Main Content:

Pagini: 1 ... 559 560 [561] 562 563 ... 647

Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989

  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11602
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8400 : Februarie 16, 2010, 23:37:02 »

Am atasat si o imagine din emisiune. S-o ti minte.
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11602
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8401 : Februarie 16, 2010, 23:42:11 »

Emisiunea s-a incheiat. Dar poate fi un nou inceput pt ca Maries a cerut demiterea celor doi procurori care baga bete in roata desecretizarii. Iese sindicatul liga euroatlantica in strada? Pune de o greva de protest? Cum sa fie demis ditamai procurorul euroatlantic.
Memorat
  • DAN PERJU
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7287
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8402 : Februarie 17, 2010, 00:04:52 »

Emisiunea s-a incheiat. Dar poate fi un nou inceput pt ca Maries a cerut demiterea celor doi procurori care baga bete in roata desecretizarii. Iese sindicatul liga euroatlantica in strada? Pune de o greva de protest? Cum sa fie demis ditamai procurorul euroatlantic.



VREI SA O PUN DE O NOUA GREVA DE PROTEST ?

SA ITI FIE TIE BINE ?

DAR SE PARE CA AI DREPTATE; VREM PROCUROR PREZENT LA SEDINTELE COMISIEI S.S.P.R.

IN ULTIMELE 6 LUNI  ACESTA A LIPSIT DE LA COMISIA S.S.P.R.

ASTA VREI SA OBTII ?
Memorat
  • DAN PERJU
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7287
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8403 : Februarie 17, 2010, 00:08:38 »

Emisiunea s-a incheiat. Dar poate fi un nou inceput pt ca Maries a cerut demiterea celor doi procurori care baga bete in roata desecretizarii. Iese sindicatul liga euroatlantica in strada? Pune de o greva de protest? Cum sa fie demis ditamai procurorul euroatlantic.


SAU POATE VREI UN PROCUROR DIN  CERCUL DE ILUMINATI  AI LUI  EMIL CONSTANTINESCU;

PINZA DE PAIANJEN ESTE FOARTE INTERESANTA....

STIU MAI MULTE DECIT CREZI IAR JOCUL ESTE  ORCHESTRAT .....


CITI TURISTI SOVIETICI AU MURIT IN ROMANIA IN DECEMBRIE 1989, BAMBILICI ?


Memorat
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8404 : Februarie 17, 2010, 00:17:25 »

EXCLUSIV “22″ – Iliescu, mai bolşevic decât Ceauşescu

Rodica Palade

Un document din Arhivele Naţionale, privind stenograma şedinţei Secretariatului CC al PCR din 10 februarie 1970, prezidată de către Nicolae Ceauşescu, ne arată modul în care tratează activul de partid actul de creaţie, respectiv filmul, privit ca „unul dintre cele mai importante mijloace de propagandă“. De precizat că discuţia politrucilor are loc în contextul scandalului stârnit de apariţia, în 1969, a filmului Reconstituirea, realizat de Lucian Pintilie: receptat de aparatul de partid ca subversiv şi neconform cu linia acestuia. Filmul este scos din cinematografe, după trei zile de vizionare, şi pus la index, până după 1990.

În Secretariatul CC al PCR, tovarăşii îngroaşă cât pot criticile la adresa filmului şi a tuturor celor care lucrează în domeniu. Între toţi, ca virulenţă a limbajului (de lemn) se remarcă Ion Iliescu, la acea oră membru al CC al PCR, dar şi ministru pentru Probleme de Tineret, şi Dumitru Popescu, responsabil vreme de 15 ani cu problemele culturale şi ideologice. În folclorul urban comunist, cei doi apăreau ca două „lumini“ intelectuale, cu acces direct la lumea culturală a vremii. Lectura documentului ne arată însă doi inşi obtuzi, doi politruci virulenţi, decişi să ţină sub strict control ideologic actul de creaţie. Intervenţia lui Ion Iliescu este, pe lângă elementele necesarmente partinice, pură delaţiune la adresa lui Lucian Pintilie. Cenzura avea să-l urmărească pe artist, împidicându-l practic să mai lucreze în ţară. Interesant este că, la acea vreme, Nicolae Ceauşescu, lipsit de studii şi pus pe ascensiune, pare un tip cumpătat şi chiar de bun-simţ, în raport cu ceilalţi tovarăşi care, încă de atunci, se pregătesc să-i aştearnă calea către un deşănţat cult al personalităţii. Dintre protagoniştii acelei şedinţe, Ion Iliescu este în prezent nu doar un simplu supravieţuitor, ci şi (încă) un important decident politic.

* * *

În malaxorul ideologiei

10 februarie, 1970. Şedinţa Secretariatului CC al PCR, prezidată de Nicolae Ceauşescu. După celebrul discurs prin care respinsese acţiunea URSS de a invada cu trupele Tratatului de la Varşovia Cehoslovacia, în 1968 autoritatea sa crescuse. În ţară, în străinătate, printre ceilalţi tovarăşi. Era înainte de călătoria în China şi Coreea de Nord, după care „va întoarce foaia“, punând capăt „liberalizării“ vremelnice a Româ­niei, iar „tovarăşa“ (n. red.: Elena Ceauşescu) încă nu apăruse.

La şedinţă participă: Gh. Pană, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, iar ca invitaţi, Constantin Drăgan, Ion Iliescu, Chivu Stoica, Mihai Dalea, Alexandru Iliescu, Teodor Haş, Gh. Bârsănescu, Nicolae Constantin, Cornel Onescu, Florea Dumitrescu, Dan Enăchescu, Alexandru Sobaru şi şefii secţiilor CC al PCR. Îl remarcăm pe tov. Ion Iliescu, membru UTC încă din 1944 şi al PCR din 1953; membru supleant al CC al PCR între 1965-‘69, membru al CC al PCR din 1969 până în ‘84, supleant al Comitetului Executiv între 1969-‘74, membru al Comitetului Politic Executiv între 1974-‘79 şi membru al Secretariatului CC din 1971. La acea oră, Iliescu ocupa funcţia de prim-secretar al CC al UTC, fiind totodată şi ministru pentru Problemele Tineretului. Îl mai remarcăm pe Dumitru Popescu, nedevenit încă şi „Dumnezeu“, secretar al CC însărcinat cu problemele culturale şi ideologice. Cochetează cu artele şi literele, va „dărui“ culturii române romanul Pumnul şi Palma, va fi consemnat de istorie ca responsabil cu crearea mitului Ceauşescu, iar în 1994 va publica volumul Un fost lider comunist se destăinuie. „Am fost şi cioplitor de himere“.

La punctul trei pe ordinea de zi se află Propuneri pentru îmbunătăţirea conducerii ideologico-artistice a cinematografiei şi a organizării producţiei de filme. Contextul discuţiei ţine de apariţia în 1969 a filmului Reconstituirea, după o nuvelă a lui Horia Pătraşcu, în regia lui Lucian Pintilie. Socotit subversiv, greşit ideologic, rulase numai trei zile, cu cozi nesfârşite la casa de bilete, după care fusese scos şi pus la index. Filmul relata reconstituirea unui incident, pe parcursul căreia miliţienii sunt atât de zeloşi, încât totul se sfârşeşte cu o crimă. Tovarăşii au pe căciulă această muscă, iar Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (CSCA), adică cenzura, înaintează o serie de propuneri, tocmai pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple. Tovarăşii plusează viguros pe marginea „materialului“, cer un control al fondurilor alocate cinematografiei, în fine, un control absolut. Criterii economice şi de personal se combină cu directive ideologice. „Partea artistică“ e disecată pe toate feţele. Tov. Pompiliu Macovei spune: „… va începe să funcţioneze un sistem colectiv de analiză periodică a scenariilor (…) Filmul Reconstituirea s-a făcut cu complicitatea unor anumiţi factori de acolo, a fost o luptă întreagă şi a fost foarte greu să se schimbe anumite lucruri. (…) Scenariile nu vor mai intra în producţie decât cu aprobarea Comitetului. Va exista un control periodic, cum se realizează filmele, ce înţelege regizorul din scenariu“. Tov. Virgil Trofin adaugă şi el: „modul în care s-a procedat cu filmul acesta, Reconstituirea, şi însăşi apariţia acestui film reprezintă un lucru foarte negativ în activitatea Comitetului de Cultură şi Artă şi în primul rând din punct de vedere politic şi ideologic“.

