Main Content:

  Afişează mesaje
Pagini: [1] 2 3 ... 104
1  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ? : Octombrie 12, 2019, 16:59:36
Ce o sa alegeti anul asta romani? Hai ca ii un subiect important. Va spuneti parerile public? Eu aleg sa nu merg la vot da voi care sinteti mai informati stiti pe cine.



Iohannis, lansare la Brașov printre ”penali”. Rareș Bogdan nu-i vede că sunt de-ai lui…
http://transilvania365.ro/iohannis-lansare-la-brasov-printre-penali-rares-bogdan-nu-i-vede-ca-sunt-de-ai-lui/?fbclid=IwAR1grO-0ERG0dkf2mU5MKI_8zsBFXWAReuDwcUDWhVYeWhAbuKSUgFi9Miw

Klaus Iohannis s-a întâlnit vineri la Brașov cu membrii și simpatizanții din Regiunea Centru. Evenimentul a început cu discursurile principalilor lideri naționali, dar și regionali. Bineînțeles, nu au lipsit nici atacurile la adresa PSD, mai ales împotriva ”penalilor”. Doar că liberalii au omis un amănunt foarte important. PNL este singurul partid la Brașov care are 6 consilieri municipali și județeni condamnați sau cercetați pentru acte de corupție. La această listă se adaugă și primarul ”independent” George Scripcaru, cercetat în mai multe dosare penale. Culmea este că ”penalii” din PNL Brașov se aflau chiar în sală.

În concluzie, Klaus Iohannis, dar și Rareș Bogdan, susțin că nu sunt de acord cu penalii, dar îi susțin și chiar îi păstrează pe listele lor de la Consiliul Local și Județean. Cum de acceptă Rareș Bogdan să aibă PNL un vicepreședinte la Consiliul Județean care s-a plimbat cu mașina băut cu o alcoolemie de peste 2 la mie? Cum poate să accepte să aibă persoane condamnate în conducerea Organizației PNL Brașov, dar și în Consiliul Județean sau Consiliul Local? Cu alte cuvinte, pentru unii CIUMĂ pentru alții MUMĂ…

Ce să înțeleagă brașovenii sau românii, că penalii lor sunt buni și doar cei ai PSD-ului sunt răi? Cum de acceptă Mara Mareș, lider la tineret, să iasă în față la Brașov cu lideri care au dosare penale? Cum de acceptă toate aceste mizerii Adrian Veștea, președintele Organizației Județene a PNL ?


2  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Octombrie 12, 2019, 16:50:39
A inceput campania oficiala pentru alegerile prezidentiale. Ieri a fost la Brasov sasu la prietenii lui pedelisti. Au fost si liberali da cine sa-i mai deosebeasca?



Fostul secretar de stat de la SSPR Puiu Nicolae Fesan a condus delegatia Partiduluiu National Liberal de la Sibiu. Ce surprize ne pregateste oare Fesan luna viitoare?
3  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: Lupta noastra : Octombrie 12, 2019, 14:37:57
Uite ce articol critic da si haios a postat acolo: PAMFLET de Iancu Mihai|Publicat septembrie 18, 2019
https://www.facebook.com/turmentatul/photos/a.120559862652117/125359245505512/?type=3&eid=ARBQCxsBGwZ5gA0esLcQdVenmHlMmE0pytXxh8vN0HP3iBfMt-WfJ7f9UOKChKH_zEyWSuSWQ3r2uCeE&__tn__=EHH-R


Stat de drept sau stat de drepți?

Când statul de drept devine subiect de campanii politice, când justiția este plină de injustiții, când măsurile bune din justiție se lovesc de ziduri pe care flutură steaguri străine, putem concluziona că noțiunea de stat de drept a devenit un pamflet? Cine își mai bate joc de noi acum?

Stat-ut de Portocala

Stat de drept, rapoarte, analize, puncte de vedere și concluzii
Conform Mediafax, Ana Birchall a declarat:
“După cum ştiţi, în această perioadă se redactează următorul raport MCV, vă spun în premieră, vineri am avut discuţii tehnice la Bruxelles, deci, şi vă spun în premieră, noi terminăm această analiză, acest raport în perioada următoare, sper în maximum două săptămâni, am întârziat pentru că anumite puncte de vedere au venit mai târziu şi vă spun, ca şi concluzii preliminare, că sunt două concluzii destul de interesante care au majoritatea şi niciuna nu susţine funcţionarea în această formă a acestei instituţii. Astea sunt concluziile preliminare.”

Deci, nu contează că SIIJ este necesară și este dorită de români. Contează doar ce spune Bruxelles-ul?

Răspuns: nu. Contează ce zice și SUA!
Conform Euractiv, Ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, a declarat în cadrul unei conferințe de presă la București, pe data de 5 septembrie 2019, că un exemplu al îngrijorărilor americane privind statul de drept îl reprezintă faptul că Procurorul General al SUA a invitat-o recent pe Ana Birchall, ministrul român al Justiției, în SUA pentru “a continua să lucreze în mod direct cu el și cu echipa sa asupra foii de parcurs cu rol consultativ la care el (William Barr – n.r.) a contribuit”.

În cadrul CSM…
Lia Savonea, președintele CSM, a întrebat-o pe Ana Birchall de mai multe ori despre existența unei foi de parcurs din partea SUA, iar ministrul Justiției s-a eschivat de fiecare dată.

La un moment dat, Lia Savonea i-a replicat Anei Birchall:

“Întrucât independența justiției este așa, o componentă dacă nu cea mai importantă din cele care intră în conceptul general de stat de drept, eu cred că CSM are obligația să cunoască dacă semnalează asemenea idei, posibile înțelegeri, eu cred că trebuie să aibă o reacție. Să fie clarificate punctual chestiunile ridicate aici, respectiv dacă dumneavoastră ați agreat cu partenerul străin, nu contează cine este acest partener, e vorba de atitudinea ministrului Justiției din România, dacă ați agreat o foaie de parcurs pentru statul de drept din România.”
Sursa: Digi24

Deci,
PSD, prin Ana Birchall, luptă împotriva… PSD! Și va avea de suferit în alegerile care vin.

Dar cel mai mult vom avea tot noi, românii, de suferit. Pentru că desființarea SIIJ înseamnă că toate abuzurile din justiție vor fi legitimate sub umbrela numită “stat de drept”. Și nu de UE sau SUA. Ci chiar de PSD.

Care va fi motto-ul desființării secției?

“Nu mai maltratați portocalele”?
“Vine sezonul portocalelor”?
“Cu o portocală nu se face…primăvară”?
Ați înțeles ideea…

Întreb și eu, ca un cetățean turmentat: Noi colonia cui mai suntem? Că stat suveran și independent clar nu.
4  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: Lupta noastra : Octombrie 12, 2019, 14:27:10
Asta ii omu. Irecuperabil de glumet si de ironic. Mereu pus pe critica hazoasa da si neiertatoare. Fript cu basistii si pontistii deopotriva.

