Main Content:

Pagini: [1] 2 3 ... 10

 1 
  : Noiembrie 12, 2019, 23:19:08  
Creat de Gheorghe Iosif - Ultimul mesaj de către bambilici
Am ajuns "acasa" (in Canada). Trebuia sa ne auzim la primavara, dar am exe o expeditie de salvare in USA, m precis in California. Cred ca stiti de incendiile care au fost. Firma are o proprietate acolo, cu utilaje f scumpe si era in pericol. Pompierii au exe comenzi exacte, de strategia stingerii, nu discutau cu sefii dif firme, oameni de angajat in privat nu exista in asemenea situatii, deci au apelat la voluntari tot din firma, dar din Mexic si Canada. Asa am fost extrasi cativa si am ajuns de la cercul polar direct intre flacarile din sud. Aproape am trecut de controlul medical si am o saptamana pt refacere. Speram ca m mult, depinde cand vor putea sa zboare elicopterele.
Voi? Ok?
Stiu ca aveti turul doi, dar n-am avut timp sa aflu m multe. De maine o sa-mi bag nasul pe acolo.
Nu votez, dar stiu rezultatul. E acelasi, unul fb, patriotic, indif cine iese. Deci ca de obicei, "ai nostri".


 2 
  : Noiembrie 12, 2019, 19:56:57  
Creat de Gheorghe Iosif - Ultimul mesaj de către zet
Domnule Radulescu,

Cu toata stima,nu credeam ca sunteti in stare,la cat de activ sunteti pe portal si la cate aberatii,da,ABERATII ale unora le vizualizati,le puteti lua apararea,numindu-i "colegi revolutionari",chiar daca(si aici permite-ti-mi sa-mi fac autocritica)am folosit cuvinte cam "tari", jicnitoare la adresa acelor pe care i-am mentionat.Cat de redus mintal trebuie sa fii ca sa astepti de la cineva care are painea si cutitul in mana,sa te ajute,sa-ti dea de mancare in timp ce tu il injuri de mama?

Va intreb deci,chiar si in numele acelei false democratii inteleasa prost de catre unii la care faceam referire,e posibil sa fiti de acord,asa ca simplu cetatean,sa astepti sa obtii CEVA de la CINEVA,injurandu-l si porcaindu-l asa cum au facut acei "colegi revolutionari"pe care indirect ii aprobati doar pentru ca sunt colegi revolurionari" de parca ar fi niste Dumnezei?

Iar in ceea ce priveste intrebarea dumneavoastra,daca vorbesc in nume personal sau in numele altora,va comunic ca vorbesc in nume personal si desi nu trebuia sa folosesc cuvinte jicnitoare la adresa celor vizati de mine(cu care de altfel sunt intru-totul de acord,dar cu o exprimare cu totul diferita,tocmai pentru motivul pe care sper ca l-ati retinut din postarea mea),nu consider ca sunteti cea mai potrivita persoana pentru a face arbitraj intr-o situatie ca aceasta.

Cu stima si respect,
matei zoltan alexandru

 3 
  : Noiembrie 12, 2019, 18:32:57  
Creat de Gheorghe Iosif - Ultimul mesaj de către Lucian Radulescu
BUNA ZIUA,
Domnule Iosif,
Chiar nu stiu daca este nimerit sa postati pe portal TOATE "aberatiile"unora,avand un sambure de adevar,dar daca cei ce vi le trimit chiar sunt inconstienti sa nu zic prosti,ca-i jicnesc,macar dumneavoastra fiti cu capul pe umeri si barati-le.
Nenoriocitii nu se gandesc ca poate portalul este (SIGUR) citit si de niscaiva oameni,consilieri ai actualului pe care cu parere de rau s-ar putea sa-l mai avem 5 ani si atunci idiotii nu-si vor mai explica daca li se intampla ceva,de ce li se intampla;orice om,cat de... ar fi TOT are un pic de orgoliu,iar actualul abunda.Si mai exista un proverb destept care ar trebui mediatizat intens pe portal"nu te pune cu prostul ca are mintea odihnita".Sa nu se mai mire nenorocitii ca nu vor vedea decretul pentru cei 640 semnat,veci!
Cu deosebita consideratie,
matei zoltan alexandru(zet)
Care ar fi 'aber. de barat', in opinia dvs. !?   Vb. in numele dvs. sau ... pt. "binele" colectiv, numindu-i  "nenorociti" pe alti Revolutionari !?   !?   !?