Când ia cuvântul tov. Ion Iliescu, pe lângă „controlul riguros“ despre care se tot vorbeşte, excluzând categoric orice urmă de libertate în actul de creaţie, aflăm că acesta a stat de vorbă chiar cu Pintilie. Ce urmează e pură delaţiune.  Tov. Iliescu spune cum şi-a dat seama că „toţi (n. red.: artiştii) sunt lipsiţi de orice receptivitate“, că „sunt nişte oameni înfumuraţi“, că el, Pintilie, „a încurajat o serie de elemente într-un mod scandalos“ şi că e necesar ca „regizorul să se situeze pe nişte poziţii militante“ (vezi stenograma).

Dumitru Popescu reclama, la rându-i, lipsa de supraveghere a cinematografiei, „a fost un fel de stat în stat“, „timorarea la conducerea Comitetului faţă de aşa-zişii artişti“, care sunt „nişte oameni obraznici, gălăgioşi, care îi intimidau pe tovarăşi în sensul că nu se pricep şi că nu trebuie să fie ingerinţe administrative în actul de creaţie“. După ce i-a ascultat pe toţi, intervenind rar şi, stupoare!, cu un anume bun-simţ, ia cuvântul, pentru a trage concluziile şi a stabili adevăratele directive, Ceauşescu. Găseşte că „nu trebuie să vedem totul numai în negru“, întrucât „nu este chiar totul prost“, admiţând însă că mai sunt încă „multe deficienţe“. Ştie că „filmul este unul din mijloacele cele mai importante de propagandă“, ca şi televiziunea.

Pronunţă chiar reţeta reuşitei unui film: scenariul, indicând „oameni cu pricepere literară“.

E drept că nu prea înţelege de ce pe generice (prea lungi!) apar atât de mulţi directori, şi nu unul singur care să răspundă de tot, inclusiv de ideologie. Apreciază diferenţa dintre un actor de teatru şi unul de film, având ideea de a forma un corp de actori de film care să înveţe din experienţa unor studiouri străine. Ceauşescu vede filme, se pronunţă în oarecare cunoştinţă de cauză, înţelege câte ceva din procesul de producţie, lung şi costisitor în Româ­nia, în comparaţie cu Occidentul, cere o diversificare a creaţiei, seriale, într-un cuvânt, este cu mult mai rezonabil decât politrucii din jurul lui. Despre Reconstituirea, Ceauşescu spune senin: „mie mi se pare că lucrurile se cam exagerează. Critică nişte miliţieni. Ei şi? În ţările capitaliste poliţiştii sunt criticaţi în fiecare zi“ (vezi stenograma).

În anii ‘80, Mihai Viteazu din filmul lui Sergiu Nicolaescu vorbea în lozinci ceauşiste. Din tablouri, marii ctitori ai ţărilor româneşti ciocneau cupe cu tovarăşul. Adrian Păunescu (dar şi alţi poeţi) îi cântau ode Cârmaciului. Din cosmos, pe întinderea întregului Pământ era notată o singură aşezare omenească: Scorniceşti.

În 2010, „cioplitorul de himere“, Dumitru Popescu,  îşi duce liniştit zilele în Bucureşti. Ion Iliescu, la 80 de ani, încă mai trage sforile într-un mare partid din România.

Stenograma

Ion Iliescu:„Filmul a creat o stare de spirit nocivă“

(…) Să se pună în practică ceea ce s-a stabilit aici, ca să existe un control riguros de la început până la sfârşit, de la concepţia însăşi asupra filmului, de la concepţia politică a regizorului şi să se dea la realizat numai filme care prezintă toate garanţiile din punct de vedere politic şi ideologic.

Eu am discutat cu Pintilie, regizorul filmului „Reconstituirea“. Toţi sunt nişte tipi lipsiţi de orice receptivitate la orice observaţie critică, sunt nişte oameni înfumuraţi, desconsideră orice critică şi privesc cu desconsiderare capacitatea unor activişti politici de a-şi da cu părerea asupra a ceea ce înseamnă activitatea în cinematografie. El a încurajat o serie de elemente într-un mod deosebit de scandalos şi a folosit un sistem de relaţii care există în cinematografia noastră. A organizat o vizionare particulară cu toţi prietenii lui şi a creat un climat că cineva împiedică apariţia unor creaţii de mare valoare, că nu sunt în stare să priceapă noul în creaţie şi curajul acestui mare creator. Acest film sau vreun alt film al său nici măcar nu ridică vreo problemă serioasă ca să facă atâta paradă de curajul şi îndrăzneala lui de a aborda nu ştiu ce probleme. Însă există o stare de spirit foarte nocivă din acest punct de vedere şi trebuie să se stabilească nişte raporturi de muncă foarte precise, foarte clare, principiale, şi oamenii să înţeleagă răspunderea care le revine şi că sunt salariaţi plătiţi de stat şi nu este numai treaba lor pentru ceea ce pledează filmul respectiv.

(…) Forţa cinematografiei noastre va consta numai în modul în care va fi capabilă să abordeze cu forţă artistică marile probleme sociale ale dezvoltării societăţii noastre şi din acest punct de vedere noi nu am făcut nişte filme care să abordeze cu mare forţă artistică problemele care constituie trăsăturile specifice ale societăţii noastre.

(…) Dacă regizorul se situează pe alte poziţii din punct de vedere politic el nu va lucra cu convingere şi nu va ieşi o operă artistică. (…) Cinematografia mondială este dominată de filme cu violenţă, cu probleme sexuale, filme comerciale şi destul de rar apar filme de mare valoare ideologică. Şi cinematografia din ţările socialiste ridică o serie de probleme, nici acolo nu găsim filme foarte bune (…)

Nicolae Ceauşescu: „Filmul critică nişte miliţieni. Ei şi?“

(…) Eu cred că lucrurile stau pe la jumătate. Totuşi avem ceva în cinematografia noastră. Nu este chiar totul prost. Nu trebuie să vedem totul numai în negru. (…)

Filmul este unul din mijloacele cele mai importante de propagandă. Acum începe să fie un asemenea mijloc important şi televiziunea. (…) noi mai avem experienţa aceasta ca vicepreşedintele Comitetului să fie şi directorul Casei de Filme (…) Acesta este un sector unde nu este bine totuşi ca cei care trebuie să vegheze la conţinutul ideologic să conducă nemijlocit întregul sector, pentru că lucrurile se cam încurcă. Din acest punct de vedere eu am o oarecare rezervă (…).

Trebuie pe urmă să vedem în general organizarea aceasta a celor care răspund direct de scenariu, de regie, de producerea filmelor. Eu văd aproape toate filmele noastre şi apar pe generic o mulţime de nume. Începe cu scenaristul, sunt 2–3 regizori, un director de film, un director artistic, un director tehnic. Să lăsăm numai un director care să răspundă de tot, şi de partea politică, ideologică şi artistică. (…) Să fie o răspundere unică.

Nu sunt chiar de acord că scenariul poate fi bun şi regizorul strică. Scenariile sunt proaste. (…) Trebuie să luăm oameni cu pricepere literară, dintre scriitorii mari care să facă scenariile (…).

După părerea mea asupra scenariului trebuie să punem baza (…) şi apoi să alegem şi regizorul corespunzător cu specificul scenariului. Una este un regizor pentru un film-comedie, alta un regizor pentru un film istoric şi alta pentru un film-dramă. (…) în mod treptat să ne creăm la cinematografie un grup de artişti, pentru că oricum există o deosebire între artistul de teatru şi artistul de cinematograf şi, din acest punct de vedere, filmele noastre, chiar cele bune, suferă de teatralism. (…) putem chiar să-i trimitem pe câţiva la studiourile acestea mari să lucreze acolo un timp. (…) Poate ar fi bine să ne gândim cum să ne organizăm ca în câţiva ani să producem un număr mai mare de filme, mai diverse (…)

Oamenii vor să vadă şi filme de aventuri, dar să le facem într-o formă ca să fie educative. (…)

Filmele acestea din occident sunt axate pe filme de aventuri, poliţiste, filme ieftine, fără conţinut, care nu pun nici o problemă, dar care prind mult la tineret. (…) Am văzut filmul „Simpaticul domn R“. Are succes.