5  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: Lupta noastra : Octombrie 12, 2019, 14:18:55

Probabil că domnul Bambilici lucrează iarăși în condiții de izolare geografică, căci nu a mai scris nimic de un timp.
Vreau să adaug la subiectul acesta ceea ce a scris ziarista-ofițer al armatei care l-a făcut cunoscut pe Mărieș în 1990.


Am impresia ca altul e motivul pentru care Bambilici nu mai scrie pe forumul asta. Cred că s-a pregatit din timp de campania electorala si a facut un cont pe facebook pentru ea. Trebe sa verifice careva ca nu ma pricep la asta da asa cred. Intrati pe facebook in contul numit Cetateanul turmentat (e pe gustu lui numele asta). Daca e el e exact cum il stiam un om ironic si critic pana la cap. https://www.facebook.com/turmentatul/?ref=nf&__tn__=%2Cd%3C*



6  Asociatii / Asociaţia Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşii Eroilor „Braşov Decembrie 1989” / Răspuns: cine sunt ei? Demi.Petrascu.si Boanca ce au facut la revolutie? : Octombrie 11, 2019, 00:45:56
Imi scrie lumea ca sa ma intrebe cine e persoana. Am copiat din urma ca sa ii amintesc.
Repede uita lumea. A uitat de pedelisti. Lasa ca isi va aminti de maine. Pana la obsesie.


7  Asociatii / Asociaţia Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşii Eroilor „Braşov Decembrie 1989” / Răspuns: cine sunt ei? Demi.Petrascu.si Boanca ce au facut la revolutie? : Octombrie 10, 2019, 22:43:13
De pe Facebook apropo de victoria de azi a pedelistilor constat ca aschia nu sare departe de securista! Mare i-a fost admiratia fata de ”animalul politic Basescu”!


Un local din Brașov oferă o „vișinată din partea casei” cu ocazia căderii Guvernului Dăncilă
https://www.bizbrasov.ro/2019/10/10/un-local-din-brasov-ofera-o-visinata-din-partea-casei-cu-ocazia-caderii-guvernului-dancila/?fbclid=IwAR0bU4Ro-t1wDQ0UDp6XXWq_eEgyUt_8wFsJu0pR_OpesMEXBKktPeghjwg



Proprietara Bistro de l’Arte, Oana Coantă, a anunțat că „toți clienții care vor veni astăzi vor primi din partea noastră o vișinată, cu ocazia căderii Guvernului Dăncilă”. „Am avut clienți care ne-au întârziat jumătate de oră la rezervare deoarece au așteptat să vadă cum se soldează votul pentru moțiune. Așa ne-a venit ideea să oferim celor care ne trag pragul și se bucură vizibil de căderea Guvernului Dăncilă o vișinată din partea casei”, a explicat Oana Coantă.

De altfel, Bistro de l’Arte nu este la prima „ispravă” de acest gen. În primăvară, la alegerile europarlamentare, localul a oferit o cafea sau o bere, la alegere, celor care făceau dovada că au votat.


8  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ? : Septembrie 24, 2019, 17:41:11
Circulă în mediul online o variantă cu viitorul Guvern. https://www.dcnews.ro/lista-guvern-de-la-negocierile-pentru-daramarea-guvernului-dancila_693179.html?fbclid=IwAR1x7Kd4eQNGwRDXq1W4b3gMzfnn_WPCakXI3M19awbIJIE3iJ7d9svywVY

Imaginea ar fi de la negocierile pentru dărâmarea Guvernului Dăncilă. Restructurarea atinge toate partidele. DC News i-a contactat pe Raluca Turcan, Ionel Dancă și Ludovic Orban pentru a ne spune dacă această listă este reală, dar nu au răspuns.



Iată care sunt variantele propuse pentru cele mai importante posturi din Guvern, cu menţiunea că pentru câteva dintre ele sunt trecute persoane atât din PNL cât şi din USR, probabil aceste posturi suportând negocieri, aşa cum sunt ele scrise pe listă:

Ludovic Orban - prim-ministru;

Cristian Barbu - SGG;

I.Rus - Interne;

PNL:

- FlorinCîţu - Ministerul Finanţelor;

- Raluca Turcan - Ministerul Educaţiei;

- Ionel Dancă - Ministerul Dezvoltării;

- Justiţie - Băcanu;

- Transporturi - Săpunaru;

- Gigel Ştirbu - Ministerul Culturii;

 

USR:

- Andrei Caramitru - Ministerul Finanţelor;

- Cosette Chichirău - Ministerul Educaţiei;

- Vlad Voiculescu - Ministerul Sănătăţii;

- Justiţie - Barna (??);

- Diaspora - I.Chirilă;

- Mihai Goţiu - Ministerul Muncii;

- Rodeanu - Ministerul Apărării

Pro România:

- Victor Ponta - vicepremier;

- Mihai Tudose - MAE;

ALDE:

- Daniel Chiţoiu - Vicepremier;

- Graţiela Gavrilescu - Ape;

PMP:

- Robert Turcescu - Relaţia cu Parlamentul

UDMR:

- Korodi - Mediu.
9  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Septembrie 24, 2019, 16:06:27
Va zic eu un secret care la Brasov nu mai e de muti ani un secret.
Daca Demi se inscrie intr-o asociatie soarta ei e pecetluita din acel moment.
E bun numa de intrigi si sa profite personal de pe urma altora.
Va puteti aminti si singuri cate organizatii si comisii a lichidat sau blocat prin prostie lene si tradare.
Asa ca....lasati orice speranta.
10  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Septembrie 20, 2019, 23:03:13
11  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Septembrie 19, 2019, 16:01:49
Cum poate fi atat de ofticata asta?



Popescu Anemona a distribuit o postare · 11 septembrie la 15:57
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=3250613128312028&set=a.930165503690147&type=3&theater
Iliescu cere premierului 831.000 lei pentru filme, albume şi concerte dedicate "Victoriei Revoluţiei Române"

Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, condus de Ion Iliescu, i se plânge premierului Viorica Dăncilă că la rectificarea bugetară i s-au tăiat fonduri de peste 770.000 de lei şi că institutul nu mai poate organiza acum aniversarea a 30 de ani de la "Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989". Institutul lui Iliescu spune că are nevoie de 831.746 de lei să acopere cheltuielile, dezvăluie stiripesurse.ro, prezentând documente în acest sens.

"Doamnă Viorica DĂNCILĂ - Prim ministru al României, vă rugăm să ne acordaţi tot sprijinul pentru a recupera sumele de care avem nevoie pentru Comemorarea Eroilor Martiri şi marcarea cum se cuvine a celor 30 de ani de la Victoriei Revoluţiei Române din Decembrie 1989", se arată într-o adresă a institutului, semnată în locul lui Iliescu de directorul general Gelu Voican Voiculescu, şi trimisă către Senat.

