sociale şi de personal care să asigure încadrarea în nivelul cheltuielilor bugetare rezultate ca urmare a aplicării măsurilor de reducere a acestora adoptate în cursul anului 2010, în condiţiile Legii-cadru nr. 330/2009, precum şi cu respectarea prevederilor legii bugetului de stat şi ale legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011.

                        În considerarea acestor din urmă dispoziţii legale, prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 s-a dispus ca, începând cu luna ianuarie 2011, să fie majorate cu 15%  drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d) şi alin. (4), art. 13 şi 14  din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, faţă de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010.

                        Din aceste drepturi fac parte şi indemnizaţiile lunare reparatorii, precum şi indemnizaţiile lunare prevăzute de art.4 alin. (4) şi art.5 alin.(1) lit. m) din Legea nr.341/2004, modificată şi completată.

             Acordarea acestei majorări se circumscrie unor măsuri de corecţie, aplicate în cursul anului 2011, în contextul economic, invocat de legiuitor în expunerea de motive a Legii nr. 285/2010  în care se arată că efectele măsurilor stabilite prin Legea nr. 118/2010 nu au fost absorbite la nivelul preconizat.

                        Pe această cale nu s-a urmărit revenirea la algoritmului de calcul prevăzut de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată şi determinarea cuantumului indemnizaţiilor prin raportarea coeficienţilor prevăzuţi de aceste norme la indicatorul economic ce a stat la baza fundamentării bugetului asigurărilor sociale de stat din anul 2011, indiferent de modul în care acesta a fost consacrat legislativ ori configurat economic, ci recuperarea unei părţi din reducerile operate în cursul anului 2010.

                        În acest context, prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 s-au instituit norme  speciale, cu caracter temporar potrivit cărora, prin derogare de la regula generală instituită prin Legea nr. 341/2004, modificată şi completată, indemnizaţiile reparatorii şi cele lunare nu se mai determină, în anul 2011 pe baza algoritmului prevăzut de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, ci prin majorarea cu 15% a cuantumului aflat în plată în luna octombrie  2010.

                        Rezolvarea conflictului generat de existenţa concomitentă, în anul 2011, a două acte normative care reglementează acelaşi aspect se realizează prin aplicarea cu prioritate a actului normativ special şi derogatoriu, în virtutea principiului specialia generalibus derogant.

                        Aşadar, normele speciale conţinute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 sunt aplicabile cu prioritate faţă de cele cuprinse în Legea nr. 341/2004, modificată şi completată, ca lege generală.

                        Pornind de la această rezolvare a raportului dintre cele două acte normative care au avut, în anul 2011, un element comun de reglementare, respectiv stabilirea indemnizaţiilor reparatorii şi a celor lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004,  se observă că soluţiile jurisprudenţiale adoptate în celelalte două orientări observate prin care se dă prevalenţă algoritmului de calcul prevăzut de Legea nr. 341/2004, inversează raportul dintre legea specială şi cea generală şi o aplică pe aceasta din urmă, ceea ce nu corespunde nici conţinutului normativ al art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 şi nici spiritului reglementării.

                        Astfel, analiza reglementărilor care s-au succedat aplicării Legii nr. 285/2010, demonstrează că voinţa legiuitorului a fost consecventă şi în anii 2012 – 2013.

                        În contextul instituirii unui set de măsuri financiare în domeniul bugetar, de adaptare la condiţiile economice şi sociale existente în această perioadă, incluzând şi reducerea ori limitarea unor cheltuieli bugetare destinate plăţii unor drepturi băneşti[1], s-au adoptat reglementări similare, respectiv: art. II – art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea de aprobare nr. 283/2011 prin care s-a stabilit că, în anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 14 din Legea nr. 118/2010, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011 şi art. II – art. 18 din aceeaşi ordonanţă prin care s-a stabilit că, în anul 2012, indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată nu se mai acordă.

                        Tot astfel, potrivit art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, cuantumul drepturilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 118/2010, modificată şi completată a fost majorat, începând cu luna iunie 2012, cu 2,3% faţă de cuantumul aflat în plată în luna mai 2012, fără a depăşi nivelul în vigoare în luna iunie 2010.

                        Pentru anul 2013, potrivit dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, drepturile prevăzute la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012 au fost menţinute în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012.

                        Unele dintre aceste soluţii legislative au fost analizate de Curtea Constituţională atât în cadrul controlului anterior, cât şi al celui posterior de constituţionalitate, iar în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional s-a stabilit că, deşi temeiul moral al acordării beneficiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, aceasta nu constituie, totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Ca atare, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criterii de acordare a indemnizaţiilor reparatorii, fiind liber să aprecieze asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi asupra condiţiilor şi criteriilor de acordare, ţinând seama de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului[2].

                        Nu se poate reţine nici considerentul exprimat în cea de-a treia orientare jurisprudenţială, potrivit căruia legiuitorul ar fi intenţionat revenirea la modul de calcul al indemnizaţiilor prin utilizarea algoritmului prevăzut de Legea nr. 341/2004, iar textul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 a avut  doar semnificaţia restituirii diminuării cu 15% operate asupra acestor indemnizaţii în cursul anului 2010 care se adaugă la majorarea rezultată din aplicarea coeficienţilor prevăzuţi de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 341/2004 la suma de 2022 lei, reprezentând câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011.

                        Astfel, din cele expuse anterior, rezultă că reducerea cu 15% operată în temeiul Legii nr. 118/2010 a fost recuperată în baza unor măsuri legislative ulterioare Legii nr. 285/2010, astfel încât, în luna iunie 2012, indemnizaţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 118/2010 au atins nivelul avut în luna iunie 2010, fără a-l putea depăşi în mod legal.

                        Ca atare, din perspectiva raţionamentului juridic la care achiesăm, observăm că nu prezintă relevanţă, pentru anul 2011, indicatorul economic utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent acestui an, de vreme ce legiuitorul a înţeles să stabilească, prin acte normative derogatorii,  cu caracter temporar, un alt mod de calcul al indemnizaţiilor reparatorii şi lunare, iar acesta nu mai include în algoritmul utilizat variabila anuală, reprezentată de salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care se face plata drepturilor, ci constă în acordarea periodică a unor majorări exprimate în cote procentuale, prin raportare la cuantumul indemnizaţiilor, aflat în plată, în anumite perioade de referinţă.

 

          În concluzie, în  interpretarea  şi  aplicarea  dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată raportate  la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr.341/2004, modificată şi completată se calculează, în anul 2011, prin majorarea cu 15% a cuantumului indemnizaţiei  aflat în plată în luna octombrie 2010.

 

*

*                *

 

Pentru aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 517 din Codul de procedură civilă solicit admiterea recursului în interesului legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

 

 

PROCUROR GENERAL

Tiberiu- Mihail Niţu


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: KRONSTADT. din Septembrie 22, 2013, 16:49:21
[size=140pt]  domnului "florin1989" şi celorlalţi colegi cu studii juridice:

în timpul "luptei" mele cu balaurul numit statul român am găsit numeroase referiri la faptul că legea specială "bate" legea ordinară.

iată dilema mea: legea 341 este o lege specială.
ÎNTREBARE: ce "rang" are o O.U.G. ?( bănuiţi voi ce am în minte );
dar o "ordonanţă" SIMPLĂ?

 NU CUMVA SE ÎNCADREAZĂ TOT LA "specială"???
şi, DACĂ AR FI AŞA: care are "întâietate"?

în cazul unui "conflict" între o lege specială şi una ordinară CEA SPECIALĂ O "BATE" pe cealaltă.

 CE SE ÎNTÂMPLĂ ATUNCI CÂND CONFLICTUL ESTE ÎNTRE DOUĂ "SPECIALE"??

mulţumesc anticipat[/size]

Legea 341/2004 este lege ordinara nu lege speciala, asa lege asa ordonata!
 Legea de modificare a legii 341 este lege ordinară, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională în acest caz.
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.7670;wap2


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 22, 2013, 17:37:26
[size=140pt]  domnului "florin1989" şi celorlalţi colegi cu studii juridice:

în timpul "luptei" mele cu balaurul numit statul român am găsit numeroase referiri la faptul că legea specială "bate" legea ordinară.

iată dilema mea: legea 341 este o lege specială.
ÎNTREBARE: ce "rang" are o O.U.G. ?( bănuiţi voi ce am în minte );
dar o "ordonanţă" SIMPLĂ?

 NU CUMVA SE ÎNCADREAZĂ TOT LA "specială"???
şi, DACĂ AR FI AŞA: care are "întâietate"?

în cazul unui "conflict" între o lege specială şi una ordinară CEA SPECIALĂ O "BATE" pe cealaltă.

 CE SE ÎNTÂMPLĂ ATUNCI CÂND CONFLICTUL ESTE ÎNTRE DOUĂ "SPECIALE"??

mulţumesc anticipat[/size]

Legea 341/2004 este lege ordinara nu lege speciala, asa lege asa ordonata!
 Legea de modificare a legii 341 este lege ordinară, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională în acest caz.
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.7670;wap2


 " 3. Norme juridice civile generale şi norme juridice civile speciale

în funcţie de întinderea câmpului de aplicare, normele de drept civil se împart în norme generale şi norme speciale.

Prin norme de drept civil generale desemnăm acele norme care se aplică în toate cazurile şi în orice materie, dacă o dispoziţie legală nu prevede altfel.

Normele de drept civil sunt speciale dacă îşi găsesc aplicare numai în cazurile expres stabilite de lege.

Calificarea unei norme de drept civil ca specială sau generală prezintă importanţă practică deosebită, deoarece norma generală reprezintă situaţia de drept comun, iar norma specială constituie excepţia, astfel încât trebuie respectate două reguli: norma specială derogă de la norma generală - specialia generalibus derogant, norma generală nu derogă de la norma specială - generaţia specialibus non derogant.

Fiind derogatorie de la norma generală, rezultă că norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim în faţa unui caz ce intră sub incidenţa prevederilor sale, deci norma specială se aplică prioritar faţă de norma generală, chiar şi atunci când norma specială este mai veche decât norma generală.

Pe cale de consecinţă, ar trebui să se admită că o normă de drept civil specială nu poate fi modificată sau abrogată decât expres (şi direct) de o normă generală ulterioară. Această concluzie rezultă şi din regula exprimată mai sus prin adagiul generaţia specialibus non derogant, în sensul că, dacă norma generală (ulterioară) nu derogă de la norma specială (anterioară), înseamnă că aceasta din urmă nu a fost modificată sau abrogată.

Pentru aspectele pe care nu le reglementează, norma specială se completează cu normele generale în materie, iar nu cu alte norme afară de cazurile expres prevăzute de lege. Această concluzie este impusă de însăşi regula specialia generalibus derogant, în sensul că, fiind derogatorie de la dreptul comun, norma specială este de strictă interpretare şi aplicare, deci nu poate fi aplicată, prin analogie, la situaţiile ce nu se încadrează în prevederile sale, aceste situaţii urmând a fi guvernate de normele generale.

În acest sens, art. 10 C.civ. prevede că „legile care derogă de la o dispoziţie generală (...) se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege”. Cu toate acestea, există o derogare de la regula instituită de art. 10 C.civ. şi anume cazul contractelor nenumite. Astfel, potrivit art. 1168 C.civ., contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile care reglementează contractul în general (dreptul comun în materie de contracte), iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult. "


Sinteti in confuzie.Amestecati doua criterii de clasificare diferite.

 A. In functie de cimpul de aplicare sau domeniul de aplicare legile se impart in legi generale si legi speciale.Definitia este data mai sus.
 B. Dupa criteriul importantei si interesul general si al ierarhiei legislative se impart in 3 categorii/tipuri :
   1. Legi constitutionale,
   2. Legi organice ;
   3. Legi organice.
 " Conceptul De Lege

    Pentru ca statul să funcţioneze, ceea ce înseamnă că se exercită puterea politică a cetăţenilor, este necesar ca valorile sociale să aibă o exprimare practică, adică să se regăsească în relaţiile sociale care se dezvoltă între cetăţeni. Relaţiile sociale derivând din valori sociale fundamentale se dezvoltă având ca temei legea, act juridic adoptat de parlamentari-reprezentaţii cetăţenilor-şi care are o forţă juridică inferioară constituţiei.

Legea este actul normativ, format din norme juridice, investite cu forţă juridică inferioară constituţiei însă superioară celorlalte norme juridice şi care reglementează relaţii sociale ce decurg din valorile sociale fundamentale (ex. Legea îvăţământului care reprezintă o aplicare a valorii sociale constând în dreptul fundamental al educaţiei fiecărui individ).

Există trei tipuri de legi:

• legi constituţionale
• legi organice
• legi ordinare.

a) Legile constituţionale sunt cele care privesc revizuirea Constituţiei. După adoptarea ei de către Parlament, se supune aprobării cetăţenilor, prin referendum,la intrarea în vigoare devine parte integrantă a Constituţiei.

b) Legile organice sunt cele adoptate de Parlament în domeniile de importanţă vitală pentru funcţionarea statului şi care sunt strict enumerate în art.72 alin.3 din Constituţie. Astfel prin lege organică se reglementează:

• sistemul electoral,
• organizarea şi funcţionarea partidelor politice,
• organizarea şi desfăşurarea referendumului,
• organizarea Guvernului şi a Consilului Suprem de Apărare al Ţării,
• regimul stării de asediu şi al celui de urgenţă,
• infracţiunile, pedepsele şi regimul de executare a acestora,
• acordarea amnistiei sau a graţierii collective,
• organizarea şi fincţionarea Consilului Superior al Magistaturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi,
• statutul funcţionarilor publici,
• contenciosul administrative,
• regimul juridic general al proprietăţii şi moştenirii,
• regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială,
• organizarea generală a învăţământului,
• regimul general al cultelor,
• oraganizarea administraţiei locale, a teritorului, precum şi regimul general privind autonomia locală,
• modul de stabilire a zonelor economice exclusive,
• celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi ordinare.

Legea organică se adoptă prin votul majorităţii membrilor fiecărei camere legislative-Camera Deputaţilor şi Camera Senatului.

c) Legea ordinară- este adoptată de Parlament pentru a reglementa domenii sociale de importanţă mai redusă pentru care nu este necesară adoptarea unei legi organice. Legea ordinară se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţa fiecărei camere legislative."

 bibl. Teoria Generala a Dreptului.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Septembrie 22, 2013, 18:10:14
domnule florin,
spuneti: "OUG devine lege prin legea de aprobare in parlament deci are putere juridica de lege"
ok. asta ştiam.
DAR ORDONANŢA SIMPLĂ ( nr. 29/2013 e simplă nu de urgenţă???


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 22, 2013, 18:17:04

" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.7670;wap2 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 22, 2013, 18:28:18

 " În baza legii de abilitare, nu se adoptă ordonanţe de urgenţă



Ştirile apărute în unele cotidiene, potrivit cărora Guvernul va adopta ordonanţe de urgenţă, în temeiul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în perioada vacanţei parlamentare, dar mai ales, confuzia pe care unii oameni politici o fac între ordonanţele simple şi ordonanţele de urgenţă m-au determinat să fac următoarele precizări:

Articolul 114 din Constituţie, referitor la „delegarea legislativă” reglementează adoptarea de către Guvern a două tipuri de acte normative: ordonanţele simple -alin.(1)-(3) şi ordonanţele de urgenţă- alin.(4).

Potrivit art.114 alin.(1), „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Înţelegem din textul constituţional că Guvernul poate adopta ordonanţe numai în ipoteza în care primeşte această putere de la Parlament, cu alte cuvinte numai dacă există o lege specială de abilitare. Dacă nu există această lege de abilitare, Guvernul nu are un temei legal pentru a da ordonanţe simple! Prin urmare, în legătură cu acest tip de act normativ, trebuie reţinute următoarele aspecte:

1. Pentru ca Guvernul să poată emite ordonanţe simple (le numim ordonanţe simple, pentru a le deosebi de ordonanţele de urgenţă) este nevoie ca Parlamentul să voteze o lege specială de abilitare;
2. Guvernul nu poate emite ordonanţe simple în domeniile care fac obiectul legilor organice
3. legea de abilitare trebuie să stabilească în mod obligatoriu domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe,
4. dacă legea de abilitare o solicită, ordonanţele vor fi supuse aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare
5. o nerespectare a acestui termen atrage încetarea efectelor ordonanţei.

Nu acelaşi este regimul juridic al ordonanţelor de urgenţă, tip de act normativ care se bucură de o atenţie deosebită din partea presei, dar care este de multe ori confundat cu ordonanţele simple, nu numai de ziarişti, ci şi de politicieni.

Potrivit art.114 alin.(4), „în cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.”

Reţinem aşadar, că ordonanţele de urgenţă se pot emite numai în cazuri excepţionale, când, în mod obiectiv, nu a fost posibilă adoptarea unei legi de abilitare sau a unei legi cu procedura de urgenţă, nici chiar prin modalitatea angajării răspunderii Guvernului cu privire la un proiect de lege. Dacă însă, pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă, Guvernul nu are nevoie de o lege de abilitare (iată principala deosebire faţă de ordonanţele simple!), trebuie subliniat că el este obligat, pentru ca aceste ordonanţe să intre în vigoare, să le depună spre aprobare la Parlament. În cazul ordonanţelor simple, am văzut că numai dacă legea de abilitare o solicită, ordonanţele vor fi supuse aprobării Parlamentului.

O deosebire importantă între ordonanţele simple şi ordonanţele de urgenţă este reprezentată şi de domeniile în care acestea pot fi adoptate. Observăm că, dacă art.114 alin.(1) din Constituţie prevede că prin ordonanţe simple emise în baza legii de abilitare nu pot fi reglementate domenii care fac obiectul legilor organice, art.114 alin.(4) care se referă la ordonanţele de urgenţă, nu face această menţiune. Prin urmare, deducem, aplicând principiul de drept „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”- „unde legea nu distinge, nici noi nu distingem” , că interdicţia reglementării prin ordonanţă, în domenii rezervate legii organice, nu este aplicabilă ordonanţei de urgenţă, fapt statuat, în numeroase rânduri, şi de Curtea Constituţională.

Iată aşadar, că între cele două tipuri de acte normative sunt diferenţe majore, necunoaşterea acestora determinându-i pe unii oameni politici să facă, uneori, declaraţii lipsite de orice temei, iar pe reprezentanţii mass-media să le publice fără a le verifica.

Purtătorul de cuvânt al
Ministerului pentru relaţia cu Parlamentul,
IONUŢ CÎRJAN "

 


Intre OG si OUG singura diferenta este ca pentru situatii exceptionale, care impun urgenta , ele se numesc ordonante de urgenta.

OUG poate reglementa si domenii care apartin legilor organice! Prin urmare are un domeniu de aplicare largit.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Septembrie 22, 2013, 18:33:44

" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.7670;wap2 "

  mulţumesc că m-aţi SEMI-luminat ( încă nu sunt "luminat" pe de-a întregul  ???)

am descis lista la care faceţi trimitere cu link-ul de mai sus. CE E CU EA?  văd că este recentă: Ianuarie 29, 2013, dar nu îmi dau seama ce reprezintă. este cumva lista cu cei trimişi în instanţă?


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 22, 2013, 18:37:09

" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.7670;wap2 "

  mulţumesc că m-aţi SEMI-luminat ( încă nu sunt "luminat" pe de-a întregul  ???)

am descis lista la care faceţi trimitere cu link-ul de mai sus. CE E CU EA?  văd că este recentă: Ianuarie 29, 2013, dar nu îmi dau seama ce reprezintă. este cumva lista cu cei trimişi în instanţă?
NU.Era o discutie anterioara despre legi generale si legi speciale.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Marius din Septembrie 23, 2013, 14:17:20
Recurs în interesul legii cu privire la indemnizaţiile de revoluţionar (http://wp.me/pjejF-46x)


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 24, 2013, 11:20:46

 " http://www.juridice.ro/90021/aspecte-privind-constitutionalitatea-recursului-in-interesul-legii-si-a-deciziilor-pronuntate-in-aceasta-procedura.html ""


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Septembrie 24, 2013, 13:15:09

 " http://www.juridice.ro/90021/aspecte-privind-constitutionalitatea-recursului-in-interesul-legii-si-a-deciziilor-pronuntate-in-aceasta-procedura.html ""


MULŢUMESC FRUMOS


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Septembrie 24, 2013, 13:52:21

 " http://www.juridice.ro/90021/aspecte-privind-constitutionalitatea-recursului-in-interesul-legii-si-a-deciziilor-pronuntate-in-aceasta-procedura.html ""


MULŢUMESC FRUMOS
nu vreau să fiu PREA insistent dar, după ce am citit documentul apar nişte întrebări:
în document am găsit că: "Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
 în noul CPC scrie:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; "

 ca să înţelegeţi "durerea" mea întrebarea care se pune este următoarea:
să zicem că ÎCCJ admite recursul procurorului general.
   este posibil ca băieţii veseli ai regimului să atace hotărârile prin care am primit diferenţa de bani caculată greşit ( aşa AU HOTĂRÂT JUDECĂTORII nu zic eu) pe anul 2011 PRIN REVIZUIRE??

  şi apoi să ne ceară banii înapoi? ???

  mulţumesc încă o dată pentru  răspunsuri şi RĂBDARE :)


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: burada lrm 00264 din Septembrie 24, 2013, 15:03:00

 " http://www.juridice.ro/90021/aspecte-privind-constitutionalitatea-recursului-in-interesul-legii-si-a-deciziilor-pronuntate-in-aceasta-procedura.html ""


MULŢUMESC FRUMOS
nu vreau să fiu PREA insistent dar, după ce am citit documentul apar nişte întrebări:
în document am găsit că: "Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
 în noul CPC scrie:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; "

 ca să înţelegeţi "durerea" mea întrebarea care se pune este următoarea:
să zicem că ÎCCJ admite recursul procurorului general.
   este posibil ca băieţii veseli ai regimului să atace hotărârile prin care am primit diferenţa de bani caculată greşit ( aşa AU HOTĂRÂT JUDECĂTORII nu zic eu) pe anul 2011 PRIN REVIZUIRE??

  şi apoi să ne ceară banii înapoi? ???

  mulţumesc încă o dată pentru  răspunsuri şi RĂBDARE :)

        Alex.....ai primit si am primit acei bani nu prin vointa si "bunavointa" Casei de Pensii ci printr-o sentinta definitiva irevocabila si executorie,si,daca-mi aduc bine aminte si ultima data in cauza,dupa aceea justitiei ridicandu-i-se putin carpa de pe ochi cat sa ia aminte la neimplicatea politicului.In acest caz......mortul de la groapa......