Ar trebui să facem şi noi seriale. Au făcut şi bulgarii. (…) după părerea mea, totuşi, filmele pe care le facem sunt foarte costisitoare. (…) Ar trebui să trimitem chiar şi un regizor să vadă cum se lucrează în America. Nicăieri nu se lucrează ani de zile la un film. (…)

În legătură cu filmul „Reconstituirea“ mie mi se pare că lucrurile se cam exagerează. Critică nişte miliţieni. Ei şi? În ţările capitaliste poliţiştii sunt criticaţi în fiecare zi. Ceea ce este negativ, după părerea mea, este faptul că se prezintă tineretul nostru ca un tineret primitiv, iar acest lucru nu este real şi pe urmă felul cum este prezentat publicul, gloata aceea de oameni. Pe miliţieni pot să-i critice, că avem mulţi proşti. (…) De aici a pornit toată problema, cum că miliţia nu ar fi de acord că este criticată. (…) Pe urmă, în filmul acesta nu există nimic din punct de vedere artistic. Să-l ţineţi pe piaţă atâta timp cât vin spectatori şi să-l trimiteţi şi la concurs, dar între timp să luăm măsuri ca să facem numai filme care să corespundă (…)

(Fragment din stenograma şedinţei Secretariatului CC al PCR din 10 februarie 1970)
Arhivele Naţionale, fond CC al PCR – Cancelaria
Dosar 14/1970, filele 3, 5, 34–53

Coerenţă bolşevică

1957
„În această perioadă, în unele institute de învăţământ superior şi îndeosebi la Timişoara şi Cluj, o serie de elemente reacţionare au agitat printre studenţi idei anarhice, liberaliste, demagogice şi chiar duşmănoase, au făcut agitaţie împotriva disciplinei universitare, împotriva programei de învăţământ, mergând chiar până la a cere scoaterea din program a marxism-leninismului şi a limbii ruse.“

(Din Raportul prezentat de Ion Iliescu la 10 ianuarie 1957 la Plenara CC al UTM, în urma manifestărilor studenţeşti din centrele universitare în contextul Revoluţiei din Ungaria. P.570, vol. Istoria comunismului din România. Documente 1945-1965, Editura Humanitas, 2009.)

1990
„Eu vreau încă o dată să-mi exprim întreaga recunoştinţă din partea populaţiei Capitalei pentru prezenţa dumneavoastră (n. red.: a minerilor), utilă şi eficientă. Vreau să mulţumesc pentru spiritul organizat în care v-aţi prezentat, în care aţi acţionat, să mulţumesc conducătorilor dumneavoastră, inginerului Cozma şi celorlaltor lideri sindicali care au fost în fruntea dumneavoastră, alături de noi, care ne-au ajutat în aceste zile.“
(…)
„Eu sper ca să întreţinem acest spirit de combativitate, să-l anticipăm, pentru că numai prin acţiunea hotărâtă a tuturor oamenilor de bine, a tuturor cetăţenilor ţării, vom ţine în frâu elementele degenerate, elementele declasate, fanatizate, care vor să destabilizeze ţara.

Eu vreau să vă spun că de altfel, aici nu este vorba numai de forţe din interior, care nu se împacă cu gândul că au pierdut partida, este un scenariu mai larg, pe plan european, a  existat o acţiune conjugată a forţelor de dreapta care au mers pe ideea că în toate ţările din Europa de Est trebuie să vină la putere forţele de dreapta.“
(…)
„… trebuie să rămânem cu vigilenţa trează şi să fim pregătiţi pentru orice alte încercări de escaladare, de destabilizare a situaţiei din ţară şi peste tot să întreţinem un spirit de mobilizare şi de luptă a tuturor celor hotărâţi să apere democraţia română, democraţie pusă în slujba celor mulţi, în slujba poporului, nu democraţie care să slujească celor înavuţiţi sau celor care vor să se înavuţească pe spinarea poporului.“

(Din Discurs de mulţumire adresat minerilor, din volumul Raport asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990, Bucureşti, editat de GDS şi APADOR-CH.)

2010
Ion Iliescu referitor la scutul antirachetă pe care SUA urmează să-l instaleze pe teritoriul României: „Eu aş fi cam împotrivă“.

Din fragmentele de discurs de mai sus observăm că, de peste 50 de ani, Ion Iliescu se pronunţă apăsat şi cu consecinţe în privinţa întâmplărilor importante prin care trece România. Visul de a se aşeza pe scaunul lui Nicolae Ceauşescu i s-a împlinit în decembrie 1989, atunci când, cu jertfa de sânge a unor oameni, ceasul istoriei bătea o cu totul altă oră decât cea a socialismului / comunismului. Mai observăm că, în structura sa interioară, Ion Iliescu a rămas credincios aceloraşi „idealuri“, fără ca sistemul său de referinţe să sufere vreo modificare. Chiar şi expresiile au rămas aceleaşi, iar când se înfurie, gestica sa trădează  o muncitoresc-revoluţionară stilistică interioară, care stârneşte celor mai în vârstă spaima, iar celor mai tineri, veselia. A înghiţit rigorile democraţiei, NATO şi UE ca pe o untură de peşte, doar ca să rămână la putere. Reamintim că a fost singurul lider din spaţiul fost comunist care, după 1989,  dorea un tratat de prietenie cu URSS. Noroc că aceasta s-a dezintegrat la timp. Astăzi, poligonul de încercare al bătrânului bolşevic a rămas PSD. Acolo încă mai înnoadă şi deznoadă iţele unei politici revolute. La congresul de peste câteva zile al PSD, Ion Iliescu va fi din nou vedetă, sub ochii vicleni ai unui Vanghelie, Geoană, Mitrea, Năstase…
Memorat
  • DAN PERJU
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7287
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8405 : Februarie 17, 2010, 08:23:48 »

EXCLUSIV “22″ – Iliescu, mai bolşevic decât Ceauşescu

Rodica Palade

Un document din Arhivele Naţionale, privind stenograma şedinţei Secretariatului CC al PCR din 10 februarie 1970, prezidată de către Nicolae Ceauşescu, ne arată modul în care tratează activul de partid actul de creaţie, respectiv filmul, privit ca „unul dintre cele mai importante mijloace de propagandă“. De precizat că discuţia politrucilor are loc în contextul scandalului stârnit de apariţia, în 1969, a filmului Reconstituirea, realizat de Lucian Pintilie: receptat de aparatul de partid ca subversiv şi neconform cu linia acestuia. Filmul este scos din cinematografe, după trei zile de vizionare, şi pus la index, până după 1990.

În Secretariatul CC al PCR, tovarăşii îngroaşă cât pot criticile la adresa filmului şi a tuturor celor care lucrează în domeniu. Între toţi, ca virulenţă a limbajului (de lemn) se remarcă Ion Iliescu, la acea oră membru al CC al PCR, dar şi ministru pentru Probleme de Tineret, şi Dumitru Popescu, responsabil vreme de 15 ani cu problemele culturale şi ideologice. În folclorul urban comunist, cei doi apăreau ca două „lumini“ intelectuale, cu acces direct la lumea culturală a vremii. Lectura documentului ne arată însă doi inşi obtuzi, doi politruci virulenţi, decişi să ţină sub strict control ideologic actul de creaţie. Intervenţia lui Ion Iliescu este, pe lângă elementele necesarmente partinice, pură delaţiune la adresa lui Lucian Pintilie. Cenzura avea să-l urmărească pe artist, împidicându-l practic să mai lucreze în ţară. Interesant este că, la acea vreme, Nicolae Ceauşescu, lipsit de studii şi pus pe ascensiune, pare un tip cumpătat şi chiar de bun-simţ, în raport cu ceilalţi tovarăşi care, încă de atunci, se pregătesc să-i aştearnă calea către un deşănţat cult al personalităţii. Dintre protagoniştii acelei şedinţe, Ion Iliescu este în prezent nu doar un simplu supravieţuitor, ci şi (încă) un important decident politic.

* * *

În malaxorul ideologiei

10 februarie, 1970. Şedinţa Secretariatului CC al PCR, prezidată de Nicolae Ceauşescu. După celebrul discurs prin care respinsese acţiunea URSS de a invada cu trupele Tratatului de la Varşovia Cehoslovacia, în 1968 autoritatea sa crescuse. În ţară, în străinătate, printre ceilalţi tovarăşi. Era înainte de călătoria în China şi Coreea de Nord, după care „va întoarce foaia“, punând capăt „liberalizării“ vremelnice a Româ­niei, iar „tovarăşa“ (n. red.: Elena Ceauşescu) încă nu apăruse.