Printre altele, institutul condus încă de la înfiinţare de Ion Iliescu, vrea să tipărească albume foto de câte 184 de pagini, să organizeze un simpozion la care să invite zeci de străini, inclusiv ziarişti, organizarea unui concert la Ateneul Român, un film documentar de 50-60 minute în format HD, film care cuprinde mărturii şi imagini de la izbucnirea revoluţiei în Timişoara, dar şi o expoziţie foto şi un muzeu virtual. În total, peste 1,1 milioane de lei. (Andrei Pricopie)
12  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: Lupta noastra : Septembrie 17, 2019, 00:35:52
ANUL 1893
Ciucă Marcel – Dumitru, Ciucă Teodora – Elena, Dr. Ioan Rațiu Corespondență (scrisori primite, 1866 – 1895), 1944, pag. 123:
Cu prilejul Conferinței naționale ținute de românii din Transilvania și Ungaria la Sibiu în iulie 1893, în sală s-au pus trei drapele: unul roșu, unul galben și unul albastru. Autoritățile maghiare considerând că aceste trei culori formează stindardul național al României, au înlocuit steagul albastru cu unul alb. Tineretul a hotărât atunci să dăruiască studenților bucureșteni steagul albastru, interzis în sala conferinței. Predarea a avut loc cu mare solemnitate la Predeal. La rândul ei, flamura roșie a fost dăruită studenților din Iași, iar cea galbenă a fost păstrată de studenții transilvăneni. Astfel, s-a hotărât ca atunci când va fi o întrunire a tineretului român, fiecare să vină cu steagul respectiv și astfel atunci, să se reunească cele trei steaguri.

ANUL 1895
Familia 6 / 5 februarie / 17 februarie 1895:
„Dômnele şi domnişorele din Iaşi au trimis domnişorelor române din Sibiu, care au fost date in judecată pentru purtarea tricolorului naţional, o adresă prin care le felicită, zicând: „Voi, fecióre iubite, alesele némului românesc, voi aţi imprimat tricolorului nostru acel farmec nobil, şi nu intr'un avênt de veselia, nu in emoţiunea unei solenităţi, ci in impregiurări de grea cumpenă, intr'un timp de apesare şi de prigonire fără margini". Adresa e semnată de 150 de dame din Iaşi.”

ANUL 1899
Familia 39 / 26 septembrie / 8 octombrie 1899, Oradea:
„Pentru tricolorul român. Cetim în „Tribuna” că nouă juni selișteni, cari au jucat „Călușerul” și „Bătuta” la petrecerea poporală de la Netedu, cu prilejul Scietății pentru fond de teatru român, sunt citați la judecătoria cercuală acuzați de a fi comis transgresiune contra statului. Atentatul contra patriei va fi probabil tricolorul nostru național cu care bravii juni erau împodobiți.”

ANUL 1900
Familia 4 / 23 ianuarie / 4 februarie 1900, Oradea:
Coriolan Steer, George Novacovici și Ioan Scurtu sunt citați în 13 februarie 1900 la judecătoria Deva, pentru că în 31 decembrie 1899 „toți trei au încunat mormântul lui (Avram Iancu – n.n.) cu o cunună pe care se afla o pantlică în tricolorul național românesc și cu inscripție”.

ANUL 1901
Familia 18 / 6 / 19 mai 1901, Oradea:
„Tricolorul românesc. Dl. Constantin Berariu a publicat sub titlul acesta o broșură, trasă cu tricolorul românesc, la Cernăuți. Autorul susține și arată că tricolorul acesta nu este singurul al României, ci reprezintă coloniile naționalității române de pretutindeni, în toate țările locuite de Români.”

ANUL 1904
Enciclopedia Română, vol.III, 1904, Sibiu, pag. 788, 802, 1128 (lucrarea a fost, „publicată din însărcinarea și sub auspiciile Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român”, cea mai importantă asociație culturală a românilor din Transilvania și a apărut la Sibiu în trei volume ( anii 1898, 1900, 1904), cu 37.622 articole şi 172 autori din întreg spațiul locuit de români):
„Român în înțeles politic cetățean al României, în înțeles etnic membru al națiunii române (v. Români), locuitoare în România, Ungaria (Transilvania, Bănat, Maramureș), Bucovina și Basarabia. (...)
Dintre toate popoarele neolatine numai R. au păstrat numele poporului străbun, din care s'au născut. (...)
R. formează poporațiunea cea mai numeroasă pe teritoriul Daciei lui Traian; afară de aceea locuiesc în masse compacte în Bulgaria, Serbia, Bosniei și Herțegovinei, precum și în Grecia și Istria.Urme de Români, cari însă nu-și mai vorbesc limba, se află în provinciile austriace Moravia, Silezia, apoi în Bitinai (Asia mică) (...)
Numărul total al R.-lor se poate evalua la 10 1/2 milioane împărțiți astfel: România 5.430.000 (1901), aici nu intră aproape 600.000 străini (Ovrei, Bulgari, Tătari, Germani, Ruși, Turci, Greci), Ungaria 2.931.369 (1900, Czirbusz); Bucovina 229.018 (1900); Serbia 300.000 (Burada); Bulgaria 65.000 (Meyer); Basarabia și guvernamentele de preste Nistru 1.200.000; Turcia 250.000; Grecia 30.000; Istria 200.000. Total 10.437.387.”
„Tricolorul românesc e roșu, galben, vânăt, aceste culori se regăsesc pe țesăturile, apoi pe îmbrăcămintea femeilor române.”

ANUL 1907
Tribuna 246 / 7 / 20 noiembrie 1907:
„Pedepsit pentru treicolor. Ni-se comunică din Beiuş că dl Eugen Nyéki, candidat de advocat a fost pedepsit de către judecătoria de acolo la 25 cor. amenda, pentru transgresiune contra statului, pe care ar fi săvârşii-o prin purtarea unei bande de treicolor la pălărie. Dl Nyéki s'a apărat însă cu demnitate, arătând că treicolorul roşu-galben-albastru este nu numai al României, cum zice dl procuror, ci a întreg neamului românesc!

Tribuna 248 / 10 / 23 noiembrie 1907:
„Osândit pentru agitare”. In 14 п. I. c. dl Georgiu Teaha, cand. de preot din Câmp a fost osândit de judecătoria cercuală din Vaşcău Ia 7 coroane amendă pentru motivul şubred că a purtat treicolorul român în decursul campaniei electorale delà Beiuş.” (Tribuna 248 / 10 / 23 noiembrie 1907).

ANII 1908 – 1911
Din articolele publicate în presa timpului prezentate de Radu Theodoru, Urmaşii lui Attila, pag. 72-82:
La 5 august 1908, preotul Ioan Popovici din Buteni - Arad, este pedepsit cu 5 zile temniţă şi 100 coroane amendă pentru că la procesiune hainele copiilor care purtau sfeşnicele aveau cheotori din panglici tricolore.

În 18 decembrie1908 la Orăştie sunt citaţi la poliţie şi pedepsiţi cu câte 2 zile închisoare şi câte 30 coroane amendă un număr de 30 de cetăţeni care purtau tricolorul românesc la costumul naţional.
Tot atunci, dr. Aurel Oprea şi Ioan Mihali primesc şi ei câte 2 zile temniţă şi 30 coroane amendă fiindcă pe costumele copiilor se găsea tricolorul.