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Septembrie 24, 2013, 15:18:31
 domnule "burada".

  spuneţi: "In acest caz......mortul de la groapa......"

tocmai că există ??? ???, PROBABIL nu sigur, varianta "învierii" mortului. De aici şi întrebarea mea adresată cunoscătorilor în domeniu ( citeşte te rog cu atenţie ce spune noul cod de procedură civilă în articolul din postare, mai ales că, aşa cum putem toţi constata kk-ţii ăştia AR FACE ( şi chiar fac ) ORICE NUMAI SĂ NE VADĂ CU FLORI PE PIEPT


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 24, 2013, 20:16:44

 " http://www.juridice.ro/90021/aspecte-privind-constitutionalitatea-recursului-in-interesul-legii-si-a-deciziilor-pronuntate-in-aceasta-procedura.html ""


MULŢUMESC FRUMOS
nu vreau să fiu PREA insistent dar, după ce am citit documentul apar nişte întrebări:
în document am găsit că: "Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
 în noul CPC scrie:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; "

 ca să înţelegeţi "durerea" mea întrebarea care se pune este următoarea:
să zicem că ÎCCJ admite recursul procurorului general.
   este posibil ca băieţii veseli ai regimului să atace hotărârile prin care am primit diferenţa de bani caculată greşit ( aşa AU HOTĂRÂT JUDECĂTORII nu zic eu) pe anul 2011 PRIN REVIZUIRE??

  şi apoi să ne ceară banii înapoi? ???

  mulţumesc încă o dată pentru  răspunsuri şi RĂBDARE :)

        Alex.....ai primit si am primit acei bani nu prin vointa si "bunavointa" Casei de Pensii ci printr-o sentinta definitiva irevocabila si executorie,si,daca-mi aduc bine aminte si ultima data in cauza,dupa aceea justitiei ridicandu-i-se putin carpa de pe ochi cat sa ia aminte la neimplicatea politicului.In acest caz......mortul de la groapa......
Alex63 , citind cu atentie si cu rigurozitate inginereasca vei observa urmatoarele :
       1. nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
       2. Hotaririle judecatoresti trebuie pronuntate in aceiasi cauza ,in care ai fost parte si o hotarire potrivnica incalca autoritatea de lucru judecat a primei instante.
       Din premisele de mai sus rezulta ca nu sint intrunite conditiile pentru a ne incadra in ipoteza art. 509 pct 8 din NCPC.Deci nu se poate revizui o hotarire in temeiul unui RIL, nefiind parte in RIL , nu exista cele ndoua hotariri potrivnice in care rev. -ul ar fi parte.NU! Nu se poate revizui!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Septembrie 25, 2013, 18:51:59

 " http://www.juridice.ro/90021/aspecte-privind-constitutionalitatea-recursului-in-interesul-legii-si-a-deciziilor-pronuntate-in-aceasta-procedura.html ""


MULŢUMESC FRUMOS
nu vreau să fiu PREA insistent dar, după ce am citit documentul apar nişte întrebări:
în document am găsit că: "Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
 în noul CPC scrie:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; "

 ca să înţelegeţi "durerea" mea întrebarea care se pune este următoarea:
să zicem că ÎCCJ admite recursul procurorului general.
   este posibil ca băieţii veseli ai regimului să atace hotărârile prin care am primit diferenţa de bani caculată greşit ( aşa AU HOTĂRÂT JUDECĂTORII nu zic eu) pe anul 2011 PRIN REVIZUIRE??

  şi apoi să ne ceară banii înapoi? ???

  mulţumesc încă o dată pentru  răspunsuri şi RĂBDARE :)

        Alex.....ai primit si am primit acei bani nu prin vointa si "bunavointa" Casei de Pensii ci printr-o sentinta definitiva irevocabila si executorie,si,daca-mi aduc bine aminte si ultima data in cauza,dupa aceea justitiei ridicandu-i-se putin carpa de pe ochi cat sa ia aminte la neimplicatea politicului.In acest caz......mortul de la groapa......
Alex63 , citind cu atentie si cu rigurozitate inginereasca vei observa urmatoarele :
       1. nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
       2. Hotaririle judecatoresti trebuie pronuntate in aceiasi cauza ,in care ai fost parte si o hotarire potrivnica incalca autoritatea de lucru judecat a primei instante.
       Din premisele de mai sus rezulta ca nu sint intrunite conditiile pentru a ne incadra in ipoteza art. 509 pct 8 din NCPC.Deci nu se poate revizui o hotarire in temeiul unui RIL, nefiind parte in RIL , nu exista cele ndoua hotariri potrivnice in care rev. -ul ar fi parte.NU! Nu se poate revizui!

OK!
Multumesc frumos!!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: ilcutgm89 din Septembrie 25, 2013, 19:14:47

 " http://www.juridice.ro/90021/aspecte-privind-constitutionalitatea-recursului-in-interesul-legii-si-a-deciziilor-pronuntate-in-aceasta-procedura.html ""


MULŢUMESC FRUMOS
nu vreau să fiu PREA insistent dar, după ce am citit documentul apar nişte întrebări:
în document am găsit că: "Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
 în noul CPC scrie:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; "

 ca să înţelegeţi "durerea" mea întrebarea care se pune este următoarea:
să zicem că ÎCCJ admite recursul procurorului general.
   este posibil ca băieţii veseli ai regimului să atace hotărârile prin care am primit diferenţa de bani caculată greşit ( aşa AU HOTĂRÂT JUDECĂTORII nu zic eu) pe anul 2011 PRIN REVIZUIRE??

  şi apoi să ne ceară banii înapoi? ???

  mulţumesc încă o dată pentru  răspunsuri şi RĂBDARE :)

        Alex.....ai primit si am primit acei bani nu prin vointa si "bunavointa" Casei de Pensii ci printr-o sentinta definitiva irevocabila si executorie,si,daca-mi aduc bine aminte si ultima data in cauza,dupa aceea justitiei ridicandu-i-se putin carpa de pe ochi cat sa ia aminte la neimplicatea politicului.In acest caz......mortul de la groapa......
Alex63 , citind cu atentie si cu rigurozitate inginereasca vei observa urmatoarele :
       1. nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
       2. Hotaririle judecatoresti trebuie pronuntate in aceiasi cauza ,in care ai fost parte si o hotarire potrivnica incalca autoritatea de lucru judecat a primei instante.
       Din premisele de mai sus rezulta ca nu sint intrunite conditiile pentru a ne incadra in ipoteza art. 509 pct 8 din NCPC.Deci nu se poate revizui o hotarire in temeiul unui RIL, nefiind parte in RIL , nu exista cele ndoua hotariri potrivnice in care rev. -ul ar fi parte.NU! Nu se poate revizui!

OK!
Multumesc frumos!!

 In schimb dezlegarea data se aplica in mod obligatoriu de la data aparitiei in Monitorul Oficial.

 Am afirmat inainte ca paradoxal RIL ar putea fi in favoarea noastra si am fost intrebat asupra motivelor.

 Eu cred ca fiind un act normativ special, Legea 341 trebuie aplicata cu prioritate si nu poate fi modificata in perspectiva art.10 alin.(1) din Legea 285/2010.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 26, 2013, 00:24:56

" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=586.msg139341#msg139341 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Septembrie 30, 2013, 21:13:52

 Elementele actiunii civile

 " Elementele acţiunii civile   PDF   Imprimare   E-mail

Acţiunea civilă este definită ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza protecţia judiciară a drepturilor şi intereselor civile ocrotite de lege.
Atât în legislaţie, cât şi în practica judiciară, există, în afara noţiunilor de drept subiectiv şi drept de acţiune, noţiunea de drept la acţiune.
În literatura juridică este dominantă concepţia potrivit căreia dreptul la acţiune ar avea un sens procesual (posibilitatea unei persoane de a se adresa instanţei de judecată) şi un sens material (posibilitatea reclamantului de a obţine recunoaşterea sau realizarea dreptului său contestat prin constrângerea juridică a pârâtului).
Elementele acţiunii civile
Acţiunea civilă are trei elemente şi anume părţile, obiectul şi cauza.



a) Părţile acţiunii civile
Acţiunea civilă nu poate fi concepută fără existenţa cel puţin unei persoane – fizice sau juridice – care să fie interesată în protecţia dreptului subiectiv. Această persoană este cea care se pretinde titularul dreptului subiectiv.
În situaţia în care dreptul său este nesocotit sau încălcat, titularul dreptului recurge la forţa de constrângere a statului, adică la dreptul la acţiune. În acest caz, apare o a doua persoană şi anume aceea despre care se pretinde că a nesocotit dreptul subiectiv.
Astfel, în momentul în care acţiunea este exercitată vom întâlni o persoană care pretinde că i-a fost încălcat dreptul subiectiv şi o persoană care contestă pretenţia.
Denumirea generică a persoanelor respective este de părţi.
În ceea ce priveşte părţile se impun două precizări:
– părţile sunt persoanele între care s-a legat raportul juridic dedus judecăţii;
– părţilor li se pot adăuga şi terţe persoane care intrând în proces, fie din iniţiativa lor, fie din iniţiativa părţilor iniţiale, dobândesc calitatea de părţi.

b) Obiectul acţiunii civile este ceea ce se cere prin acţiune, pretenţia concretă a reclamantului precum: plata unei sume de bani, predarea unui bun, constatarea unui drept, anularea unui
contract etc.
Obiectul acţiunii se individualizează în funcţie de forma ei concretă de manifestare.
Astfel, prin obiect, în cazul cererii de chemare în judecată se înţelege pretenţia concretă a reclamantului (rezoluţiunea unui contract, încredinţarea minorilor, evacuarea, anularea unei licitaţii etc.).
În cazul excepţiilor procesuale obiectul constă în invocarea încălcării unor norme procedurale (de organizare judecătorească, competenţă sau de procedură propriu-zisă) sau a unor lipsuri privind exerciţiul acţiunii.
Executarea silită are ca obiect fie obligaţia debitorului de a preda bunul determinat prevăzut în titlul executoriu, fie din bunurile debitorului care pot fi valorificate pentru îndestularea creanţei creditorului.
 
c) Cauza acţiunii civile.
Referitor la cauza acţiunii civile în literatura juridică există puncte de vedere diferite.
Astfel, unii autori consideră cauza acţiunii civile ca fiind temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe care una din părţi îl valorifică împotriva celeilalte părţi.
Alţi autori consideră cauza ca fiind neînţelegerea sau conflictul care există între reclamant şi pârât cu privire la temeiul dreptului subiectiv.
Într-o altă opinie, sunt autori care prin cauza acţiunii înţeleg scopul spre care se îndreaptă voinţa celui care reclamă sau se apără, scop explicat prin împrejurările şi prin motivele speciale care au determinat partea să acţioneze.
Cauza acţiunii nu poate fi pusă sub semnul egalităţii cu cauza raportului juridic sau a obligaţiilor puse în discuţie, cea din urmă constituind fundamentul dreptului invocat de către cel ce formulează pretenţia.
Cauza dreptului constituie cauza cererii de chemare în judecată, nu a acţiunii civile în totalitatea ei.
Cauza acţiunii civile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
– să existe, adică persoana care se adresează justiţiei să urmărească un scop;
– să fie reală, adică, exercitarea acţiunii civile să fie determinată de scopul pe care titularul dreptului urmăreşte să-l obţină prin hotărâre judecătorească;
– să fie licită şi morală, ceea ce înseamnă că trebuie să fie în concordanţă cu legea şi cu regulile de convieţuire socială. "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Octombrie 02, 2013, 20:40:52

" http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=66474 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Octombrie 08, 2013, 18:38:50

 " Cererea de chemare în judecată

Art. 194

Cuprinsul cererii de chemare în judecată

Cererea de chemare în judecată va cuprinde:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;

c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;

d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;

f) semnătura.
← Art. 193 Noul Cod de Procedură Civilă Procedura prealabilă Dispoziţii generale Sesizarea instanţei de judecată
}



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Octombrie 15, 2013, 18:49:13

Fixez si aici un reper pentru o postare foarte importanta : http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.msg141021#msg141021 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Octombrie 24, 2013, 13:59:30
pentru colegii care mai cred, ca şi "grasu" că pot cere in instanţă ca indemnizaţia să fie asimilată pensiei, iată o mică "bucăţică" din cererea mea către ccr:
Potrivit dispoziţiilor Art. 117. din Legea nr. 263/2010 care spune că:
„ Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor teritoriale de pensii, respectiv a caselor de pensii sectoriale. “
coroborate cu cele ale Art. 4^3. - (2) din Legea nr. 341/2004 care spune: „ Reglementările prevăzute de legislaţia privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plata, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplica şi indemnizaţiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel. “ 
rezultă că „ indemnizaţia reparatorie “ prevăzută de Art. 4  din Legea nr. 341/ 2004 ARE acelaşi statut juridic cu acela al pensiei
IAR veniturile din pensie sunt drepturi garantate la nivel constituţional şi beneficiază de o protecţie în consecinţă ( a se vedea deciziile C.C.R. nr. 872 si 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010 )

 cu toate acestea ccr a respins cererea de constatare a neconstituţionalităţii art. II pct 18 din art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 prin DECIZIA nr. 88 din 28 februarie 2013 pe care am postat-o la vremea respectivă.

 nu mă înţelegeţi greşit. EU NU ZIC SĂ NU ÎNCERCAŢI. VĂ SPUN DOAR CE AM PĂŢIT EU. apropo după asta CEDO a zis că "cererea este INADMISIBILĂ"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Octombrie 24, 2013, 14:05:03
 pentru că nici eu nu o mai găsesc o mai postez o dată
chiar şi numai pentru că RECUNOAŞTE că:
"deşi indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reglementarea legală criticată prevede doar suspendarea pentru anul 2012 a plăţii acestor indemnizaţii, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta însă substanţa dreptului."
trebuie să fiţi logaţi pentru a putea să o descărcaţi!!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: RONOR din Octombrie 24, 2013, 15:41:10
Cine acorda consultanta...?


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Snow White din Octombrie 24, 2013, 17:37:10
Cine acorda consultanta...?


Bun venit pe Portalul Revolutiei. Consultanta este oferita in mod direct de catre revolutionari cu pregatire si experienta in domeniul juridic sau este transmisa de la acestia catre Portal prin alti membri ai forumului. Sunt si mesaje ce pun la dispozitia membrilor forumului documente si extrase legislative, acestea neapartinand neaparat unor juristi. 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: maya din Octombrie 24, 2013, 21:33:59
DECIZIE nr. 88 din 28 februarie 2013
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL nr.167 din 28 martie 2013


    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Iulia Antoanella Motoc - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar", excepţie ridicată de Petre Sandu în Dosarul nr. 1.671/109/2012 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.319D/2012.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei, astfel cum a fost formulată.
    Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.371D/2012, nr. 1.599D/2012 şi nr. 1.600D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate. Excepţiile au fost ridicate de Gheorghe Mraişte în Dosarul nr. 1.388/117/2012 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Săndel Buzea în Dosarul nr. 1.373/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, precum şi de către Ştefan Avramescu în Dosarul nr. 4.317/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă.
    La apelul nominal răspund personal Gheorghe Mraişte şi Ştefan Avramescu, autori ai excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.371D/2012 şi nr. 1.600D/2012. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.319D/2012, nr. 1.371D/2012, nr. 1.599D/2012 şi nr. 1.600D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.371D/2012, nr. 1.599D/2012 şi nr. 1.600D/2012 la Dosarul nr. 1.319D/2012, care este primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate prezenţi, care susţin că prevederile de lege criticate contravin Legii fundamentale, motiv pentru care solicită admiterea excepţiei.
    Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 1.576/2011, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

                        CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 29 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.671/109/2012, Încheierea din 13 septembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.388/117/2012, precum şi prin încheierile din 29 noiembrie 2012, pronunţate de Tribunalul Brăila - Secţia I civilă în dosarele nr. 1.373/113/2012 şi nr. 4.317/113/2012, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar".
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că, prin Legea nr. 341/2004, legiuitorul a recunoscut, într-un fel, sacrificiul românilor pentru libertate şi democraţie, acordându-li-se acestora, pe lângă titluri onorifice de "revoluţionar" şi "urmaş-erou martir", şi sume băneşti reprezentând reparaţia prejudiciului suferit prin afectarea sănătăţii ori a integrităţii corporale sau prin pierderea unui membru din familie, însă prin acţiunile guvernanţilor şi ale altor foruri abilitate, concretizate în acte normative justificate printr-o falsă criză economico-financiară, drepturile acordate acestora au fost anihilate fără a se ţine cont de garantarea dreptului de proprietate prin Constituţie şi prin tratate europene, indemnizaţia fiind un "bun" şi având caracterul unei pensii, în sensul Legii nr. 263/2010.
    De asemenea, arată că prin reglementarea legală criticată au fost încălcate principiile avute în vedere la momentul aprobării Legii nr. 341/2004, respectiv respectul şi gratitudinea faţă de eroii martiri şi luptătorii participanţi la Revoluţia română din decembrie 1989, precum şi echitatea în acordarea drepturilor prevăzute de lege, aşa încât prevederile de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor Legii fundamentale.
    În fine, autorii excepţiei susţin că refuzul plăţii indemnizaţiilor prevăzute de lege contravine şi principiului securităţii juridice, care se corelează cu un alt principiu, şi anume principiul încrederii legitime, ce impune ca legislaţia să fie clară şi predictibilă, unitară şi coerentă, precum şi limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice şi stabilitatea regulilor stabilite prin acestea.
    Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă şi Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, concretizată prin Decizia nr. 1.576/2011, Decizia nr. 1.358/2010 sau Decizia nr. 1.087/2008.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                       CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate prezenţi, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.
    Curtea constată că Legea nr. 283/2011 aprobă, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Astfel, Legea nr. 283/2011, prin articolul său unic, pe de-o parte, modifică titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, titlu care va avea următorul cuprins: "Ordonanţă de urgenţă pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar", iar, pe de altă parte, introduce un nou articol, art. II, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010.
    Aşa fiind, Curtea reţine că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.
    Prevederile legale criticate au următorul cuprins:
    "Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
    Art. 18. - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă."
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea între cetăţeni, respectiv egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) şi (5) privind proprietatea, precum şi art. 148 alin. (2) referitoare la integrarea în Uniunea Europeană.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de neconstituţionalitate, prin raportare la critici similare, atât pe calea controlului a priori, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, precum şi pe calea cont rolului a posteriori, prin Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013.
    Cu aceste prilejuri, Curtea a constatat că Legea nr. 283/2011 reglementează o serie de măsuri cu caracter financiar având impact asupra unei game largi de drepturi de natură bănească de care se bucură o serie de categorii socioprofesionale, drepturi ce îşi au izvor fie în Legea fundamentală, fie în alte acte normative.
    Reglementarea de lege criticată stabileşte că, temporar, pentru anul 2012, nu se mai acordă indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizaţii, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea, de această indemnizaţie beneficiau şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu erau încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizau venituri din motive neimputabile lor.
    Curtea a reţinut că aceste drepturi fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. În ceea ce priveşte prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.
    Totodată, Curtea a constatat că, "deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989".
    Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută nici critica privind contrarietatea cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece prin prevederile de lege criticate se instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor beneficiarilor indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, şi anume persoanelor care deţin titlul prevăzut de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, de "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite", precum şi copiilor eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.
    Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituţional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente.
    În acest context, Curtea a reţinut că "legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, vaputea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi".
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    Totodată, Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 şi art. 136 alin. (1) şi (5), întrucât, deşi indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reglementarea legală criticată prevede doar suspendarea pentru anul 2012 a plăţii acestor indemnizaţii, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta însă substanţa dreptului.
    În acest sens este şi Decizia nr. 1.087 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, prin care Curtea observa că, "prin dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 341/2004, legiuitorul a prevăzut modul de calcul al indemnizaţiei lunare reparatorii pentru persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite. Aşadar, fiind vorba despre indemnizaţii cu caracter reparatoriu, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală".
    Relevante din această perspectivă apar şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, când, analizând o situaţie similară, referitoare la acordarea unor drepturi cu titlu de compensaţie morală persoanelor persecutate în perioada comunistă, a conchis că nu se poate vorbi despre existenţa unei obligaţii a statului de a acorda despăgubiri de acest gen, iar legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare.
    De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 12 mai 2009, pronunţată în Cauza Ernewein şi alţii împotriva Germaniei, şi prin Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Klaus şi Iouri Kiladze contra Georgiei, că dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu impun statelor membre nicio obligaţie specifică de a repara nedreptăţile sau daunele cauzate de predecesorii lor.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

              CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                 În numele legii
                     DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Petre Sandu în Dosarul nr. 1.671/109/2012 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Gheorghe Mraişte în Dosarul nr. 1.388/117/2012 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de către Săndel Buzea în Dosarul nr. 1.373/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă şi Ştefan Avramescu în Dosarul nr. 4.317/113/2012 al aceleiaşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de           28 februarie 2013.

                   PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                             AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Ingrid Alina Tudora


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Octombrie 28, 2013, 08:26:12
 
" http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.msg141991#msg141991 ".Reper pentru o postare importanta.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Noiembrie 24, 2013, 10:08:46

 " Buna-credinta si noul cod civil
Art. 14 - Buna-credinta (codul civil in vigoare din 1 Octombrie 2011)
(1) Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa isi exercite drepturile si sa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.
(2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.

Observatii:
Dispozitiile din al. 2, art. 14 instituie o prezumtie relativa a bunei-credinte, ceea ce inseamna ca aceasta prezumtie poate fi rasturnata prin proba contrara.

Prezumtia constituie, in esenta sa, o deplasare a obiectului probei: neputand dovedi direct un anumit fapt necunoscut, generator de drepturi si obligatii, vom dovedi existenta unui alt fapt, vecin si conex cu cel generator de drepturi si apoi, pe calea rationamentului deductiv, vom deduce existenta faptului generator de drepturi, imposibil sau greu de dovedit. (dr.Ovidiu Ungureanu, Manual de drept civil, ed. Omnia Uni, Brasov, 1997).


Prezumtiile sunt definite in noul cod de procedura civila, art. 327: Prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut.

