Va multumesc, atat in numele meu cat si al celorlalti, sa speram, viitori colegi, pentru mesajele frumoase primite dupa afisarea rezultatelor la examenul prin interviu. Pentru incredere si pentru asteptarile ce, neindoielnic, sunt fundamentate de aceasta incredere.
Imi voi lua permisiunea de a reda aici un fragment dintr-un asemenea mesaj “de suflet”, pe care l-am primit cu bucuria de a fi intalnit, indiferent de imprejurari, oameni precum acela care l-a trimis: “sa nu te schimbi!... si... SA NU TE SCHIMBE!... Ramai ceea ce esti si lupta-te pentru asta!”. Trecand peste faptul ca in cazul oricarui om „este loc” de schimbari in bine, ii multumesc inca o data pentru gandul atat de special.
Ne aflam in cele 48 ore in care, conform legislatiei in vigoare, persoanele nemultumite de rezultate pot depune la institutie contestatii. Dupa eventuala reevaluare a raspunsurilor la interviuri (intrebarile si raspunsurile au fost notate de secretarul comisiei si semnate de catre candidati la incheierea examenului), probabil urmeaza validarea rezultatelor de ANFP. Abia apoi negocierea si semnarea contractelor (din care fac parte integranta fisele posturilor). In fine, dupa aceasta etapa, compartimentul Relatii cu publicul – Petitii va inregistra si va repartiza propunerile si sugestiile dv (facute in scris) nou angajatilor institutiei, spre a vi se putea raspunde in mod oficial.
Cred ca aici s-ar putea incadra si scrisoarea de mai sus – postata, nu?, pe „adresa” „Imaginea Revolutiei din 1989”, reprezentand punctul de vedere al unei asociatii si la care nimeni (nu numai eu, ci nimeni altcineva din institutie) nu poate raspunde fara a solicita si analiza si punctele de vedere ale celorlalte persoane sau institutii implicate (direct ori indirect) si a le confrunta cu cadrul legal. Adica, la documente depuse la compartimentul Relatii cu publicul – Petitii, in asteptare sa fie repartizate sau repartizate deja spre rezolvare altor "vechi" functionari sau specialisti ai institutiei (fapt despre care eu nu am cunostinta).
V-am spus toate acestea ca raspuns la mesaje private in care mi se cere o opinie. Am si o opinie personala, fireste, dar cred ca s-a generat o situatie in care este necesara una oficiala. Pe care insa nu o pot da eu in acest moment (nu stiu daca nu nici mai tarziu, avand in vedere implicatiile si consecintele conflictului transformat, dupa parerea mea, prea usor dintr-unul intre persoane si mici grupuri in unul intre categorii de luptatori si asociatii). Tot numai in nume propriu – eu, care eram in sala la sedinta solemna de anul trecut, la Timisoara, cand s-a discutat, printre altele, si de cetatenia de onoare neacordata revolutionarilor in 24 ani de la Revolutie - trebuie sa va asigur, insa, ca am toata increderea in timisoreni, stiu ca nu vor lasa ca un bulgare de zapada, care si-a gresit tinta si a alunecat pe o panta, sa se rostogoleasca pana cand, jos, va ajunge cat o stanca uriasa si pe ultima suta de metri va produce avalanse.
Dragă Sorina, cred că te-ai rătăcit în “meandrele concretului”, ca să mai şi glumim puţin. Conflictul nu a fost personal, ci chiar între categorii: Luptători versus Luptători Răniţi, Arestaţi şi “decedaţi”. Unii cu revoluţia, alţii cu “revolta”.
Acesta este comunicatul nostru de pe blog:
“Datorită poziţiei noastre exprimată pe Facebook de către preşedintele asociaţiei noastre, doamna Corina Untilă, aceasta a primit ca răspuns din partea domnului Liviu Băcană ameninţări personale şi comentarii licenţioase la adresa răniţilor şi “decedaţilor” în perioada 16-20 decembrie 1989. Domnul Liviu Băcană se află pe lista revoluţionarilor propuşi pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare. Găsiţi aceste comentarii pe pagina de Facebook “Revolutia Romana din 1989″ la postarea domnului Oprea Ioan Beni din data de 24 noiembrie 2014, ora 12:14am: https://www.facebook.com/groups/237617792929557/
Vă rugăm să apreciaţi şi dumneavoastră calitatea şi nivelul “discuţiilor” ce au loc cu noi.”
Punctul de vedere cu privire la acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara pentru revoluţionarii din decembrie 1989 a fost deja postat pe portal.
Îţi multumesc, Corina Untilă