La 3 iunie 1909 în Bucium - Poieni din Alba de Jos este pedepsit Ioan Iancu cu 200 coroane amendă pentru că pe fruntea calului de la trăsură atârna o panglică roşie, sub ureche era o placă de nichel, care deşi privită de aproape e de culoarea nichelului, înclinat, de departe însă părea galbenă, iar sub această placă era prinsă o panglică vânătă.
În 9 iunie la Orăştie jandarmii umblă prin târg şi vânează tricolorul. Smulg cingătorile, baierele de la straiţe, bat şi arestează mulţi români.

La 14 iunie 1909 în Lupşa - Turda, la nuntă jandarmii sfârtecă hainele nuntaşilor care aveau tricolor. Bat şi arestează.

La 20 iunie 1909 în Blaj, jandarmii descing brâiele tricolore de la 20 de feciori şi fete şi le întocmesc procese verbale de contravenţie şi agitaţie.

La 23 august 1909 în Câmpeni unde era târg, jandarmii vânează tricolorul. Arestează, bat şi sfâşie hainele de pe moţi. O femeie este despuiată în mijlocul târgului. Jandarmii i-au sfâşiat cămaşa cusută cu roşu, galben şi albastru. Sunt mulţi răniţi.

La 28 august 1909 în Ocna Sibiului, Anuţa Soreanu, venită de la Caracal la băi, este arestată pentru motivul că a fost găsit tricolorul pe hăinuţele copiilor.

În 15 septembrie 1909 la Igris - Timiş - Torental, Ioan Gallu primeşte o zi temniţă şi 10 coroane amendă pentru că purta brâu tricolor.
La o nuntă din Năsăud ce a avut loc în 31 ianuarie 1911, jandarmii distrug steagul vorniceilor alcătuit din năframe roşii, galbene şi albastre.

În 12 mai 1911 la Hodac - Mureş, patru femei sunt pedepsite cu cât 4 zile temniţă şi câte 10 coroane amendă pentru port ilegal de brâie tricolore.

La 15 mai 1911 la Ocna Sibiului , copiliţa Paraschiva Balteş venind de la câmp cu mama sa este arestată de jandarmi care îi descing brâul tricolor. Dată pe mâna poliţiei este pedepsită cu o zi închisoare şi 5 coroane amendă.

În zilele de 14-16 mai 1911 în Câmpeni - Alba, jandarmii bat femei şi fete. Hainele le sunt sfâşiate. Se fac percheziţii pentru confiscarea tricolorului.

ANUL 1910
Revista Economică 47 / 1935 (articolului lui Ion Opriș).
„Un bătrân intelectual dintr'o comună rurală din Ţara Oltului, ne-a povestit o întâmplare de acum 25 ani, care trebue adusă la cunoştinţa generală (...)
Era în anul 1910, când dl Dr. Alexandru Vaida Voevod, fu ales reprezentant al românilor din circumscripţia Arpaşul de jos, județul Făgăraş, în Camera deputaţilor dela Budapesta (în cel mai bun an electoral al lor, parlamentari români în Parlamentul Ungariei au fost 15, iar după ponderea lor numerică din populația Ungariei trebuiau să fie 70, adică 16 - 17% din peste 400 parlamentari. Deplina egalitate sub civilizația asta austro - ungară, ce mai poți zice! - n.n.). (populația Ungariei 17.449. 705 locuitori, din care 8.200.000 unguri. Familia 6 / 10 februarie / 22 februarie 1891)
Biruința strălucită a dlui Dr. Alexandru Vaida Voevod a entusiasmat întreagă populaţia românească dela poalele Negoiului. Şi bucuria acestei isbânzi a mers mult mai departe.
S'a întâmplat atunci un fapt deosebit de important.
In comuna Scoreiu, notarul Comşa, un adevărat român, s'a urcat în cel mai înalt plop din comună, şi în vârful lui a agăţat lăsând să fâlfăe în bătaia vântului tricolorul românesc. Acest vrednic notar a avut de grije ca la coborîre, să tae toate crengile plopului pentruca nimeni să nu mai poată urca până în vârf, la steag.
Desigur că acest fapt s'a adus repede Ia cunoştinţa autorităţilor civile şi militare de pe atunci, şi notarul Comşa a fost imediat destituit din post. Dacă a suferit închisoare, acel care ne istoriseşte întâmplarea nu mai ştie.
Dar, notarul Comşa destituit din post, a fost imediat angajat ca funcţionar la Banca „Albina". El n'a fost lăsat să fie distrus, ori nimicit de minoritatea numerică, dar stăpânitoare, din acele vremuri.
Iată deci suprema misiune a Băncilor din Ardeal, cari nu s'au înfiripat pentru a îmbogăţi un individ sau o tovărăşie de indivizi, ci pentru a feri de peire un neam.”

ANUL 1911
Negrilă Iulian, Ziarul „Românul” și Marea Unire, 1988. Pag. 86, Memoriul românilor adresat guvernului maghiar, citat din Românul 3, 3 / 18 ianuarie 1911.
„23. În unele ținuturi este uz vechi că la portul țărănesc se folosesc brâuri și panglici cu culorile roșu, galben, albastru, fără intenții politice de demonstrare, este deci necesar a îndruma organele polițiale și jandarmeria să nu urmărescă pentru acest motiv în mod brutal poporul pașnic, ceea ce se face în paguba evidentă a adevăratului interes de stat.”

Popeangă Traian, Muresianu Ion B., Aradul cultural în lupta pentru înfăptuirea Marii Unirii (1908 - 1918), 1911. Documentul 81 (pe pachet se află nota:„proiect pact 1914 -1918”), punctul 29.
„Tricolorul românilor din Ungaria, roșu, galben, albastru, ca simbol al naționalității lor românești să fie admis în folosință nu numai ca parte integrantă a îmbrăcămintei țărănești, ci și ca manifestare a naționalității.” (Dintr-un document rămas de la Vasile Goldiș).

Românul 83, 15 / 28 aprilie 1911, Arad, redat fragmentul și în Negrilă Iulian, Ziarul „Românul” și Marea Unire, 1988. Pag. 113:
„Fiecare popor ține să-și aibă semnul său, prin care se deosebește de alte popoare. Semnul de deosebire sunt de obicei culorile. Fiecare neam își are culorile sale. Și fiindcă culorile acestea au însemnătate, că deosebesc ființa unui neam de ființa celorlalte neamuri pentru aceea fiecare neam își cinstește și își iubește culorile sale, cum își iubește ființa sa, sufletul său.
Culorile poporului românesc sunt: roșu, galben și albastru.Noi românii iubim culorile acestea pentru că ele sunt semnele sufletului nostru. Când noi purtăm pe hainele noastre, în părul nostru aceste culori, prin asta nu vrem să zicem, că noi urâm alte neamuri, ori că vrem răul altora, ci vrem să arătăm numai, că noi suntem români, că vrem să rămânem ceea ce au fost strămoșii noștri, că ne iubim neamul nostru. (...)
culorile roșu, galben și albastru sunt numai semnul vădit al ființei noastre românești, al iubirii noastre pentru neamul românesc.
Și de aceea noi ne iubim neamul mai mult decât viața noastră și fiindcă noi dorim să rămânem în veci români, pentru aceea niciodată nu putem să ne lăsăm de culorile noastre românești, de mândrul nostru tricolor.
Dar stăpânitorii noștrii ar dori ca noi să ne dezbrăcăm de ființa noastră românească. Ar dori să nu mai fim români, ci să ne contopim și noi în neamul unguresc, să ne facem unguri. Din pricina aceasta stăpânitorii acestei țări urăsc tricolorul nostru românesc și se face adevărată vânătoare după acest tricolor. S-a întâmplat moarte de om din pricina asta și jandarmii smulg cingătoarele românești ale fetițelor noastre și se aprind de mânie, când văd pe hainele noastre culorile: roșu, galben și albastru.”