 4 
  : Noiembrie 12, 2019, 18:23:13  
Creat de Marius - Ultimul mesaj de către Marius
Adina Anghelescu-Stancu - Interviu din 1991 cu generalul Nicolae Militaru

 5 
  : Noiembrie 12, 2019, 18:06:26  
Creat de ranit21tg-ms89 - Ultimul mesaj de către Lucian Radulescu
Dumnezeu sa o ierte si sa o odihneasca!

 6 
  : Noiembrie 12, 2019, 11:15:09  
Creat de LRD-S ,NR.47 - Ultimul mesaj de către Gheorghe Iosif
Sfinții Năsăudeni Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru din Mocod, Marin Grigore din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu



La 12 noiembrie 1763, pe acelaşi platou de la Slava a avut loc execuţia celor găsiţi vinovaţi de revolta din luna mai. Atanasie Todoran a fost frânt cu roata de sus în jos, iar capul i-a fost legat de o roată, „pentru că i-a reţinut pe oameni de la unire şi de la înrolarea în statutul militar grăniceresc…” – după cum se arată în sentinţa de condamnare. Împreună cu Atanasie au fost martirizaţi prin spânzurare, „pentru aceeaşi vină”, Vasile Dumitru din Mocod, Grigore Manu din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu, alte nouăsprezece persoane fiind supuse bătăilor cu vergi; mulţi dintre cei bătuţi au murit sub lovituri.
Sfinții Năsăudeni Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru din Mocod, Marin Grigore din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu au suferit martiriul în ziua de 12 noiembrie 1763. Au fost apărători ai credinţei strămoşeşti şi ai neamului românesc.
Acest sfânt martir al neamului nostru, Atanasie Todoran, s-a născut în Bichigiu, sat de pe Valea Sălăuţei, într-o familie de ţărani liberi, înrudit cu familia preoţilor Coşbuc din Hordou, strămoşii poetului George Coşbuc. Există destul de puţine informaţii despre viaţa lui. Fruntaş în comună, cunoscător de carte, fusese jude şi colector al dărilor în comunele de pe Valea Bichigiului şi a Sălăuţei. Se pare că încă din tinereţe a făcut parte dintr-un regiment care era aşezat undeva lângă Viena şi, tot amânâdu-i-se eliberarea, a dezertat şi s-a întors acasă. Urmărit de oamenii împărăţiei, s-a refugiat în Munţii Ţibleşului, în Maramureş şi în Ţara Chioarului. A ajuns în Moldova, unde a slujit ani îndelungaţi, cum atestă fragmentul unui document emis de domnitorul Mihai Racoviţă, din care reiese că îl eliberează din oaste pe Atanasie, în vârstă de 74 de ani, după ce a slujit 13 ani în rang de căpitan, şi că este ridicat la rang de răzeş.
Pentru vechea dezertare, a fost închis câţiva ani în Turnul Dogarilor din cetatea Bistriţei. După ce a fost eliberat, s-a întors la Bichigiu. Neexistând preot ortodox în sat, s-a opus cu înverşunare împărtăşirii fiului său cu azimă, precum şi spovedirii lui de către un preot unit. Bătrânul şi-a îngropat băiatul în ritul credinţei strămoşeşti; fata îi murise şi ea cu ani în urmă, când era fugar prin munţi.
În anii 1761-1762 a tratat cu guvernul din Viena, alături de alţi fruntaşi, militarizarea a 21 de comune de pe Valea Bichigiului, Sălăuţei şi Someşului Mare. A fost el însuşi la Viena, împreună cu alţi români, unde s-a încheiat pactul cu guvernul şi li s-au dat asigurări că, după intrarea în regimentul grăniceresc, românii din ţinutul Năsăudului vor beneficia de înlesniri. El a cerut însă ca, prin înfiinţarea regimentului de graniţă, românii să nu fie siliţi să-şi lepede credinţa, căci de decenii ortodocşii transilvăneni se confruntau cu impunerea, aproape pe orice cale, a credinţei unite. Întors acasă şi aşteptând roadele înţelegerii, Atanasie şi-a dat seama că nu s-a ţinut seama de dorinţa românilor şi a început să se opună pe faţă procesului de militarizare. Năsăudenii vedeau limpede că sistemul grăniceresc urmărea să-i convertească la catolocism şi, apoi, că nu li se aplica promisiunea ridicării iobăgiei.
La 10 mai 1763, la Salva, pe platoul numit „La mocirla”, era organizată sfinţirea drapelelor de luptă şi depunerea jurămintelor de către nouă companii ale Regimentului de graniţă nou înfiinţat. Generalul Bukow, trimis de Curtea din Viena să urmărească şi să impulsioneze în Ardeal trecerea la catolicism, a venit să primească jurământul grănicerilor năsăudeni şi să le sfinţească steagul. Când militarii erau pregătiţi pentru depunerea jurământului, în faţă a ieşit, călare, „moş Tănase Todoran”, în vârstă de 104 ani, şi le-a rostit grănicerilor o cuvântare. Printre altele, le spunea: „De doi ani noi suntem grăniceri şi carte n-am primit de la înalta împărăteasă că suntem oameni liberi! - şi apoi aşa nu vom purta armele, ca sfânta credinţă să ne-o batjocorească! Jos armele!”. Cuvintele înflăcărate ale bătrânului au dat roade. Soldaţii care urmau să depună jurământ de credinţă faţă de Viena au trecut de partea lui Atanasie aruncând armele jos,în semn de protest şi nesupunere.
La scurt timp după aceea, s-au făcut cercetări pentru ca vinovaţii să fie pedepsiţi.
La 12 noiembrie 1763, pe acelaşi platou de la Slava a avut loc execuţia celor găsiţi vinovaţi de revolta din luna mai. Atanasie Todoran a fost frânt cu roata de sus în jos, iar capul i-a fost legat de o roată, „pentru că i-a reţinut pe oameni de la unire şi de la înrolarea în statutul militar grăniceresc…” – după cum se arată în sentinţa de condamnare. Împreună cu Atanasie au fost martirizaţi prin spânzurare, „pentru aceeaşi vină”, Vasile Dumitru din Mocod, Grigore Manu din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu, alte nouăsprezece persoane fiind supuse bătăilor cu vergi; mulţi dintre cei bătuţi au murit sub lovituri. Capetele celor martirizaţi au fost ridicate pe pari la poarta caselor în care locuiseră, iar bucăţi din trupurile ciopârţite au fost aşezate la răscruci de drumuri. Primid moarte martirică, Atanasie şi-a vărsat sângele pentru credinţa strămoşească şi pentru drepturile românilor transilvăneni. De atunci şi până astăzi, cinstirea memoriei lui se face neîntrerupt în conştiinţele ortodocşilor năsăudeni, iar mărturiile vremii îi aşază alături pe cei trei care au pătimit împreună cu el.

 7 
  : Noiembrie 12, 2019, 09:27:03  
Creat de Mircea Boaba - Ultimul mesaj de către Gheorghe Iosif
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
18. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Textele de lege criticate au următoarea redactare:
– Art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012: „Prevederile art. 15, 18, 19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“;
– Art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013:


Citat
În anul 2014 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2013 următoarele drepturi:
(...)
l) indemnizațiile prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.

– Art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: „(2) În anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“
20. Curtea reține că dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 și ale art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă solicitarea de reintroducere în plată, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.
21. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 privind nivelul de trai și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
22. Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018, Curtea a analizat critica referitoare la faptul că modul de calcul al indemnizațiilor reparatorii este raportat la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a reținut că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a stabilit -- în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 - că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.
23. De asemenea, în ceea ce privește dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 - potrivit cărora în anul 2013 nu se acordă indemnizațiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 - Curtea a reiterat jurisprudența sa, potrivit căreia dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“.
24. Totodată, prin Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018 Curtea a arătat că nu sunt încălcate nici prevederile art. 16 din Constituție, privind egalitatea în fața legii, reținând că nu există discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 și „celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat“, deoarece aceștia nu se află în situații juridice similare. Curtea, invocând Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017, paragraful 21, a arătat că aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.
25. Tot prin Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018, Curtea a reținut că prevederile art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din Constituție nu au incidență în cauzele având un obiect similar prezentei cauze, întrucât conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu se referă la protecția și apărarea acestor valori constituționale.
26. Referitor la pretinsa încălcare a art. 47 din Constituție, privind nivelul de trai, Curtea a observat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, prin diminuarea unei măsuri de asistență socială - astfel cum califică autorii indemnizația, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente.
27. De asemenea, Curtea a reținut că persoanele încadrate în ipoteza art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 se află într-o situație obiectiv diferită față de celelalte persoane care continuă să beneficieze de indemnizația reparatorie prevăzută de aceeași lege, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor. În acest sens a fost invocată Decizia nr. 721 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, paragraful 15.
28. Invocând cele statuate prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, Curtea, prin Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018, a arătat că prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în ceea ce privește dispozițiile de lege criticate, ce vizează limitarea ori chiar neacordarea, în anul 2012, a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental.
29. Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale.
30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Stelian Găină și alții în Dosarul nr. 33.327/3/2016 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Constantin-Valentin Miron și alții în Dosarul nr. 12.026/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2019.


PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

 8 
  : Noiembrie 12, 2019, 09:11:15  
Creat de Gheorghe Iosif - Ultimul mesaj de către Gheorghe Iosif
In subtopicul “Ordonanta”, din topicul “Totul despre Revolutie si Revolutionari”, la pagina 508 – www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=1280.7605 –, am copiat DECIZIA nr. 261 din 23 aprilie 2019, respectiv textul publicata ieri, in Monitorul Oficial nr 909, Partea I.

 9 
  : Noiembrie 12, 2019, 08:50:40  
Creat de Mircea Boaba - Ultimul mesaj de către Gheorghe Iosif

DECIZIA nr. 261 din 23 aprilie 2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
EMITENT   CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 909 din 11 noiembrie 2019


Valer Dorneanu          - președinte
Petre Lăzăroiu          - judecător
Daniel Marius Morar     - judecător
Mona-Maria Pivniceru    - judecător
Livia Doina Stanciu     - judecător
Simona-Maya Teodoroiu   - judecător
Varga Attila            - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Stelian Găină și alții în Dosarul nr. 33.327/3/2016 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.296D/2017.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.082D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepția ridicată de Constantin-Valentin Miron și alții în Dosarul nr. 12.026/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.296D/2017 și nr. 1.082D/2018, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.082D/2018 la Dosarul nr. 2.296D/2017, care este primul înregistrat.
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 108 din 8 martie 2018.


CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7. Prin Sentința civilă nr. 2.483 din 6 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 33.327/3/2016, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Stelian Găină și alții în cadrul unei acțiuni având ca obiect pretenții întemeiate pe dispozițiile Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004.
8. Prin Încheierea din 22 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.026/3/2018, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Constantin-Valentin Miron și alții în cadrul unei acțiuni având ca obiect pretenții întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 341/2004.
9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens arată că, în timp ce absolut toate categoriile de personal prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și de asigurări sociale la nivelul lor avut anterior diminuării cu 25% și, respectiv, 15%, beneficiarii Legii nr. 341/2004 au beneficiat doar formal, nefiind luat în considerare algoritmul de calcul prevăzut de art. 4 și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, astfel că diminuarea cu 15% a indemnizației reparatorii a persistat. De asemenea arată că, în timp ce la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor tuturor categoriilor sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este utilizat câștigul salarial mediu brut, în cazul persoanelor aflate în aceeași situație cu autorii excepției, calculul indemnizației reparatorii se face în funcție de ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.
10. Referitor la dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011, arată că „discriminarea operează atât față de celelalte categorii de beneficiari ai Legii nr. 341/2004, răniți, reținuți, urmași, dar în mod deosebit față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, asimilate luptătorilor remarcați, iar în timp ce asupra unora operează neacordarea indemnizației reparatorii, în speță pentru luptătorii remarcați, în cazul celeilalte categorii nu operează operațiunea juridică a neacordării indemnizației, ei fiind încă în plata acesteia“.
11. În continuare, susțin că, drept urmare a diminuării sau a neacordării indemnizației reparatorii, sunt încălcate și prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție, întrucât pentru majoritatea beneficiarilor Legii nr. 341/2004 indemnizația este singura sursă de existență și au fost supuși stresului psihic datorat imposibilității plății împrumuturilor contractate la bănci în baza acestor indemnizații, crescând numărul de suiciduri cauzate de pierderea locuințelor cu care au garantat aceste împrumuturi.
12. Pentru aceleași motive consideră că sunt înfrânte și prevederile constituționale ale art. 47 alin. (2) referitoare la dreptul cetățenilor la măsuri de protecție socială.
13. În sfârșit, susțin că sunt încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, măsura restrângerii exercițiului dreptului la indemnizație reparatorie nefiind proporțională cu situația care a determinat-o.
14. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că măsura suspendării plății indemnizației este justificată de rațiuni de politică bugetară, așa cum se arată în preambulul actului normativ a cărui neconstituționalitate se invocă, iar principiul egalității nu este afectat, întrucât tratamentul legislativ diferit nu privește persoane aparținând aceleiași categorii sociale, aflate în situații identice. De asemenea, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, de exemplu Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015 și Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015. Totodată, invocă și Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.
15. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
16. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.
17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

 10 
  : Noiembrie 12, 2019, 07:22:25  
Creat de nor - Ultimul mesaj de către Mr. G
Monitorul Oficial 909 din 11/11/2019
Decizia 261 din 23/04/2019


Pagini: [1] 2 3 ... 10