Izvoare ale bunei-credinte: faptele psihologice conforme cu normele morale specifice oricarei organizari socio-economice care au avut la origine onestitatea, loialitatea, prudenta si temperanta (cumpatarea, chibzuinta) - astfel au apreciat judecatorii Mihaela Ganea, Gabriel Lefter si Vanghelita Tase in cuprinsul deciziei civile nr. 13 din 18 ianuarie 2010 pronuntata in recurs de Sectia civila, minori si familie, litigii de munca si asigurari sociale a Curtii de Apel Constanta avand ca obiect anulare act - JURINDEX20103613994.
Onestitatea este acel concept moral ce reflecta o insusire personala de a urmari, in mod constant, idealul etic; loialitatea este faptul psihologic ce se reflecta intr-un comportament social cu reprezentarea riguroasa a indatoririlor morale, in realizarea unei conduite drepte, astfel incat sa rezulte incredere intre membrii societatii; prudenta consta in acea insusire a constiintei unei persoane ce-si conduce activitatea cu intentia de a prevedea si a evita greselile si pericolele; temperanta este insusirea caracteristica persoanei de a se manifesta moderat, cumpatat, in urma unor procese deliberative care sa aiba in vedere nu numai interesele unei persoane, ci si cele ale societatii in ansamblu - care constituie, in fapt, limita libertatii indivizilor.
http://www.iurispedia.ro/i/CCiv:Art._14

Alte dispozitii referitoare la buna-credinta din noul cod civil: art. 39 al. (2), art. 142 al. (1), art. 293 al. (2), art. 304 al. (1), art. 557 al.(1), art. 1.582. al. (2) s.a.

Din noul cod civil, alte dispozitii care se refera la buna-credinta:

Art. 901 - Dobandirea cu buna-credinta a unui drept tabular
(1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobandit cu buna-credinta vreun drept real inscris in cartea funciara, in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul său, chiar daca, la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara.
(2) Tertul dobanditor este considerat de buna-credinta numai daca, la data inregistrării cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) nu a fost inregistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare;
b) din cuprinsul cartii funciare nu rezulta nicio cauza care sa justifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane;
c) nu a cunoscut, pe alta cale, inexactitatea cuprinsului cartii funciare.
(3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobandit cu buna-credinta un drept de ipoteca in temeiul unui act juridic incheiat cu titularul de carte funciara ori cu succesorul sau in drepturi, dupa caz.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu pot fi insa opuse de o parte contractanta celeilalte si nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dupa caz.

Observatii:
Prezumtia bunei-credinte in materia cartilor funciare opereaza numai in favoarea tertilor dobanditori cu titlu oneros ai drepturilor reale imobiliare si a tertilor dobanditori ai ipotecii conventionale, in situatia in care dreptul tabular apartine in realitate unei alte persoane decat antecesorul acestor terti.
Buna-credinta este creatoare de drept, adica dobanditorul cu titlu oneros al unui drept real imobiliar sau dobanditorul unui drept de ipoteca, pe care l-a inscris in cartea funciara, va fi considerat titularul acelui drept chiar daca, ulterior inscrierii dreptului in favoarea sa, s-a dispus radierea dreptului autorului sau tabular. In astfel de cazuri, instanta de judecata va dispune, la cererea adevaratului titular al dreptului, numai radierea dreptului antecesorului tabular, nu si a dreptului tertului dobanditor. Pentru a produce acest efect, buna-credinta a tertului dobanditor trebuie sa existe la data inregistrarii cererii sale de inscriere a dreptului in cartea funciara.
Prezumtia bunei-credinte nu poate fi invocata de catre partile actului juridic de constituire sau transmitere a unui drept tabular, una impotriva celeilalte, si nici de succesorii lor universal sau cu titlu universal.

Art. 21 (noul cod civil) - Prezumtiile
(1) Daca un drept, act sau fapt a fost inscris intr-un registru public, se prezuma ca el exista, cat timp nu a fost radiat sau modificat in conditiile legii.
(2) In cazul in care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezuma ca el nu exista.

Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna-credinta
Art. 938 - Buna-credinta
(1) Este de buna-credinta posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dupa imprejurari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a instrainatorului.
(2) Buna-credinta trebuie sa existe la data intrarii in posesia efectiva a bunului.

Art. 1170 - Buna-credinta (in contracte)
Partile trebuie sa actioneze cu bua-credinta atat la negocierea si incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii sale. Ele nu pot inlatura sau limita aceasta obligatie.

Observatii:
In materia contractelor, pentru a putea determina intinderea raspunderii antrenate in sarcina celui care are initiativa, continua sau rupe negocierile contrar bunei-credinte trebuie inteleasa notiunea de "buna-credinta" pe parcursul negocierilor.
Cu privire la etapa negocierilor, conform art. 1183 al.2, partea care se angajeaza intr-o negociere este tinuta sa respecte exigentele bunei-credinte, si partile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligatii. In art. 1183 al.3 e mentionata doar una din situatiile in care partile actioneaza contrar exigentelor bunei-credinte: este contrara exigentelor bunei-credinte, intre altele, conduita partii care initiaza sau continua negocieri fara intentia de a incheia contractul.
In masura in care se poate face dovada ca una dintre parti a actionat pe parcursul negocierilor "contrar exigentelor bunei-credinte" atunci aceasta poate fi trasa la raspundere pe temei delictual si obligata la plata prejudici­ilor cauzate."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 06, 2013, 09:55:28

" UPDATE Ridicarea masinilor in Sectorul 4, declarata nelegala intr-un proces, dar aplicabila in continuare
de R.M.     HotNews.ro
Joi, 5 decembrie 2013, 14:11 Actualitate | Administratie Locala

Hotararea Consiliului Local Sector 4 de ridicare a masinilor a fost declarata nelegala intr-un dosar in care a fost invocata exceptia nelegalitatii ei, reprezentantii autoritatilor locale si avocatul reclamantului spunand ca solutia instantei se aplica doar in respectiva cauza civila, nefiind general valabila, scrie Mediafax.

In decembrie 2012, Petre Piperea, asociat in cadrul biroului de avocati Piperea & Asociatii a intentat un proces, la Tribunalul Bucuresti, impotriva Politiei Locale a Sectorului 4 Bucuresti - Biroul de Circulatie Rutiera si a Consiliului Local Sector 4. Dosarul a avut ca obiect exceptia de nelegalitate a actului administrativ prin care este permisa ridicarea masinilor ridicate neregulamentar.


La 1 martie 2013, Tribunalul Bucuresti i-a dat castig de cauza lui Piperea, admitand exceptia de nelegalitate a Hotararii 37/2008 emise de Consiliul Local (CL) Sector 4.

"Constata nelegalitatea Hotararii nr. 37/2008 emisa de Consiliul Local Sector 4", a stabilit Tribunalul Bucuresti.

Politia Locala a Sectorului 4 Bucuresti si Consiliul Local Sector 4 au atacat cu recurs hotararea Tribunalului, iar Curtea de Apel Bucuresti a stabilit in 14 noiembrie, irevocabil, mentinerea deciziei luate de prima instanta.

Avocatul lui Piperea, Paul Lospa, a declarat joi, ca decizia instantei s-a aplicat strict in cazul clientului sau.

"Trebuie facuta distinctia intre exceptia de nelegalitate a unui act administrativ si desfiintarea unui act al Consiliului Local. Strict in acest caz a fost vorba despre aceasta exceptie. Nu ne-am legat de faptul ca masina a fost sau nu parcata legal, ci de mijloacele prin care Consiliul Local Sector 4 a ridicat autovehiculul", a explicat avocatul Lospa.

Conform sursei citate, exceptia de nelegalitate a fost aplicabila strict in acest dosar. Practic, avocatii s-au folosit de acest procedeu judiciar pentru ca hotararea de CL sa nu se aplice in cazul clientului lor.

Directorul Politiei Locale a Sectorului 4, Adrian Ionescu a precizat ca desi instanta a decis in acest caz sa declare "nelegala" Hotararea de CL, aceasta este, in continuare, aplicabila.

"Noi, in continuare, aplicam hotararea Consiliului Local al Sectorului 4. Nu este o hotarare (a instantei - n.r.) cu caracter general. Este o hotarare care produce efecte intre parti, respectiv o persoana fizica si o autoritate", a declarat, joi, directorul Politiei Locale a Sectorului 4, Adrian Ionescu.

Reprezentantul Politiei Locale Sector 4 a mai precizat ca, in conformitate cu Legea Politiei Locale numarul 155/2010, in domeniul circulatiei pe drumurile publice, Politia Locala are atributiile de constatare contraventii si aplicare sanctiuni pentru incalcarea normelor legale privind oprirea, stationarea, parcarea autovehiculelor si accesul interzis, avand dreptul de a dispune masuri de ridicare a autovehiculelor stationate neregulamentar.

Petre Piperea, cel care a avut castig de cauza in acest dosar, este fratele avocatului Gheorghe Piperea, biroul de avocati al acestora reprezentand mai multi clienti in dosare privind ridicari de masini in baza unor hotarari ale autoritatilor locale. "

 Problema este urmatoarea : Oprirea, stationarea si parcarea interzisa sint reglementate si aratate si Codul Rutier ( fosta lege a circulatiei rutiere ).Consiliile locale prin hotariri si Regulamente locale nu pot stabili si alte cazuri cind masinile pot fi ridicate nefiind organe legiuitoare.
 In goana lor dupa mai multi bani pentru firmele de ridicari auto consiliile locale umbla sa adauge la legea circulatiei , ori in materia speciala a circulatiei pe drumurile publice , aceste consilii n-au atributii de reglementare.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 15, 2013, 13:52:26

 " Legea Nr. 193 /2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori

 

Versiunea modificata prin Legea 161/2010

 

Republicata in Monitorul Oficial no.. 305 din 18 Aprilie 2008


Republicata in temeiul prevederilor art. V lit. m) din titlul III al Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, dandu-se textelor o noua numerotare.

Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.014 din 20 decembrie 2006.
 
Art. 1

 (1) Orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate.
 

(2) in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.
 

(3) Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.

 

Art. 2

 
(1) Prin consumator se intelege orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale.
 

(2) Prin comerciant se intelege orice persoana fizica sau juridica autorizata, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care actioneaza in acelasi scop in numele sau pe seama acesteia.
 

Art. 3

 
(1) Prevederile prezentei legi se aplica si bonurilor de comanda sau bonurilor de livrare, biletelor, tichetelor si altora asemenea care contin stipulari sau referiri la conditii generale prestabilite.
 

(2) Clauzele contractuale prevazute in temeiul altor acte normative in vigoare nu sunt supuse dispozitiilor prezentei legi.

 Art. 4

 
(1) O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

 
(2) O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.

 
(3) Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens.

 
(4) Lista cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezenta lege reda, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.

 
(5) Fara a incalca prevederile prezentei legi, natura abuziva a unei clauze contractuale se evalueaza in functie de:
 

a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul incheierii acestuia;

 
b) toti factorii care au determinat incheierea contractului;
 

c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.

 
(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerintele de pret si de plata, pe de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor inteligibil.
 

Art. 5

 
in cazul contractelor standard preformulate, comerciantul are obligatia sa remita, la cerere, oricarei persoane interesate un exemplar din contractul pe care il propune.


Art. 6
 

Clauzele abuzive cuprinse in contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula in continuare, cu acordul consumatorului, numai daca dupa eliminarea acestora mai poate continua.
 

Art. 7

 
in masura in care contractul nu isi mai poate produce efectele dupa inlaturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este indreptatit sa ceara rezilierea contractului, putand solicita, dupa caz, si daune-interese.

 
Art. 8

 
Controlul respectarii dispozitiilor prezentei legi se face de reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, precum si de specialisti autorizati ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor.

 

Art. 9

 
Organele de control efectueaza verificari la sesizarea persoanelor prejudiciate prevazute la art. 2 alin. (1) sau din oficiu.

 
Art. 10
 

Comerciantii au obligatia de a prezenta organelor de control, in original, contractele incheiate cu consumatorii.
 

Art. 11

 
Organele de control abilitate incheie procese-verbale prin care se consemneaza faptele constatate cu ocazia verificarilor facute, precum si articolele din lege incalcate de comerciant.

 
Art. 12

 
Procesul-verbal se transmite, dupa caz, la judecatoria in a carei raza teritoriala s-a savarsit fapta sau in a carei raza teritoriala contravenientul isi are domiciliul sau, dupa caz, sediul.

 
Art. 13
 

(1) Instanta, in cazul in care constata existenta clauzelor abuzive in contract, aplica sanctiunea contraventionala conform art. 16 si dispune, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract, cu daune-interese, dupa caz.
 

(2) in caz contrar, instanta va anula procesul-verbal intocmit.

 
Art. 14

 
Consumatorii prejudiciati prin contracte incheiate cu incalcarea prevederilor prezentei legi au dreptul de a se adresa organelor judecatoresti in conformitate cu prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila.
 

Art. 15

 in cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma.

 
Art. 16

 
(1) Constituie contraventie, in masura in care fapta nu este savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune, incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. (3) si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei.
 

(2) Prevederile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 27-29.

 
Art. 17

 
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Pe aceeasi data, orice dispozitii contrare se abroga.
 

Prezenta lege transpune prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 95 din 21 aprilie 1993.

 
ANEXA

LISTA cuprinzand clauzele considerate ca fiind abuzive
 

(1) Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:

 
a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract.

 
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.
 

Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care comerciantul isi rezerva dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durata nedeterminata, in conditiile in care comerciantul are obligatia de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabila transmisa in termen rezonabil, pentru ca acesta din urma sa aiba libertatea de a rezilia contractul;

 
b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului;

 
c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale;
 

d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta;

 
e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
 

f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;

 
g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale;
 

h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale;

 

i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant;

 
j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care:

 
- comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e);
 

- comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale;
 

j) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului de a denunta sau de a rezilia unilateral contractul, in cazurile in care:

 
- comerciantul a modificat unilateral clauzele prevazute la lit. e);

 
- comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale;
 

- comerciantul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe in cazul denuntarii unilaterale;
 

k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor;
 

l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj;
 

m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract;
 

n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane  agent, mandatar etc. , fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator;

 
o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului;

 
p) prevad ca pretul produselor este determinat la momentul livrarii sau permit vanzatorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creste preturile, fara ca, in ambele cazuri, sa acorde consumatorului dreptul de a anula contractul in cazul in care pretul final este prea mare in raport cu pretul convenit la momentul incheierii contractului.
 

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preturilor, atat timp cat sunt legale, cu conditia ca metoda prin care preturile variaza sa fie descrisa in mod explicit;

 
r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant;

 
s) dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator;

 
t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara o notificare prealabila rezonabila, cu exceptia unor motive intemeiate.
 

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare isi rezerva dreptul de a dispune in mod unilateral incetarea unui contract incheiat pe o perioada nedeterminata si fara o notificare prealabila in cazul unui motiv intemeiat, cu conditia ca furnizorul sa fie obligat sa informeze imediat celelalte parti contractante.

 
(2) Dispozitiile alin. (1) lit. a), p) si t) nu sunt aplicabile in cazul:

 
a) tranzactiilor cu valori mobiliare, instrumentelor financiare si altor produse sau servicii, in cazul in care pretul este legat de fluctuatiile cotatiei bursiere sau ale indicelui bursier ori ale unei rate de schimb pe piata financiara, pe care vanzatorul sau furnizorul nu le poate controla;

 
b) contractelor pentru cumpararea sau vanzarea de devize, cecuri de calatorie, ordine de plata internationale emise in devize sau alte instrumente de plata internationale.
© Copyright 2001-2013. Unele drepturile rezervate. Informatii generale. Bogdan MANOLEA "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 15, 2013, 19:50:56

 " vezi DECIZIEA C.C.R. nr. 88 din 28 februarie 2013 la http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=713.msg141636#msg141636
şi încă una din nov. 2013 la http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.msg143593#msg143593
 
 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 22, 2013, 20:59:51

 "  DECIZIE nr. 22 din 18 noiembrie 2013 privind recursul in interesul legii, referitor la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, raportate la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSURUL IN INTERESUL LEGII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 16 decembrie 2013



Dosar nr. 19/2013


Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Completului
Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile
Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile
Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Corina Michaela Jîjîie - preşedintele Secţiei penale

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă, judecător-raportor
Simona Gina Pietreanu - judecător la Secţia I civilă
Simona Lala Cristescu - judecător la Secţia I civilă
Laura Ivanovici - judecător la Secţia I civilă
Cristina Petronela Văleanu - judecător la Secţia I civilă
Dragu Creţu - judecător la Secţia I civilă
Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă
Aurelia Motea - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă
Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă
Ruxandra Monica Duţă - judecător la Secţia a II-a civilă
Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă, judecător-raportor
Zoiţa Milăşan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Gheorghiţa Luţac - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Iuliana Rîciu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Iancu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, judecător-raportor
Ilie Iulian Dragomir - judecător la Secţia penală
Mariana Ghena - judecător la Secţia penală

Completul competent să judece recursurile în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 19/2013 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură civilă), şi art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
Şedinţa completului este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-şef-adjunct.
Avocatul Poporului este reprezentat de doamna Ecaterina Mirea, consilier juridic.

La şedinţa de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
..................................................................

..................................................................
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
DECIDE:

Admite recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, stabileşte că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2013.

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,
Aurel Segărceanu

Răspunde la acest mesaj personal aici: http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?action=pm;sa=send;f=inbox;pmsg=10374;quote;u=6441 "

Primit prin PM !
   


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 27, 2013, 01:48:16

" http://www.ziare.com/stiri/cedo/cele-mai-ciudate-cazuri-castigate-de-romani-la-cedo-1274725 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Decembrie 29, 2013, 14:20:31
d-le "florin1989" v-am trimis un m.p.
dacă aveţi un răspuns vă rog să îmi trimiteţi c.m. urgent posibil.
  Vă mulţumesc anticipat ( dacă nu există ceea ce caut vă rog să îmi spuneţi tot c.m.u.p. pentru a redacta recursul în consecinţă cel târziu la 08.01.2013 )


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 29, 2013, 15:06:59

Ce este ' cmunp ' ?


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Decembrie 29, 2013, 15:08:51

Ce este ' cmunp ' ?
Cât Mai Urgent Posibil
 Am de redactat un recurs care are loc la 14.01


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Decembrie 29, 2013, 15:18:42
d-lui "florin1989"
 mulţumesc.
AM REVENIT CU PRECIZĂRI.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Decembrie 29, 2013, 15:32:50
d-lui "florin1989"
 mulţumesc foarte mult!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Decembrie 29, 2013, 15:41:39
d-lui "florin1989"

  simt că înnebunesc.
căutând art. din vecchiul cod AM CONSTATAT cu stupoare că ce am eu în calculator "nu bate" cu textul pe care m-i l-aţi trimis. Sunt mii de variante pe net ( SINGURA mea "sursă de informaţii"

  în consecinţă te rog să îmi trimiţi un "link" către CEL CORECT, sau ataşat prin e-mail:

  mulţumesc încă o dată şi îmi cer scuze pentru "tupeu"


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Decembrie 29, 2013, 15:57:16

" http://www.romaniaconsulting.ro/2012/10/codul-de-procedura-civila-3/ "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 05, 2014, 17:53:25
colegului "florin1989"
ţi-am trimis un m.p.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 06, 2014, 12:25:32
colegului "florin1989":
ţi-am trimis un e-mail


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 06, 2014, 17:26:07
colegului "florin1989":
ţi-am trimis un e-mail
[/quote
 
L-am primit.Iti raspund cit mai curind.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 06, 2014, 20:30:08
colegului "florin1989":

  mulţumesc frumos


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 07, 2014, 16:46:40
colegului "florin1989":
Te rog să cauţi în "inbox".
  Sper ca nu sunt tupeist.

Daca nu ai timp sau chef NU ESTE vreo suparare. Ce mi-ai trimis anterior AM FOLOSIT si

iti MULTUMESC încă o dată.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 07, 2014, 18:00:06

 Trimis obs. pe e-mail.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 07, 2014, 18:51:22

 Trimis obs. pe e-mail.
mii de mulţumiri.

  "textul" e bun şi pt. "deschidere" şi pentru "concluzii"
   unde crezi că e mai UTIL?


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 07, 2014, 18:56:35
 
Concluzii.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 09, 2014, 12:36:37

 " principiul dreptului la apărare, regula în conformitate cu care dreptul la apărare este garantat în tot cursul procesului prin modul de organizare a instanţelor judecătoreşti, prin legile de procedură şi prin asistenţa judiciară. Potrivit art. 24
din Constituţie, republicată, dreptul la apărare este garantat; în tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu; de asemenea, art. 15 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, prevede că dreptul la apărare este garantat; în tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii; consacrarea legală a acestui principiu are drept scop asigurarea ca hotărârile judecătoreşti să exprime adevărul şi să fie conforme cu legea; 1. (în sens larg sau material), dreptul la apărare dă expresie întregului complex de garanţii şi drepturi procesuale instituite de lege spre a servi părţilor la apărarea intereselor lor legitime; printre aceste drepturi şi garanţii se înscriu: dreptul părţilor de a face cereri, de a cunoaşte actele de la dosar, de a propune probe, de a recuza pe judecători sau pe procuror etc., precum şi dreptul lor de a participa la dezbateri şi de a pune concluzii în legătură cu problemele dezbătute, dreptul de a exercita căile de atac etc.; nesocotirea de către instanţă a oricăreia dintre aceste facultăţi şi, totodată, garanţii procesuale constituie o încălcare a dreptului la apărare susceptibilă să atragă nulitatea hotărârii; astfel, au caracterul unor asemenea încălcări de natură să atragă această sancţiune: judecarea procesului la un termen preschimbat în condiţii în care pârâtul nu a avut timpul necesar spre a-şi pregăti apărarea; judecarea procesului peste rând, în lipsa pârâtului; închiderea dezbaterilor şi pronunţarea hotărârii mai înainte ca instanţa să fi dat cuvântul părţilor etc.; 2. (în sens restrâns sau formal), dreptul la apărare se confundă cu dreptul părţii de a-şi angaja un apărător calificat, care să o asiste la proces şi să-i susţină interesele în faţa instanţei. Legea nu impune părţii obligaţia de a-şi angaja un apărător calificat; în procesul civil oricare din părţi are deplina libertate să recurgă sau nu la serviciile unui apărător calificat. Dacă însă partea socoteşte că interesele sale ar fi mai bine protejate în condiţiile asistării ei de către avocat, instanţa nu-i poate refuza acest drept. Exercitarea dreptului la apărare trebuie făcută cu bună-credinţă, legea neadmiţând ca ea să îmbrace forma abuzului de drept procesual; pentru lipsă de apărare temeinic motivată, instanţa poate acorda însă numai un singur termen. în cazul în care, la cererea părţii interesate, instanţa nu amână judecarea cauzei pentru formularea apărării, ea trebuie să amâne pronunţarea hotărârii, dându-i astfel posibilitatea acesteia să depună concluzii scrise. Atunci când instanţa constată manifestări abuzive în exercitarea dreptului la apărare, ea are îndreptăţirea să limiteze durata dezbaterilor corespunzător nevoilor de asigurare a unei apărări normale, pentru toate părţile. Dreptul la apărare are drept corolar asistenţa judiciară gratuită: legea dispune în acest sens că cel care nu este în măsură să facă faţă cheltuielilor unei judecăţi, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate cere asistenţă judiciară gratuită, care cuprinde apărarea şi asistarea sa printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor [v. şi asistenţă judiciară].