ANUL 1914, LA IZBUCNIREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL
Tăslăuanu C. Octavian, 3 luni pe câmpul de răsboiu,, 1915, pag, 11:
„Bătrânul împărat făcea apel „către popoarele mele”, de astădată agrăindu-le pe toate în limba lor și chemându-le să-i apere țările de potopopul slavismului. Afișele cari vesteau mobilizarea, erau și ele tipărite în toate limbile. Noi, cetățenii Ungariei, nu mai trebuia să știm limba oficială a statului.Ni s-a îngăduit chiar și purtarea de concarde și de steaguri tricolore. (...)
În Români, totuși nu avea nimeni încredere. Prin cabinetele statului major din Viena se temeau că Valachii nu se vor prezinta sub steaguri și că că cel mai bun corp de armată, cel din Ardeal, se va pierde. Contele Tisza a și spus șefilor noștri politici, că va face un lac de sânge întreg Ardealul, de vom îndrăzni să ne împotrivim.”

Pușcariu Sextil, Memorii, 1978, pag. 14:
„Ficiorile li se dădea chiar voie să-și pună tricolor la chipiu și părintele Saftu a sfințit cu ceremonie mare un steag tricolor cu care a plecat pe câmpul de război o companie de marș românească. Dar flăcăii înșirați între honvezii unguri erau totuși bruscați și înjurați de ofițerii maghiari și siliți să cânte Kutya Szerbia.”

Românul 227 / 16 / 29 octombrie 1914.
„Prigonirea tricolorului.
Nu credeam că vom mai avea ocazie să înregistrăm cazuri de prigonire a tricolorului nostru acum, când regimentele româneşti se duc în foc cu drapele na ţionale şi oraşele iar au înălbit de flăcăii noştri, cel mai proaspăt contingent de recruţi, cari vin să-şi facă datoria către patrie cu panglici late tricolore la pălărie şi în piept.
Pe cale particulară suntem informaţi că în Poiana-sărată (corn. Trei-scaune) s'a intentat proces de agitaţie tânărului Ion Cioban şi altor şase inşi, cari la asentările recente şi-au pus şi ei tricolor românesc la pălărie. Somaţi de jandarmi să lapede aceste „culori ale unui stat străin", tinerii au încercat să dovedească cu ziarele româneşti că cel puţin acum e permis să se poarte tricolorul, dar nimeni nu i-a crezut.
Acest exces de zel se zice că s'ar datora notarului din comună, care le-a şi trântit flăcăilor — la încheierea procesului verbal — argumentul caracteristic budapestan: — Dacă nu vă place, mergeţi în România sa f'aceţi agitaţie! Şi cică câţiva dintre ei l-ar fi şi ascultat pe domnul notar". Atragem atenţia celor competenţi asupra aestui caz, care ar fi consult să rămână izolat.”

Românul 222 / 9 / 22 octombrie 1914.
„Steag national în Pecica.
Mercuri în 14 Octomvrie a. c. au plecat din Pecica-Română 250 feciori la asentare, la Arad, în frunte ducând un frumos şi mare steag national român. încă în zorile dimineţii frumoasele cântări ale feciorilor şi muzica românească au trezit întreg satul din somn. Toti feciorii noştri s'au strâns la casa oraşului unde steagul nostru naţional românesc înfipt fâlfăea frumos şi măestos, aducându-ne aminte de zile mai bune.
La noi în Pecica nu s'a mai pomenit să mai fi fost până acum steag na ţional. Se mirau toti şi ziceau că, oare pentruce n'a avut omenie până acuma steagul nostru românesc. Tot poporul cu ochii plini de lacrămi de bucurie se uita la el. Delà casa oraşului apoi au plecat feciorii noştri în cântece naţionale şi sunetul muzicei până la gară, petrecuţi fiind de peste 3 mii de persoane, fete, feciori, oameni şi femei. Şi străinii se mirau de frumuseţea colorilor steagului nostru românesc. Iar jandarmii se uitau numai chiorâş la steagul nostru, însă n'au zis nici un cuvânt.”

ANUL 1918
Arimia Vasile, Ardeleanu Ion, Botoran Constantin, Cartea Neamului. Marea Unire din 1918. Documente istorice, 1993,
pag 102, 167 – 168.
1918 februarie 9, Paris, Memoriu adresat de colonia română din Paris președintelui S.U.A., Woodrow Wilson:
„Pentru motivul de a se fi împodobit cu panglici colorate în roșu, galben și albastru (...) au fost maltratați femei și copii de toate condițiile sociale; au fost băgați la închisoare, bătuți și omorâți oameni, pentru că acest lucru a fost considerat drept agitație împotriva statului național ungar.
Dar atunci când a izbucnit războiul, aceiași unguri s-au grăbit să livreze regimentelor românești drapele în culorile până atunci oprite, cu scopul de a le încuraja să meargă la luptă pentru dubla – monarhie. Aceasta a însemnat o recunoaștere a faptului că românii nu voiau să se bată decât sub drapelele României.”

1918 noiembrie 2 / 15 Cluj. Senatul (Sfatul) Național Român din Ardeal. Secția Consiliul Național Român.
„5. Adunarea decretează organizarea trupelor române din Ardeal, din soldați și ofițeri români, sub tricolorul român și cu limba română de comandă, la ordinele comisarilor militari și poporului din Ardeal, numiți în Cluj, ca singurii îndreptățiți și puși în fruntea senatului.”

Unirea 69 / 9 noiembrie 1918, Blaj, scrie că în 4 noiembrie 1918, s-a constituit Consiliul Național Român la Blaj și s-au arborat „stindarde naționale pe toate instituțiile și clădirile mai de seamă, din piață”. Se amintește de poetul Mureșan care a spus fim uniți în cuget și simțiri. Se cântă Pe-al nostru steag e scris unire și se umblă pe străzi cu stindard național”.
Lascu Viorica, Știrban Marcel, Consiliul Național Român din Blaj (noiembrie 1918 – ianuarie 1919) Protocoale și acte, 1978, pag. 196.
7 noiembrie 1918 scrisoarea lui Vasile Suciu, prezidentul Consiliului Național Român din Blaj, adresată mai multor preoți parohi din apropierea Blajului (23 localități), cu rugămintea ca aceștia să o transmită și „fraților” din celelalte comune din comitatul Târnava Mică, în care arată că aceștia să se „pună pe lucru”, să înființeze consilii naționale române și gărzi naționale române din bărbați până la 45 ani „Ca semn de deosebire, membrii Consiliului național român și membrii Gărzii naționale române vor purta tricolor românesc la butonieră și la pălărie.”