La şedinţă participă: Gh. Pană, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, iar ca invitaţi, Constantin Drăgan, Ion Iliescu, Chivu Stoica, Mihai Dalea, Alexandru Iliescu, Teodor Haş, Gh. Bârsănescu, Nicolae Constantin, Cornel Onescu, Florea Dumitrescu, Dan Enăchescu, Alexandru Sobaru şi şefii secţiilor CC al PCR. Îl remarcăm pe tov. Ion Iliescu, membru UTC încă din 1944 şi al PCR din 1953; membru supleant al CC al PCR între 1965-‘69, membru al CC al PCR din 1969 până în ‘84, supleant al Comitetului Executiv între 1969-‘74, membru al Comitetului Politic Executiv între 1974-‘79 şi membru al Secretariatului CC din 1971. La acea oră, Iliescu ocupa funcţia de prim-secretar al CC al UTC, fiind totodată şi ministru pentru Problemele Tineretului. Îl mai remarcăm pe Dumitru Popescu, nedevenit încă şi „Dumnezeu“, secretar al CC însărcinat cu problemele culturale şi ideologice. Cochetează cu artele şi literele, va „dărui“ culturii române romanul Pumnul şi Palma, va fi consemnat de istorie ca responsabil cu crearea mitului Ceauşescu, iar în 1994 va publica volumul Un fost lider comunist se destăinuie. „Am fost şi cioplitor de himere“.

La punctul trei pe ordinea de zi se află Propuneri pentru îmbunătăţirea conducerii ideologico-artistice a cinematografiei şi a organizării producţiei de filme. Contextul discuţiei ţine de apariţia în 1969 a filmului Reconstituirea, după o nuvelă a lui Horia Pătraşcu, în regia lui Lucian Pintilie. Socotit subversiv, greşit ideologic, rulase numai trei zile, cu cozi nesfârşite la casa de bilete, după care fusese scos şi pus la index. Filmul relata reconstituirea unui incident, pe parcursul căreia miliţienii sunt atât de zeloşi, încât totul se sfârşeşte cu o crimă. Tovarăşii au pe căciulă această muscă, iar Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (CSCA), adică cenzura, înaintează o serie de propuneri, tocmai pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple. Tovarăşii plusează viguros pe marginea „materialului“, cer un control al fondurilor alocate cinematografiei, în fine, un control absolut. Criterii economice şi de personal se combină cu directive ideologice. „Partea artistică“ e disecată pe toate feţele. Tov. Pompiliu Macovei spune: „… va începe să funcţioneze un sistem colectiv de analiză periodică a scenariilor (…) Filmul Reconstituirea s-a făcut cu complicitatea unor anumiţi factori de acolo, a fost o luptă întreagă şi a fost foarte greu să se schimbe anumite lucruri. (…) Scenariile nu vor mai intra în producţie decât cu aprobarea Comitetului. Va exista un control periodic, cum se realizează filmele, ce înţelege regizorul din scenariu“. Tov. Virgil Trofin adaugă şi el: „modul în care s-a procedat cu filmul acesta, Reconstituirea, şi însăşi apariţia acestui film reprezintă un lucru foarte negativ în activitatea Comitetului de Cultură şi Artă şi în primul rând din punct de vedere politic şi ideologic“.

Când ia cuvântul tov. Ion Iliescu, pe lângă „controlul riguros“ despre care se tot vorbeşte, excluzând categoric orice urmă de libertate în actul de creaţie, aflăm că acesta a stat de vorbă chiar cu Pintilie. Ce urmează e pură delaţiune.  Tov. Iliescu spune cum şi-a dat seama că „toţi (n. red.: artiştii) sunt lipsiţi de orice receptivitate“, că „sunt nişte oameni înfumuraţi“, că el, Pintilie, „a încurajat o serie de elemente într-un mod scandalos“ şi că e necesar ca „regizorul să se situeze pe nişte poziţii militante“ (vezi stenograma).

Dumitru Popescu reclama, la rându-i, lipsa de supraveghere a cinematografiei, „a fost un fel de stat în stat“, „timorarea la conducerea Comitetului faţă de aşa-zişii artişti“, care sunt „nişte oameni obraznici, gălăgioşi, care îi intimidau pe tovarăşi în sensul că nu se pricep şi că nu trebuie să fie ingerinţe administrative în actul de creaţie“. După ce i-a ascultat pe toţi, intervenind rar şi, stupoare!, cu un anume bun-simţ, ia cuvântul, pentru a trage concluziile şi a stabili adevăratele directive, Ceauşescu. Găseşte că „nu trebuie să vedem totul numai în negru“, întrucât „nu este chiar totul prost“, admiţând însă că mai sunt încă „multe deficienţe“. Ştie că „filmul este unul din mijloacele cele mai importante de propagandă“, ca şi televiziunea.

Pronunţă chiar reţeta reuşitei unui film: scenariul, indicând „oameni cu pricepere literară“.

E drept că nu prea înţelege de ce pe generice (prea lungi!) apar atât de mulţi directori, şi nu unul singur care să răspundă de tot, inclusiv de ideologie. Apreciază diferenţa dintre un actor de teatru şi unul de film, având ideea de a forma un corp de actori de film care să înveţe din experienţa unor studiouri străine. Ceauşescu vede filme, se pronunţă în oarecare cunoştinţă de cauză, înţelege câte ceva din procesul de producţie, lung şi costisitor în Româ­nia, în comparaţie cu Occidentul, cere o diversificare a creaţiei, seriale, într-un cuvânt, este cu mult mai rezonabil decât politrucii din jurul lui. Despre Reconstituirea, Ceauşescu spune senin: „mie mi se pare că lucrurile se cam exagerează. Critică nişte miliţieni. Ei şi? În ţările capitaliste poliţiştii sunt criticaţi în fiecare zi“ (vezi stenograma).

În anii ‘80, Mihai Viteazu din filmul lui Sergiu Nicolaescu vorbea în lozinci ceauşiste. Din tablouri, marii ctitori ai ţărilor româneşti ciocneau cupe cu tovarăşul. Adrian Păunescu (dar şi alţi poeţi) îi cântau ode Cârmaciului. Din cosmos, pe întinderea întregului Pământ era notată o singură aşezare omenească: Scorniceşti.

În 2010, „cioplitorul de himere“, Dumitru Popescu,  îşi duce liniştit zilele în Bucureşti. Ion Iliescu, la 80 de ani, încă mai trage sforile într-un mare partid din România.

Stenograma

Ion Iliescu:„Filmul a creat o stare de spirit nocivă“

(…) Să se pună în practică ceea ce s-a stabilit aici, ca să existe un control riguros de la început până la sfârşit, de la concepţia însăşi asupra filmului, de la concepţia politică a regizorului şi să se dea la realizat numai filme care prezintă toate garanţiile din punct de vedere politic şi ideologic.

Eu am discutat cu Pintilie, regizorul filmului „Reconstituirea“. Toţi sunt nişte tipi lipsiţi de orice receptivitate la orice observaţie critică, sunt nişte oameni înfumuraţi, desconsideră orice critică şi privesc cu desconsiderare capacitatea unor activişti politici de a-şi da cu părerea asupra a ceea ce înseamnă activitatea în cinematografie. El a încurajat o serie de elemente într-un mod deosebit de scandalos şi a folosit un sistem de relaţii care există în cinematografia noastră. A organizat o vizionare particulară cu toţi prietenii lui şi a creat un climat că cineva împiedică apariţia unor creaţii de mare valoare, că nu sunt în stare să priceapă noul în creaţie şi curajul acestui mare creator. Acest film sau vreun alt film al său nici măcar nu ridică vreo problemă serioasă ca să facă atâta paradă de curajul şi îndrăzneala lui de a aborda nu ştiu ce probleme. Însă există o stare de spirit foarte nocivă din acest punct de vedere şi trebuie să se stabilească nişte raporturi de muncă foarte precise, foarte clare, principiale, şi oamenii să înţeleagă răspunderea care le revine şi că sunt salariaţi plătiţi de stat şi nu este numai treaba lor pentru ceea ce pledează filmul respectiv.

(…) Forţa cinematografiei noastre va consta numai în modul în care va fi capabilă să abordeze cu forţă artistică marile probleme sociale ale dezvoltării societăţii noastre şi din acest punct de vedere noi nu am făcut nişte filme care să abordeze cu mare forţă artistică problemele care constituie trăsăturile specifice ale societăţii noastre.

(…) Dacă regizorul se situează pe alte poziţii din punct de vedere politic el nu va lucra cu convingere şi nu va ieşi o operă artistică. (…) Cinematografia mondială este dominată de filme cu violenţă, cu probleme sexuale, filme comerciale şi destul de rar apar filme de mare valoare ideologică. Şi cinematografia din ţările socialiste ridică o serie de probleme, nici acolo nu găsim filme foarte bune (…)

Nicolae Ceauşescu: „Filmul critică nişte miliţieni. Ei şi?“

(…) Eu cred că lucrurile stau pe la jumătate. Totuşi avem ceva în cinematografia noastră. Nu este chiar totul prost. Nu trebuie să vedem totul numai în negru. (…)

Filmul este unul din mijloacele cele mai importante de propagandă. Acum începe să fie un asemenea mijloc important şi televiziunea. (…) noi mai avem experienţa aceasta ca vicepreşedintele Comitetului să fie şi directorul Casei de Filme (…) Acesta este un sector unde nu este bine totuşi ca cei care trebuie să vegheze la conţinutul ideologic să conducă nemijlocit întregul sector, pentru că lucrurile se cam încurcă. Din acest punct de vedere eu am o oarecare rezervă (…).