 " principiul dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, regula potrivit căreia soluţionarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti trebuie să se facă cu respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul la apărare, egalitatea, şi într-un termen care să nu determine lipsa de interes a cererii. Acest principiu este consacrat de art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, de art. 21 alin. (3) din Constituţie, republicată, care prevede că părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi de art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, potrivit căruia toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii. Cât priveşte aspectul privitor la necesitatea ca procesul să fie echitabil, întrucât Convenţia nu defineşte termenul „echitabil", în doctrină s-a arătat că această cerinţă trebuie interpretată în sensul de a se asigura respectarea unor principii fundamentale precum contradictorialitatea, dreptul la apărare, egalitatea, iar respectarea cerinţei ca soluţionarea cauzelor să aibă loc într-un termen rezonabil trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, dificultatea dezbaterilor, încărcarea rolului instanţei, exercitarea căilor de atac etc., astfel încât până la soluţionarea finală a cererii aceasta să nu ajungă lipsită de interes. în calculul termenului rezonabil trebuie să se ţină seama şi de durata soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate. Deşi Codul nostru de procedură civilă nu consacră în mod expres principiul operativităţii, există o serie de prevederi prin care se urmăreşte realizarea acestui principiu. Astfel: în pricinile urgente, înmânarea citaţiei poate avea loc cu mai puţin de 5 zile înaintea termenului de judecată; pentru soluţionarea cererii de preschimbare a termenului luat în cunoştinţă sau pentru care au fost emise citaţiile, părţile vor fi citate în termen scurt; amânarea judecăţii în temeiul învoielii părţilor poate fi dispusă o singură dată în cursul instanţei; instanţa poate da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată; pronunţarea se poate amâna pentru cel mult şapte zile.


Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/principiul-dreptului-la-un-proces-echitabil-si-la-solutionarea-cauzelor-intr-un-termen-rezonabil

" principiul dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, regula potrivit căreia soluţionarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti trebuie să se facă cu respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul la apărare, egalitatea, şi într-un termen care să nu determine lipsa de interes a cererii. Acest principiu este consacrat de art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, de art. 21 alin. (3) din Constituţie, republicată, care prevede că părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi de art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, potrivit căruia toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii. Cât priveşte aspectul privitor la necesitatea ca procesul să fie echitabil, întrucât Convenţia nu defineşte termenul „echitabil", în doctrină s-a arătat că această cerinţă trebuie interpretată în sensul de a se asigura respectarea unor principii fundamentale precum contradictorialitatea, dreptul la apărare, egalitatea, iar respectarea cerinţei ca soluţionarea cauzelor să aibă loc într-un termen rezonabil trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, dificultatea dezbaterilor, încărcarea rolului instanţei, exercitarea căilor de atac etc., astfel încât până la soluţionarea finală a cererii aceasta să nu ajungă lipsită de interes. în calculul termenului rezonabil trebuie să se ţină seama şi de durata soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate. Deşi Codul nostru de procedură civilă nu consacră în mod expres principiul operativităţii, există o serie de prevederi prin care se urmăreşte realizarea acestui principiu. Astfel: în pricinile urgente, înmânarea citaţiei poate avea loc cu mai puţin de 5 zile înaintea termenului de judecată; pentru soluţionarea cererii de preschimbare a termenului luat în cunoştinţă sau pentru care au fost emise citaţiile, părţile vor fi citate în termen scurt; amânarea judecăţii în temeiul învoielii părţilor poate fi dispusă o singură dată în cursul instanţei; instanţa poate da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată; pronunţarea se poate amâna pentru cel mult şapte zile.

Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/principiul-dreptului-la-un-proces-echitabil-si-la-solutionarea-cauzelor-intr-un-termen-rezonabil


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 09, 2014, 14:40:08
' " acces liber la justiţie, principiu fundamental al organizării oricărui sistem judiciar democratic şi care îi conferă oricărei persoane dreptul de a se adresa în mod efectiv instanţelor judiciare competente, împotriva actelor care violează drepturile ce îi sunt recunoscute prin Constituţie sau prin lege. Accesul liber la justitie este considerat şi în dreptul european ca un principiu şi chiar ca un drept fundamental. Este consacrat şi în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Orice condiţionare a accesului liber la justitie ar reprezenta o nesocotire a unui principiu constituţional fundamental şi a unor standarde internaţionale universale în orice democraţie reală; pe plan procesual, accesul liber la justitie se concretizează în prerogativele pe care le implică dreptul la acţiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice şi juridice; accesul liber la justitie implică, în mod necesar, şi unele obligaţii importante în sarcina statului, toate destinate a garanta acest important principiu de drept; în primul rând, statul este obligat să asigure în mod efectiv şi liber accesul la un tribunal imparţial; accesul liber la justitie implică existenţa unor structuri judiciare corespunzătoare; este esenţial ca tribunalul la care are acces cetăţeanul să aibă competenţă în plină jurisdicţie, în sensul de a i se recunoaşte dreptul de a examina cauza în fond, respectiv atât în privinţa problemelor de fapt, cât şi a celor de drept; tribunalul trebuie să fie organizat potrivit legii, să fie independent şi imparţial, pentru a garanta o judecată echitabilă; tribunalul trebuie să ţină seama şi de alte exigenţe de ordin procesual, cum sunt cele privitoare la prezumţia de nevinovăţie, la publicitatea dezbaterilor, egalitatea părţilor în faţa justiţiei, la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, garantarea contradictorialităţii etc.; accesul liber la justitie nu are şi nu poate avea un caracter absolut; exercitarea cu rea-credinţă a dreptului la acţiune poate atrage după sine obligarea părţii la plata unei amenzi civile; obligarea la plata cheltuielilor de judecată a celui care a promovat o acţiune nejustificată are şi ea un caracter sancţionator."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 10, 2014, 07:43:06

 " Principiul dreptului la aparare   


Art. 24 alin. 1 din Constituţie arată că dreptul la apărare este garantat, iar alin. 2 prevede că în tot parcursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat ales din oficiu.

Art. 15 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, dispune că în tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.

Din redactarea art. 24 din Constituţie reiese conţinutul dreptului de apărare sub accepţiunile sale, respectiv una materială şi alta formală.

În sens material, mai larg, dreptul la apărare cuprinde întregul complex de drepturi şi garanţii procesuale care sunt instituite de lege pentru a da posibilitatea părţilor să-şi apere interesele, iar în sens formal, mai restrâns, dreptul de apărare înseamnă dreptul părţilor de a-şi angaja un apărător.

Realizarea dreptului de apărare este posibilă şi prin modul de organizare şi funcţionare a instanţelor, prin dispoziţii procedurale şi prin posibilitatea părţii de a fi asistată de un avocat.


În ceea ce priveşte realizarea dreptului de apărare prin modul de organizare şi funcţionare a instanţelor, trebuie avut în vedere că acesta se efectuează printr-un sistem de principii şi anume: independenţa judecătorilor, inamovibilitatea, colegialitatea, egalitatea, gratuitatea.

Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti presupune că partea nemulţumită de hotărârea pronunţată de prima instanţă are dreptul de a provoca o nouă judecată de fond prin exercitarea apelului, iar apoi un control de legalitate prin declararea recursului.

Potrivit art. 296 teza a II-a Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 315 alin. 4 Codul de procedură civilă, instanţa de apel, respectiv recurs, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţia mai grea părţii, deoarece raţiunea instituirii principiului non reformatio in pejus constă în înlăturarea temerii justiţiabililor că li s-ar putea eventual agrava situaţia în propria lor cale de atac.

 

Dreptul de apărare se realizează şi prin unele dispoziţii procedurale.

Conform art. 85 Codul de procedură civilă, judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea părţilor sau înfăţişarea lor, afară numai dacă părţile dispun altfel.

Rezultă că dispoziţiile privitoare la citarea părţilor au un caracter imperativ, încălcarea lor atrăgând nulitatea hotărârii judecătoreşti.

Caracterul imperativ al dispoziţiilor art. 85 Codul de procedură civilă, îi impune judecătorului obligaţia verificării dacă părţile au fost citate cu respectarea dispoziţiilor legale, iar când constată că partea care lipseşte nu a fost legal citată, dispune amânarea judecăţii cu refacerea procedurii de citare sub pedeapsa nulităţii.

Hotărârea pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale arătate atrage nulitatea.

Activitatea judiciară nu se declanşează din oficiu, ci la cererea părţii interesate.

Prin formularea cererii de chemare în judecată, reclamantul are obligaţia să arate în cuprinsul acesteia următoarele elemente:

1. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registru comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde i se vor face toate comunicările privind procesul;

2. numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;

3. obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea este cu putinţă;

4. arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;

5. arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;

6. semnătura.

Din redactarea art. 112 pct. 5 Codul de procedură civilă rezultă că dreptul de apărare realizat prin posibilitatea acordată reclamantului de a propune probe urmăreşte un dublu scop, şi anume: instanţa să procedeze la administrarea probelor încuviinţate după discutarea contradictorie, fără a se tergiversa judecarea procesului, şi punerea părţilor într-o poziţie de egalitate procesuală.

Tocmai pentru desfăşurarea unui proces în condiţii echitabile, aşa cum reclamantul îşi formulează în scris pretenţiile sale şi arată dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere, tot astfel, şi pârâtul trebuie să arate în scris apărările sale şi mijloacele de probă.

Potrivit art. 115 Codul de procedură civilă, întâmpinarea va cuprinde:

– excepţiile de procedură pe care pârâtul le ridică la cererea reclamantului.

– răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii;

– dovezile cu care se apără pârâtul împotriva fiecărui capăt de cerere;

– semnătura.

Alături de dispoziţiile art. 112 şi 115 Codul de procedură civilă, care dau posibilitatea părţilor să propună probe prin cererea de chemare în judecată şi întâmpinare, dispoziţiile art. 132 alin. 1 Codul de procedură civilă arată că la prima zi de înfăţişare instanţa va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii precum şi pentru a propune noi dovezi.

Probele nepropuse nu vor mai putea fi invocate în tot cursul procesului, însă, sancţiunea decăderii nu îşi îndeplineşte efectele în situaţiile anume prevăzute de dispoziţiile art. 138 Codul de procedură civilă, şi anume:

– când nevoia dovezii ar reieşi din dezbateri şi partea nu o poate prevedea;

– când administrarea dovezii nu pricinuieşte amânarea judecăţii;

– când dovada nu a fost cerută în condiţiile legii din pricina neştiinţei sau lipsei de pregătire a părţii, care nu a fost asistată sau reprezentată de un avocat.

Art. 171 Codul de procedură civilă prevede că partea decăzută din dreptul de a administra o dovadă, va putea totuşi să se apere discutând în fapt şi în drept temeinicia susţinerii şi a dovezilor părţii potrivnice.

Potrivit. art. 128 alin. 2 Codul de procedură civilă, susţinerea cauzei de către părţi se face într-o anume ordine.

Conform textului menţionat, preşedintele va da mai întâi cuvântul reclamantului şi în urmă pârâtului.

Această ordine este firească, deoarece reclamantul este partea care investeşte instanţa şi în consecinţă trebuie să-şi susţină mai întâi pretenţiile, urmând ca pârâtul să răspundă acestor afirmaţii.

Susţinerile orale ale părţilor pot continua în formă scrisă, concretizându-se în concluzii scrise depuse la dosarul cauzei.

Dreptul de apărare se realizează şi prin posibilitatea părţii de a fi asistată sau reprezentată de un avocat.

Spre deosebire de procesul penal în care, în unele situaţii, asistenţa judiciară este obligatorie, în procesul civil apărarea nu este obligatorie.

Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa tuturor instanţelor, autorităţilor şi instituţiilor, precum şi a altor persoane, care au obligaţia să permită şi să asigure desfăşurarea nestingherită a activităţii avocatului în condiţiile legii.

Avocatul nu acţionează decât în baza mandatului avocaţional acordat în baza unui contract de asistenţă juridică şi de reprezentare, care se încheie în scris.

Asistenţa judiciară poate fi încuviinţată oricând în cursul judecăţii în totul sau numai în parte (art. 75 alin. 2 Codul de procedură civilă). "
 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 12, 2014, 15:27:32
pentru colega "Marilena"

  ţi-am trimis un e-mail


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 15, 2014, 21:54:03

 " De astazi, Parchetul nu mai poate cerceta conturile si depozitele bancare ale celor executati silit. Sunt afectati executorii judecatoresti?

15 Ianuarie 2014 Mirela Oprea

Executorul judecatoresc nu mai poate cere "ajutorul" Ministerului Public in cursul procedurii de executare silita, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a admis o exceptie de neconstitutionalitate ridicata de Avocatul Poporului, decizia instantei fiind publicata astazi in Monitorul Oficial. Acest lucru inseamna ca, de-acum, Parchetul nu mai are dreptul de a efectua cercetari asupra conturilor sau depozitelor bancare ale debitorului si nici de a afla daca acesta detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare.

   (P) Cosmopolis te asteapta cu apartamente incepand de la 32.100 €. Tu cand te muti?

Autor Mirela Oprea

 
Dimensiune text
print ym    Articol interesant (8)

Executarea silita este reglementata de Codul de procedura civila la Cartea a V-a, "Despre executarea silita", fiind definita drept metoda juridica de recuperare a unor debite/datorii care au fost stabilite prin titluri executorii, precum hotarari/sentinte ale instantelor de judecata, contracte notariale de bunuri sau bani, credite bancare.

Executarea silita se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, care este obligat sa puna in aplicare obligatia prevazuta in titlul executoriu. Astfel, daca socoteste necesar, executorul ii va cere debitorului lamuriri in scris in legatura cu veniturile si bunurile sale asupra carora se poate efectua executarea. Totodata, executorul va incerca sa-l determine pe debitor sa-si execute de bunavoie obligatia, aratandu-i consecintele la care s-ar expune in cazul continuarii executarii silite.

In plus, potrivit Codului de procedura civila, executorul poate solicita informatii inclusiv tertilor, adica celor care datoreaza sume de bani debitorului urmarit sau detin bunuri ale acestuia supuse urmaririi. De asemenea, tot la cererea executorului judecatoresc, institutiile publice, institutiile de credit si orice alte persoane fizice sau juridice sunt obligate sa ii comunice acestuia datele si informatiile apreciate ca fiind necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel.

Mai mult decat atat, in cazul in care cei sesizati nu dispun de informatiile solicitate sau refuza sa le dea, executorul judecatoresc poate cere Ministerului Publice sa afle anumite informatii despre debitor. Concret, rolul Parchetului General in cadrul executarii silite este prevazut la art. 659 alin. 3 din Codul de procedura civila:

"Art. 659 alin. (3). Daca cei sesizati nu dispun de informatiile solicitate sau, dupa caz, refuza sa le dea, Ministerul Public va intreprinde, la cererea executorului judecatoresc, diligentele necesare pentru aflarea informatiilor cerute, in special pentru identificarea entitatilor publice sau private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare, plasamente de valori mobiliare, este actionar ori asociat sau, dupa caz, detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare susceptibile de urmarire silita"

Aceasta prevedere a fost declarata, insa, neconstitutionala de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) in urma unei exceptii ridicate direct de catre Avocatul Poporului, ce poate fi consultata AICI. Mai exact, magistratii au admis, in 21 noiembrie 2013, exceptia de neconstitutionalitate si au constatat ca dispozitiile art. 659 alin. 3 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale.

Practic, acest lucru inseamna ca Parchetul nu va mai putea efectua cercetari asupra conturilor sau depozitelor bancare ale debitorului. De asemenea, nu va mai interveni in procesul executarii silite pentru a afla daca debitorul este actionar ori asociat sau daca detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare susceptibile de urmarire silita.

Actul normativ prin care prevederea a fost declarata neconstitutionala a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 30, din 15 ianuarie 2014. Este vorba despre Decizia CCR nr. 473/2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 659 alin. (3) din Codul de procedura civila, definitiva si general obligatorie incepand de astazi, cu putere numai pentru viitor. De asemenea, hotararea se va comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului.

Cum isi motiveaza Curtea decizia?

Potrivit Deciziei publicate miercuri, dupa ce a analizat exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Avocatul Poporului, Curtea a constatat ca dispozitiile legale criticate sunt neclare si lipsite de previzibilitate.

"Ele sunt neclare, intrucat creeaza falsa impresie ca Ministerul Public s-ar putea afla sub controlul executorului judecatoresc in faza executarii silite a unui proces", se mentioneaza in textul hotararii.

Mai exact, dispozitiile legale criticate transfera in sarcina procurorului atributii in domeniul executarii silite, prin efectuarea, la cererea executorului judecatoresc, a unor demersuri concrete, ceea ce duce la instituirea unor raporturi de subordonare intre executorul judecatoresc si procuror.

In plus, potrivit jurisprudentei CEDO, interventia procurorului in procesul civil poate fi justificata de anumite circumstante, cum ar fi protectia unor grupuri vulnerabile - copii, persoane cu dizabilitati - despre care se presupune ca nu isi pot apara singure interesele, atunci cand numerosi cetateni sunt afectati de anumite fapte sau interesele statului trebuie sa fie protejate.

In acelasi timp, conform CCR, dispozitiile legale sunt lipsite si de previzibilitate, intrucat nu stabilesc clar procedurile prin care Parchetul poate cerceta conturile si depozitele bancare ale celor executati silit.

"Asa cum arata si autorul exceptiei de neconstitutionalitate, ele nu reglementeaza mijloacele procedurale pe care Ministerul Public le are la indemana in vederea indeplinirii demersului prevazut de lege, nu prevad actele si masurile procesuale pe care procurorul le poate dispune in acest sens, nu stabilesc modul de contestare a masurilor dispuse si nu precizeaza in sarcina carui parchet din cadrul Ministerului Public revine competenta indeplinirii masurii.

De asemenea, Curtea remarca faptul ca dispozitiile legale criticate nu sunt insotite de prevederi care sa aloce resursele umane si materiale necesare de natura sa asigure aplicarea in mod eficient a masurilor legale.

Care vor fi efectele in practica ale deciziei CCR? Parerile specialistilor sunt impartite

Decizia luata de magistrati a dat nastere mai multor reactii in randul avocatilor si executorilor judecatoresti, toate aceste pareri fiind cuprinse intr-un materiu amplu de analiza realizat de AvocatNet.ro in noiembrie 2013, atunci cand magistratii s-au pronuntat asupra exceptiei ridicate de Avocatul Poporului, iar motivarea deciziei CCR nu fusese inca publicata.

Astfel, potrivit declaratiilor de atunci ale Lorenei Stoian, Senior Associate in cadrul Predoiu Law Firm, executorii judecatoresti dispun, in baza Codului de procedura civila, de toate parghiile pentru a efectua procedura de executare silita, motiv pentru care interventia unei alte institutii de stat nu este necesara in cazul acestor procese.

"Actuala legislatie ofera suficiente mijloace pentru creditori in vederea recuperarii creantelor, astfel incat interventia procurorului trebuie limitata doar la cazurile bine justificate pentru apararea ordiniii de drept ori a drepturilor si libertatilor cetatenesti", puncta Lorena Stoian la acea data.

De aceeasi parere este si executorul judecatoresc Claudia Tugui, care a subliniat, pentru AvocatNet.ro, faptul ca obligatia Ministerului Public este una secundara, intrucat executorul trebuie sa se adreseze mai intai institutiilor in cauza. Daca, in urma efectuarii acestor demersuri, nu obtine informatiile necesare executarii silite ori daca institutiile respective refuza sa raspunda, abia atunci executorul se poate adresa Ministerului Public.

"Consider ca prin inlaturarea obligatiei Ministerului Public de a obtine informatiile necesare, executarea silita nu este in mod grav afectata sau ingreunata, avand in vedere faptul ca indatorirea tertilor de a furniza informatiile necesare ramane valabila", a mentionat atunci executorul judecatoresc. Mai mult, dupa cum a subliniat Tugui, daca tertii refuza sa furnizeze executorului informatiile solicitate de acesta, vor putea fi obligati de presedintele instantei de executare la plata despagubirilor pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin amanarea executarii.

Pe de alta parte, la solicitarea noastra, Alin Dubau, avocat specializat in recuperarea creantelor, a apreciat ca prin solutia Curtii se restrange in mod nejustificat accesul executorului la informatii esentiale pentru buna desfasurare a executarii silite.

Practic, in urma acestei decizii a magistratilor, singurele mijloace de constrangere pe care participantii la executarea silita le vor avea sunt o amenda judiciara intre 50 la 700 lei, aplicata de instanta la solicitarea executorului judecatoresc, si o cerere privind repararea prejudiciului material sau moral cauzat prin amanare de catre cel care, cu intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea executarii silite.

"Sigur ca posibilitatea de a sesiza Ministerul Public in vederea efectuarii de catre reprezentantii acestuia a demersurilor pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor executorii prin obtinerea informatiilor necesare reprezenta o <amenintare> fata de tertii reticenti care refuza sa colaboreze cu executorul judecatoresc, datorita prestigiului institutiei si atributiilor acesteia in domeniul penal", a declarat, pentru AvocatNet.ro, si Violeta Parvan, executor judecatoresc.