Unirea, 23 noiembrie 1918, Blaj:
„Tricolorul nostru” și „ cântarea celor„Trei colori"...
Momente istorice.
— Fiie de ziar. —
15 Noemvrie (1918 - n.n..).
Primim ştirea, că pe casa comitatului la Aiud şi la Diciosânmărtin (Tîrnăveni - n.n., reședința comitatului Târnava Mică)
s'a arborat steagul nostru tricolor, iar de la pretură de aici (din Blaj n.n) ni s'a restituit steagul şi uniformele secveatrate ale corporaţiei pompierilor voluntari din Blaj şi o corfă mare plină de brâne şi petele tricolore confiscate pe vremuri.
Quae mutatio rerutn! —
Tricolorul nostru persecutat şi smuls cu forţa de la brâul flăcăilor şi din cosiţele fetelor noastre, tricolorul, pentru care au fost osândiţi oamenii noştri,tricolorul confiscat de nou în 1916 — după-ce apucase, un timp oare-care, să fie tolerat, alăturarea cu tricolorul unguresc pe şcolile şi instituţiile noastre — astăzi acest tricolor fâltăie mândru şi liber tn adierea vântului de toamnă, nu numai pe instituţiile noastre, ci şi pe* coperisul caselor, unde până acuma de curând nici vorba românească nu era îngăduită. (După izbucnirea războiului în vara anului 1914, pentru a se da impresia populației românești din Transilvania că România este aliata Austro - Ungariei, s-a permis purtarea, în anumite condiții, și a tricolorului românesc, fapt care se va interzice în anul 1916 - n.n. ) (...)
Pe ruinele urgisitei „idei de stat"şi a concepţiilor vechi de drept public din aceasta ţară, pe ruinele„naţiunii unitare" a răsărit tricolorul nostru, a răsărit libertatea şi dreptul de existenţă al tuturor neamurilor, cari se închină lui Dumnezeu în atâtea diferite limbi.
De acuma, noi purta-vom tricolorul nostru nu numai în sufletele
noastre, ci pe faţă, atârnat pe piepturile şi frunţile noastre , de acuma el va fâlfăi mândru pe hotarele fireşti ale neamului nostru — dela Nistru până la Tisa — ca cel mai desăvârşit simbol al fiinţei noastre etnice, al unităţii neamului nostru.
Sub umbra lui vor lupta oştenii noştri, vor fi dați la groapă și vor odihni martirii libertăţii noastre — începând cu acel tinăr student Teodor Pascu, prima jertfă in Blaj a acestor zile mari — cu cântarea celor„Trei colori" îşi vor alina durerile şi chinurile bolnavii şi răniţii noştri!”

Munteanu Ioan (coordonator), Făurirea statului național român. Contribuții documentare bănățene 1914 -1919, 1983:
1918 noiembrie 5, Oravița – „steagul național”; „Astăzi toți românii sînt sub steagul național.” (Pag. 53).
1918, 12 noiembrie, Lugoj, Apelul consiliului Militar Român din Timișoara –„Insignul este tricolorul român purtat la chipiu.” (Pag. 56).
1918, noiembrie 30, Arad, despre ce s-a întâmplat în Peteac. „Unanim s-a hotărât împodobirea comunei cu steaguri tricolore și depunerea jurământului. În scopul cumpărării steagului tricolor s-au colecat 500 cor.: „sfințirea steagului tricolor”; cântând „Deșteaptă-te Române”, unul din gardiști a pus mândrul triccolor pe casa comunală. De atunci spre el se îndreaptă toate privirile sătenilor, nutrindu-le nădejdea eliberării.” (Pag. 63).
1918, noiembrie 27, Arad, comuna Saravale despre CNR constituit în 10 noiembrie 1918; „ cu un entuziasm nespus și cu strigăte „Trăiască România Mare” (...) desfășura stindardul național.” (Pag. 70).
,1918, noiembrie 17, Mehadia. „iar la cuvintele „iar tu falnic tricolor”,simbolul sfânt al tuturor idelaurilor naționale (...) A urmat sfințirea steagului (...) Corul a cîntat „Trei culori cunosc pe lume.” (...) preotul cu steagul în mână a început „Hora Unirii”. (Pag. 103).
1918, noiembrie 18, Mehadia. „a luat stindardul nostru național și alături de 8 preoți a pornit convoiul pe strada principală cîntîndu-se „Deșteaptă-te Române” (Pag. 109).
1918, noiembrie 18, Valeabolvașnița – „sfințesc steaguil nostru național”;„„Hora Românească” sub stindardul național, strigînd să trăiască „România Mare.”” (Pag. 110).
1918, noiembrie 22, Mehadica. „se va sfinți steagul național român.” (Pag. 113).
1918, noembrie 21, Globurău „Ieșire cu steagul național; „luând steagul național și muzia locală, intonând imnul „Deșteaptă-te Române” (Pag. 115).
1918, noiembrie 23, Mehadia. Pe toate gările din ținutul districtului să se arboreze steaguri tricolore (Pag. 117)
1918, noiembrie 24, Plugova, „purcede la sfințirea drapelului național român”. .(Pag. 122).
1918, noiembrie 24, Cornereva ”sub egida falnicului tricolor – sfințit în aceeași zi.” (Pag. 127).
1918, decembrie 8. Timișoara, după un ziar de limba germană, ”Clădirile instituțiilor bancare românești și nenumărate case particulare din Lugoj au fost împodobite cu drapele. (...) Pe străzile orașului populația românească ieșise în haine de sărbătoare, purtând cocarde în culorile naționale românești.” (Pag. 194).

Din memoriile biologului Emil Pop despre drapelul localității Bucerdea Vinoasă, Alba, la adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918:
"Satul meu Bucerdea Vinoasă se pregătea cu zel pentru marea sărbătoare. În fiecare seară se strângeau feciorii şi fetele în casa noastră unde sub conducerea învăţătorului Ioan Giurca învăţau cântece patriotice. Se alegeau cele mai frumoase costume naţionale. Fiecare comună urma să apară cu tricolorul dus de un stegar ales. Stegarul comunei a fost Ştefan Muncuş cel mai harnic om din sat. Problema era confecţionarea steagului. Culoarea roşie şi albastră rămase în sat de la vopsitul ouălor de paşti, dar nu se găsea culoare galbenă. Stegarul comunei a spart 150 de ouă şi a ales gălbenuşurile. Cu ele a colorat pânza din mijloc. Bucerdea Vinoasă s-a prezentat cu un steag falnic la adunare."