Trebuie pe urmă să vedem în general organizarea aceasta a celor care răspund direct de scenariu, de regie, de producerea filmelor. Eu văd aproape toate filmele noastre şi apar pe generic o mulţime de nume. Începe cu scenaristul, sunt 2–3 regizori, un director de film, un director artistic, un director tehnic. Să lăsăm numai un director care să răspundă de tot, şi de partea politică, ideologică şi artistică. (…) Să fie o răspundere unică.

Nu sunt chiar de acord că scenariul poate fi bun şi regizorul strică. Scenariile sunt proaste. (…) Trebuie să luăm oameni cu pricepere literară, dintre scriitorii mari care să facă scenariile (…).

După părerea mea asupra scenariului trebuie să punem baza (…) şi apoi să alegem şi regizorul corespunzător cu specificul scenariului. Una este un regizor pentru un film-comedie, alta un regizor pentru un film istoric şi alta pentru un film-dramă. (…) în mod treptat să ne creăm la cinematografie un grup de artişti, pentru că oricum există o deosebire între artistul de teatru şi artistul de cinematograf şi, din acest punct de vedere, filmele noastre, chiar cele bune, suferă de teatralism. (…) putem chiar să-i trimitem pe câţiva la studiourile acestea mari să lucreze acolo un timp. (…) Poate ar fi bine să ne gândim cum să ne organizăm ca în câţiva ani să producem un număr mai mare de filme, mai diverse (…)

Oamenii vor să vadă şi filme de aventuri, dar să le facem într-o formă ca să fie educative. (…)

Filmele acestea din occident sunt axate pe filme de aventuri, poliţiste, filme ieftine, fără conţinut, care nu pun nici o problemă, dar care prind mult la tineret. (…) Am văzut filmul „Simpaticul domn R“. Are succes.

Ar trebui să facem şi noi seriale. Au făcut şi bulgarii. (…) după părerea mea, totuşi, filmele pe care le facem sunt foarte costisitoare. (…) Ar trebui să trimitem chiar şi un regizor să vadă cum se lucrează în America. Nicăieri nu se lucrează ani de zile la un film. (…)

În legătură cu filmul „Reconstituirea“ mie mi se pare că lucrurile se cam exagerează. Critică nişte miliţieni. Ei şi? În ţările capitaliste poliţiştii sunt criticaţi în fiecare zi. Ceea ce este negativ, după părerea mea, este faptul că se prezintă tineretul nostru ca un tineret primitiv, iar acest lucru nu este real şi pe urmă felul cum este prezentat publicul, gloata aceea de oameni. Pe miliţieni pot să-i critice, că avem mulţi proşti. (…) De aici a pornit toată problema, cum că miliţia nu ar fi de acord că este criticată. (…) Pe urmă, în filmul acesta nu există nimic din punct de vedere artistic. Să-l ţineţi pe piaţă atâta timp cât vin spectatori şi să-l trimiteţi şi la concurs, dar între timp să luăm măsuri ca să facem numai filme care să corespundă (…)

(Fragment din stenograma şedinţei Secretariatului CC al PCR din 10 februarie 1970)
Arhivele Naţionale, fond CC al PCR – Cancelaria
Dosar 14/1970, filele 3, 5, 34–53

Coerenţă bolşevică

1957
„În această perioadă, în unele institute de învăţământ superior şi îndeosebi la Timişoara şi Cluj, o serie de elemente reacţionare au agitat printre studenţi idei anarhice, liberaliste, demagogice şi chiar duşmănoase, au făcut agitaţie împotriva disciplinei universitare, împotriva programei de învăţământ, mergând chiar până la a cere scoaterea din program a marxism-leninismului şi a limbii ruse.“

(Din Raportul prezentat de Ion Iliescu la 10 ianuarie 1957 la Plenara CC al UTM, în urma manifestărilor studenţeşti din centrele universitare în contextul Revoluţiei din Ungaria. P.570, vol. Istoria comunismului din România. Documente 1945-1965, Editura Humanitas, 2009.)

1990
„Eu vreau încă o dată să-mi exprim întreaga recunoştinţă din partea po****ţiei Capitalei pentru prezenţa dumneavoastră (n. red.: a minerilor), utilă şi eficientă. Vreau să mulţumesc pentru spiritul organizat în care v-aţi prezentat, în care aţi acţionat, să mulţumesc conducătorilor dumneavoastră, inginerului Cozma şi celorlaltor lideri sindicali care au fost în fruntea dumneavoastră, alături de noi, care ne-au ajutat în aceste zile.“

(…)
Eu sper ca să întreţinem acest spirit de combativitate, să-l anticipăm, pentru că numai prin acţiunea hotărâtă a tuturor oamenilor de bine, a tuturor cetăţenilor ţării, vom ţine în frâu elementele degenerate, elementele declasate, fanatizate, care vor să destabilizeze ţara.



Eu vreau să vă spun că de altfel, aici nu este vorba numai de forţe din interior, care nu se împacă cu gândul că au pierdut partida, este un scenariu mai larg, pe plan european, a  existat o acţiune conjugată a forţelor de dreapta care au mers pe ideea că în toate ţările din Europa de Est trebuie să vină la putere forţele de dreapta.“
(…)
„… trebuie să rămânem cu vigilenţa trează şi să fim pregătiţi pentru orice alte încercări de escaladare, de destabilizare a situaţiei din ţară şi peste tot să întreţinem un spirit de mobilizare şi de luptă a tuturor celor hotărâţi să apere democraţia română, democraţie pusă în slujba celor mulţi, în slujba poporului, nu democraţie care să slujească celor înavuţiţi sau celor care vor să se înavuţească pe spinarea poporului.“

(Din Discurs de mulţumire adresat minerilor, din volumul Raport asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990, Bucureşti, editat de GDS şi APADOR-CH.)


2010
Ion Iliescu referitor la scutul antirachetă pe care SUA urmează să-l instaleze pe teritoriul României: „Eu aş fi cam împotrivă“.

Din fragmentele de discurs de mai sus observăm că, de peste 50 de ani, Ion Iliescu se pronunţă apăsat şi cu consecinţe în privinţa întâmplărilor importante prin care trece România. Visul de a se aşeza pe scaunul lui Nicolae Ceauşescu i s-a împlinit în decembrie 1989, atunci când, cu jertfa de sânge a unor oameni, ceasul istoriei bătea o cu totul altă oră decât cea a socialismului / comunismului. Mai observăm că, în structura sa interioară, Ion Iliescu a rămas credincios aceloraşi „idealuri“, fără ca sistemul său de referinţe să sufere vreo modificare. Chiar şi expresiile au rămas aceleaşi, iar când se înfurie, gestica sa trădează  o muncitoresc-revoluţionară stilistică interioară, care stârneşte celor mai în vârstă spaima, iar celor mai tineri, veselia. A înghiţit rigorile democraţiei, NATO şi UE ca pe o untură de peşte, doar ca să rămână la putere. Reamintim că a fost singurul lider din spaţiul fost comunist care, după 1989,  dorea un tratat de prietenie cu URSS. Noroc că aceasta s-a dezintegrat la timp. Astăzi, poligonul de încercare al bătrânului bolşevic a rămas PSD. Acolo încă mai înnoadă şi deznoadă iţele unei politici revolute. La congresul de peste câteva zile al PSD, Ion Iliescu va fi din nou vedetă, sub ochii vicleni ai unui Vanghelie, Geoană, Mitrea, Năstase…

Memorat
  • leo
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 719
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8406 : Februarie 17, 2010, 08:49:44 »

Consiliul Superior al Magistraturii va cerceta problema tărăgănării cercetărilor despre revoluţie februarie 17, 2010
Înscris în: justiţie, revoluţia română din 1989 — mariusmioc @ 8:00 am
Tags: Consiliul Superior al Magistraturii, Dan Victor Banu, Legea 303/2004

Rate This

Quantcast


La începutul acestui an am adresat Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul Legii 303/2004, o jalbă în care am cerut sancţionarea disciplinară a unor procurori din cadrul Secţiei Parchetelor Militare a Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru tărăgănarea nejustificată a soluţionării unui dosar legat de revoluţia din 1989. Prin această tărăgănare, arătam, se poate ajunge la prescrierea unora din infracţiunile cercetate, de aceea faptul ar putea fi interpretat şi ca o favorizare a infractorului.