Totodata, o problema sesizata de Parvan la momentul respectiv este aceea ca executorul judecatoresc nu are stabilite prin lege atributii si prerogative care sa ii sporeasca capacitatea de a obtine el insusi informatiile necesare. "Modalitatea de obtinere a informatiilor este deficitara, executorul judecatoresc fiind nevoit sa emita numeroase adrese, sa le comunice prin posta si sa astepte raspunsuri care sunt emise si dupa doua luni de la data solicitarii", a punctat executorul judecatoresc.
--

Puteti consulta textul integral al Deciziei CCR nr. 473/2014 in sectiunea noastra de Legislatie sau direct accesand acest link. "




Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 16, 2014, 05:56:49

 " http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16416227-cedo-dat-dreptate-unui-medic-roman-absolvent-drept-care-nu-fost-lasat-practice-avocatura.htm "

 " CEDO a dat dreptate unui medic roman absolvent de Drept care nu a fost lasat sa practice si avocatura
de I.B.     HotNews.ro
Miercuri, 15 ianuarie 2014, 22:48 Actualitate | Esenţial

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis ca unui medic roman, absolvent de Drept si care a trecut examenul de barou, dar nu a fost admis la stagiatura, fiind pus sa aleaga intre practica medicala si profesia de avocat, i-a fost incalcat dreptul la viata privata, potrivit Mediafax.

Reclamantul, Mircea Mateescu, nascut in 1953, are propriul cabinet medical la Bucuresti, avand o experienta de 18 ani ca medic.

In 2006, el a terminat Facultatea de Drept, iar apoi a trecut examenul de barou. Insa Baroul Bucuresti i-a respins cererea de a fi admis in stagiatura, pentru a obtine definitivatul, reclamantul sustinand ca a fost obligat sa aleaga intre cele doua profesii.

Mateescu a mers in instanta, insa nu a avut castig de cauza, actiunea sa fiind respinsa definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) in 2009.

Astfel, el s-a adresat CEDO, sustinand ca i-a fost interzis sa practice simultan medicina si avocatura in lipsa unei baze legale.

Reclamantul a cerut 14.655 de euro daune materiale, pentru veniturile de care a fost lipsit fiindu-i interzis sa practice avocatura. Calculul acestei sume a avut la baza salariul minim brut pentru persoane cu studii superioare din 2007 pana in prezent.

El a mai cerut 1 euro cu titlul de prejudiciu moral si 6.210 euro cu titlul de cheltuieli de judecata.
 

CEDO a considerat ca reclamantului i-a fost incalcat dreptul la viata privata (articolul 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului) si a decis ca statul roman sa ii plateasca 1 euro cu titlul de prejudiciu moral si 2.000 de euro cheltuieli de judecata.

Curtea a aratat ca este improbabil ca reclamantul sa fi prevazut ca nu va putea practica avocatura si medicina, in conditiile in care legea nu prevede explicit ca profesia de medic este incompatibila cu cea de avocat.

Potrivit Legii nr. 15/1995, exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu: activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat, ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri si exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu: calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene, activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior, activitatea literara si publicistica si calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, potrivit aceleiasi legi.

Citeste doar ceea ce merita. "



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 16, 2014, 14:16:59
astăzi 16 ianuarie 2014 am început demersurile legale PENTRU OBŢINEREA BANILOR REŢINUŢI ILEGAL ÎN ANUL 2013 cât şi a DOBÂNZII aferente.
  Pentru că "justiţia" în această ţară este... aşa cum este ( motiv pentru care am scris "justiţia" ) nu am certitudinea că acest lucru se va întâmpla. Acesta este motivul pentru care nu vă dau alte amănunte. Cu toate acestea TREBUIA ÎNCERCAT.
  Vă voi ţine la curent cu desfăşurarea "ostilităţilor"
      Premise există. Am postat o parte din ele aici. Cine are ochi de citit şi cap de judecat le va folosi.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: nna din Ianuarie 16, 2014, 14:39:54
astăzi 16 ianuarie 2014 am început demersurile legale PENTRU OBŢINEREA BANILOR REŢINUŢI ILEGAL ÎN ANUL 2013 cât şi a DOBÂNZII aferente.
  Pentru că "justiţia" în această ţară este... aşa cum este ( motiv pentru care am scris "justiţia" ) nu am certitudinea că acest lucru se va întâmpla. Acesta este motivul pentru care nu vă dau alte amănunte. Cu toate acestea TREBUIA ÎNCERCAT.
  Vă voi ţine la curent cu desfăşurarea "ostilităţilor"
      Premise există. Am postat o parte din ele aici. Cine are ochi de citit şi cap de judecat le va folosi.

Abordarea subiectului merita toata atentia.MARE_I DUMNEZEU si minunate sunt lucrurile SALE


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 16, 2014, 15:00:17
 colegului "silviu"

  Când se emite decizia ( ai grijă CĂ NU O PRIMEŞTI ACASĂ, trebuie să faci cerere, să plăteşti nişte taxe, că să o primeşti PE HÂRTIE. dacă nu faci cum am făcut eu: o cauţi pe net la http://www.monitoruljuridic.ro ) TE ROG să mi-o trimiţi şi mie sau să o postezi aici.
   mulţumesc anticipat.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 20, 2014, 12:25:13
 colegilor cu studii juridice le adresez o mare rugăminte:
  vă rog să mă ajutaţi să formulez o cerere către ccr prin care Art. 13 - (2) din Legea Nr. 134/2010 republicata privind Codul de procedură civilă care dispune:

"Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii.În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 20, 2014, 12:32:04
colegilor cu studii juridice le adresez o mare rugăminte:
  vă rog să mă ajutaţi să formulez o cerere către ccr prin care Art. 13 - (2) din Legea Nr. 134/2010 republicata privind Codul de procedură civilă care dispune:

"Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii.În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept."
acest articol "luat" singur NU PARE a fi neconstituţional DAR, coroborat cu disp. Art. 486. - (3):"Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."
 adică: e) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.

 încalcă disp. Art. 24 din Constituţie cât şi ale altor norme legale

  [size=12vă mulţumesc anticipatpt][/size]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 20, 2014, 14:24:06
  Măcar comentaţi, vă rog, dacă ce scrie mai jos e OK.
Domnule Preşedinte,


Subsemnatul xxxx, contestator în dosarul mai sus menţionat, în conformitate cu disp. Art. 146 lit. d din Constituţie şi cu cele din Art. 247. - (1) din NCPC formulez,

  EXCEPŢIA de NECONSTITUŢIONALITATE a Art. 13 - (2)
din Legea Nr. 134/2010 republicata privind Codul de procedură civilă

  În decembrie '89 am luptat pentru LIBERTATE şi DEMOCRAŢIE, pentru ELIMINAREA INJUSTIŢIEI, a ARBITRARIULUI, PENRU RESPECTUL DREPTURILOR OMULUI şi al LEGII !!
   
   MOTIVE:

1.  În fapt

  La 30.05. 2013 am cerut Tribunalului XX, prin Ordonanţă Preşedinţială, să .... ;

  La 13.09.2013 Tribunalul yy pronunţă S.C. nr. xx prin care respinge acţiunea;

La ..........2013 am primit S.C. nr. xxa Tribunalului yy. Aceasta prevede ca TERMEN DE RECURS 15 zile DE LA COMUNICARE;

La 18.10.2013 ( după .... zile !! ) am depus recursul;

La ......14 nov. 2013 am primit de la Curtea de Apel xx o " Comunicare " prin care, SUB SANCŢIUNEA ANULĂRII CERERII, îmi cere să DEPUN DOVADA ÎMPUTERNICIRII AVOCATULUI pentru REDACTAREA RECURSULUI!!!!!!
 
  Vă rog să constataţi faptul că, dacă aş fi RESPECTAT TOATE NORMELE ÎN VIGOARE pentru obţinerea ajutorului public judiciar ( la care sunt îndreptăţit în conformitate cu disp. O.U.G. nr. 51/2008 ) şi IMPUS de dispoziţia criticată, AR FI TREBUIT SĂ OBŢIN mai întâi TOATE DOCUMENTEL PREVĂZUTE DE disp. O.U.G. nr. 51/2008, apoi SĂ AŞTEPT CA cererea respectivă SĂ FIE SOLUŢIONATĂ ŞI, împreună cu avocatul desemnat să formulez recursul împotriva sentinţei menţionate.
 Astfel TOATE ACESTE DISPOZIŢII LEGALE AR FI CONDUS INEXORABIL, prin durata înfăptuirii lor, la IEŞIREA DIN TERMENUL IMPERATIV de depunere a recursului şi PRIVÂNDU-MĂ astfel DE UN DREPT CONSTITUŢIONAL.

  2. În drept

 Articolul criticat dispune:

" Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii. În recurs, cererile şi concluziile părţilor NU POT fi FORMULATE şi susţinute DECÂT PRIN AVOCAT sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept."

Această dispoziţie, coroborată cu disp. Art. 486. alineatele (1) pct. a) şi (3):

" (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:
a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea. Prezentele dispoziţii se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate. "

" (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) ÷ e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

cât şi cu cele prevăzute de Art. 493. - (5) care dispune :

" Art. 493. - (5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.

  încalcă atât disp. Art. 16, 21 şi 24 din Constituţie cât şi următoarele norme:

1. Art. 8 din Codul de procedură civilă arată că dreptul meu la apărare prin avocat asigură egalitatea procesuală a părţilor;

2. Art. 90  alin. 3 din Codul de procedură civilă arată că asistenţa judiciară poate fi încuviinţată oricând în cursul judecăţii;

3. Art. 15 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară  dispune ca în tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.


 Având în vedere consecinţele aplicării Art. 13 - (2) din Legea Nr. 134/2010 asupra DREPTULUI de " Acces liber la justiţie " prevăzut de Art. 21 din Constituţie,
 vă rog să constataţi NECONSTITUŢIONALITATEA acestuia.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 20, 2014, 14:39:26

 E corecta motivarea Alex63.In plus as mentiona ca masura luata prin dispozitiile art. 13 coroborata cu dispozitiile art. 486 c.proc.civ (NCPC) contrar scopului declarat sa asigure dreptul la aparare prevazut in art. 24 din CR ( Constitutia Romaniei) te pune efectiv in imposibilitatea de ati exercita calea de atac a recursului prin obligativitatea angajarii unui avocat adica iti afeteaza grav si iremediabil dreptul la aparare incalcindu-se art. 24 din Constitutie.
   1. Daca veniturile tale de orice fel ( dobinzi, chirii, venituri din agricultura etc. ) depasesc 700 lei NU beneficiezi de ajutor public judiciar pentru aparator potrivit OUG 51/2008.Dar veniturile mici nu-ti permit sa-ti angajezi avocat, pentru nimeni nu te apara in proces pentru sume mai mici de 1500 lei.
   2. Ajutorul public judiciar este limitat la un plafon de 5000 lei , plafon peste care nu mai beneficiezi de ajutor public judiciar.
   3. Se incalca si dispozitiile art. 16 si 21 din Constitutia Romaniei.
   


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 20, 2014, 14:53:52

 E corecta motivarea Alex63.In plus as mentiona ca masura luata prin dispozitiile art. 13 coroborata cu dispozitiile art. 486 c.proc.civ (NCPC) contrar scopului declarat sa asigure dreptul la aparare prevazut in art. 24 din CR ( Constitutia Romaniei) te pune efectiv in imposibilitatea de ati exercita calea de atac a recursului prin obligativitatea angajarii unui avocat adica iti afeteaza grav si iremediabil dreptul la aparare incalcindu-se art. 24 din Constitutie.
   1. Daca veniturile tale de orice fel ( dobinzi, chirii, venituri din agricultura etc. ) depasesc 700 lei NU beneficiezi de ajutor public judiciar pentru aparator potrivit OUG 51/2008.Dar veniturile mici nu-ti permit sa-ti angajezi avocat, pentru nimeni nu te apara in proces pentru sume mai mici de 1500 lei.
   2. Ajutorul public judiciar este limitat la un plafon de 5000 lei , plafon peste care nu mai beneficiezi de ajutor public judiciar.
   3. Se incalca si dispozitiile art. 16 si 21 din Constitutia Romaniei.
   

recitind acţiunea mi-am dat seama că nici
" Art. 486. (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:
a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea. Prezentele dispoziţii se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate. "

" (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) ÷ e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."
 nu este constituţional. L-am "băgat" şi pe ăsta în cerere.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 20, 2014, 15:06:39
colegului "florin1989"
 V-am trimis ultima variantă pe mail.

   mulţumesc pentru promptitudine şi consideraţii.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 20, 2014, 15:25:21
O lege nedreaptă nu este lege!
Omul bun este liber, chiar dacă e sclav. Omul rău este sclav, chiar dacă e rege.
Ce sunt domniile fără justiţie decât nişte mari tâlhării?
Nu ne e de nici un folos să ascultăm învăţăturile sfinte dacă nu le trăim.
Unii oameni îşi aleg mâncarea cu multă luare aminte şi nu îngăduie să intre în gura lor anumite alimente, dar ei nu sunt atenţi şi nu îşi aleg cuvintele care ies din gura lor.
Bogaţii vor ajunge în cer, când îi vor introduce acolo săracii.
Treaba diavolului este să îndruge multe, treaba noastră este să nu le ascultăm.
Dacă e trufaş slujitorul altarului, va fi pus laolaltă cu diavolul.
Dacă îndepărtezi dreptatea, regatele nu sunt decât mari bande de tâlhari.

citate din Sfântul Augustin


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 20, 2014, 15:37:44

Vezi la postariile anterioare consideratii teoretice si de doctrina privind dreptul la aparare - principiul fundamental al procesului civil.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 20, 2014, 15:43:13

Vezi la postariile anterioare consideratii teoretice si de doctrina privind dreptul la aparare - principiul fundamental al procesului civil.
De acolo le-am preluat. Mulţumesc pentru ele. Le-am folosit şi în cererea de reexaminare.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 22, 2014, 13:49:01
  datorită unei postări a colegei "Snow White" am dedus că lucrează în domeniul medical ( O gluma din breasla mea )
  În consecinţă am să o rog să comenteze, din această postură, "privatizarea" ACTULUI MEDICAL din ţara noastră.
  Mai concret aş vrea să ştiu cum apreciază dânsa INCOMPATIBILITATEA dintre Jurământul lui Hipocrate cu PRETINDEREA DE BANI  Î N A I N T E  de aplicarea unui tratament, practictă DE TOATE CLINICILE, LABORATOARELE sau SPITALELE private.
  Pentru ca şi colegii să ştie reproduc aici respectivul jurământ care, ATENŢIE, nu este "benevol" el fiind cuprins într-o LEGE ( nu mai stau acum să caut care )

 “Odată admis printre membrii profesiunii de medic:
Mă angajez solemn să-mi consacru viata în slujba umanitătii;
Voi păstra profesorilor mei respectul si recunostinta care le sunt datorate;
Voi exercita profesiunea cu constiintă si demnitate;
Sănătatea pacientilor va fi pentru mine obligatia sacră;
Voi păstra secretele încredintate de pacienti, chiar si după decesul acestora;
Voi mentine, prin toate mijloacele, onoarea si nobila traditie a profesiunii de medic;
Colegii mei vor fi fratii mei;
Nu voi îngădui să se interpună între datoria mea si pacient consideratii de naţionalitate, rasă, religie, partid sau stare socială;
Voi păstra respectul deplin pentru viata umană de la începuturile sale chiar sub amenintare si nu voi utiliza cunostintele mele medicale contrar legilor umanitătii.
Fac acest jurământ în mod solemn, liber, pe onoare!“


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 23, 2014, 07:06:46

 " RIL admis. Aplicarea taxei de timbru pentru cheltuielile de judecata solicitate pe cale separata

Cuvinte cheie: taxa de timbru, taxa de timbru cheltuieli de judecata

 

Ghid rapid de insusire a modificarilor prezente in
Noul Cod de Procedura Civila

>> Detalii click aici <<



In cadrul Monitorului Oficial, partea I, nr 45 din 20 ianuarie 2014, a fost publicata Decizia ICCJ nr 19 din 18 noiembrie 2013 referitoare la examinarea recursului in interesul legii, formulat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte, privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1, art. 2 alin. (1) si art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Legea face referire la timbrarea cererilor prin care cheltuielile de judecata sunt solicitate pe cale separata.

Inalta Curte este chemata sa interpreteze, in vederea aplicarii unitare, urmatoarele prevederi legale din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru:

    1. Art. 1 care are urmatorul continut: "Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevazute in prezenta lege, si se taxeaza in mod diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil in bani, cu exceptiile prevazute de lege."
    2. Art. 2 alin. (1) care, in forma in vigoare la data sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, avea urmatorul continut: "Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se taxeaza astfel:

    a) pana la valoarea de 50 lei - 6 lei;
    b) intre 51 lei si 500 lei - 6 lei + 10% pentru ce depaseste 50 lei;
    c) intre 501 lei si 5.000 lei - 51 lei + 8% pentru ce depaseste 500 lei;
    d) intre 5001 lei si 25.000 lei - 411 lei + 6% pentru ce depaseste 5.000 lei;
    e) intre 25.001 lei si 50.000 lei - 1.611 lei + 4% pentru ce depaseste 25.000 lei;
    f) intre 50.001 lei si 250.000 lei - 2.611 tei + 2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
    g) peste 250.000 lei - 6.611 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei."

    3. Art. 15 lit. p) care are urmatorul continut: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, referitoare la: [...]
    p) orice alte actiuni, cereri sau acte de procedura pentru care se prevad, prin legi speciale, scutiri de taxa judiciara de timbru."
    Dispozitiile art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, instituie principiul conform caruia regula generala o constituie plata taxei judiciare de timbru pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti.
    Exceptiile de la regula timbrarii cererilor si actiunilor formulate in justitie, care, potrivit principiilor generale de interpretare, sunt de stricta interpretare si aplicare, sunt prevazute in art. 15-17^2 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, iar in cuprinsul acestor articole nu se regasesc textual mentiuni privitoare la cererile privind cheltuielile de judecata.
    Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, prevad la art. 13 si 14 alte situatii de exceptie in care taxa judiciara de timbru nu este datorata.

    Astfel, art. 13 prevede ca "nu se timbreaza cererile depuse in cursul judecatii si care nu modifica valoarea taxabila sau caracterul cererii initiale, ca de exemplu: cererea cu care se depune lista de martori, cererea pentru precizarea domiciliului ales sau pentru schimbarea domiciliului, cererea pentru depunerea recipiselor de consemnare si a chitantelor de plata a sumelor ce reprezinta onorarii pentru experti, pensii de intretinere si altele".

Art. 14 prevede ca: "De asemenea, nu se timbreaza cererile de indreptare a erorilor materiale, tranzactiile intervenite intre parti in cursul procesului civil, cererile accesorii privind cheltuielile de judecata, precum si pentru exercitarea cailor de atac, in astfel de situatii."

    Potrivit art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, "Ordinele [...] trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina prevederilor acestora".
    Rezulta ca prevederile cuprinse in normele metodologice de aplicare a legii se afla in raport de subordonare fata de actul normativ cu forta juridica superioara pe baza si in executarea caruia au fost emise si nu pot adauga la prevederile legale din actul de baza.

    Din interpretarea coroborata a ipotezelor expres prevazute de art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, cu dispozitiile art. 13 din acelasi act normativ (care reglementeaza exceptarea de la plata taxei judiciare de timbru a cererilor care indeplinesc cumulativ doua conditii, respectiv sunt depuse in cursul judecatii si nu modifica valoarea taxabila sau caracterul cererii initiale) se poate concluziona ca art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 al ministrului justitiei este aplicabil exclusiv cererilor de acordare a cheltuielilor de judecata care indeplinesc conditia de a fi cereri accesorii, respectiv sunt formulate in chiar litigiul in care au fost efectuate.

Cititi continuarea  DECIZIEI nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul in interesul legii, referitor la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1, art. 2 alin. (1) si art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in  MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 20 ianuarie 2014  AICI >>>

Data aparitiei: 22 Ianuarie 2014 "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 27, 2014, 08:38:38

 " Cele mai eficiente 12 modalitati de anulare in instanta a procesului verbal de contraventie
Cum sa transformati o contraventie intr-un simplu avertisment

NOU
ian. 2014
motive de nulitate
 

Sunteti posesorul unui proces verbal de contraventie?

Cine nu s-a aflat macar o data in viata in aceasta neplacuta postura?

Fie am traversat pe rosu, fie controlul unor organe oficiale (ANAF, ITM sau Inspectia Vamala) la sediul firmei a fost prea “riguros” si s-a soldat cu un glorios proces verbal de contraventie…

Motive de contraventie pot fi multe si variate!

Dar...

... Legea va da dreptul sa contestati aceste procese verbale incheiate impotriva dvs., de cele mai multe ori in mod abuziv! Si pentru ca actiunea dvs. sa aiba rezultatul scontat - anularea procesului verbal sau in cel mai rau caz, transformarea lui intr-o sanctiune de tip „avertisment” -  trebuie sa cunoasteti cateva... “cai de atac” specifice.
Cu siguranta aveti nevoie de:

cunoasterea atenta a legislatiei
experienta in sesizarea “portitelor” legislative care v-ar putea asigura succesul
cunoasterea unor sentinte favorabile date in instanta in situatii similare.

CD-ul  "12 motive de nulitate invocate cu succes in plangerile contraventionale" -
UNICUL instrument cu informatii specializate, va sta acum la dispozitie.  Scopul realizarii acestuia: se doreste a fi un ajutor indispensabil tuturor acelora care au de contestat un proces verbal de contraventie. Fie din pozitia de nefericit posesor al unei contraventii de platit, fie din pozitia de practician in drept!

Informatii legislative utile;
Drepturile si obligatiile oricarui contravenient;
Cele mai performante 12 motive de nulitate care au fost invocate cu succes in cadrul unor plangeri contraventionale solutionate favorabil contestatarilor;
Model de plangere impotriva unui proces verbal de contraventie intocmit de un agent al ITM;
Model de plangere impotriva unui proces verbal de contraventie intocmit de un agent al Politiei Rutiere;
Model de plangere impotriva unui proces verbal de contraventie intocmit de un agent al Ministerului Mediului.

CD-ul "12 motive de nulitate in plangerile contraventionale"!