Unirea din 10 decembrie 1918 scrie că la Cluj, în 6 decembrie, au început atacurile secuilor împotriva românilor care purtau tricolorul. De asemenea, împotriva bisericii greco - catolice române, unde se sfințea un steag și împotriva Băncii Economu care avea steagul românesc pe sediul acesteia.

Lascu Viorica, Știrban Marcel, Consiliul Național Român din Blaj (noiembrie 1918 – ianuarie 1919) Protocoale și acte, 1978, pag. 157.
8 decembrie 1918. Zenovie Pâclișanu, din ordinul CNR din Blaj, a luat legătura cu Consiliul Maghiar din Cluj, arătând, printre altele, că dacă nu se garantează cinstirea tricolorului nostru la dumnealor acasă, cât și în ținuturile unde dumnealor îngrijesc ordinea publică, nici noi nu mai luăm nici o răspundere în ce privește viața și avutul locuitorilor neromâni. S-a amintit cazul din Gara Bucerdea, când în tren au fost bătuți mai mulți români, iar dr. Hossu, fratele episcopului de Gherla, a fost rănit pentru că purta cocardă tricoloră. Faptul s-a întâmplat în văzul gărzii maghiare de acolo, care în loc să intervină râdea. Zenovie Pâclișan, în aceeași zi a luat legătua și cu cel care este comandatul gărzii maghiare din Teiuș, pentru că gardiștii unguri din Teiuș și alți unguri, aflătători întâmplător în gară, îi atacă pe călătorii români care poartă tricolorul românesc.

Românul 42 / 18 / 31 decembrie 1918, despre vizita generalului Berthelot din 29 decembrie 1918 de la Arad:
„Demonstraţii sângeroase contra Românilor în Arad. (...) Bande înarmate — scrâşnind din dinţi — cutreerau străzile luând pretutindeni tricolorul românesc de pe edificii şi călcându-l în picioare.”

ȘI ASTĂZI „O MARE RUȘINE PENTRU TOT NEAMUL ROMÂNESC!”

„Este o mare rușine pentru tot neamul românesc! S-a luat pe stema României o stema medievală a Transilvaniei din care lipsesc românii. Ungurii au simbol acvila neagră, secuii soarele și luna și sașii cele șapte turnuri. Steagul e luat din fondul stemei; jos galben, mijloc roșu și sus albastru. Iată așadar ce purtam noi românii ca steag: absența românilor din istoria Transilvaniei. Rușine! Rușine! Rușine.
Tinerii români, puțini la numar, care defilează sub acest steag al Transilvaniei care disprețuieste, în continuare, peste timp, pe români, sunt de iertat, pentru că nu au știut ce fac. Cei ce vor continua, aflând acum adevărul, vor fi de neiertat în fața strămoșilor noștri și demni de dispreț și în fața străinilor, care nu acceptă din principiu să-ți trădezi neamul” - scria istoricul Vasile Lechințan, autorul mai multor cărți și articole despre istoria Transilvaniei.
13  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNŢURI TRISTE ! -DECESE- : Septembrie 17, 2019, 00:32:26
Dumnezeu sa il ierte.
14  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: Lupta noastra : Septembrie 17, 2019, 00:02:49
De la domnul Iulius Muresan.

„Dar stăpânitorii noștri ar dori ca noi să ne dezbrăcăm de ființa noastră românească. Ar dori să nu mai fim români, ci să ne contopim și noi în neamul unguresc, să ne facem unguri. Din pricina aceasta stăpânitorii acestei țări urăsc tricolorul nostru românesc și se face adevărată vânătoare după acest tricolor.” (După o publicație din Arad, articol apărut în anul 1911).

ANUL 1867
Francisc Hossu – Longin, Amintiri din viața mea, 1975, pag. 233, 234:
„Mare senzație a făcut faptul că Ilie Măcelariu, care șidea pe strada Mănășturului (din Cluj – n.n.), cum intri de-a stânga, a scos un steag roșu – galbă (n) – vânăt, fiindcă pe acolo-și făcea intrarea triumfală numitul comisar (Pechy Mano, „comisar” trimis de guvernul de la Pesta – n.n.) (...)
Întreg Clujul unguresc s-a revoltat contra lui și ștudenții de la gimnaziul reformat, unitar și de la piariști s-au înțeles ca aducând o scară lungă să rumpă și să dea jos steagul românesc.
Aflând ștudenții români de planul ștudenților maghiari, la îndemnul juriștilor și mai cu samă la încuragiarea lui ranta Buticescu, ne-am adunat în grupuri și toată ziua și noaptea ne-am plimbat naintea casei dlui Ilie Măcelariu ca să păzim steagul romănesc. Așa ungurilor le-a trecut pofta ca să săvârșească o nouă vitejie și steagul a fâlfâit și altă zi până târziu.”

ANUL 1872
Lungu Mihail Corneliu (coordonator), De la Pronunciament la Memorandum 1868 – 1892, 1993, documentul 27, pagina 128 - 129.
„De la ministrul regal maghiar de interne către prefectul comitatului Zarand.
Am primit raportul dumneavoastră cu nr. 175 din 27 luna trecută în problema manifestărilor organizate la Baia de Criș, cu ocazia morții lui Avram Iancu, și, din acela, m-am convins că într-adevăr steagul românesc („a romaniai zaszlo” – n-am mai folosit ortografia maghiară - n.n.) a fost arborat, pe casa unde stătea catafalcul lui Iancu.
Arborarea în orice ocazie a steagului român („A roman zaszlonak” – n.n.), ca simbol al unei națiuni vecine independente se consideră ca o demonstrație împotriva apartenenței la cetățenia maghiară, dar folosirea acestui steag este cu atât potrivnică legilor noastre precum și simțămintului cetățenesc maghiar, cu cât, interzicerea lui este cerută de prestigiul statului, cât și de demnitatea națiunii.
Cer deci excelenței Voastre, pe baza scrisorii mele confidențiale emise la 9 septembrie anul curent, sub nr. 4346 prez. Referitoare la îndepăratarea culorilor și simbolurilor străine, ca acum să ia deja măsuri hotărâte ca pe viitor folosirea cu indiferent ce prilej a steagului român să fie evitată.
La Buda, în 9 octombrie 1872 Toth Vilmos cu propria mână.