Biroul de relaţii cu publicul al Consiliului Superior al Magistraturii, sub semnătura lui Dan Victor Banu, mi-a răspuns că jalba mea “a fost trimisă spre competentă soluţionare Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”.

Rămîne de văzut ce răspuns voi primi. La ora actuală nu cred că e nevoie să dau mai multe amănunte asupra acestei probleme.
 
Memorat
  • DAN PERJU
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7287
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8407 : Februarie 17, 2010, 23:05:37 »

MESAJ
Al Comitetului de Actiune pentru Democratizarea Armatei


La 12 februarie se implinesc 20 de ani de la constituirea Comitetului de Actiune pentru Democratizarea Armatei cunoscuta de opinia publica sub initialele C.A.D.A.
Creata la inceputul anului 1990 cu participarea unor cadre tinere din aviatia militara si din unitatile militare timisorene, aceasta miscare revolutionara s-a generalizat in toate garnizoanele tarii, inscriindu-se prin programul sau cuprins in cele 13 puncte din Apelul difuzat public la T.V.R pe 12 februarie 1990, cu onoare si demnitate in istoria Armatei si Natiunii romane.
Necesitatea acestei unice si neasteptate manifestari a fost fundamentata de readucerea in prim planul societatii romanesti a valorilor moral-cetatenesti referitoare la cinste, dreptate si adevar, idealuri furate si interzise in perioada comunista.
Astazi, la ceas aniversar, readucem in constiinta romanilor de pretutindeni un gand de unitate si iertare, dar nu si de uitare, pentru toate relele care s-au abatut asupra neamului nostru.
In acest context, membrii Comitetului de Actiune pentru Democratizarea Armatei isi permit cu adanc respect sa instiinteze poporul, cu care se identifica si pe care l-au slujit intotdeauna cu credinta si mandrie, ca niciodata nu vor renunta la idealurile Revolutiei din Decembrie 1989 si la Punctul 1 din Apel , care se refera la stabilirea adevarului si vinovatilor pentru implicarea armatei in disputele puterii din acea perioada.
Cu acest prilej, cerem autoritatilor Statului- Guvern si Presedintie – sa reabiliteze moral si fizic Comitetul de Actiune pentru Democratizarea Armatei si membrii ei, iar M.Ap.N. sa reconsidere structurile create in 1990 pentru analizarea rapoartelor de activitate ale tuturor militarilor participanti la evenimentele din decembrie 1989, pentru stabilirea adevarului si aplicarea masurilor legale in consecinta.
Asiguram pe aceasta cale cetatenii Romaniei, ca indiferent de situatia in care ne vom afla vom fi alaturi de ei la bine, dar mai ales la greu atat timp cat viata ne-o va permite.
Asa sa ne ajute Dumnezeu !
Pe data de 13 februarie 2010, ora 11.00, reprezentanti ai C.A.D.A. din Bucuresti, Timisoara si Brasov se intrunesc la sediul Asociatiei 21 Decembrie 1989 din Bucuresti, str. Batistei nr. 24 A, sector 2, pentru aniversarea a 20 de ani de la infiintare.

Comandor rezerva Cornel Surcu – Timisoara
Lt. Col. rezerva Octavian Chiriac – Timisoara
Mr. rezerva Constantin Chiticaru – Timisoara
Mr. rezerva Nicolae Durac – Timisoara
Lt.comandor rezerva Gheorghe Ionita – Timisoara
Comandor rezerva Neculai Carligeanu – Bucuresti
Comandor rezerva Nicolae Toma – Bucuresti
Lt.col. rezerva Ioan Barbuta – Bucuresti

?MAIOR IN REZERVA VIOREL TOCAN.....CEL ARESTAT  DE REVOLUTIONARI IN DECEMBRIE 1989 IN JUDETUL PRAHOVA ?


Sursa : Agerpres

Memorat
  • DAN PERJU
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7287
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8408 : Februarie 17, 2010, 23:10:34 »

.Ambasadorul Regatului Belgiei in Romania, Phillippe Roland, a fost primit luni de membrii Asociatiei 21 Decembrie 1989, pentru a-i fi aratate documente din rapoartele declasificate ale MApN din dosarele Revolutiei privind circumstantele mortii jurnalistului belgian Danny Huwe - ucis oficial de “teroristi” in zona Razoare din Bucuresti, in 25 decembrie 1989. Asociatia 21 Decembrie 1989 va contacta opt ambasade de la Bucuresti, ale caror tari au inregistrat cetateni morti sau raniti in evenimentele din decembrie 1989. “A fost o prima vedere cu excelenta sa. I-am prezentat copii dupa documentele pe care noi le-am primit recent referitor la circumstantele – inca neelucidate- in care a fost ucis jurnalistul Danny Huwe. Foarte interesat de caz, ambasadorul ne-a declarat ca toate informatiile pe care le detinem in prezent vor fi transimise familiei lui Huwe”, ne-a declarat luni presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, Teodor Maries. “Excelenta sa s-a declarat surprins ca noi, pana acum nu am facut demersul acesta dar l-am informat ca Asociatia a intrat in posesia acestor documente abia de doua saptamani’’. Asa cum a aratat Ziuaveche.ro, din documentele MApN rezulta ca Danny Huwe a fost gasit mort in apropierea fostului Comandament al Trupelor de Graniceri, impuscat de “teroristii care trageau din toate pozitiile”, cum spunea Ion Iliescu. Raportul detalia lucrurile personale gasite asupra lui Huwe, inclusiv camera video, despre care nu se stie nimic. Potrivit informatiilor oficiale, ne-a declarat Teodor Maries, camera a fost preluata de ofiteri MapN si ulterior predata Ambasadei Belgiei. Numai ca, citind documentele declasificate (desi termenul declasificat nu este propriu pentru multe volume primite din dosarele Revolutiei, unele neintrunind conditiile pentru a fi categorisite “secret”, subiect asupra caruia ziuaveche.ro va reveni) la care, recent, Asociatia 21 Decembrie a avut acces, rezulta ca “exista indicii potrivit carora jurnalistul belgian nu a fost impuscat de teroristi ‘’. Mai precis ca moartea lui a survenit in urma unui ‘’foc de arma provenit din interiorul unei unitati militare din apropierea locului unde a fost gasit trupul jurnalistului’’. De altfel, a spus Maries, intentia Asociatiei 21 Decembrie 1989 este sa contacteze opt ambasade de la Bucuresti, ale caror tari au inregistrat cetateni morti sau raniti in evenimentele din decembrie 1989. Pe de alta parte, se pune fireasca intrebare de ce au trebuit sa treaca 20 de ani fara ca aceste reprezentate diplomatice sa se intereseze in amanunt de aceste cazuri ? Sa se fi multumit acestea cu informatiile tulburi care circulau in zilele Revolutiei ? In decembrie 1989, Occidentul a aflat de Romania lui Ceausescu in direct de la Televiziunea Romana. Se anunta la TVR ca regimul marelui carmaci nu ceda cu una cu doua si ca actionau « teroristi fideli dictatorului ». Pe langa miile de romani ucisi sau raniti, au murit si jurnalistii straini care au fost prezenti in tara in acele zile dramatice. Si peste acestia s-a asternut secretomania autoritatilor. Sau, dimpotriva, spune Teodor Maries, ei au fost ingropati a doua oara de « dezinteresul clicii lui Iliescu pentru a nu se afla adevarul despre aceste crime, caci crime sunt, si a nu fi adusi in fata justitiei responsabilii’’.

 

 Cine a tras in ei ?

 Prezentam lista cetatenilor straini, morti sau raniti in evenimentele din decembrie 1989 pe teritoriul Romaniei pentru care nu exista date privind realizarea actelor procedurale - comisii rogatorii- dispuse in dosarele Revolutiei. Practic, se poate spune ca parchetul nu a facut nimic pentru a-i trage la raspundere pe asasini.