Asul din maneca dvs.: 12 motive de nulitate

CD-ul "12 motive de nulitate invocate cu succes in plangerile contraventionale" aduce in discutie toate elementele privind contraventia:

1.    Cadrul legal
2.    Cand si de ce se aplica o contraventie
3.    Cum poate fi ea contestata
4.    Termene de respectat si proceduri
5.    12 motive de nulitate invocate in cadrul unor plangeri contraventionale care au avut ca solutie in instanta anularea proceselor verbale de contraventii sau inlocuirea acestora cu sanctiunea “avertisment”
6.    Practica CEDO in materie contraventionala

Descoperiti cele 12 metode prin care contraventiile ajunse in instanta au fost anulate sau inlocuite cu sanctiuni inofensive de avertisment!  Cunoasterea acestora va ofera:

Posibilitatea de a anula procesul verbal contraventional
Solutii sigure
Temeiuri legale salvatoare

Dintre acestea amintim:

    Anularea procesului verbal de contraventie pe motiv de neconformitate a acestuia cu cerintele legale

    Nu s-a savarsit fapta retinuta in sarcina contravenientului in cuprinsul procesului verba

    Nu s-a acordat dreptul in prealabil la o aparare

    Procesul verbal nu cuprinde aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii pretinsei fapte

    Fapta retinuta nu este prevazuta ca si contraventie de norma legala indicata de agentul constatator in cuprinsul procesului verbal de contraventie

    Lipseste temeiul legal in ceea ce priveste aplicarea sanctiunii

    Procesul verbal de contraventie este lovit de nulitate deoarece agentul constatator nu avea ordin de serviciu. Sunt doar cateva dintre cele 12 cai prin care puteti literalmente scapa de contraventia capatata!

Arta contestarii un proces verbal de contraventie

V-ati imaginat ca modul de intocmire al unui proces verbal de contraventie poate fi motiv de nulitate a contraventiei?
Ei bine, DA!
Va prezentam acum modul in care acesta poate fi contestat.

Nerespectarea arhitecturii procesului verbal prevazuta in lege poate conduce la anularea acestuia. Cati dintre cei care intocmesc astfel de procese verbale acorda atentie acestui „amanunt”?

Foarte putini! Dovada stau nenumaratele decizii luate in instanta privind anularea contraventiilor sau transformarea acestora in sanctiune de avertisment. Totul din cauza superficialitatii cu care au fost intocmite procesele verbale!

Conform prevederilor art. 16 din O.G. 2 din 2001 care mentioneaza ca “Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia ii locul de munca ale contravenientului si descrierea faptei contraventionale…..”

Daca in cuprinsul procesului verbal este inregistrat doar faptul ca agentul constatator a efectuat un control la sediul S.C. X S.R.L., dar nu este descrisa nici o fapta „savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, oraiului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureiti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti”, atunci puteti invoca in instanta, constatarea nulitatii  procesului verbal de contraventie, pe motiv de nerespectarea a legii la intocmirea procesului verbal de contraventie.

Este doar un exemplu despre modul in care puteti scapa de contraventie!
Comandati CD-ul "12 motive de nulitate invocate cu succes in plangerile contraventionale"!

Investiti in CD-ul dvs. doar 99.19 lei (cu TVA inclusa!). Mult mai putin decat amenda prevazuta pentru orice contraventie!

Sfaturi de la specialisti in „demontarea” contraventiilor  de nulitate in plangerile contraventionale"!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Kobra 22 din Ianuarie 27, 2014, 18:51:33
Domnule Florin.
Am atasat acestui mesaj adresa primita de SSPR de la Banca Comerciala Romana din anul 2011.
Te rog da-mi un sfat juridic cum sa pot da Guvernul in judecata pe aceasta speta stiind faptul ca, judecatorii de la Curtea Constitutionala, s-au pronuntat in dosarul 488D/2013 privind constitutionalitatea OUG 84/2012 aceasta fiind CONSTITUTIONALA in data de 22 ianuarie 2014.
 Cum sa procedez aflandu-ma in situatia de a nu mai putea sustine financiar ratele la aceasta banca.
 Stiu fapul ca la trei luni de neplata, se pune in miscare institutia de recuperari datorii credite si ma arunca afara in strada cu toata familia.
 Sunt disperat.
 Cu stima


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 27, 2014, 19:55:20

     Primul lucru care trebuie facut este mersul la banca si negocierea cu conduderea banci pentru a stabili impreuna cu Banca o solutie de ( reesalonare, perioada de gratie refinantarea creditului etc.)E si in interesul BCR sa refinanteze creditul ( pentru a nu se inscrie in pasivul bancii cu credit "neperformant", in fapt pierdere - pentru care trebuie sa constituie provizioane , afectind si bilantul bancii etc.Numai dupa ce epuiziezi aceasta etapa ( in paralel poti merge si la alte banci pentru a obtine un credit de refinantare ! ) trebuie sa te pregatesti pentru etapa a doua.Trebuie sa mergi si la SSPR ca sa te ajute cu o adresa catre BCR.Cind ai toate actele si raspunsurile , adresele etc. din partea SSPR si BCR in urma epuizarii acestei etape preliminare trebuie sa studiem, in functie de aceste adrese, posibilitatea de a chema in garantie Statul roman si SSPR in procesul dintre tine si banca BCR , pentru a fi obligat statul roman sa-ti plateasca datoria pe care n-o poti achita din cauza Guvernului Romaniei care ti-a suspendat abuziv si perpetuu indemnizatia!

 


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 27, 2014, 19:59:17

" Dura lex , sed lex '


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Kobra 22 din Ianuarie 27, 2014, 21:02:26
Domnule Florin
Multumesc pentru promtitudinea cu care mi-ai raspuns.
Situatia financiara insa nu-mi permite o refinantare.
Creditul trebuie platit dintr-un singur venit cu mult mai mic decat la data creditarii.
Cu stima.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 30, 2014, 15:20:48
colegului "florin1989"
v-am trimis un mes pers ( si e-mail )


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 30, 2014, 19:22:16
colegului "florin1989"
v-am trimis un mes pers ( si e-mail )


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Ianuarie 30, 2014, 20:10:51

 " http://193.226.121.81/print.aspx?page=publications/buletin/6/bulaic "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Ianuarie 30, 2014, 22:10:02
colegului "florin1989"
adică: "NU"
multumesc


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 01, 2014, 15:22:05
colegei "Marilena"
v-am trimis un mes pers ( si e-mail )


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 01, 2014, 15:53:01
colegului "Florin1989"

  dacă aveţi timp, am nevoie de un sfat.

 V-am trimis un mesaj.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 01, 2014, 17:52:25

 " Conform art. 303 alin. 2 cod procedura civila, motivarea recursului se va face inauntrul termenului de recurs atunci cand partea expune motivele sale prin memoriu separat de declaratia de recurs, termenul pentru depunerea motivelor de recurs socotindu-se de la comunicarea hotararii.

De asemenea, art. 103 cod procedura civila arata ca neefectuarea unui act de procedura in termenul prevazut de lege pentru realizarea sa atrage decaderea partii din dreptul de a intocmi actul corespunzator, afara de cazul cand legea prevede altfel, iar prin dispozitia speciala continuta de art. 306 cod procedura civila se arata ca recursul este nul daca nu va fi fost motivat in termen."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 02, 2014, 12:42:57

 " Conform art. 303 alin. 2 cod procedura civila, motivarea recursului se va face inauntrul termenului de recurs atunci cand partea expune motivele sale prin memoriu separat de declaratia de recurs, termenul pentru depunerea motivelor de recurs socotindu-se de la comunicarea hotararii.

De asemenea, art. 103 cod procedura civila arata ca neefectuarea unui act de procedura in termenul prevazut de lege pentru realizarea sa atrage decaderea partii din dreptul de a intocmi actul corespunzator, afara de cazul cand legea prevede altfel, iar prin dispozitia speciala continuta de art. 306 cod procedura civila se arata ca recursul este nul daca nu va fi fost motivat in termen."

Atunci spune-mi te rog cum rămâne cu prevederile Art. 287
" 2.arătarea hotărârii care se atacă;
3.motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;
4.dovezile invocate în susţinerea apelului;
5.semnătura.
(2)Cerinţele de la pct. 2 şi 5 sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, iar cele de la pct. 3 şi 4, sub sancţiunea decăderii. ACESTE CERINŢE POT fi împlinite PÂNĂ CEL mai târziu LA PRIMA ZI de ÎNFĂŢIŞARE, iar lipsa semnăturii, în condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2)."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 02, 2014, 18:20:19

 " Conform art. 303 alin. 2 cod procedura civila, motivarea recursului se va face inauntrul termenului de recurs atunci cand partea expune motivele sale prin memoriu separat de declaratia de recurs, termenul pentru depunerea motivelor de recurs socotindu-se de la comunicarea hotararii.

De asemenea, art. 103 cod procedura civila arata ca neefectuarea unui act de procedura in termenul prevazut de lege pentru realizarea sa atrage decaderea partii din dreptul de a intocmi actul corespunzator, afara de cazul cand legea prevede altfel, iar prin dispozitia speciala continuta de art. 306 cod procedura civila se arata ca recursul este nul daca nu va fi fost motivat in termen."

Atunci spune-mi te rog cum rămâne cu prevederile Art. 287
" 2.arătarea hotărârii care se atacă;
3.motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;
4.dovezile invocate în susţinerea apelului;
5.semnătura.
(2)Cerinţele de la pct. 2 şi 5 sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, iar cele de la pct. 3 şi 4, sub sancţiunea decăderii. ACESTE CERINŢE POT fi împlinite PÂNĂ CEL mai târziu LA PRIMA ZI de ÎNFĂŢIŞARE, iar lipsa semnăturii, în condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2)."


Art. 287 din vechiul cod de procedura civila reglementeaza APELUL.Apelul fiind o cale de atac devolutiva ( se poate rediscuta cauza in fond ) nu este restrictiv ca si recursul.Este o mare diferenta intre calea de atac a apelului si cea a recursul.Recursul este o cale de atac nedevolutiva ( se judeca numai motivele de nelegalitate a hotaririi judecatoresti atacate cu recurs).


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 02, 2014, 18:32:09

 " Daca luam spre comparatie apelul si recursul vom observa:

Conform art 470 alin. (5) din NCPC mie imi pare ca se poate considera ca motivarea trebuie facuta pana la momentul expirarii termenului de apel, ceea ce ar insemna ca nu se mai poate depune doar declaratia de apel si apoi pana pe la termenul din apel sa se redacteze si motivarea apelului.

Acest text de lege cum este interpretat de instante?
Cunoaste cineva un caz concret solutionat de instanta de apel pe acest aspect?

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_396119/Motivarea-apelului-in-noul-Cod-de-procedura-civila-a-ramas-nechimbat-fata-de-vechiul-cod.html#ixzz2sBOqB8t4
Follow us: Avocatnetro on Facebook "

Conform NCPC se pare ca si apelul numai poate fi motivat pina la primul termen de judecata urmind a fi motivat in termenul de apel ca curge de la comunicare sau de la momentul in care apelantul a intrat in posesia sentintei primei instante.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 02, 2014, 18:38:26

 " Motivarea trebuie făcută înăuntrul termenului de apel. Pot declara apelul în şedinţa în care se pronunţă sentinţa, pot să-l declar după pronunţare (înainte de comunicare), pot să-l declar după cumunicare fără să-l motivez. În toate aceste cazuri, voi putea să-l motivez ulterior, dar nu mai tîrziu de ziua în care expiră termenul de apel.

Mai mult, cred că pot reveni cu precizări şi completări privind motivarea, cu condiţia de a le depune tot pînă la termenul limită - adică pînă în ziua în care expiră dreptul de a face apel.

Instanţa nu va avea altceva de făcut decît să se aplece asupra acelui gulaş de motive pe care eu am binevoit să i le trimit prin motivarea iniţială, prin precizări şi prin completările ulterioare, cu condiţia ca ele să fie depuse în termenul de apel.

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_396119/Motivarea-apelului-in-noul-Cod-de-procedura-civila-a-ramas-nechimbat-fata-de-vechiul-cod.html#ixzz2sBQkKvlV
Follow us: Avocatnetro on Facebook "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 02, 2014, 19:23:04

 " Daca luam spre comparatie apelul si recursul vom observa:

Conform art 470 alin. (5) din NCPC mie imi pare ca se poate considera ca motivarea trebuie facuta pana la momentul expirarii termenului de apel, ceea ce ar insemna ca nu se mai poate depune doar declaratia de apel si apoi pana pe la termenul din apel sa se redacteze si motivarea apelului.

Acest text de lege cum este interpretat de instante?
Cunoaste cineva un caz concret solutionat de instanta de apel pe acest aspect?

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_396119/Motivarea-apelului-in-noul-Cod-de-procedura-civila-a-ramas-nechimbat-fata-de-vechiul-cod.html#ixzz2sBOqB8t4
Follow us: Avocatnetro on Facebook "

Conform NCPC se pare ca si apelul numai poate fi motivat pina la primul termen de judecata urmind a fi motivat in termenul de apel ca curge de la comunicare sau de la momentul in care apelantul a intrat in posesia sentintei primei instante.

fuk. Eu sunt în recurs. Am încurcat borcanele. se mai poate face ceva?
ar fi o posibilitate de a "jongla" cu ameninţarea de nulitate în sensul că aş fi "indicat" greşit calea de atac : recurs în loc de apel, deşi sentinţa tribunalului se "termină" cu fraza: "cu drept de RECURS în termen de 15 zile DE LA PRONUNŢARE !!!" ) . O altă variantă la care mă gândesc este de a contesta procesul verbal făcut de poştă prin care vezi Doamne "nu m-a găsit acasă" bla bla bla, căci NU AM SEMNAT NICĂIERI DE PRIMIRE, cu alte cuvinte "comunicarea sentinţei" este viciată.
  Dacă ai altă idee aştept cu nerăbdare. am înnebunit când mi-ai răspuns că "la revedere recurs" şi, mai ales când am văzut că ai dreptate. Confuzia mea se datorează "experienţelor" anterioare când nu am avut "parte" de o astfel de situaţie ( am depus motivarea la prima zi de judecată fără probleme )
  În concluzie ... spune-mi te rog dacă ai vreo idee.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 02, 2014, 19:31:26

Fa ceva cu posta si data comunicarii, ca sa te incadrezi in termen.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 03, 2014, 19:53:38
Domnule Florin
Multumesc pentru promtitudinea cu care mi-ai raspuns.
Situatia financiara insa nu-mi permite o refinantare.
Creditul trebuie platit dintr-un singur venit cu mult mai mic decat la data creditarii.
Cu stima.
 " http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-16537733-facilitati-pentru-persoanele-care-credite-banci-salariu-maxim-1610-lei-lunar-rata-redusa-timp-doi-ani-credit-fiscal-dupa-aceasta-perioada.htm '
 " Facilitati pentru persoanele care au credite la banci si un salariu maxim de 1610 lei lunar: Rata redusa timp de doi ani, credit fiscal dupa aceasta perioada. Efortul bugetar ar putea ajunge la 4 mld lei doar pentru 2014
de R.M.     HotNews.ro
Luni, 3 februarie 2014, 18:51 Economie | Finanţe

Persoanele fizice cu credite la banci si cu salariu mediu net mai mic sau egal cu 1.610 lei vor putea sa obtina o reducere la jumatate a ratei, dar nu mai mult de 500 lei lunar, timp de doi ani, urmand ca dupa aceasta perioada sa beneficieze de un credit fiscal de la stat tot timp de doi ani, in valoare de 200 lei lunar.

Aceasta facilitate, care a fost anuntata luni seara de premierul Victor Ponta si care este optionala, se poate acorda tuturor persoanelor fizice, salariati sau pensionari, cu conditia de a avea un venit lunar mai mic sau egal cu salariu mediu net, de 1.610 lei, si sa nu aiba restante la plata ratelor mai vechi de 90 de zile.

Masura ar putea viza 907.000 debitori, a fost discutata cu Banca Nationala si agreata de partenerii internationali ai Romaniei, a precizat primul ministru.

Dupa aceasta perioada de doi in care un debitor poate beneficia de reducerea la jumatate a ratei, statul acorda un credit fiscal "pentru a acoperi cresterea dobanzii pentru cei doi ani de scadere a ratei", a afirmat Ponta.

Efortul financiar al statului va fi doar in 2014 4 miliarde de lei daca toate persoanele fizice aplica pentru aceasta facilitate.

"Daca ai un credit, venituri sub 16 mil lei vechi, daca nu ai restante mai vechi de 90 de zile vei plati doar jumatate din rata, doi ani, in speranta ca peste doi ani intreaga situatie ecobnomica sa continue sa se imbunatateasca. Dupa acesti doi ani diferenta de dobanda o suporta statul din reducerea impozitului pe venit", a explicat primul ministru.
 

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a explicat, intr-o conferinta comuna de presa organizata la Palatul Victoria, ca orice persoana fizica ce intruneste conditiile "poate opta pentru a isi reduce pana la jumatate rata, timp de doi ani, si statul ii da peste doi ani credit fiscal de 200 de lei, aceasta e propunerea, timp de pana la doi ani".

"Cat timp a functionat facilitatea de reducere a ratei atat functioneaza si facilitatea de credit fiscal", a explicat acesta, adaugand ca banca nu poate mari dobanda.

Perioada de maturitate a creditului se va prelungi cu perioada de reducere a ratei, a adaugat Voinea, in opinia caruia bancile nu au "de ce sa nu fie de acord (cu propunerea guvernului), e o situatie castig - castig".

Guvernul are in vedere, prin aplicarea acestui sistem, sa aduca in economie 4 mld lei pe an, ceea ce echivaleaza cu "o crestere suplimentara cu 1% din PIB pe doi ani". In plus, statul castiga suplimentar din TVA 900 mil lei iar indirect revine la buget "o treime din crestere economica".

"Lumea poate sa ramana cu bani in bunzunar. Peste doi ani, cand va trebui sa plateasca rata amanata,  statul ii da un credit fiscal. Ce-l costa azi. Ce-l costa maine - nimic. (...) Se muta lichiditatea care acum sta in sectorul bancar direct la populatie si in economie", a argumentat el.

"Cetateanul castiga de doua iori, acum ramane cu banii in buzunar, si peste doi ani ca isi plateste rata din creditul fiscal", a mai spus el.

    Citeste aici si Facilitati pentru persoanele cu credite restructurate, solutie a Guvernului pentru consum "



[/size][/color]


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Kobra 22 din Februarie 03, 2014, 21:22:22
Domnule Florin
Multumesc pentru promtitudinea cu care mi-ai raspuns.
Situatia financiara insa nu-mi permite o refinantare.
Creditul trebuie platit dintr-un singur venit cu mult mai mic decat la data creditarii.
Cu stima.
 " http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-16537733-facilitati-pentru-persoanele-care-credite-banci-salariu-maxim-1610-lei-lunar-rata-redusa-timp-doi-ani-credit-fiscal-dupa-aceasta-perioada.htm '
 " Facilitati pentru persoanele care au credite la banci si un salariu maxim de 1610 lei lunar: Rata redusa timp de doi ani, credit fiscal dupa aceasta perioada. Efortul bugetar ar putea ajunge la 4 mld lei doar pentru 2014
de R.M.     HotNews.ro
Luni, 3 februarie 2014, 18:51 Economie | Finanţe

Persoanele fizice cu credite la banci si cu salariu mediu net mai mic sau egal cu 1.610 lei vor putea sa obtina o reducere la jumatate a ratei, dar nu mai mult de 500 lei lunar, timp de doi ani, urmand ca dupa aceasta perioada sa beneficieze de un credit fiscal de la stat tot timp de doi ani, in valoare de 200 lei lunar.

Aceasta facilitate, care a fost anuntata luni seara de premierul Victor Ponta si care este optionala, se poate acorda tuturor persoanelor fizice, salariati sau pensionari, cu conditia de a avea un venit lunar mai mic sau egal cu salariu mediu net, de 1.610 lei, si sa nu aiba restante la plata ratelor mai vechi de 90 de zile.

Masura ar putea viza 907.000 debitori, a fost discutata cu Banca Nationala si agreata de partenerii internationali ai Romaniei, a precizat primul ministru.

Dupa aceasta perioada de doi in care un debitor poate beneficia de reducerea la jumatate a ratei, statul acorda un credit fiscal "pentru a acoperi cresterea dobanzii pentru cei doi ani de scadere a ratei", a afirmat Ponta.

Efortul financiar al statului va fi doar in 2014 4 miliarde de lei daca toate persoanele fizice aplica pentru aceasta facilitate.

"Daca ai un credit, venituri sub 16 mil lei vechi, daca nu ai restante mai vechi de 90 de zile vei plati doar jumatate din rata, doi ani, in speranta ca peste doi ani intreaga situatie ecobnomica sa continue sa se imbunatateasca. Dupa acesti doi ani diferenta de dobanda o suporta statul din reducerea impozitului pe venit", a explicat primul ministru.
 

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a explicat, intr-o conferinta comuna de presa organizata la Palatul Victoria, ca orice persoana fizica ce intruneste conditiile "poate opta pentru a isi reduce pana la jumatate rata, timp de doi ani, si statul ii da peste doi ani credit fiscal de 200 de lei, aceasta e propunerea, timp de pana la doi ani".

"Cat timp a functionat facilitatea de reducere a ratei atat functioneaza si facilitatea de credit fiscal", a explicat acesta, adaugand ca banca nu poate mari dobanda.

Perioada de maturitate a creditului se va prelungi cu perioada de reducere a ratei, a adaugat Voinea, in opinia caruia bancile nu au "de ce sa nu fie de acord (cu propunerea guvernului), e o situatie castig - castig".

Guvernul are in vedere, prin aplicarea acestui sistem, sa aduca in economie 4 mld lei pe an, ceea ce echivaleaza cu "o crestere suplimentara cu 1% din PIB pe doi ani". In plus, statul castiga suplimentar din TVA 900 mil lei iar indirect revine la buget "o treime din crestere economica".

"Lumea poate sa ramana cu bani in bunzunar. Peste doi ani, cand va trebui sa plateasca rata amanata,  statul ii da un credit fiscal. Ce-l costa azi. Ce-l costa maine - nimic. (...) Se muta lichiditatea care acum sta in sectorul bancar direct la populatie si in economie", a argumentat el.

"Cetateanul castiga de doua iori, acum ramane cu banii in buzunar, si peste doi ani ca isi plateste rata din creditul fiscal", a mai spus el.

    Citeste aici si Facilitati pentru persoanele cu credite restructurate, solutie a Guvernului pentru consum "



[/size][/color]

 Iti multumesc inca o data Florin, pentru informatia postata.
 As intreba doar un singur lucru. Sintagma "Rata lunara" se refera strict numai la rata lunara ?
 Sau la rata + dobanda lunara ?
 Pun aceasta intrebare, deoarece rata lunara este foarte mica, ( echivalentul a 10 - 15 % din valoarea lunara de rambursat) restul de 85% reprezentand-o dobanda.
 Mai concret: CE SUBVENTIONEAZA STATUL ? RATA, DOBANDA, sau  RATA + DOBANDA LUNARA CONFORM GRAFICULUI DE RAMBURSARE ?
 Poate imi oferi ceva lamuriri in sensul acesta.
 Cu stima.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 03, 2014, 22:27:02
Domnule Florin
Multumesc pentru promtitudinea cu care mi-ai raspuns.
Situatia financiara insa nu-mi permite o refinantare.
Creditul trebuie platit dintr-un singur venit cu mult mai mic decat la data creditarii.
Cu stima.
 " http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-16537733-facilitati-pentru-persoanele-care-credite-banci-salariu-maxim-1610-lei-lunar-rata-redusa-timp-doi-ani-credit-fiscal-dupa-aceasta-perioada.htm '
 " Facilitati pentru persoanele care au credite la banci si un salariu maxim de 1610 lei lunar: Rata redusa timp de doi ani, credit fiscal dupa aceasta perioada. Efortul bugetar ar putea ajunge la 4 mld lei doar pentru 2014
de R.M.     HotNews.ro
Luni, 3 februarie 2014, 18:51 Economie | Finanţe

Persoanele fizice cu credite la banci si cu salariu mediu net mai mic sau egal cu 1.610 lei vor putea sa obtina o reducere la jumatate a ratei, dar nu mai mult de 500 lei lunar, timp de doi ani, urmand ca dupa aceasta perioada sa beneficieze de un credit fiscal de la stat tot timp de doi ani, in valoare de 200 lei lunar.

Aceasta facilitate, care a fost anuntata luni seara de premierul Victor Ponta si care este optionala, se poate acorda tuturor persoanelor fizice, salariati sau pensionari, cu conditia de a avea un venit lunar mai mic sau egal cu salariu mediu net, de 1.610 lei, si sa nu aiba restante la plata ratelor mai vechi de 90 de zile.

Masura ar putea viza 907.000 debitori, a fost discutata cu Banca Nationala si agreata de partenerii internationali ai Romaniei, a precizat primul ministru.

Dupa aceasta perioada de doi in care un debitor poate beneficia de reducerea la jumatate a ratei, statul acorda un credit fiscal "pentru a acoperi cresterea dobanzii pentru cei doi ani de scadere a ratei", a afirmat Ponta.

Efortul financiar al statului va fi doar in 2014 4 miliarde de lei daca toate persoanele fizice aplica pentru aceasta facilitate.

"Daca ai un credit, venituri sub 16 mil lei vechi, daca nu ai restante mai vechi de 90 de zile vei plati doar jumatate din rata, doi ani, in speranta ca peste doi ani intreaga situatie ecobnomica sa continue sa se imbunatateasca. Dupa acesti doi ani diferenta de dobanda o suporta statul din reducerea impozitului pe venit", a explicat primul ministru.
 

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a explicat, intr-o conferinta comuna de presa organizata la Palatul Victoria, ca orice persoana fizica ce intruneste conditiile "poate opta pentru a isi reduce pana la jumatate rata, timp de doi ani, si statul ii da peste doi ani credit fiscal de 200 de lei, aceasta e propunerea, timp de pana la doi ani".

"Cat timp a functionat facilitatea de reducere a ratei atat functioneaza si facilitatea de credit fiscal", a explicat acesta, adaugand ca banca nu poate mari dobanda.

Perioada de maturitate a creditului se va prelungi cu perioada de reducere a ratei, a adaugat Voinea, in opinia caruia bancile nu au "de ce sa nu fie de acord (cu propunerea guvernului), e o situatie castig - castig".

Guvernul are in vedere, prin aplicarea acestui sistem, sa aduca in economie 4 mld lei pe an, ceea ce echivaleaza cu "o crestere suplimentara cu 1% din PIB pe doi ani". In plus, statul castiga suplimentar din TVA 900 mil lei iar indirect revine la buget "o treime din crestere economica".

"Lumea poate sa ramana cu bani in bunzunar. Peste doi ani, cand va trebui sa plateasca rata amanata,  statul ii da un credit fiscal. Ce-l costa azi. Ce-l costa maine - nimic. (...) Se muta lichiditatea care acum sta in sectorul bancar direct la populatie si in economie", a argumentat el.

"Cetateanul castiga de doua iori, acum ramane cu banii in buzunar, si peste doi ani ca isi plateste rata din creditul fiscal", a mai spus el.

    Citeste aici si Facilitati pentru persoanele cu credite restructurate, solutie a Guvernului pentru consum "



[/size][/color]

 Iti multumesc inca o data Florin, pentru informatia postata.
 As intreba doar un singur lucru. Sintagma "Rata lunara" se refera strict numai la rata lunara ?
 Sau la rata + dobanda lunara ?
 Pun aceasta intrebare, deoarece rata lunara este foarte mica, ( echivalentul a 10 - 15 % din valoarea lunara de rambursat) restul de 85% reprezentand-o dobanda.
 Mai concret: CE SUBVENTIONEAZA STATUL ? RATA, DOBANDA, sau  RATA + DOBANDA LUNARA CONFORM GRAFICULUI DE RAMBURSARE ?
 Poate imi oferi ceva lamuriri in sensul acesta.
 Cu stima.



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 03, 2014, 22:34:57

Raportul dintre citimea din rata lunara reprezentind " principalul " adica rambursare credit si citimea reprezentind dobinda perceputa de banca depinde de cit de mult s-a platit din credit.Din analiza textului rezulta ca rata lunara este privita in sens larg ( necesarul de rambursat lunar - care cuprinde principalul ( rambursare din credit ) si dobinda.Asta reiese din interpretarea logica a textului si din cite stiu din experienta personala cu bancile.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 03, 2014, 23:08:09

 Aici gasiti Noul cod penal - numit si codul favorabil infractorilor : " http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.avocatnet.ro%2FUserFiles%2FarticleFiles%2F1391378400_codul%2520penal%2520actualizat.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNEJDOxbrTVok6aem8-6FkuunAhokA "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: remus43de din Februarie 03, 2014, 23:44:15
Da, probabil, dar e sigur ca este "opera" guvernarii Basescu-Boc, sa nu uitam.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 09, 2014, 13:00:51
colegului "Florin1989"

  Mulţumesc pentru sfat.
 E posibil să am o problemă cu el.

 V-am trimis un mesaj.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 09, 2014, 21:54:38

" http://business.rol.ro/exemplificarea-modului-in-care-functioneaza-injumatatirea-ratelor-si-creditul-fiscal-130313.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 12, 2014, 02:07:53

" http://www.conso.ro/credite-nevoi-personale/comisioanele-de-la-creditele-credit-europe-bank-sunt-declarate-abuzive  "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 15, 2014, 15:26:37
colegului "silviu"

  Când se emite decizia ( ai grijă CĂ NU O PRIMEŞTI ACASĂ, trebuie să faci cerere, să plăteşti nişte taxe, că să o primeşti PE HÂRTIE. dacă nu faci cum am făcut eu: o cauţi pe net la http://www.monitoruljuridic.ro ) TE ROG să mi-o trimiţi şi mie sau să o postezi aici.
   mulţumesc anticipat.



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 16, 2014, 14:58:02
colegului "silviu"

ţi-am trimis răspuns la e-mail


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 16, 2014, 15:49:58
colegului "silviu"

ţi-am trimis răspuns la e-mail
Nu mai este nevoie. AM REZOLVAT


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 18, 2014, 05:13:09

 "  DECIZIE nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 32 din 16 ianuarie 2012


    Pe rol se aflã soluţionarea obiecţiilor de neconstituţionalitate asupra dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, formulate de un grup de 119 deputaţi şi de un grup de 40 de senatori în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie.
    Curtea, având în vedere cã obiecţiile de neconstituţionalitate, care formeazã obiectul dosarelor nr. 1.331A/2011 şi nr. 1.339A/2011, au conţinut identic, dispune conexarea Dosarului nr. 1.339A/2011 la Dosarul nr. 1.331A/2011, care este primul înregistrat.
    1. Cu Adresa nr. 51/5.314 din 15 noiembrie 2011, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, formulatã de un numãr de 119 deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Social Democrat.
    Aceastã sesizare a fost semnatã de cãtre urmãtorii deputaţi: Cristian Mihai Adomniţei, Marin Almãjanu, Sergiu Andon, Teodor Atanasiu, Vasile Berci, Dan Bordeianu, Octavian Bot, Viorel-Vasile Buda, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihãiţã Calimente, Mariana Câmpeanu, Daniel Chiţoiu, Tudor-Alexandru Chiuariu, Liviu-Bogdan Ciucã, Horia Cristian, Ciprian Minodor Dobre, Victor Paul Dobre, Mihai-Aurel Donţu, Gheorghe Dragomir, George Ionuţ Dumitricã, Relu Fenechiu, Damian Florea, Gheorghe Gabor, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Andrei Dominic Gerea, Alina-Ştefania Gorghiu, Titi Holban, Pavel Horj, Mircea Irimescu, Nicolae Jolţa, Mihai Lupu, Dan-Ştefan Motreanu, Gheorghe-Eugen Nicolãescu, Ludovic Orban, Ionel Palãr, Viorel Palaşcã, Cornel Pieptea, Gabriel Plãiaşu, Cristina-Ancuţa Pocora, Virgil Pop, Octavian-Marius Popa, Cãlin Constantin Anton Popescu-Tãriceanu, Cãlin Potor, Ana Adriana Sãftoiu, Nini Sãpunaru, Adrian George Scutaru, Ionuţ-Marian Stroe, Radu Stroe, Gigel-Sorinel Ştirbu, Gheorghe-Mirel Taloş, Adriana Diana Tuşa, Radu Bogdan Ţîmpãu, Ioan Ţintean, Florin Ţurcanu, Horea-Dorin Uioreanu, Lucia-Ana Varga şi Mihai Alexandru Voicu, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi Gheorghe Ana, Gheorghe Antochi, Nicolae Bãnicioiu, Eugen Bejinariu, Vasile Bleotu, Matei Radu Brãtianu, Doina Burcãu, Ion Burnei, Ion Cãlin, Dumitru Chiriţã, Ioan Cindrea, Radu Eugeniu Coclici, Dorel Covaci, Ioan Damian, Mircea-Gheorghe Drãghici, Sonia-Maria Drãghici, Cristian-Sorin Dumitrescu, Ion Dumitru, Mircea Duşa, Filip Georgescu, Marian Ghiveciu, Vasile Ghiorghe Gliga, Horia Grama, Viorel Hrebenciuc, Florin Iordache, Cornel Itu, Ciprian-Florin Luca, Antonella Marinescu, Vasile Mocanu, Carmen Ileana Moldovan, Rodica Nassar, Adrian Nãstase, Marian Neacşu, Nicolae-Ciprian Nica, Bogdan Nicolae Niculescu Duvãz, Laurenţiu Nistor, Constantin Niţã, Iuliu Nosa, Florin-Costin Pâslaru, Petre Petrescu, Victor-Viorel Ponta, Georgian Pop, Vasile Popeangã, Dan-Mircea Popescu, Neculai Rãţoi, Cornel-Cristian Resmeriţã, Cristian Rizea, Ioan Sorin Roman, Lucreţia Roşca, Victor Socaciu, Adrian Solomon, Anghel Stanciu, Sorin Constantin Stragea, Viorel Ştefan, Florin-Cristian Tãtaru, Angel Tîlvãr, Aurelia Vasile, Radu Costin Vasilicã, Petru Gabriel Vlase, Mãdãlin-Ştefan Voicu şi Valeriu Ştefan Zgonea, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
    Sesizarea a fost formulatã în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a) şi art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 6.191 din 15 noiembrie 2011 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.331A/2011.
    Autorii obiecţiei de neconstituţionalitate considerã cã actul normativ supus analizei Curţii Constituţionale este lovit atât de vicii de constituţionalitate extrinsecã, cât şi de vicii de constituţionalitate intrinsecã, ce rezultã din chiar conţinutul reglementãrii.
Un instrument menit sa economiseasca si sa eficientizeze timpul avocatilor, consilierilor juridici, notarilor, magistratilor!

Legis Plus Profesional - Soft legislativ COMPLET destinat informarii juridice!

>> DETALII CLICK AICI

    I. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecã, autorii obiecţiei susţin, în esenţã, cã Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar a fost adoptatã cu încãlcarea principiului bicameralismului, cuprinsul legii adoptate de Camera Deputaţilor fiind total diferit de cel adoptat de Senat, ca primã Camerã sesizatã, şi fãrã legãturã cu obiectul de reglementare al actului normativ propus de Guvern. Astfel, Camera Deputaţilor a eliminat complet toate modificãrile adoptate de Senat şi a operat modificãri şi completãri esenţiale, concretizate într-un numãr de 23 de articole, cuprinse în art. II din lege, care nu se regãsesc în forma adoptatã de cãtre Senat. În sprijinul celor arãtate sunt invocate cele reţinute de Curtea Constituţionalã prin deciziile nr. 1.093/2008, nr. 710/2009 şi nr. 472/2008 cu privire la principiul bicameralismului.
    II. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecã adusã dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, autorii obiecţiei aratã cã, prin neacordarea unor drepturi câştigate, dispoziţiile art. 9 şi art. 18 din legea amintitã încalcã prevederile Constituţiei referitoare la condiţiile în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertãţi. Astfel, considerã cã motivele invocate pentru adoptarea mãsurilor prevãzute de Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 - reducerea cheltuielilor publice, eliminarea riscului de deficit excesiv etc. - nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi. De asemenea, restrângerea drepturilor din perspectiva unei simple utilitãţi publice nu poate fi acceptatã. În acest sens, invocã cele reţinute de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în Hotãrârea din 1 iulie 1961 pronunţatã în Cauza Lawless contra Irlandei, potrivit cãrora, în cazul instituirii unor mãsuri derogatorii, cu caracter excepţional, statul trebuie sã acţioneze astfel încât sã fie protejate valorile enumerate de art. 15 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, iar nu utilitatea publicã.
    În sfârşit, autorii obiecţiei aratã cã prevederile legii criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 47 din Constituţie referitoare la dreptul la un nivel de trai decent şi dreptul la pensie.
    2. Cu Adresa nr. 3.744 din 16 noiembrie 2011, secretarul general al Senatului a transmis Curţii Constituţionale sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 18 şi art. 19 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, formulatã de un numãr de 40 de senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Social Democrat.
    Aceastã sesizare a fost semnatã de cãtre urmãtorii senatori: Marian-Cristinel Bîgiu, Minerva Boitan, Cristian David, Mircea Diaconu, Emilian-Valentin Frâncu, Ioan Ghişe, Puiu Haşotti, Raymond Luca, Teodor-Viorel Meleşcanu, Vasile Mustãţea, Romeo-Florin Nicoarã, Vasile Nistor, Mario-Ovidiu Oprea, Liviu-Titus Paşca, Şerban Rãdulescu, Nicolae Robu, Dan-Radu Ruşanu, Dan Voiculescu şi Varujan Vosganian, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi Ilie Sârbu, Alexandru Cordoş, Miron-Tudor Mitrea, Viorel Arcaş, Trifon Belacurencu, Laurenţiu Florian Coca, Vasile-Cosmin Nicula, Titus Corlãţean, Ioan Mang, Sergiu-Florin Nicolaescu, Elena Mitrea, Dan-Coman Şova, Doina Silistru, Cãtãlin Voicu, Alexandru Mazãre, Valer Marian, Gheorghe Pop, Ecaterina Andronescu, Florin Constantinescu, Nicolae-Dãnuţ Prunea şi Gheorghe Saghian, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
    Sesizarea a fost formulatã în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a) şi art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 6.237 din 16 noiembrie 2011 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.339A/2011.
    În susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia aratã, în esenţã, cã dispoziţiile art. 18 şi art. 19 din legea supusã analizei de constituţionalitate, dispoziţii ce prevãd suspendarea indemnizaţiilor acordate în temeiul Legii nr. 341/2004, precum şi diminuarea facilitãţilor de transport acordate prin diverse acte normative, aduc atingere prevederilor Legii fundamentale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi. În acest sens, aratã cã "restrângerea unor drepturi nu înseamnã cã se poate suspenda sau interzice un drept exercitat", aşa cum se intenţioneazã prin dispoziţiile art. 18.
    De asemenea, considerã cã se creeazã o discriminare între cetãţenii cãrora nu li se mai acordã indemnizaţiile de gratitudine prevãzute de Legea nr. 341/2004 şi cei care, în temeiul aceleiaşi legi, continuã sã primeascã astfel de indemnizaţii, precum şi cei care beneficiazã de indemnizaţii în temeiul altor acte normative.
Corect intocmite si cu clauze formulate in avantajul dvs.! Usor de completat, usor de printat!

117 Modele de cereri si actiuni in justitie in conformitate cu noul Cod civil!

>> Detalii Click Aici

    În sfârşit, susţin cã textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor Legii fundamentale care consacrã demnitatea şi libera dezvoltare a personalitãţii umane ca valori supreme ale statului român, deoarece suspendã drepturi acordate unor persoane în virtutea contribuţiei lor deosebite la desfãşurarea Revoluţiei din Decembrie 1989.
    Prin Adresa nr. 3.965 din 29 noiembrie 2011, secretarul general al Senatului a înaintat Curţii Constituţionale înscrisul intitulat "Cerere completatoare", înregistrat la Curtea Constituţionalã cu nr. 6.549 din 29 noiembrie 2011. Prin acest înscris, autorii obiecţiei detaliazã criticile referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 18 din legea supusã analizei de neconstituţionalitate, arãtând cã o serie de persoane care au fost ostracizate de regimul comunist, aşa cum sunt cadrele militare din armata regalã, veteranii de rãzboi, deţinuţii politici şi magistraţii supuşi persecuţiei politice, au fost rãsplãtiţi sau recompensaţi de statul democratic, fapt posibil doar datoritã contribuţiei persoanelor care au luptat în Revoluţia din 1989. Prin urmare, lipsirea acestora de drepturile prevãzute de Legea nr. 341/2004 este de naturã sã aducã atingere demnitãţii umane.
    În susţinerea caracterului discriminatoriu al dispoziţiilor art. 18 din legea criticatã, autorii obiecţiei precizeazã faptul cã, în timp ce revoluţionarii sunt privaţi de drepturile prevãzute de lege pentru un an, alte categorii de persoane, precum cadrele militare înlãturate de comunişti, primesc un drept pe care nu îl aveau anterior. Mai mult, cuantumul indemnizaţiilor pentru aceştia din urmã este de 3.335.116 lei pentru anul 2012, sumã acordatã unui numãr de 300 de beneficiari, în timp ce pentru revoluţionari, cuantumul indemnizaţiilor se ridicã la 2.000.000 lei pentru acelaşi an, sumã revenind unui numãr de aproximativ 10.000 de beneficiari.
    Referitor la critica de neconstituţionalitate raportatã la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, se precizeazã cã restrângerile aduse drepturilor la indexarea salariilor, la pensie pentru vechime în muncã şi la indemnizaţiile de gratitudine pentru fapte de eroism naţional sunt lipsite de temei constituţional.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizãrile au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.
    Preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. I 812 din 6 decembrie 2011 şi Adresa nr. I 814 din 6 decembrie 2011, punctul sãu de vedere, în care se aratã cã sesizãrile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecã adusã Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, aratã cã actul normativ criticat a fost adoptat de Camera decizionalã a Parlamentului în spiritul Constituţiei şi al celor statuate de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, îndeosebi Decizia nr. 413/2010. În aceastã decizie s-a statuat cã principiul bicameralismului nu este încãlcat dacã modificãrile operate de cãtre una dintre cele douã Camere ale Parlamentului faţã de forma legii adoptatã de cealaltã Camerã nu sunt de naturã a imprima nici deosebiri majore de conţinut juridic faţã de forma legii adoptatã de prima Camerã sesizatã şi nici o configuraţie deosebitã semnificativ diferitã faţã de cea a proiectului de lege în forma adoptatã de prima Camerã sesizatã. Astfel, forma legii supuse analizei de constituţionalitate în prezenta cauzã, adoptatã de Camera Deputaţilor în calitate de Camerã decizionalã, conţine o serie de completãri şi modificãri ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 care însã nu introduc nici deosebiri majore de conţinut juridic faţã de forma adoptatã de Senat şi nici o configuraţie deosebitã a noilor texte de lege. În plus, competenţa decizionalã în materie aparţine Camerei Deputaţilor, şi nu Senatului.
    Cât priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecã a legii analizate, preşedintele Senatului aratã cã "îngheţarea" salariilor şi pensiilor pentru anul 2012 la nivelul celor din anul 2011 nu poate fi consideratã o încãlcare a dreptului la un nivel de trai decent, în condiţiile în care limitele acestor drepturi au fost deja apreciate atât de legiuitor, cât şi de Curtea Constituţionalã ca fiind în acord cu prevederile art. 47 alin. (1) din Constituţie.
    De asemenea, considerã cã art. 18 al art. II din legea dedusã controlului de constituţionalitate respectã prevederile art. 16 din Constituţie. Astfel, textul de lege amintit instituie un regim juridic diferit faţã de alte categorii socioprofesionale, însã nu prevede niciun fel de discriminare în interiorul categoriei de persoane ce beneficiazã de indemnizaţii în temeiul Legii nr. 341/2004.
Un instrument menit sa economiseasca si sa eficientizeze timpul avocatilor, consilierilor juridici, notarilor, magistratilor!

Legis Plus Profesional - Soft legislativ COMPLET destinat informarii juridice!

>> DETALII CLICK AICI

    Aceleaşi concluzii se impun şi în ceea ce priveşte art. 19 din legea criticatã.
    În sfârşit, aratã cã, în mãsura în care art. 18 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar nu reglementeazã situaţia unor drepturi fundamentale, critica de neconstituţionalitate raportatã la art. 53 din Constituţie este lipsitã de fundament.
    Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 51/5.448 din 22 noiembrie 2011 şi Adresa nr. 51/5.447 din 22 noiembrie 2011, punctul sãu de vedere, prin care aratã cã obiecţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
    În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecã, aratã cã textele de lege introduse de Camera Deputaţilor în plus faţã de cele adoptate de Senat nu sunt în vãditã contradicţie cu iniţiativa legislativã adoptatã de Senat şi nici nu existã deosebiri majore de conţinut juridic faţã de aceasta. Astfel, materia reglementatã de Camera Deputaţilor, Camerã decizionalã, se referã tot la instituirea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, reglementãri pe care le-a dezbãtut şi Senatul, ca primã Camerã sesizatã. Mai mult, aceste tipuri de mãsuri constituie şi obiectul ordonanţei de urgenţã aprobate şi al celei modificate implicit, fiind doar adaptate, prin legea criticatã, la condiţiile de crizã economicã şi financiarã care se prefigureazã pentru anul 2012.
    Cât priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecã, raportatã la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, aratã cã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale constituie un argument suficient pentru respingerea ca neîntemeiatã a acesteia. De altfel, considerã cã, în condiţiile actuale ale crizei economice şi financiare, niciun legiuitor nu ar putea aproba cheltuieli bugetare suplimentare. Prin urmare, nivelul de trai actual este cel pe care România şi-l poate permite faţã de bugetul de care dispune.
    De asemenea, aratã cã textele de lege criticate nu afecteazã substanţa dreptului la indemnizaţie acordat în temeiul Legii nr. 341/2004, ci prevãd doar o restrângere temporarã a exerciţiului acestuia, motivatã de grava crizã economicã şi financiarã care se manifestã la nivel internaţional, european şi naţional.
    Totodatã, considerã cã nu existã diferenţe de tratament între beneficiarii Legii nr. 341/2004, astfel cã sunt neîntemeiate criticile privind caracterul discriminatoriu al textelor de lege supuse analizei de constituţionalitate.
    În sfârşit, referitor la susţinerile privind încãlcarea art. 1 alin. (3) din Constituţie, aratã cã aceste critici nu sunt motivate, astfel cã instanţa de contencios constituţional nu se poate pronunţa asupra lor.
Ghid complet pentru uzul practicienilor in drept

Cum sa rezolvati rapid problemele generate de Dreptul Familiei respectand reglementarile noilor Coduri - civil si de procedura civila

>> DETALII CLICK AICI

    Guvernul, cu Adresa nr. 5/6.614 din 29 noiembrie 2011 şi Adresa nr. 5/6.629 din 29 noiembrie 2011, a trimis Curţii Constituţionale punctul sãu de vedere asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate, în care aratã cã acestea sunt neîntemeiate.
    Referindu-se la critica de neconstituţionalitate extrinsecã, aratã cã, potrivit celor statuate de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 1.018/2010, o iniţiativã legislativã poate fi modificatã sau completatã de prima Camerã sesizatã, fãrã ca decizia acesteia sã fie limitatã de conţinutul iniţiativei legislative în forma depusã de iniţiator, dupã cum tot astfel Camera decizionalã are dreptul de a modifica, de a completa ori de a renunţa la iniţiativa în cauzã. Or, forma actului normativ criticat adoptatã de Camera Deputaţilor, cu rol de Camerã decizionalã, menţine acelaşi obiect şi scop de reglementare, şi anume mãsuri financiare din domeniul bugetar, ca în forma adoptatã de Senat, prima Camerã sesizatã. Completãrile aduse în Camera Deputaţilor reprezintã adaptãri ale mãsurilor financiare din domeniul bugetar, cuprinse în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 şi în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008, la contextul economico-financiar care se prefigureazã pentru anul 2012. Soluţiile legislative cuprinse în cele douã ordonanţe de urgenţã mai sus menţionate fac parte integrantã din legea de aprobare supusã controlului de constituţionalitate, astfel încât completarea şi adaptarea acestora nu pot fi nicidecum considerate ca o abatere de la materia avutã în vedere de iniţiator. În sfârşit, aratã cã, în spiritul celor reţinute de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 710/2009 şi Decizia nr. 472/2008, dezbaterea realizatã de Camera Deputaţilor s-a referit la conţinutul şi forma iniţiativei legislative adoptate de Senat şi s-a raportat la materia avutã în vedere de iniţiator.
    În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecã raportatã la art. 53 din Constituţie, invocând cele statuate de Curtea Constituţionalã prin deciziile nr. 872/2010 şi nr. 874/2010, aratã cã legea criticatã întruneşte condiţiile stabilite de textul constituţional invocat. Astfel, restrângerea exerciţiului unor drepturi se face prin Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010, luarea acestor mãsuri impunându-se de urgenţã în vederea adoptãrii, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2012, condiţie sine qua non pentru menţinerea acordurilor cu organismele financiare internaţionale. Securitatea naţionalã implicã şi valenţe sociale şi economice, aşa cum de altfel s-a statuat şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 872/2010 şi Decizia nr. 1.414/2009. Cât priveşte cerinţa constituţionalã a necesitãţii mãsurilor propuse într-o societate democraticã, precum şi a caracterului proporţional pe care aceste mãsuri trebuie sã îl aibã faţã de situaţia care a determinat instituirea acestora, aratã cã existenţa crizei economice reprezintã, atât potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cât şi celor statuate de Comisia de la Veneţia prin Opinia nr. 598/2010, o justificare suficientã a îndeplinirii acestor condiţii. În sfârşit, aminteşte cã mãsurile instituite de legea criticatã au un caracter temporar.
    Referitor la dispoziţiile art. 18 şi art. 19 din legea criticatã, aratã însã cã dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, întrucât drepturile reglementate de textele de lege amintite nu sunt drepturi fundamentale.
    Privitor la critica de neconstituţionalitate raportatã la dispoziţiile art. 47 alin. (1) şi (2) din Constituţie, aratã cã autorii obiecţiei nu invocã niciun argument, astfel cã instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui pãrţii în motivarea sesizãrii.
    Faţã de susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile art. 18 din legea criticatã ar aduce atingere demnitãţii umane, aratã cã, în lumina celor statuate de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 164/2005, o astfel de criticã apare ca fiind neîntemeiatã, de vreme ce dreptul la indemnizaţiile acordate de Legea nr. 341/2004 nu este unul consacrat la nivel constituţional.
    Asociaţia 14 Decembrie 1989, Asociaţia 22 Decembrie 1989 şi Federaţia Naţionalã a Revoluţionarilor au depus la Dosarul nr. 1.331A/2010 un act intitulat "Notã de protest", înregistrat la Curtea Constituţionalã sub nr. 4.411 din 23 noiembrie 2011.

                                    CURTEA,
Va oferim 57 de modele de cereri si actiuni in justitie, redactate impecabil, in conformitate cu prevederile noului Cod!

>> DETALII CLICK AICI

    examinând obiecţiile de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sã soluţioneze obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de grupul celor 119 deputaţi şi grupul celor 40 de senatori.
    Obiecţia de neconstituţionalitate se referã la Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, în ansamblul sãu, precum şi, în mod special, dispoziţiile art. 1, 4, 5, 9, 15, 18 şi 19 din legea amintitã, potrivit cãrora:
    - Art. 1: "(1) În anul 2012 cuantumul brut al salariilor de bazã/soldelor funcţiei de bazã/salariilor funcţiei de bazã/indemnizaţiilor de încadrare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordã personalului plãtit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.
    (2) În anul 2012 cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunarã brutã/salariul lunar brut, indemnizaţia brutã de încadrare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordã personalului plãtit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în mãsura în care personalul îşi desfãşoarã activitatea în aceleaşi condiţii.
    (3) În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic şi didactic auxiliar din învãţãmânt, în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învãţãmânt, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordã pentru luna decembrie 2011, în mãsura în care personalul îşi desfãşoarã activitatea în aceleaşi condiţii."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 18, 2014, 10:53:10
colegului "silviu"

ţi-am trimis mesaj personal


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 21, 2014, 15:26:50
colegului "silviu"

  aştept un răspuns la mesajul personal trimis.

  mulţumesc anticipat.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 22, 2014, 15:25:22
colegului "silviu"

mulţumesc f. mult.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 27, 2014, 15:09:04
 NOUL COD PENAL ( in vigoare !!!!

Art. 439
Infracţiuni contra umanităţii
(1) Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

b) supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia;
g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Februarie 27, 2014, 15:16:16
NOUL COD PENAL ( in vigoare !!!!

Art. 439
Infracţiuni contra umanităţii
(1) Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

b) supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia;
g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

  nu îţi trebuie şcoală juridică să observi că kkţii se încadrează exact în prevederile articolului 439 literele b, g şi k
 până săptămâna trecută kkţilor nu le era frică de nimic: aveau "susţinere" de 70-75 % în parlament.
  Dar ACUM .....  eheiii .... cu 50 - 53 % s-ar putea să nu mai fie atât de "încăpăţânaţi" dacă înţelegeţi la cine fac referire.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Februarie 27, 2014, 20:21:37

 " Noul Cod Penal: Sanctiuni mai DURE pentru avocati!

Cuvinte cheie: noul cod penal, codul penal actualizat, sanctiuni avocati, amenzi avocati,


Noile Coduri penale au intrat in vigoare la 1 februarie 2014 si au adus modificari ce vizeaza mai multe segmente de persoane, printre care si avocatii.

Astfel, desi noile coduri acorda avocatilor posibilitatea de a beneficia de mai multe drepturi cand isi apara clientii, pe de alta parte, avocatii sunt subiectii mai multor amenzi.

Astfel, avocatii beneficiaza de dreptul de consultare a dosarului de urmarire penala si li se asigura confidentialitate a comunicarii cu persoanele retinute sau arestate. De asemenea, tinem cont de faptul ca se reglementeaza anumite drepturi similare cu cele ale inculpatului in favoarea partii vatamate, partii civile sau partii responsabile civilmente.

Cu toate acestea, exista si anumite confuzii care se pot observa, plecand de la anumite alineate neclare din NCP. Ion Ilie-Iordachescu, Decanul Baroului Bucuresti si membru al Comisiei Permanente a UNBR considera, in cadrul unui comunicat emis, ca articolul 278 din Noul Cod penal necesita revizuiri, pentru excluderea avocatilor din categoria persoanelor care ar putea perturba activitatea instentei.

"Respingerea comportamentelor neadecvate ale avocatilor, ca persoane care participa sau asista la o procedura din pretoriu consta intr-o sanctiune penala prevazuta de acest articol de lege. Aceasta sanctiune penala apare ca nejustificata in conditiile in care este dublata de aplicarea amenzilor judiciare prevazute la art. 283 din Noul Cod de procedura penala care, la litera j), se refera la <>. Legiuitorul nu a explicat in ce constau <> ale avocatilor", a explicat Ilie Iordachescu.

"In ipoteza in care ele se refera la cuvinte sau gesturi jignitoare sau obscene, prevederea legala din cadrul art.278 din Noul Cod Penal trebuie sa cuprinda exceptarea avocatilor de la aceasta sanctiune penala. Sanctionarea cu amenda judiciara pentru “manifestari ireverentioase fata de judecator” nu se refera si la procurorul de sedinta care poate avea un asemenea comportament.", a mai explicat Ion-Ilie Iordachescu.

De asemenea, Ion Iordachescu a mai subliniat si neclaritatea alin. 1, art. 269 din Noul Cod Penal. Acesta poate crea confuzii cu privire la ajutorul oferit de avocat catre clientul sau.

Conform art. 269, alin. (1) din Noul Cod penal, ajutorul oferit faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penal, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau a unei masuri privative de libertate se pedepseste cu inchisoare de la 1-5 ani sau cu amenda.

"Acest text de lege se refera la <>. Deoarece textul de lege nu defineste in ce consta dat, avand drept scop  ingreunarea tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate, genereaza confuzii. <> despre care face referire textul de lege poate fi dat de avocat in mod legal, prin cererile si plangerile pe care le formuleaza, ingreunand astfel, cercetarile intr-o cauza penala. Ambiguitatea textului se refera si la neprecizarea de catre legiuitor a notiunii <> si anume, daca el trebuia sa fie <> sau <>. In lipsa unei asemenea mentiuni, "ajutorul" poate fi legal sau ilegal", a explicat Iordachescu, Decanul Baroului Bucuresti."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: notysym din Martie 04, 2014, 13:48:41
Poate sa ma ajute cineva cu un model (reclamatie sau asa ceva) la CSM si Inspectia Judiciara al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, va rog frumos? Am pierdut la Curtea de Apel Bucuresti (Respinge recursul ca nefondat - irevocabil)in legatura cu 500 mp intravilan Legea 341/2004. Vreau sa ajung la CEDO dar nu stiu ce trebuie sa scriu.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 04, 2014, 23:01:52
Poate sa ma ajute cineva cu un model (reclamatie sau asa ceva) la CSM si Inspectia Judiciara al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, va rog frumos? Am pierdut la Curtea de Apel Bucuresti (Respinge recursul ca nefondat - irevocabil)in legatura cu 500 mp intravilan Legea 341/2004. Vreau sa ajung la CEDO dar nu stiu ce trebuie sa scriu.

Problema e putin mai complexa asa ca trebuie luata pas cu pas.Nu exista un model univeral valabil de " reclamatie " / sesizare , care de fapt este o actiune numita " recurs individual " la CEDO ( Curtea Europeana a Drepturilor Omului ).Temeiul juridic ( cauza juridica ) a acestei actiuni pe care o voi numi pentru simplificare contestatie la CEDO , o reprezinta Conventia Europeana asupra Drepturilor Omului si protocoalele aditionale la aceasta conventie, precum si Pactul International relativ la Drepturile Omului la care Romania este parte semnatara din anul 1994 cind a ratificat aceste conventii internationale.Contestatia se face in raport cu motivarea Curtii de Apel ( care nu se comunica acasa si trebuie obtinuta prin cerere timbrata) si trebuie aratat ce anume articol din CEDO ( Conventia Europana asupra Drepturilor Omului ) si/sau protocoalele aditionale.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: notysym din Martie 12, 2014, 13:26:22
Multumesc mult. Vreau sa fac o reclamatie la CSM si una la ICCJ, dar nu stiu cum sa o fac


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 12, 2014, 20:49:33
Multumesc mult. Vreau sa fac o reclamatie la CSM si una la ICCJ, dar nu stiu cum sa o fac
Poti sa o faci , dar nu vei rezolva nimic, vei primi un raspuns formal de genul : " Rezolvarea problemei dvs se face in conformitate cu dispozitiile cadului de procedura civila.

 In cel mai fericit caz, ( foarte rar intilnit in practica) CSM poate efectua un control daca din hotaririle pe care i le trimiteti in copie , rezulta indicii savirsirii unei infractiuni, sau ale unei vadite rele - credinte, dar asta nu va schimba cu nimic horarirea pronuntata, deci utilitatea unei sanctiuni administrative ipotetice, aplicate completului de judecata. este " 0" pt. dvs.


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 17, 2014, 06:48:46

 " Evacuarea pe timp de iarna
By executorul.ro On 25 decembrie 2012 · 4 Comments · In directa

Odata cu 1 decembrie, multe voci au glasuit ca incepand cu aceasta data si pana de martisor nu se pot face evacuari . De! Daca stau si se uita toata ziua la televizor fara sa mai puna mana pe o carte!

Nici macar informatia pe care o primesc prin intermediul canalelor media nu o verifica cu textul de lege, sau macar sa intrebe un jurist. Nu.

In drept “chestiunea” asta cu evacuarea pe timp de iarna este reglementata de Art.  578 din Codul de Procedura Civila la alin. (1) si (2) dupa cum urmeaza :

Art. 5781

(1) “Nicio evacuare din imobilele cu destinaţie de locuinţă nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie şi până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă creditorul face dovada că, în sensul dispoziţiilor legislaţiei locative, el şi familia sa nu au la dispoziţie o locuinţă corespunzătoare ori că debitorul şi familia sa au o altă locuinţă corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată.”

(2) “Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuinţă, şi nici celor care au fost evacuaţi pentru că pun în pericol relaţiile de convieţuire sau tulbură în mod grav liniştea publică.”

Vreau sa lamuresc aceasta neconcordanta intre stirea incompleta furnizata de jurnalisti cu privire la evacuarea pe timp de iarna si textul de lege in fix doua  fraze.

In conditiile in care textul de lege face referire doar la evacuarea din imobilele cu destinatie de locuinta si ne spune clar la alin. (2) cand nu se aplica dispozitiile alin. (1), singura situatie in care evacuarea nu se va putea face intre 1 decembrie si 1 martie este atunci cand persoana care ocupa in fapt imobilul, opune un titlu de proprietate valabil.

In rest, toare evacuarile se pot duce la indeplinire intre 1 decembrie si 1 martie.

Concluzie : Jurnalistul nu-i jurist! Asa ca ce auziti la televizor ca fiind  o stire salvatoare pentru debitori, neaparat trebuie verificata cu cartea.

Tagged with: carte • Codul de Procedura Civila • evacuare • evacuarea din imobilele • evacuarea pe timp de iarna • lege • "
 



Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 20, 2014, 00:59:41

" http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/8900-restituirea-proprietatilor-sechestrate-in-basarabia-bucovina-de-nord-tinutul-herta-ghid-practic "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Martie 21, 2014, 22:36:53

 E bine de stiut ! "

 " http://www.juridice.ro/314606/cedo-condamnari-impotriva-romaniei-18-martie-2014.html?fb_action_ids=734180046605170&fb_action_types=og.recommends&fb_source=other_multiline&action_object_map=%5B223005147890967%5D&action_type_map=%5B%22og.recommends%22%5D&action_ref_map=%5B%5D "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: Alex63 din Martie 22, 2014, 15:48:09
referitor la condamnările "suferite" de România la CEDO era UTIL să vedem "speţele". POATE găsim ceva UTIL !!


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 08, 2014, 08:10:55

" http://legeaz.net/noutati-legislative/tabel-comparativ-taxe-judiciare-timbru "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 10, 2014, 02:25:02

 " Legalizarea și învestirea cu formulă executorie în NCPC

Începând cu intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, nu mai este necesară învestirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătorești sau a oricăror altor înscrisuri ce constituie titlu executoriu.

Astfel, potrivit art. 665 alin. (7) NCPC, În partea finală a încheierii de încuviințare a executării silite va fi adăugată formula executorie, cu următorul cuprins:

"Noi, Președintele României,

Dăm împuternicire și ordonăm executorilor judecătorești să pună în executare titlul (Aici urmează elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronunțat prezenta încheiere de încuviințare a executării silite. Ordonăm agenților forței publice să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condițiile legii. (Urmează semnătura președintelui instanței și a grefierului.)".

Dispoziția mai sus citată se completează cu prevederile cuprinse în Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Astfel, la articolul 10 din lege se arată că ori de câte ori printr-un act normativ se prevede învestirea cu formulă executorie a unei hotărâri judecătorești sau a altui înscris, acestea vor fi puse în executare, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie.

Vom avea în vedere, de asemenea, dispozițiile art. 5 din legea de punere în aplicare a noului cod de procedură civilă, care stabilește că dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost învestite cu formula executorie.

Cu toate acestea, hotărârile judecătorești ce urmează a fi puse în executare vor fi legalizate de partea care are interes."


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 11, 2014, 02:25:53

 " Legea de la A la Z   

Art. 439 Noul Cod Penal Infracţiuni contra umanităţii Infracţiuni de genocid şi contra umanităţii
Categorie: Noul Cod Penal actualizat 2014 - Legea 286/2009
      
CAPITOLUL I
Infracţiuni de genocid şi contra umanităţii

Art. 439

Infracţiuni contra umanităţii

(1) Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

a) uciderea unor persoane;

b) supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia;

c) sclavia sau traficul de fiinţe umane, în special de femei sau copii;

d) deportarea sau transferarea forţată, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere;

e) torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzându-i vătămări fizice sau psihice, ori suferinţe fizice sau psihice grave, ce depăşesc consecinţele sancţiunilor admise de către dreptul internaţional;

f) violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituţie, sterilizarea forţată sau detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii;

g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;

h) provocarea dispariţiei forţate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protecţia legii pentru o perioadă îndelungată, prin răpire, arestare sau deţinere, la ordinul unui stat sau al unei organizaţii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite că această persoană este privată de libertate sau de a furniza informaţii reale privind soarta care îi este rezervată ori locul unde se află, de îndată ce aceste informaţii au fost solicitate;

i) întemniţarea sau altă formă de privare gravă de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional;

j) persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional;

k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice,

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele prevăzute în alin. (1), săvârşite în cadrul unui regim instituţionalizat de oprimare sistematică şi de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intenţia de a menţine acest regim. '"




Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 17, 2014, 00:21:17

 " http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=1188.msg155901#msg155901 "

 Speram sa ne tina la curent Emanoil cu evolutia cazului sau.

 E o absurditate sa tot toleram INDIFERENT DE MOTIV, monitoarele lu' Peste si toata grija lor sa-si prezerveze impostorii si fraudatorii legii recunostintei si sa vedem revolutionari adevarati nedreptatiti si birocratii SSPR !!! >:( >:( >:(


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 20, 2014, 05:11:16

 " http://legeaz.net/dictionar-juridic/efectele-hotararii-judecatoresti "

 " http://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&ved=0CDMQFjAB&url=http%3A%2F%2Fwww.unibuc.ro%2Fstudies%2FDoctorate2008Iulie%2FNicolae%2520Adina%2520-%2520Hotararea%2520judecatoreasca.%2520Relativitatea%2520si%2520opozabilitatea%2520acesteia%2FAdina%2520Nicolae-Teza%2520de%2520doctorat-Rezumat.pdf&ei=ETpTU-_HA4SQOIjmgNAO&usg=AFQjCNGuVIXp9mUUrZ9KgEzhViY0_MLlUQ&sig2=fSjovhWORTJPY53vBASLHg&bvm=bv.65058239,d.ZWU

 " http://www.preferatele.com/docs/drept/2/atributele-legale-si11.php "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 22, 2014, 04:36:44

 " http://e-juridic.manager.ro/articole/inalta-curte:-decizia-nr-1_interpretarea-si-aplicarea-anumitor-dispozitii-din-legea-nr-71-din-2011-si-legea-nr-287-din-2009-privind-codul-civil-15563.html "


Titlul: Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
Scris de: florin1989 din Aprilie 23, 2014, 04:46:51