ANUL 1878
„Mult iscusita vremii slovă. Poeți transilvăneni cîntă independența și Unirea. Antologie și prefața de george Togan, 1998.
Pag. 40. Stindardul de preotul ortodox Zaharia Boiu (1834 – 1903), poezie publicată în Telegraful Român. Nr. 58, Sibiu, 1878, pag. 226:
„Să-ți fie drag, române, pe cât vei fi-n viață, / Stindardul țării tale cu cele trei culori. (...) La mijloc este galben stindardul la coloare, / Ca aurul ce-a ta țară, ascunde sânul său;”

Iuliu Moisil, Amintiri din viaţa de liceu (articol din Arhiva Someșană 26 / 1939):
„Serbarea zilei de 3/15 Mai din anul 1878 a fost excepţional foarte frumoasă, căci vremea era caldă şi splendidă, cerul senin. După ce ne-am întrunit toţi şcolarii la liceu, la orele 9 am făcut o plimbare prin străzile Năsăudului, în frunte cu fanfara, ce mai rămăsese din timpul regimentului al II-lea de graniţă, şi cu patru steaguri, în colorile româneşti, iar pe la orele 11 am plecat în frumoasa pădure de stejari „Dumbrava”. (...)
Noi şcolarii, în special cei din cursul superior, ne-am încins, cu ocazia acestei serbări naţionale, brâile tricolore româneşti, făcute de ţărance din Năsăud şi din Rebrişoara, late de vr’o 3 degete, încinse în jurul trupului, capetele atârnând în jos cu ciucurii lor.
După amiazi pe la 3—4 începea dansul şi era o petrecere şi o veselie din cele mai entusiaste. Dansurile, cari se jucau, erau în afară de valsuri, polci şi cadrile, jocurile româneşti Someşana, Romana.
Cu Someşana se începea întotdeauna. In pauză se jucă de o grupă de 12 şcolari jocurile voiniceşti: Căluşerul, Romanul şi Bătuta, îmbrăcaţi în costum naţional, încinşi cu brâu tricolor. Tot în pauză lăutarii dela Bistriţa înveseleau publicul cu fel de fel de cântece româneşti, romanţe, pe cari lăutarii le aduceau din vechiul Regat, doine, cântece populare etc. (…)
Dela dânşii noi şcolarii învăţam toate romanţele şi cântecele aduse de ei din Regat şi în urmă le cântam mereu. (…)
In anul 1879 însă nu s’au mai permis steaguri în tricolorul românesc (...).”

ANUL 1883
Colectiv, Documente privind mișcarea națională a românilor din Transilvania I 1881 – 1891:
Pag. 146: „Excelența Voastră, domnule ministru regal maghiar de interne
Conform înștiințării comandamentului garnizoanei din comitatul Alba de Jos, cu sediul la Blaj, în curțile școlilor românești de acolo, de asemenea, pe așa numita Câmpie a Libertății din apropierea orașului, s-a arborat căte un drapel național românesc în ziua de 15 a acestei luni.
Drapelul a fost arborat de către elevii claselor a VI-a, a VII-a și a VIII-a ai liceului românesc (...).
Cluj, 1883, mai 17 du Mont Varhegyi”
Pag. 149. Conform ordinului Ministerului Regal maghiar al Cultelor și Instrucțiunii Publice, semnat de Trefort Agoston, se ordonă administratorului regal al așezămintelor publice să cerceteze cazul („au arborat (...) drapelul național românesc”, „Dimineața, un astfel de drapel era arborat și pe catargul de gimnastică aflat în curtea școlii”; „Melodiile cântate de corul cetățenilor plecați pe Câmpia Libertăți în cursul dimineții – marșul românesc, imnul popular românesc și cântecul libertății – au fost acompiate, cu cântec domol, de seminariști”), să-i prezinte rezultatul cercetărilor și să facă propuneri.”

Manciulea Ștefan, Povestea unei vieți, 1995, pag. 28 – 30:
„Studenții gimnaziului din Blaj, au fost totdeauna naționaliști înflăcărați. Prin activitatea lor desfășurată în Transilvania între anii 1840 – 1848, ei au pregătit lumea satelor noastre de iobagi la participarea marilor adunări naționale de la 30 aprilie și 3 / 15 mai 1848.
După redeschiderea liceului din Blaj – 1852 – și înființarea „Societății de lectură a studenților gimanziali – 1865, aniversarea acestui praznic național a fost săvârșită an cu an cu mare solemnitate. În această memorabilă zi, dimineața, la Piatra Libertății, era slujit un serviciu religios, după care urma desfășurarea programului serbărilor, stabilit de Societatea de lectură: cuvântări, poezii, declamări patriotice și cântece naționale. La serbări participau memebrii corpului didactic împreună cu publicul blăjean.
După anul 1871 guvernul unguresc din Budapesta a interzis cu strășnicie aniversarea acestui eveniment epocal, sub sancțiunea închiderii gimnaziului pentru totdeauna.
Studențimea nu s-a lăsat intimidată de aceste măsuri ale oficialității și a găsit, totuși, metodele și mijloacele de a săvârși acest praznic, fără caracter oficial de solemnitate publică. În preseara zilei de 3 / 15 mai, tineri necunoscuți arborau drapelul tricolor pe câte un catarg înfipt în mijlocul lacului Chereteu ori în vârful unui stejar falnic din Cărbunari sau pe turnul bisericii catedrale. Organele jandarmeriei, o dată cu zorile, confiscau drapelele, raportând cazul de urgență la atât prefecturii județului Alba, cât și ministerului de interne de la Budapesta. De aici veneau apoi ordine strașnice poruncind supravegherea severă a tinerimii revoluționare valahe, care prin acțiunile ei iredente însemna o primejdie pentru stat.”

Lungu Mihail Corneliu (coordonator), De la Pronunciament la Memorandum 1868 - 1892 Mișcarea memorandistă, expresie a luptei naționale a românilor, 1993, documentul 72:
„Înaltul Ministeriu regal de Culte și de Învățământ, cu datul 1 august a. c. nr. 1319 pres. ne recerca ca în institutele care stau sub jursidicțiunea Consistoriului (de la Caransebeș - n.n.) să stăruim, ca tinerimea să se crească în patriotism și în alipirea către statul unguresc, anume: sub cea mai aspră răspundere să oprim tinerimea de a purta culori și semne contrare unității statului unguresc, precum și de a cînta cântece revoluționare îndreptate în contra statului unguresc.”

ANUL 1885
Lungu Mihail Corneliu (coordonator), De la Pronunciament la Memorandum 1868 - 1892 Mișcarea memorandistă, expresie a luptei naționale a românilor, 1993, documentul 88:
„De la Ministerul regal maghiar al Cultelor și Instrucțiunii Publice (...)
În Brașov, Sibiu și, în general, în mitropolia de Sibiu, apoi în eparhiile române ortodoxe ale episcopiilor din Arad și Caransebeș, elevii poartă pe șepciile lor culorile naționale române, peste tot comportamentul lor este antipatriotic, se adresează pentru burse cercurilor instigatoare din România, tot acolo se duc în excursii, primesc demonstrativ instigatorii români.
În cadrul mitropoliei române greco - catolice și în dieceze episcopale române greco - catolice se observă uneltiri în parte asemănătoare cu cele schițate aici (....)
Nefiind aceptate astfel de stări ciudate, este neapărat necesară eliminarea cu toată puterea din școli, prin toate mijloacele legale, a activității antipatriotice.”
15  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: Lupta noastra : Septembrie 13, 2019, 13:57:18
Asatai harta pe care orice roman trebe sa o aiba intiparita in minte si suflet.

Pagini: [1] 2 3 ... 104