 - John Joseph Daniszews- cetatean al SUA, jurnalist la Associated Press, impuscat in noaptea de 23 decembrie 1989 la Timisoara;

 - John Victor Tagliabue- cetatean al SUA, jurnalist, impuscat in seara zilei de 23 decembrie 1989 la Timisoara;

 - Jaques Langevin- cetatean al Frantei, reporter al France Press, ranit la Timisoara in data de 23 decembrie 1989 ;

 - Jean Louis Calderon- cetatean al Frantei, fotoreporter al postului TV5, ucis pe 23 decembrie 1989, strivit de un tanc in Bucuresti;

 - Pasquale Modica, cetatean al Italiei, fotoreporter, impuscat in seara zilei de 23 decembrie 1989 la Timisoara ;

 - Jan Parry- cetatean al Regatului Unit al Marii Britanii, fotoreporter, ucis pe 28 decembrie 1989 in timp ce se afla (singur pasager !) in avionul unei curse Tarom. Exista doua variante privitoare la cauza mortii : accident de avion (timp nefavorabil) si doborat de focurile de antiaeriana de la sol, pe culoarul de zbor Bucuresti- Targu Jiu-Belgrad (in judetul Dambvita, Titu) ;

 - Sajn Zeljko- viceconsul la Consulatul ex iugoslav din Timisoara, impuscat in Timisoara in data de 23 decembrie 1989;

 - Danny Huwe- jurnalist, cetatean al Regatului Belgiei, ucis la Bucuresti, pe 25 decembrie, in zona Razoare-Bulevardul Timisoara, langa Comandamentul Granicerilor;


CEI CARE AU RAMAS FIDELI LUI NICOLAE CEAUSESCU  SI COMUNISMULUI PINA LA CAPAT, AU UCIS PE ACESTI OAMENI.

IN LIMBAJ POPULAR REVOLUTIONAR SUNT CUNOSCUTI OPINIEI PUBLICE SI SUB NUMELE DE TERORISTI....
Memorat
  • leo
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 719
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8409 : Februarie 17, 2010, 23:12:24 »

ULTIMA ORA !

Publicat de asociatia21 la 10:54 pm în categoria Greva foamei

17 februarie 2010 este ziua in care s-a dat o Hotarare istorica ! S-a intamplat datorita determinarii si sacrificiului personal al unui singur om – Teodor Maries – care a pus mai presus lupta sa pentru istorie, adevar si dreptate, decat insasi viata sa.

In toamna anului trecut, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a organizat la Ramnicul Sarat o dezbatere pe tema suferintelor indurate de catre luptatorii anticomunisti, practic elita romaneasca a anilor ‘50 – ‘60. La acea dezbatere au fost invitate personalitati ale vietii publice care au tinut prelegeri,printre care si dl. Teodor Maries- Presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, aflat in acea perioada in greva foamei, care fidel promisiunii sale dinainte de intrarea in greva a onorat cu prezenta sa invitatia si a vorbit tinerilor romani si basarabeni prezenti la impresionanta intalnire. Esenta mesajului transmis se afla in citatul de mai jos :

    ” In vremurile pe care le traim, singura solutie pe care vi-o recomand pentru a rezolva macar voi, problemele grave, nesolutionate de peste 70 de ani este sacrificiul personal. “

Si cand spunea asta se referea la a actiona, alocand timp, vointa, altruism, implicandu-se activ si concret permanent, pentru a nu fi nevoiti sa apeleze la solutii extreme aplicate de multi din cei inchisi pe nedrept pentru lupta si idealurile lor in blestemata puscarie de la Ramnicul Sarat, orori intamplate de la Sighet la Pitesti sau de la Poarta Alba la Aiud si exemplele pot continua…

Astazi, determinarea lui Teodor Maries si asumarea in integralitate a sacrificiului sau.. au dus la rezultatul pe care il puteti citi in Monitorul Oficial din 17 februarie 2010 – un rezultat istoric in ultimii 20 de ani, in lupta anti -neocomunista.

Monitorul Oficial

Taguri: asociatia 21 decembrie 1989, hotarare guvern desecretizare, institutul de investigare a crimelor comunismului, monitorul oficial, teodor maries
Memorat
  • Ionescu
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2590
  • Vezi Profilul WWW
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8410 : Februarie 18, 2010, 03:19:48 »

[...]

 Prezentam lista cetatenilor straini, morti sau raniti in evenimentele din decembrie 1989 pe teritoriul Romaniei pentru care nu exista date privind realizarea actelor procedurale - comisii rogatorii- dispuse in dosarele Revolutiei. Practic, se poate spune ca parchetul nu a facut nimic pentru a-i trage la raspundere pe asasini.

 - John Joseph Daniszews- cetatean al SUA, jurnalist la Associated Press, impuscat in noaptea de 23 decembrie 1989 la Timisoara;

 - John Victor Tagliabue- cetatean al SUA, jurnalist, impuscat in seara zilei de 23 decembrie 1989 la Timisoara;

 - Jaques Langevin- cetatean al Frantei, reporter al France Press, ranit la Timisoara in data de 23 decembrie 1989 ;

 - Jean Louis Calderon- cetatean al Frantei, fotoreporter al postului TV5, ucis pe 23 decembrie 1989, strivit de un tanc in Bucuresti;

 - Pasquale Modica, cetatean al Italiei, fotoreporter, impuscat in seara zilei de 23 decembrie 1989 la Timisoara ;

 - Jan Parry- cetatean al Regatului Unit al Marii Britanii, fotoreporter, ucis pe 28 decembrie 1989 in timp ce se afla (singur pasager !) in avionul unei curse Tarom. Exista doua variante privitoare la cauza mortii : accident de avion (timp nefavorabil) si doborat de focurile de antiaeriana de la sol, pe culoarul de zbor Bucuresti- Targu Jiu-Belgrad (in judetul Dambvita, Titu) ;

 - Sajn Zeljko- viceconsul la Consulatul ex iugoslav din Timisoara, impuscat in Timisoara in data de 23 decembrie 1989;

 - Danny Huwe- jurnalist, cetatean al Regatului Belgiei, ucis la Bucuresti, pe 25 decembrie, in zona Razoare-Bulevardul Timisoara, langa Comandamentul Granicerilor;


CEI CARE AU RAMAS FIDELI LUI NICOLAE CEAUSESCU  SI COMUNISMULUI PINA LA CAPAT, AU UCIS PE ACESTI OAMENI.

IN LIMBAJ PO****R REVOLUTIONAR SUNT CUNOSCUTI OPINIEI PUBLICE SI SUB NUMELE DE TERORISTI....


Mai exista cel putin urmatorii straini raniti sau ucisi:

- Liuba Kuzic, 30 ani, ranita
- sotul Luibei Kuzic, ucis
- Nadejda Malenciuc, 47 ani, ucisa
- Ala Ceaboniuc 33 ani, ranit
- Sonia Danciuc 42 ani, ranit
- Ivon Uagutco, 35 ani, ranit
- Nicolai Sarico, 27 ani, ranit
- Valeria Spartae, 39 ani, ranit

Toti din Republica Moldova

v. http://mariusmioc.wordpress.com/2009/12/22/parerea-parchetului-crimele-revolutiei-nu-sint-de-interes-public-verginia-juganaru-am-stiut-tot-timpul-cine-e-ucigasul-sotului-meu-si-o-declaratie-a-mea-citata-inexact-in-presa/#comment-4010

Probabil ca mai sunt si alte victime din strainatate, despre care nu stie nimeni.
Memorat

Perplex in forma continuata.
  • leo
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 719
  • Vezi Profilul
  • scheianul
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 708
  • Nihil Sine Deo
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8412 : Februarie 18, 2010, 22:17:20 »


Record number 72488
Poz. in lista:0
Nume si prenume:PERJU DANIEL
Nume:PERJU
Initiala tatalui:
Prenume:DANIEL
Data nasterii: 18-4-1958
 Dosar depus de: personal
Cerere preschimbare:10259
Data cerere preschimbare:03-11-2004
Comisie SSPR:

Trimis la avizare:2006-07-03
Stare:AVIZAT
Aviz asociatie:AS. BRAŞOV DECEMBRIE 1989
Calitate:REMARCAT

Record number 49351
Nume si prenume:PERJU DANIEL
Cert. L42:12118
Judet sau Localitate: ROMAN
Calitatea:REMARCAT
Titlul:
Asociatia:AS. "BRASOV DECEMBRIE 1989"
Grad:
Tatal:GHEORGHE
Mama:ILIANA
CNP:
Data nasterii:04.18.58 [ 18/4/1958 ]
Act:Erata, M.Of. 277bis
Corectura la:Dec. 37/2000, Dec. 571/2000[/color][/size][/b]

Gura pacatosului, adevar graieste!
Erate, duplicate, S.C. ARDEALUL...

Tanti mama lui Nelutzu, stiai ca exista si revolutionari de profesie?





iESTI INTR-O MARE EROARE:

PUBLICAT IN MONITORUL OFICIAL nr.568 BIS/22.11.1999
Titlul CONFERIT PRIN DECRET NR.37/2000 nominalizat n
MONITORUL OFICIAL nr.100 BIS/7 MARTIE 2000

RECTIFICAREA ERORILOR MATERIALE LA PUBLICARE IN M.OF.277 BIS.

PENTRU O CORECTA INFORMARE....

Sincer sa fiu, nu ma asteptam; eram convins ca revolutionarul Perju, sufletul si initiatorul miscarii revolutionare ploiestene, sa se gaseasca printre primi atestati oficiali. Nu inteleg, mai precis imi depaseste capacitatea de intelegere faptul, ca n-ai fost cuprins in Dec. 110/1991 , Dec. 400/1995 , Dec. 30/1992 , Dec. 226/1992 , Dec. 212/1996.
Sa fi fost oare o greseala mai mult sau mai putin asumata, omiterea ta in decretele mai sus mentionate?
Valoarea ta revolutionara se poate incadra numai in bisuri si erate?

Scuza-ma am uitat sa te inoportunez c-o ultima intrebare:
Cum se face ca sustinerea preschimbarii tot la SC ARDEALUL DUPLICAT SRL ti-ai facut-o?


Revin cu aceleasi intrebari puse! Cat crezi ca-ti voi da timp de gandire?
Pana-n prezent nimic concret si la obiect!
Imi permit sa mai adaug cateva intrebari, daca-mi este permis...
Cam in ce an te-ai hotarat, sa devii "revolutionar" de profesie? Unde, cand, datorita carui fapt?
Numele de Negrea Vasile si cofetaria CIO_CIO_SAN iti spune ceva?
Astept provincia...
Memorat

Pentru cei adevarati si verticali! S-auzim numai bine!
  • DAN PERJU
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7287
  • Vezi Profilul
Re: Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8413 : Februarie 18, 2010, 22:55:21 »


Record number 72488
Poz. in lista:0
Nume si prenume:PERJU DANIEL
Nume:PERJU
Initiala tatalui:
Prenume:DANIEL
Data nasterii: 18-4-1958
 Dosar depus de: personal
Cerere preschimbare:10259
Data cerere preschimbare:03-11-2004
Comisie SSPR:

Trimis la avizare:2006-07-03
Stare:AVIZAT
Aviz asociatie:AS. BRAŞOV DECEMBRIE 1989
Calitate:REMARCAT

Record number 49351
Nume si prenume:PERJU DANIEL
Cert. L42:12118
Judet sau Localitate: ROMAN
Calitatea:REMARCAT
Titlul:
Asociatia:AS. "BRASOV DECEMBRIE 1989"
Grad:
Tatal:GHEORGHE
Mama:ILIANA
CNP:
Data nasterii:04.18.58 [ 18/4/1958 ]
Act:Erata, M.Of. 277bis
Corectura la:Dec. 37/2000, Dec. 571/2000[/color][/size][/b]

Gura pacatosului, adevar graieste!
Erate, duplicate, S.C. ARDEALUL...

Tanti mama lui Nelutzu, stiai ca exista si revolutionari de profesie?





iESTI INTR-O MARE EROARE:

PUBLICAT IN MONITORUL OFICIAL nr.568 BIS/22.11.1999
Titlul CONFERIT PRIN DECRET NR.37/2000 nominalizat n
MONITORUL OFICIAL nr.100 BIS/7 MARTIE 2000

RECTIFICAREA ERORILOR MATERIALE LA PUBLICARE IN M.OF.277 BIS.

PENTRU O CORECTA INFORMARE....

Sincer sa fiu, nu ma asteptam; eram convins ca revolutionarul Perju, sufletul si initiatorul miscarii revolutionare ploiestene, sa se gaseasca printre primi atestati oficiali. Nu inteleg, mai precis imi depaseste capacitatea de intelegere faptul, ca n-ai fost cuprins in Dec. 110/1991 , Dec. 400/1995 , Dec. 30/1992 , Dec. 226/1992 , Dec. 212/1996.
Sa fi fost oare o greseala mai mult sau mai putin asumata, omiterea ta in decretele mai sus mentionate?
Valoarea ta revolutionara se poate incadra numai in bisuri si erate?

Scuza-ma am uitat sa te inoportunez c-o ultima intrebare:
Cum se face ca sustinerea preschimbarii tot la SC ARDEALUL DUPLICAT SRL ti-ai facut-o?


Revin cu aceleasi intrebari puse! Cat crezi ca-ti voi da timp de gandire?
Pana-n prezent nimic concret si la obiect!
Imi permit sa mai adaug cateva intrebari, daca-mi este permis...
Cam in ce an te-ai hotarat, sa devii "revolutionar" de profesie? Unde, cand, datorita carui fapt?
Numele de Negrea Vasile si cofetaria CIO_CIO_SAN iti spune ceva?
Astept provincia...



VREI UN RASPUNS PE MASURA: CU SCUZELE DE RIGOARE ...

NU AM FOST PUBLICAT IN  M. OF> 226/1992  PENTRU CA NU L-AM PUPAT IN CUR  PE  ION ILIESCU,

ASA CUM AI FACUT  TU , STIMABILE.

DESPRE  VASILE  NEGREA SI CIO-CIO- SAN:

         CE POT SA-TI SPUN IN ACEASTA SEARA ;  DE CARE DINTRE EI ESTI INTERESAT ?

         DE CEL CARE A ORDONAT " RONDOUL "  SAU DE CEL CARE A AVUT O SARCINA PRECISA

         DIN PARTEA CELUI CE A FOST  ALEXANDRU BIRLADEANU, VETERAN AL PCR, MULTUMITA

         CARUIA S-A NASUT  LEGEA 42/1900   LEGE  PRIN CARE, STIMABILE , AI DEVENIT

         EROU IN VIATA AL NEAMULUI ROMANESC ,  NU  ...

CONCLUZIA : VASILE NEGREA, PRIN  CEEA CE A FACUT , TE-A FACUT  DIN ANONIM  EROU.
Memorat
  • scheianul
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 708
  • Nihil Sine Deo
  • Vezi Profilul
Dezvaluiri despre Revolutia Romana din 1989
« Răspunde #8414 : Februarie 18, 2010, 23:14:04 »

VREI UN RASPUNS PE MASURA: CU SCUZELE DE RIGOARE ...

NU AM FOST PUBLICAT IN  M. OF> 226/1992  PENTRU CA NU L-AM PUPAT IN CUR  PE  ION ILIESCU,

ASA CUM AI FACUT  TU , STIMABILE.

DESPRE  VASILE  NEGREA SI CIO-CIO- SAN:

         CE POT SA-TI SPUN IN ACEASTA SEARA ;  DE CARE DINTRE EI ESTI INTERESAT ?

         DE CEL CARE A ORDONAT " RONDOUL "  SAU DE CEL CARE A AVUT O SARCINA PRECISA

         DIN PARTEA CELUI CE A FOST  ALEXANDRU BIRLADEANU, VETERAN AL PCR, MULTUMITA

         CARUIA S-A NASUT  LEGEA 42/1900   LEGE  PRIN CARE, STIMABILE , AI DEVENIT

         EROU IN VIATA AL NEAMULUI ROMANESC ,  NU  ...

CONCLUZIA : VASILE NEGREA, PRIN  CEEA CE A FACUT , TE-A FACUT  DIN ANONIM  EROU.




În 1992 cand dec 226 a aparut, din pacate nu mai eram in tara si nu eram un boschet ambulant de care toata lumea buna si revolutionarii din Ploiesti se fereau. Motivul? Miroseai urat si cauta-i un cur sa-l lingi pentru a devenii revolutionar cu patalama. Un alt nemernic ca si tine, fara scuzele de rigoare, Negrea Vasile a emis Diplome si Certificate F A L S E cu propia lui semnatura. Din pacate atat el cat si tu sunteti niste anonimi si marginali parveniti! Atat pentru astazi! Maine continuarea! Date concrete, nu aberatii schizoide, iti voi oferi! Doresc in continuare raspuns valabil cu eratele si bisurile prin care te-ai autentificat!!!!
Apropos, cu vechimea in campia muncii cum stai in ultimii 20 de ani?

P.S. N-am avut niciodata pretentia ca sunt erou! Sunt un anonim revolutionar real!
Memorat

Pentru cei adevarati si verticali! S-auzim numai bine!
Pagini: 1 ... 559 560 [561] 562 563 ... 647
Schimbă forumul: