Portalul Revolutiei

VOLUMUL III

 

-       Ordonanţă de interceptare cu titlu provizoriu din 15.12.2006, pag 1-3;

-       Referat din 15.12.2006, de solicitare de confirmare a ordonanţei de interceptare şi prelungirea autorizării interceptării, pag. 4-6;

-       încheiere de şedinţă din 15.12.2006, dată de Judecătoria Braşov în Dosarul nr. 50/2006,

-       Autorizaţie de Interceptare, emisă de Judecătoria Braşov în Dosarul nr. 50/2006, pag. 10;

-       Ordonanţă din 27,12,2006, de autorizare provizorie a înregistrării audio şi/sau video, pag. 11-12;

-       Referat din data de 29.12.2006, de solicitare a confirmării a autorizării cu titlu provizoriu, pag, 13-15;

-       încheierea de şedinţă din 29,12,2006, dată de Judecătoria Braşov în dosarul 51/2006, pag. 16;

-       Adresa de înaintare din 28.12.2006 şî ordonanţă de încetare imediată a interceptării şi înregistrării, pag, 17-19;

-       Ordonanţe de executare a măsurilor de interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice^ 15.12.2006), pag. 20-21;

-       Ordonanţă de executare a măsurilor de transcriere a convorbiriior teiefonice şi a discuţiilor ambientale interceptate şi înregistrate, pag. 22;

-       Proces verbal {18.12.2006 şi 28.12.2006) de efectuare a interceptării şi înregistrării convorbirilor dispuse prin ordonanţă, pag. 23-24;

-       Proces verbal de redare a discuţiilor ambientale, purtată în 15.12.2006, între Maţepiuc Mihai, Tifon Ovidiu şi Maior Lazăr Dorin, pag. 25-61;

-       Proces verbal de redare a discuţiilor ambientale, purtată în 18.12.2006, între Maţepiuc Mihai, Tifon Ovidiu şi Maior Lazăr Dorin, pag, 62-80;

-       Proces verbal de redare a discuţiilor ambientale, purtată în 20.12.2006, între Maţepiuc Mihai, Tition Ovidiu, Maior Lazăr Dorin şi numita X, pag.-81-93;

-       Proces verbal de redare a discuţiilor ambientale, purtată în 27.12,2006, între Maţepiuc Mihai, Tition Ovidiu, Maior Lazăr Dorin şi numita X, pag. 94-104;

-       Proces verbal de redare a discuţiilor ambientale, purtată în 27.12.2006, între Maţepiuc Mihai, Doftoreanu Iulian, Aprofirei Florina, Hermenean Marius şi Văduva Ovidiu pag. 105-120;

-       Proces verbal de redare a discuţiilor ambientale, purtată în 27.12.2006, între Maţepiuc Mihai, Butum Cristi, Aprofirei Florina, Hermenean Marius şi Văduva Ovidiu pag. 120-128;

-       Proces verbaf de redare a discuţiei ambientale, purtată la 27.12.2006, ia sediul SC MAŞTER ADVERTISING SRL, în biroul părţii vătămate Doftoreanu Iulian, pag. 129-135;

-       Proces verbal de ridicare a unui suport magnetic predat de martorul denunţător Maţepiuc Mihai, ce conţine înregistrări de discuţii, sau privind discuţii telefonice purtate anterior formulării plângerii penale, pag. 136;

-       Ordonanţă (18.12.2006) de transcriere a discuţiilor predate de Maţepiuc Mihai, pag. 137;

-       Proces verbal (19.01.2007), de redare a discuţiei telefonice purtate de Maţepiuc Mihai cu Tition Ovidiu, pag, 151-165;

-       Proces verbal (19.01.2007), de redare a discuţiei telefonice purtate de Maţepiuc Mihai cu Tition Ovidiu, pag. 166-167;

-       Proces verbal (19.01.2007), de redare a discuţiei telefonice purtate de Maţepiuc Mihai cu Tition Ovidiu, pag. 168-171;

-       Proces verbal (19.01.2007), de redare a discuţiei telefonice purtate de Maţepiuc Mihai cu Tition Ovidiu, pag. 172-175;

-       Transcrieri convorbiri telefonice purtate de inculpaţii Maior Dorin Lazâr, Tition Ovidiu şi părţile vătămate Maţepiuc Mihai, Doftoreanu Iulian şi Butum Gheorghe Cristi, în perioada 15 -27.12.2006 inclusiv, pag. 376-401;

 

5. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTELOR

Faptele inculpatului MAIOR LAZĂR DORIN care, având calitatea de preşedinte al .........., asupra pârtilor vătămate Maţepiuc Mihai, Doftoreanu Iulian şi Butum Gheorghe Cristi, în scopul dobândirii în mod injust de la părţile vătămate Doftoreanu Iulian şi Butum Gheorghe Cristi a sumei de 2.000.000.RON înscrisă pe 3 file cec, realizează conţinutul constitutiv a 3 (trei) infracţiuni de şantaj, prev. de art. 194 aiin.1 şi 2 din Cpen. cu aplicarea art. 37 lit. a şi b C.pen. şi, în final, art. 33 iit. a din C.pen.

Faptele învinuitei APROFiREI FLORINA care, în perioada lunii decembrie 2006 i-a ajutat pe inculpaţii Maior Lazăr Dorin şi Titîon Ovidiu, prin participarea la discuţiile cu părţile vătămate şi crearea asupra lor a unei stări de presiune prin acordarea de termene ultimative pentru încheierea unor acte juridice, să le constrângă pe părţile vătămate Maţepiuc Mihai, Doftoreanu Iulian şi Butum Gheorghe Cristi, în scopul dobândirii în mod injust de la părţile vătămate Doftoreanu Iulian şi Butum Gheorghe Cristi a sumei de 2.000.000.RON înscrisă pe 3 file cec, realizează conţinutul constitutiv a 3 (trei) infracţiunii de complicitate la şantaj, prev. de art. 26 rap. la art. 194 aiin.1 şi 2 din C.pen., cu aplicarea art. 33 lit a din C.pen.

In privinţa încadrării juridice a infracţiunilor săvârşite de inculpatul Maior Lazăr Dorin, în sensul reţinerii infracţiunii prevăzute de art. 131 din Legea nr.78/2000, precizăm că aceasta constituie, de fapt, o formă agravantă a infracţiunii de şantaj prevăzută de Coduî penal şi acesta se încadrează în prevederile art.1 lit. f) din Legea nr. 78/2000, întrucât deţine o funcţie de conducere într-o asociaţie fără scop lucrativ, în speţă, în mai multe asociaţii de revoluţionari.

Trebuie precizat că legea penală amintită nu condiţionează ca autorul infracţiunii să se fi folosit de funcţia sa de conducere într-o asociaţie în timpul săvârşirii actelor materiale, ci doar să aibă acea calitate pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, prin această prevedere specială agravantă legiuitorul urmărind ca persoanele cu funcţii publice să aibă un comportament corect, indiferent dacă activităţile desfăşurate el privesc relaţiile publice sau de altă natură, inclusiv personale.

Cu toate că ştiau despre funcţiile publice deţinute de inculpatul Maior Lazăr Dorin, în privinţa inculpatului Tition Ovidiu şi a învinuitei Aprofirei Florina nu se va reţine forma agravantă a infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 131 Legea nr. 78/2000 deoarece considerăm că agravanta respectivă face parte din cadrul circumstanţelor personale, care nu se răsfrâng asupra celorlalţi participanţi. Astfel, culpa suplimentară reţinută în sarcina inculpatului Maior Lazăr Dorin datorită calităţii sale de conducător al unei.asociaţii fără scop lucrativ nu poate fi imputată coautorului sau complicelui, care, neavând calitatea respectivă, nu este ţinut de îndatoririle aferente.

6.  CU PRIVIRE LA LATURA CIVILĂ

Fiind audiate, părţile vătămate Maţepiuc Mihai, Doftoreanu Iulian şi Butum Ghoeorghe Cristi au declarat că, deşi în plan moral au fost prejudiciaţi prin activităţile desfăşurate de inculpaţi şi învinuită, nu se constituie părţi civile împotriva acestora în cadrul procesului penal.

7.  CARACTERIZAREA INCULPAŢILOR Şl A ÎNVINUITEI

Inculpatul Maior Lazăr Dorin are 47 ani, este divorţat, un copil minor în întreţinere, stagiul militar satisfăcut, studii superioare şi nu este cunoscut cu antecedente penale.

Apreciem nesincere declaraţiile sale din timpul urmăririi penaie şi total neadecvat comportamentul său din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Codiea unde, la fel ca şi inculpatul Maior Lazăr Dorin, a purtat din camera de detenţie numeroase convorbiri de pe un telefon mobil, încălcând legiie şi regulamentele în vigoare, (Vol. I, file!e328-329).

învinuita Aprofirei Florina are 27 ani, este necăsătorită, fără copii, studii superioare, necunoscută cu antecedente penaie. Apreciem parţial nesincere declaraţiile sale.

7. MĂSURI PREVENTIVE DISPUSE FAŢĂ DE INCULPAŢI ŞI ÎNVINUITĂ

Urmărirea penaiă a fost începută prin rezoluţiile procurorului din data de 27.12.2006, ora 12.00, ora 12.30 şi ora 21,30 şi au fost înregistrate în registru! special sub nr. 12,13 şi 14/2006, iar acţiunea penală a fost pusă în mişcare împotriva inculpaţilor Maior Lazăr Dorin la data de 28,12.2006 pentru săvârşirea a trei infracţiuni prev, de art. 194 alin. 1 şi 2 din C.pen. rap. la art. 131 din Legea nr, 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit a din C.pen., iar împotriva inculpatului Tition Ovidiu la data de 28.12,2006 pentru săvârşirea a trei infracţiuni prev, de art. 194 alin. 1 şi 2 din C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a din C.pen.
 

La data de 28.12.2006 inculpaţii Maior Lazăr Dorin şi Tition Ovidiu au fost reţinuţi pe o durată de 24 ore, iar prin încheierea nr. 142 din data de 28.12.2006 pronunţată în dosarul nr. 11578/197/2006 al Judecătoriei Braşov s-a dispus arestarea lor preventivă pe o durată de 29 de zile pentru săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost începută urmărirea penaiă şi s-a pus în mişcare acţiunea penală, eliberându-se mandatele de arestare preventivă nr. 95 şi 96/29.09.2006.

Măsura preventivă a arestării luate faţă de cei doi inculpaţi urmează să expire la data de 26.01.2007.

Cu ocazia percheziţiei efectuate la data de 12.01.2006 la imobilui din mun. Braşov, str. Republicii nr. 43 au fost identificate două pistoale şi muniţie pentru diferite tipuri de armă şi s-a constatat că acestea aparţin inculpatului Maior Lazăr Dorin. Potrivit raportului de constatare tehnico - ştiinţifică nr. 135518/17.01.2007 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Braşov ambele pistoale sunt arme de autoapărare şi folosesc muniţie cu gaze ( Vol. II, filele 133 - 150), iar potrivit actelor depuse la dosar s-a stabilit că, pentru întreaga muniţie şt unul dintre pistoale, inculpatul deţine permise valabile (Voi. II, filele 118 -135). în cazul celui de-ai doilea pistol, ne înregistrarea acestuia constituie contravenţie, potrivit reglementărilor în vigoare.

De asemenea, cu ocazia aceleiaşi percheziţii, au fost ridicate mai multe documente, descrise în procesele verbale de inventariere, care urmează a fi valorificate într-un nou dosar penal" ca urmare a disjungerii prezentei cauze.

La data de 19.01. 2007, după ce le-au fost aduse la cunoştinţă prevederile art, 19 din OUG nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, cu modificările şi completările ulterioare, inculpaţii Malor^azăr Dorin şi Tition Ovidiu au formulat denunţuri prin care au adus la cunoştinţa organului de urmărire penală săvârşirea unor infracţiuni pentru a beneficia de posibilitatea de reducere la jumătate a pedepsei în prezenta cauză, cercetările urmând a se efectua în cauza disjunsă.

De asemenea, faptele de acordare de credite cu încălcarea normelor de creditare fac obiectul cercetării penale în dosarul penal nr. 1/P/2007 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov.

Având în vedere prevederile art. 20 din Legea nr. 78/2000 privind obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute în respectiva lege, în cauză au fost declanşate procedurile de aplicare a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de inculpaţi şi învinuită, însă se constată că nu ne aflam în nici una dintre situaţiile prevăzute expres de art.163 din Codul penal care impun indisponibilizarea bunurilor, în sensul că, în prezenta cauză, nu s-a produs o pagubă certă şi imediată, nu ne aflăm în situaţiile prev. de art 118 C.pen. privind confiscarea speciaiă şi nici nu s-a apficat o pedeapsa cu amendă a cărei piaţă să se garanteze prin instituirea unei asemenea măsuri.

Pentru considerentele expuse,

în temeiul art.262, pct.1, lit. a şi b C.pr.pen, art. 45 rap. fa art, 38 din C.pr.pen,

DISPUN:

1.   Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor;

-   MAIOR LAZĂR DORIN, fiul fui Lazăr şi Irina, născut la data de 04.03.1960 în loc. Sighişoara, jud. Mureş, cu domiciliul în mun. Braşov, str. Dobrogeanu Gherea nr.76, bl. B8, se. B, ap. 7, divorţat, un copil minor în întreţinere, studii superioare, stagiul militar satisfăcut, necunoscut cu antecedente penale, CNP 1600304080035, pentru săvârşirea a 3 (trei) infracţiuni de şantaj, prev. de art. 194 alin. 1 şi 2 din C.pen., rap. Ia art. 131 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.33 lit. a din C. pen.

-    TITION OVIDIU, fiul lui loan şi Ana, născut la data de 02.111970 în loc. Zărneşti, jud. Braşov, cu domiciliul în orş. Zărneşti, str. Bartolomeu Băiulescu nr,34, divorţat, fără copii minori în întreţinere, studii liceale, stagiul militar satisfăcut, recidivist, CNP 1701102085020, pentru săvârşirea a 3 (trei) infracţiuni de şaniaj, prev. de art. 194 alin. 1 şi 2 din C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. a şi b din C.pen. şi, în final, art. 33 lit. a din C.pen.

 

2.   Punerea în mişcare a acţiunii penale şi Trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei:

-     APROFIREI  FLORINA, fiica Iui Vasile şi Elena, născută în Braşov la data de 08.12.1979 domiciliată In Braşov, jud. Braşov, str. Tâmpei nr. 10 bl. A.9, se. B, ap. 23, necăsătorită, fără copii minori în întreţinere, studii superioare, fără antecedente penale, CNP 2791208080019, pentru săvârşirea a 3 (trei) infracţiuni de complicitate fa şantaj, prev. de art. 26 C.pen. rap. fa art. 194 alin. 1 şi 2 din C.pen., cu aplicarea art. 33 fit. a din C.pen.

Considerăm nesincere declaraţiile sale privitoare la săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost cercetat şi, mai ales, comportamentul său după încarcerarea în Penitenciarul de  Maximă Siguranţă Codlea unde, contrar legilor şi regulamentelor în vigoare, a purtat numeroase convorbiri de pe un telefon mobil. (Voi. I, filele 328-329).                     

Inculpatul a depus la dosar, prin intermediul avocaţilor aleşi, mai multe documente medicale, spre a fi avute în vedere în circumstantiere,   din care rezultă o afecţiune; diagnosticată în anul 2000 şi reconfirmată recent.

Inculpatul Tition Ovidiu are 36 ani, este divorţat, fără copii minori în întreţinere, stagiul militar satisfăcut, studii liceale, recidivist. Din examinarea fişei de cazier judiciar rezultă că acesta se află, atât în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art: 37 lit.B din C.pen. cât şi în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit a din C.pen.

Prin ordonanţa procurorului nr. 49/P/2006 din data de 28.12.2006, faţă de învinuita Aprofirei Florina s-a dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea pe o durată de 30 zile, măsură care urmează să expire la 26.01.2006.

Disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar penal, la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov," pentru verificarea aspectelor cu relevanţă penală ce rezultă din înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiei, precum şi a denunţurilor formulate de inculpaţii Maior Lazăr Dorin şi Tition Ovidiu.

în conformitate cu prevederile ari. 264 C.proc.pen., dosarul se va trimite Judecătoriei Braşov, urmând a fi citati:

INCULPAŢII:

Maior Lazăr Dorin - Penitenciarul de Maximă Siguranţă Codlea

Tition Ovidiu - Penitenciarul de Maximă Siguranţă Codlea

Aprofirei Florina - mun. Braşov, str. Tâmpei nr. 10, bl. A9, se, B, ap.23, jud. Braşov;

 

PĂRŢILE VĂTĂMATE:

Maţepiuc Minai - mun. Braşov, str. Zizinului nr.2, bl. 40, se. C, ap. 30, jud Braşov;

Doftoreanu Iulian - mun. Braşov, str. Zizinului nr. 71, bl.104, se. C, ap. 5, jud. Braşov;

Butum Gheorghe Crlsti - mun. Braşov, str. Matei Corvin nr. 10, jud. Braşov;

 

MARTORII:

Caval Constantin - mun. Braşov, str. Automotoarelor nr.14, sc. A, ap.10;

Văduva Ovidiu - mun. Braşov, str. Iasomiei nr. 3, bl. 23, se. B, ap. 3, jud. Braşov;

Gliga Constantin loan - mun. Braşov, str. Carpaţilor nr, 13, bl. 6, se. A, ap.14;

Vlasie George - mun. Braşov, str. Simeria nr. 2, bl. 4, se. A, ap. 6, jud. Braşov;

Cenuşe Mircea Ion - mun. Braşov, str. Brânduşelor nr.106, bl.87, se. A, ap.3;

lordache Marian Antoniu - mun. Braşov, str. Agrişelor nr. 15, ap. 2, jud. Braşov;

Tîrtălaşi Alecu Călin - corn. Bod, str. Avram lancu nr. 649, jud. Braşov;

Mangâru Măria - mun. Braşov, str. Independenţei nr. 94, bl.336, se, C, ap. 1;

Mangâru Jean - mun. Braşov, str. Independenţei nr. 94, bl.336, se. C, ap, 1;




DATE SUPLIMENTARE

în conformitate cu prevederile art. 3001 din C.pr.pen., soiicităm instanţei de judecată să menţină starea de arest preventiv a inculpaţilor MAIOR LAZĂR DORIN şi TITION OVIDIU, deoarece temeiurile care au stat la baza emiterii mandatelor de arestare preventivă nu s-au schimbat.

De asemenea, soiicităm menţinerea măsurii de a nu părăsi localitatea pentru o perioadă de 30 zile dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 28,12.2006 fată de inculpata Aprofirei Florina, întrucât, după terminarea urmăririi penale, competenţa de a se pronunţa cu privire la această măsură preventivă aparţine instanţei de fond.

Cheltuielile judiciare în sumă de 6.000 lei ocazionate de efectuarea urmăririi penale ( deplasări ale echipelor operative în teritoriu, contravaloarea consumabilelor, suporţilor magnetici, convorbirilor telefonice - fax, etc,) urmează a fi suportate de inculpaţi în solidar, potrivit art. 191-192 C.proc.Pen.

 

Impreună cu rechizitoriul, se înaintează ca mijloace de proba:

 

-       un CD marca Verbatim CD-RW(copie) nr. 0053 din registrul de probe al Serviciului Teritorial Braşov, asigurat cu sigiliul PNA nr. 208, ce conţine imagini şi discuţii de la întâlnirea ambientală din data de 20,12.2006;

-       un CD marca Verbatim CD-RW(copie) nr. 0< Serviciului Teritorial Braşov, asigurat cu sigiliul PNA nr. , ce conţine imagini şi discuţii -la întâlnirea ambientală din data de 15.12.2006 (prima parte);

-       un CD marca Verbatim CD-RW(copie) nr. 0< Serviciului Teritorial Braşov, asigurat cu sigiliul PNA nr. 208, ce conţine imagini şi discuţii de imbientală din data de 15.12.2006 (partea a doua);

-       un CD marca Verbatim CD-RW(copie) nr. 0055 din registrul de probe al Serviciului Teritorial Braşov, asigurat cu sigiliul PNA nr. 208, ce conţine imagini şi discuţii de la întâlnirea ambientală din data de 18.12.2006;un CD marca Verbatim CD-RW(cople) nr. 0057 din registrul de probe al Serviciului Teritorial Braşov, asigurat cu sigiliul PNA.nr. 208, ce conţine discuţii de la întâlnirea ambientală din data de 27,12.2006 de la Restaurantul Millenium;

-       un CD marca Verbatim CD-RW(copie) nr. 0058 din registrul de probe al Serviciului Teritorial Braşov, asigurat cu sigiliul PNA nr. 208, ce conţine imagini şi discuţii de la întâlnirile ambientale din data de 27.12.2006 de la sediul SC MAŞTER ADVERTISING SRL;

-       un CD marca Verbatim CD-RW(copie) nr. 0059 din registrul de probe al Serviciului Teritorial Braşov, asigurat cu sigiliul PNA nr. 208, ce conţine imagini şi discuţii de la întâlnirea ambientală din data de 27.12.2006 de la sediul SC BUTEXIM SRL;

-       un CD marca Verbatim CD-RW(copie) nr. 0060 din registrul de probe al Serviciului Teritorial Braşov, asigurat cu sigiliul PNA nf. 208, ce conţine discuţii telefonice purtate de partea vătămată Maţepiuc Mihai cu inculpaţii Maior Lazăr Dorin şi Tition Ovidiu, înregistrate din proprie iniţiativă de partea vătămată Maţepiuc Mihai;

-       un CD marca Verbatim CD-RW (copie) nr.0061 din registrul de probe al Serviciului teritorial Braşov, asigurat cu sigiiiul PNA nr.208, ce conţine convorbiri telefonice purtate în perioada 15 - 27.12.2006 de inc. Maior Lăzăr Dorin, Tition "©vidiu şi de părţile vătămate Maţepiuc Mihai, Doftoreanu Iulian şi Butum Gheorghe Crlsti; în cursul urmăririi penale, inculpaţii au fost asistaţi de apărători aleşi,

PROCUROR

Sulu Marius

DEPUTATUL LACUSTA - Articol din ZIUA 1 octombrie 2002

Vadim l-a "nasit" deputat pe seful UNORD'89, desi acesta era urmarit de AVAB pentru o gaura de peste un milion de marci germane data la fosta BANCOREX


Deputatul lacusta

Cand a simtit ca se strange latul, Dorin Lazar Maior a vandut ilegal soferului sau firma IAZOO Impex SRL, pe baza careia a luat creditul * Vanzarea s-a facut, desi actiunile erau gajate la banca in schimbul creditului si exista interdictie la vanzare * IAZOO SRL a fost revanduta unui cetatean-fantoma din Ungaria dupa modelul Vadim pentru a scapa de datorii * Printr-o frauda grosolana, utilajele IAZOO SRL, urmarite de AVAB, sechestrate si scoase la licitatie, au fost revandute pe o suma de nimic firmei mamei deputatului Maior * Deputatul a trecut recent de la PRM la PSD, pentru un plus de protectie * Cel care a dezvaluit toate matrapazlacurile lui Maior, soferul sau Eduard Dutu, a fost batut mar
Deputatul Dorin Lazar Maior, presedintele UNORD '89 si al Comisiei Parlamentare pentru aplicarea Legii 42/90, a intrat in Legislativ, la alegerile din 2000, gratie ajutorului oferit de Corneliu Vadim Tudor, caruia cel dintai i-a promis voturile tuturor revolutionarilor. Scandalurile publice in care a fost implicat Maior pana la intrarea in PRM (batai, afaceri dubioase, gauri date BANCOREX) erau de notorietate, insa aceste "amanunte" nu l-au interesat pe "justitiarul" Vadim Tudor, preocupat sa ajunga cu orice pret seful statului.

Abia cand Lazar Maior a plecat din PRM, pentru ca PSD ii oferea perspective mai sigure pentru realizarea scopurilor numai de el stiute, Vadim si-a amintit subit de "ispravile" trecute ale lui Maior, dedicandu-i pagini incriminatorii la rubrica "Vitrina cu monstri".

Maior imun in fata legii

La inceputul acestui an, specialistii desemnati sa recupereze creditul de la IAZOO SRL s-au lovit de imposibilitatea derularii eficace a cercetarilor, intrucat persoana care a luat creditul si a "uitat" sa-l returneze avea imunitate parlamentara.

Iata ce a consemnat la data de 28 martie 2002, printr-o actiune in anulare depusa la Tribunalul Cluj, expertul Ilie Handorean, desemnat de judecatorul sindic, care se ocupa de lichidarea judiciara a SC IAZOO SRL, sa recupereze debitele datorate catre AVAB: "In 1996, societatea IAZOO Impex SRL Brasov (unde asociat majoritar si administrator era Dorin Lazar Maior) a contractat credite in valoare de 1,175 milioane marci germane si 555 milioane lei cu fosta BRCE - BANCOREX, credit din care a cumparat din import mai multe utilaje pentru prelucrarea automata a fotografiilor si a filmelor fotografice, marca Kodak. Creditul a fost acordat cu o destinatie precisa - cumpararea utilajelor. Imprumutatul a depus mai multe garantii imobiliare, iar utilajele au fost depuse in gaj in favoarea bancii finantatoare, cu interdictie de instrainare, pana la data achitarii integrale a creditului si a dobanzilor. (...) Dorin Lazar Maior a semnat efectiv contractele de credit bancar si s-a angajat fata de banca creditoare. In acelasi timp, Dorin Lazar Maior era asociat la SC TRANSILVA Company SRL Brasov, societate care are sediul tot in Brasov, str. Republicii nr. 43, adica la aceeasi adresa cu SC IAZOO SRL, fapt ce trebuie avut in vedere deoarece are importanta majora, fiind dovedita legatura dintre cele doua firme (n.red.-firma apartine in prezent Irinei Maior - mama deputatului). Dorin Lazar Maior a cesionat partile sociale de la IAZOO Impex SRL, iesind astfel din firma, iar dupa mai multe asemenea cesiuni succesive intre diverse persoane, asociat unic si administrator al acestei societati a devenit Lucian Eduard Dutu (n.red. - soferul si angajatul deputatului), adica cel care a initiat si realizat toate actele frauduloase prin intermediul Tribunalului Cluj (...) Eduard Dutu a ascuns executorului judecatoresc faptul ca fata de aceste utilaje era instituit un drept de gaj in favoarea BRCE - BANCOREX si ca era instituita o interdictie de instrainare, astfel incat, in frauda creditorilor, utilajele sa poata fi scoase din patrimoniul societatii (...) La scurt timp dupa finalizarea executarii silite, Eduard Dutu a cesionat toate partile sociale unui cetatean ungar, care insa nu a fost inregistrat ca reprezentant legal al societatii IAZOO la Registrul Comertului si care a parasit imediat tara, astfel incat societatea debitoare nu mai are efectiv nici un organ de conducere. (...) Eduard Dutu lucreaza si in prezent cu Dorin Lazar Maior in grupul de firme pe care acesta din urma le conduce".

Utilajele se intorc tocmai la mama deputatului

Expertul in reorganizari si lichidari a mai evidentiat judecatorilor clujeni si faptul ca in momentul scoaterii la licitatie a laboratoarelor foto ale lui Maior, pentru ca AVAB sa-si recupereze datoria, utilajele au fost vandute fraudulos printr-o abila "inginerie financiara" si la un pret de nimic: "Este o disproportie vadita intre pretul de adjudecare al utilajelor, stabilit arbitrar de executorul judecatoresc la doar 446 milioane de lei, adica exact suma pretinsa de SC WESS Prestige Comserv SRL, fata de valoarea creditului nerestituit actualizat de AVAB la suma de 763.593 de dolari SUA, la care se adauga si alte creante". Reprezentantii firmelor care au adjudecat licitatia, WESS Prestige SRL si BRAVIMPRES SRL Brasov, erau in realitate complici ai deputatului Maior astfel incat, dupa achizitia la un pret de nimic, toate utilajele au fost inchiriate si revandute, tot pe nimica toata, firmei TRANSILVA Company SRL Brasov, unde initial Lazar Maior a fost actionar si administrator, locul sau fiind preluat in prezent de Irina Maior - mama acestuia, in varsta de 71 de ani. O simpla comparare a punctelor de lucru declarate oficial de IAZOO SRL la Registrul Comertului, cu cele care apar azi, tot la Registrul Comertului, in cazul SC TRANSILVA Company SRL, demonstreaza ca laboratoarele foto Kodak nici nu au fost miscate de pe pozitii, ramanand tot timpul in ograda lui Dorin Lazar Maior.

Expertul citat mai sus conchide: "Este evident ca ne aflam in fata unei inginerii financiare prin care s-a reusit scoaterea bunurilor din patrimoniul societatii debitoare si punerea lor la adapost fata de o previzibila urmarire de catre banca finantatoare, acte savarsite, brutal, in frauda acestora".

Maior a scapat de datorie, dar n-a pierdut utilajele

Expertul a solicitat Tribunalului Cluj sa anuleze licitatia frauduloasa care a stat la baza "ingineriei financiare" si sa repuna situatia in starea initiala, astfel incat AVAB sa-si poata recupera datoriile. Mentionam ca pentru a scadea interesul potentialilor cumparatori pentru aceste utilaje executorul judecatoresc care a redactat documentele de publicitate a mentionat faptul ca utilajele ar fi fost vechi, stricate etc., astfel incat nimeni sa nu se arate interesat de licitatie, iar complicii lui Maior sa concureze nestingheriti. Cazul relatat a fost prezentat pe larg, de soferul Eduard Dutu, lui Corneliu Vadim Tudor, prin intermediul deputatului Ilie Merce, imediat dupa intrarea in Parlament a lui Maior. Nu s-a luat insa nici o masura impotriva acestuia, considerandu-se ca un scandal nu e de dorit pentru imaginea PRM. In schimb, la scurt timp, Eduard Dutu a fost rupt cu bataia, intr-o noapte, de "mardeiasi" platiti, omul fiind la un pas de moarte. Actualmente, acesta nu este de gasit, surse avizate afirmand ca ar fi fugit din tara de frica lui Maior. Aceleasi surse afirma ca la nivelul Parchetului Brasov s-a deschis si un dosar penal, care nu poate fi instrumentat din cauza imunitatii pe care Dorin Lazar Maior a dobandit-o gratie ajutorului tovarasesc dat de liderul PRM. Maior se lauda in toate mediile ca va fi viitorul presedinte al Romaniei, post pe care il va ocupa cu ajutorul voturilor revolutionarilor din Parlament, dupa ce legea electorala va fi modificata, iar presedintele se va alege prin votul Parlamentului.


Razvan SAVALIUC

DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE-Serviciul Teritorial Braşov

Dosar penal nr. 49/P/2006





MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA

CURTE DE CASATIE ŞI JUSTITIE

Directia Natională Anticoruptie

Serviciul Teritorial B R A Ş O V

Dosar nr. 49/P/2006







PROCES - VERBAL

Anul 2007, luna ianuarie, ziua 19







Comisar Bucurenciu Sandu-Mihai, ofiţer de politie judiciară În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov.

Având În vedere Autorizaţia nr. 50/2006 emisă de Judecătoria Braşov şi ordonanţa de delegare a procurorului, am procedat la redarea discuţiei ambientale purtată în ziua de 27.12.2006 la sediul SC MASTER ADVERTISING SRL, in biroul părţii vătămate Doftoreanu lulian, cu următorul conţinut:


GLIGA: - Vă salutăm din nou. Faină chestia asta cu japoneza. Chiar de efect. (neinteligibil)



IULIAN DOFTOREANU: - Mai am una. (... ) Ştii unde?



GLIGA: - Hai că găsesc. Dar de curiozitate: asta e chiar pe bune sau sunt nişte înşiruiri, aşa.



VĂDUVA: - Citeşte.



GLIGA:- Da? Serios?
(..... )



GLIGA: - Tu ştii decizia(?) aia cum spune şi În ce condiţii ...e ceva in spatele cecului respectiv?



IULIAN DOFTOREANU: - Nu ştiu, nu avem alte detalii.(?) Nu-i nimic, dar parcă mai contează?



VĂDUVA: - ... să rezolvăm nişte probleme...



GLIGA: - Ce fel de probleme?



VĂDUVA: - Astăzi .... (neinteligibil) e nevoie să facem un termen. De la ora trei, sunt tot la termene. Adică sunt la discuţia societăţii pentru o eventuală inţelegere.



GLIGA: - Societăţii pentru (neinteligibil) de client. Nu....

VĂDUVA: - Nu societatea În ansamblu e societatea in care trăim. Societatea ...

IULIAN DOFTOREANU: - Deci eu am solicitat două chestii. Mari şi late. Trec peste ne....cum sa-i spun? Nerealitatea unei datorii, sau neexistenta unei datorii.

VĂDUVA: - (neinteligibil)

IULIAN DOFTOREANU: - Voi n-aveţi de unde să ştiţi pentru că voi reprezentaţi partea care v-a angajat.

VĂDUVA: - Chiar n-avem (neinteligibil) nu ştiu ce bucătărie a existat intre dumneavoastra si....

IULIAN DOFTOREANU: - Eu am solicitat. ..

GLIGA: - Adresa asta e....

IULIAN DOFTOREANU: - (neinteligibil) Un document care să mă scoată din CIP. Şi o adresă către Parchetul unde au depus plângerea, care să anuleze acea plângere.

VĂDUVA: - Noi la asta ne-am gândit, dacă dumneavoastră aveţi altă idee mai bună, suntem dispuşi să ... sau la ce ne-am gândit noi.

IULIAN DOFTOREANU: - Semnată de OVIDIU VADUVA avocat.

VĂDUVA: - Adică eu.

IULIAN DOFTOREANU: - Plângerea asta de cine e semnată?

VĂDUVA:- (neinteligibil)

GLIGA:· Păi dacă dumnealui îşi asumă convenţional această .... această calitate, răspunde ...

VĂDUVA: - Dacă doriţi, va fi semnată(?) de doamna COVACIU CAMELlA. Dar din moment ce sunt avocat, semnează delegaţia şi toate alea....

IULIAN DOFTOREANU: - Deci eu am solicitat ca hârtia asta să fie semnată de cel care ....

VĂDUVA: - Bun, e in regulă, ăsta e un amănunt minor. Asta consideraţi-o ! rezolvată. Doamna va veni să...

GLIGA: - (neinteligibil) Hai, explicaţi-mi şi mie, eu chiar ... nu vă supăraţi, eu chiar nu ştiu despre ce e vorba, Pe faza asta. Despre ce se vorbeşte aicea? Vă informăm că din investigări, societatea (neinteligibil) girării filei cec către MEDICAL TRUST, a rezultat că respectiva filă cec a fost girată fără a se avea în vedere acordul verbal între conducerile celor două societăti. Care două societăti?

VĂDUVA: - Eventual...

GLIGA: - Cu privire la prelungirea scadenţei.

IULIAN DOFTOREANU: - (neinteligibil) şi MASTER. ....

VĂDUVA: - Eventual o să scriem şi faza asta ...

GLIGA: - Deci să înţeleg că MASTERUL a emis un cec către...

VĂDUVA: - INVEST POLENA.

GLIGA: - INVEST POLENA.

HERMENEANU: - Şi POLENA l-a girat către MEDICAL.

GLIGA: - Şi vezi, Doamne, că s-a prelungit scadenta.

VĂDUVA: - Da.

GLIGA: - Discutăm foarte pe bune, ştim foarte bine ce efecte juridice produce, vacs albina.

VĂDUVA: - Nu nu. putea să producă pentru că ... cum să spun? La o treabă de genul ăsta trebuie să dovedeşti manopera dolozivă ori din moment ce există....

GLIGA: - In momentul in care emiţi un cec, cel puţin literatura spune.... Nu? Că pe toată durata de la momentul emiterii cecului respectiv, până la introducerea lui la plată, tu trebuie sa al disponibil...

VĂDUVA: - Sau daca nu, sa iI retragi.

GLIGA: - Modalităţile ....

HERMENEANU: - 15 zile.

GLIGA: - Depinde, daca e in aceiaşi localitate, ...

HERMENEANU: - Problema e că cecul respectiva fost emis pe blat(?)

GLIGA: - Ce sumă e pe cec?

VĂDUVA: - 5 miliarde.

GLIGA: - 5 miliarde.

VĂDUVA: - Aliniatul cinci.

IULIAN DOFTOREANU:- Hai mă cu apa odată? Te rog mult de tot, adu nişte pahare. Măcar să ... dacă nu bem o bere, măcar o apă să bem.

MIHAI MATEPIUC: - Ideea e următoarea: putem face contractul de 10 miliarde, mă corectezi FLORI, dacă greşesc, in spate, la data emiterii celor două cecuri. Cecul ăla a fost emis de MASTER pentru INVEST, girat către MEDICAL, dar MEDICAL avea o inţelegere cum că prelungeşte termenul, ... Nu? Ceva de genul ăsta .

VĂDUVA: - Deci apare elementul subiectiv.

GLIGA: - Măi OVIDIULE, (neinteligibil)

VĂDUVA: - Subiectiv, subiectiv. Vino tu cu o soluţie, spune-ne nouă o chestie concretă.

GLIGA: - Deci ştii cum e? deci răul a fost făcut, ăstea-s paleative.(?) Deci răul a fost facut in momentul in care s-a dat drumul la plângerea asta penală care am inţeles că are ... adică nu plângerea. Plângerea se bazează pe realitate, cecul respectiv a fost refuzat la plată. Dar in spatele cecului respectiv, există ceva? Sau nu există nimic?

VĂDUVA: - Asta nu sunt in măsură să răspund eu, ci din contabilitate trebuie să rezulte dacă e ceva sau nu.

GLIGA: - IULlAN, există ceva În spatele cecului respectiv (?)sau nu există?

IULIAN DOFTOREANU: - Păi asta, asta, ....

GLIGA: - Stai să vedem cum.... (neinteligibil)

IULIAN DOFTOREANU:- Să punem ceva în spatele cecului, deşi acum văd că e o modificare. În ceea ce am discutat.

GLIGA: - (?) În ce sens e o modificare?
IULIAN DOFTOREANU: - Păi era vorba că facem antecontractul de vânzare cumpărare datat înaintea emiterii filei cec, sau mă rog, depunerii filei cec la bancă, ca să justifice faptul că s-a băgat fila cec, ...

GLIGA: - (?) Era sinucidere curată din partea ta. Adică tu ajungeai să ...

VĂDUVA: - Antecontractul ăsta nu este neapărat legat de chestiunea asta.

HERMENEANU: - (?) Initial a fost că datoria fată de MEDICAL TRUST....

IULIAN DOFTOREANU: - Păi aşa a fost, iar acum vine şi îmi spune, că de fapt, INVEST POLENATRANS, trebuia doar să-mi amâne fila de cec, fără să spună concret că nu-mi datorează bani. Adică că nu-i datorez bani. Şi deci nu-mi spune concret că le datorez bani, În schimb îmi cere încă cecuri de 10 miliarde.

VĂDUVA: - Nu poate să vă spună MEDICAL TRUST printr-un act aşa ceva.

IULIAN DOFTOREANU: - Nu INVEST POLENATRANS.

GLIGA: - Corect. Foarte justă observaţa. (neinteligibil) Un document din care sa-mi spună că de fapt, cecul respectiv a fost completat şi introdus la plata din eroare şi în momentul ăla (neinteligibil) de discuţie.

IULIAN DOFTOREANU: - Că atunci, automat, se va indrepta INVEST POLENATRANS catre mine pentru cinci miliarde, că mă rog, aicea e doar o rescadentare, aşa, şi MEDICAL TRUST pentru 10.

VĂDUVA: - Atunci veniţi cu o propunere cum să facem, că noi (neinteligibil)

GLIGA: - Să recunoască INVEST POLENA că de fapt S.C. (neinteligibil) n-are nici un fel de datorie.. (neinteligibil)

IULIAN DOFTOREANU: - Stai aicea, stai MIOARA aicea.

VĂDUVA: - (?)(neinteligibil) MASTER e în CIP acum.

IULIAN DOFTOREANU: - Da. (neinteligibil).

IULIAN DOFTOREANU: - Deci legal, doar bilete la ordin. Cecul asta, exact cu cecul asta. Nu cu altul.

VĂDUVA: - (neinteligibil) şi cecuri de la cine? (neinteligibil)

GLIGA: - Mă MARIUS, deci eu te înţleg absolut perfect, eu trebuie să-i apăr interesele lui, tu trebuie să aperi interesele clienţilor tăi, deci o chestie absolut normală cu asta ne ocupă. Dacă ne pricepeam la şuruburi, ne ocupam cu şuruburi. OVIDIU, eu sunt absolut de acord. Dar noi pentru ce mama măsii (neinteligibil) Pentru că omul ăsta mie îmi spune că el nu are datorii fată de nimeni, la momentul ăsta este in CIP, cu un cec dat pe ochi frumoşi, ..corect?

VĂDUVA: - Nu şiu că nu şiu. Eu avocat OVIDIU VĂUVA, nu ştiu.

GLIGA: - OK, tu avocat OVIDIU VĂUVA nu ştii. Dar asta îmi spune clientul meu. Da? domnule, eu cecul respectiv l-am dat, forţat fiind, că dacă nu, nu şiu ce o să se intâmple cu banca ROMEXTERA şi că ce denunţuri o să se facă împotriva lui. Omul într-un moment de slăbiciune, mai mare sau mai puţin, a dat cecul respectiv, pe care I-au băgat la plată. Întrebarea firească pe care o pun eu, citind plângerea a'sta penală pe care cineva a făut-o, INVEST POLENA a făut-o impotriva lui, nu se vorbeşe nimic despre o marfă despre un serviciu dat pentru cecul respectiv. Deci hai să ne gândim serios că inşelăciune după părerea mea nu poate fi vorba. În schimb, firma lui este În CIP. Adică este băgata in ... româneşte. Înţelegi? Şi acum, clienţii voştri, clienţii voşri, cine-i MEDICAL TRUST? Dumneavoastră aţi venit odată la mine şi banuiesc că sunteţi in aceiaşi combinaţie.

APROFIREI FLORINA: - Care combinatie?

GLIGA: - Dumneavoastră când v-am cunoscut eu pe dumneavoastră ...

APROFIREI FLORINA: - Da, am venit să ne certăm(?) ...

GLIGA: - Cu MAIOR.....În sfârşit.

APROFIREI FLORINA - Era o chestie total diferită.

GLIGA: - Am inteles.

APROFIREI FLORINA: -N-am(?) nici o combinaţe

GLIGA: - OK deci acum îl punem pe omul ăsta, nu voi, clienţi voştri doresc să îl pună pe domnul DOFTOREANU să semneze un antecontract de vâzare-cumpăare, prin care cumpără.... ce cumpără?

VĂDUVA: - 3000 de metri păraţi.

GLIGA: - 3000 de metri păraţi despre care habar n-are ce comportă ce-i cu ele, şi aşa mai departe. (neinteligibil)

GLIGA: - Domnule DOFTOREANU, dumneavoastră doriţi să cumpăraţi imobilul respectiv?

IULIAN DOFTOREANU: - Ce dracu sa fac cu eI, ma? Discutam pentru (neinteIigibil) Discutam pentru că aş vrea să se termine odată dracu tot circul ăsta şi discutăm pentru că mă gândesc, că, ieşind din CIP şi terminând cu plângeri penale şi cu tot felul de rahaturi, voi reuşi, intr-un termen de...nu o luna, nu doua, nu zece, sa reuşesc prin afacerile care le fac, să ies din rahat. Din tot rahatul ăta! Băuiesc că la un moment dat, MAIOR o să-şi revină şi să-mi zică "bă, IULlCA, tu de fapt nu-mi datorai banii ăştia." Şi când o să pună mâna pe bani şi o să facă afacerea vieţi lui, o să zică "da, IULlCA, i-ai înapoi!"

VĂDUVA: - Doamna.

IULIAN DOFTOREANU: - Dar, dar revin, aicea e vorba de nişte termene foarte scurte care sunt absolut imposibil de respectat. ...

MIHAI MATEPIUC: - GPS!

IULIAN DOFTOREANU: - GPS mă.

MIHAI MATEPIUC: - (?) ÎI ai la tine şi îţi arată unde eşti ....

VĂDUVA: - (?) Cu alte cuvinte, doamna COVACIU o să vă întrebe ... ce să-i spun? Săi spun că SC nu datorează nimic, săi spun că MASTER nu datorează nimic, .. că o să întrebe, bă, ai fost acolo, ai stat(?) ce (neinteligibil) Care-i poziţia?

IULIAN DOFTOREANU: - (neinteligibil) Din CIP, ar trebui ca INVEST POLENA TRANS să spună clar, domne, nu-mi datorează a fost doar un cec de garanţe, nu trebuie să spună ce fel de garanţie şi pentru ce, aşa, asta pentru CIP. Pentru procuror acelaşi lucru trebuie să fie şi că n-a şiut, efectiv a avut cecul in contabilitate, pus acolo şi n-a ştiut. Aş, pentru că noi practic înlocuim acele ... şi neplata acelui cec cu acest contract care e de 10 miliarde, pentru care deja e emisă... ei, au deja o filă de cec, ..

VĂDUVA: - ...noi nu suntem ....

IULIAN DOFTOREANU: - Mă rog! De încă 5 miliarde. Da? O am.

VĂDUVA: - Da.

APROFIREI FLORINA: - E la birou.

O: - E la birou. Aia nu e trecută în antecontractul de vânzare cumpărare. După cum vezi.

VĂDUVA: - Pă tocmai de aia (neinteligibil)

IULIAN DOFTOREANU: - dar nu este normal şi corect, ca in momentul în care vii cu un astfel de contract, ma pui să semnez, odată ar fi fost OK, să-mi spună "domne, uite, eşlonăm, dar nu imediat in ianuarie, gata, imi dai banii." să fie aşa, o chestie suportabilă.

HERMENEANU: - (?) 5 februarie ultima tranşă.

IULIAN DOFTOREANU: - Aşa, şi trebuia să vii şi cu fila cec, să spui: "mă asta ţi-o dau inapoi, dă-mi altele! Da-mi altceva!"

VĂDUVA: - ...remitere.

IULIAN DOFTOREANU: - Păi e o simplă remitere, dar mâine mă trezesc iar cu o filă de cec de 5 miliarde, pe lâgă astea 10. Nu-i normal? Sau e normal?

HERMENEANU: - (?) Pă nu, ziceam că e o simplă remitere şi atunci se inmânează in mentul in care semneaza actele ...

GLIGA: - Deci tu IULlAN, faci ce crezi, dar indiferent, ...

IULIAN DOFTOREANU: - Nu ar trebui ca in actul ăsta să se spună că se anulează fila cec numărul? măcar atâta, nu trebuie să intre in posesia mea.

GLIGA: - Asta e una la mână. Automat, fila ... deci, tu pe româeşte vorbind, pentru ce te angajezi in chestia asta? Ca să ce? Dacă tu nu-ţi doreşti terenul respectiv, tu nu ...

APROFIREI FLORINA: - Pă dacă nu-şi doreşte, nici o problemă!

GLIGA: - Pentru ce te bagi in chestiunea asta? (neinteligibil) Cu ce te au la mană ca să te... ?

IULIAN DOFTOREANU: - Pe mine nu mă au cu nimic la mână.

GLIGA:- Să se ducă in pace, să-şi vadă de treaba lor.

IULIAN DOFTOREANU: - Doar cu presiunea pe care o fac cu gealaţii.

VĂDUVA: - Noi?

IULIAN DOFTOREANU: - Nu, nu vorbesc de voi, vorbesc de firma lui sotul doamnei care imi trimite gealaţii la mine in firmă nu şiu ... băbatu-su! (Neinteligibil)

IULIAN DOFTOREANU: - nevastă-mea ştie să-I pună la punct, tu nu şii să-I pui la punct pe ăsta. Deci imi trimite gealaţii, imi trimite tot felul de chestii, îl ameninţă pe ăsta că face, drege, nu şiu ce, că-i intoarce banca pe dos şi aşa, ...

HERMENEANU: - Ideea este in felul urmăor: el este băgat(?) in chestia asta, ca să iasă din CIP, ...

GLIGA: - Dar nu are cum să iasă

IULIAN DOFTOREANU: - Am cum să ies, dacă suma e nedatorată!

GLIGA: - Să vină POLENA TRANS (neinteligibil) să-mi spună "domnule, nu din eroare, sau in mod fraudulos, sau oricum ... a intrat. Cecul e cec, nu e sumă de garanţie. Nu? că in mod fraudulos a intrat ăsta sn posesia noastră cecul respectiv şi din greşeală(neinteligibil) s-a completat cecul şi s-a introdus la plată atunci ar fi o variantă dar, chestiunea asta nu este de natură să-I scoată pe domnul DOFTOREANU din CIP.

VĂDUVA: - Decât in urma unui. ...

(n.I- În continuare intră procurorul DNA care se prezintă, le cere actele şi sa inchidă telefoanele)


Discuţia s-a purtat in limba română.


Discuţa ambientală redată se află imprimată pe suportul tip CD marca VERBATIM cu nr. 0016 din registrul de probe al Serviciului Teritorial Braşov din cadrul Direcţei Naţonale Anticorupţie.

Pentru care am intocmit prezentul proces-verbal.



OFIŢER DE POLIŢE JUDICIARĂ

Comisar Bucurenciu Sandu Mihai

15.12.2006, ora 19.13, CASTELUL
DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE-Serviciul Teritorial Braşov
Dosar penal nr. 49/P/2006





MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA
CURTE DE CASATIE ŞI JUSTITIE
Direcţia Naţională Anticorupţie
Serviciul Teritorial B R A Ş O V
Dosar nr. 49/P/2006




PROCES - VERBAL
Anul 2007, luna ianuarie, ziua 09


Comisar Negrea Florin, ofiţer de poliţie judiciară in cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov,
Având in vedere Autorizaţia nr. 50/2006 emisă de Judecătoria Braşov şi ordonanţa de delegare a procurorului, am procedat la redarea discuţiei telefonice purtată in ziua de 15.12.2006, ora 19.13 de către MAIOR LAZAR DORIN de la postul telefonic nr. 0722303592 care este contactat de la postul telefonic nr. 0722569513, utilizat de catre STELIAN cu următorul conţinut:

S: - Da.
M.L.D.: - Deci am vorbit cu domnul, i-am spus ca daca este cazul, eu pot sa vin duminica la pranz pana acolo ca nu mor.
S.: Si ce a zis?
M.L.D.: - El a zis ca mai vorbim maine.
S.: - Bine, atunci sa-i dau si eu telefon maine? Sau nu-i mai dau?
M.L.D.: - Pai cum credeti dumneavoastra. Sa nu para ca insistam prea mult. Eu am zis ca-l mai sun si maine la ora asta. Si va mai sun si dupa aceea. Dar astia ziceti ca sigur au gasit client?
S.: - 200%. Au scos cartea funciara.
M.L.D.: - Pe teren?
S.: - Pe palat.
M.L.D.: - Pe teren?
S.: - Pe castel, pe castel.
M.L.D.: - A! Deci nu aia pe care o asteptam pe teren.
S.: - Nu, pe castel in sensul ca sa faca....
M.L.D.: - Castelul nu-l ia nimeni separat la banii aia! Daca l-o lua, nu l-o lua la banii aia. La 10 milioane ei nu vand castelul! Daca-l vand, eu mai dau 100.000 de RON! Fac cinste (?) cui mi-aduce aceasta dovada.
S.: - Cat? 100.000 RON?


Pagina 1 din 2

OFITER DE POLIŢIE JUDICIARĂ
Comisar Negrea Florin

DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE-Serviciul Teritorial Braşov
Dosar penal nr. 49/P/2006


M.L.D.: - Daca ei vand cu 10 milioane castelul.
S.: - Da. Pregatiti banii!
M.L.D.: - Bine, pregatesc banii.
S.: - (n.l.-rade) Nu, asa am inteles.
M.L.D.: - Dar nu, daca-l vand, nu la suma asta, asta-i parerea mea.
S.: - La suma asta il vand.
M.L.D.: - Ei! Nu-l vand. Asta-i parerea mea, pentru ca am vazut proprietati in BUCURESTI...
S.: - Ce?
M.L.D.: - Proprietati in BUCURESTI la sume mai mici.
S.: - Oricum, dati un telefon maine.
M.L.D.: - Daca-l vand, il vand, dati un telefon maine. Ce sa facem? Ca n-avem ce face.
S.: - Ala ce a facut? Ala, LUPULESCU?
M.L.D.: - Pai si ala tot zice ca rezolva, si mosu ala pervers de COSTEL zice ca rezolva, miram-as sa nu fie el acolo la discutiile astea.
S.: - Cine? Pe mosul?
M.L.D.: - Da, COSTEA. Dintosul.
S.: - Da, da. Am inteles ca asta, DORU, are o legatura cu TRUTULESCU.
M.L.D.: - Nu stiu, eu nu m-am interesat (?) niciodata ce legaturi are...
S.: - Bine, vorbim. Dati un telefon maine daca zice asta ca e OK.
M.L.D.: - Eu...mai vorbim si maine.
S.: - Si apoi imi dai si mie un bip daca....
M.L.D.: - Va dau, va dau, daca stiu ceva! Nu stiu cine v-a spus ca va ocolesc. In sfarsit.
S.: - Bine, bine.
M.L.D.: - Bine.
S.: - Sanatate! Sa traiti!



Discuţia s-a purtat in limba română.
Convorbirea telefonică redată se află imprimată pe suportul tip CD marca VERBATIM cu nr.0012 din registrul de probe al Serviciului Teritorial Braşov din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Pentru care am intocmit prezentul proces-verbal.



Pagina 2 din 2

OFITER DE POLIŢIE JUDICIARĂ
Comisar Negrea Florin

Castelul despre care era vorba mai sus:
http://iuliandoftoreanu.blogspot.com/search/label/Castelul%20lui%20MAIOR

Stiati ca?
 
Maior Lazar Dorin a avut 4 luari de cuvant in cei 4 ani de mandat?
 
Stiati ca?
 
Din cele 4 luari de cuvant ale lui Maior Lazar Dorin in calitatea lui de deputat, 2 au fost in scris, iar 1 a fost chiar depunerea juramantului?
 
Stiati ca?
 
Din cele 6 propuneri legislative scrise de altii si semnate si de Maior Lazar Dorin, 2 au fost adoptate iar 4 au fost respinse definitiv?
 
Stiati ca?
 
Gazul (combustibilul) ars de pomana de catre Maior Lazar Dorin in cei 4 ani de deputatie a costat statul roman suma de 210.781.978 lei?
 
Stiati ca?
 
Cheltuiala statului pentru a-l caza pe deputatul Maior Lazar Dorin a fost de 774.889.825 lei?
 
Stiati ca?
 
Diurna incasata de Maior Lazar Dorin pe langa salariul de deputat a fost de 478.327.707 lei?
 
Stiati ca?
 
Statul roman a mai cheltuit suma de 58.582.812 lei pe tehnica de calcul pentru Maior Lazar Dorin, pe care acesta nu a invatat niciodata sa o foloseasca?
 
Stiati ca?
 
Maior Lazar Dorin a cheltuit in sprijinul marilor realizari din activitatea sa parlamentara o suma forfetara de 1.295.886.890 lei?
 

Deputatul lacusta

Cand a simtit ca se strange latul, Dorin Lazar Maior a vandut ilegal soferului sau firma IAZOO Impex SRL, pe baza careia a luat creditul * Vanzarea s-a facut, desi actiunile erau gajate la banca in schimbul creditului si exista interdictie la vanzare * IAZOO SRL a fost revanduta unui cetatean-fantoma din Ungaria dupa modelul Vadim pentru a scapa de datorii * Printr-o frauda grosolana, utilajele IAZOO SRL, urmarite de AVAB, sechestrate si scoase la licitatie, au fost revandute pe o suma de nimic firmei mamei deputatului Maior * Deputatul a trecut recent de la PRM la PSD, pentru un plus de protectie * Cel care a dezvaluit toate matrapazlacurile lui Maior, soferul sau Eduard Dutu, a fost batut mar
Deputatul Dorin Lazar Maior, presedintele UNORD '89 si al Comisiei Parlamentare pentru aplicarea Legii 42/90, a intrat in Legislativ, la alegerile din 2000, gratie ajutorului oferit de Corneliu Vadim Tudor, caruia cel dintai i-a promis voturile tuturor revolutionarilor. Scandalurile publice in care a fost implicat Maior pana la intrarea in PRM (batai, afaceri dubioase, gauri date BANCOREX) erau de notorietate, insa aceste "amanunte" nu l-au interesat pe "justitiarul" Vadim Tudor, preocupat sa ajunga cu orice pret seful statului.

Abia cand Lazar Maior a plecat din PRM, pentru ca PSD ii oferea perspective mai sigure pentru realizarea scopurilor numai de el stiute, Vadim si-a amintit subit de "ispravile" trecute ale lui Maior, dedicandu-i pagini incriminatorii la rubrica "Vitrina cu monstri".

Maior imun in fata legii

La inceputul acestui an, specialistii desemnati sa recupereze creditul de la IAZOO SRL s-au lovit de imposibilitatea derularii eficace a cercetarilor, intrucat persoana care a luat creditul si a "uitat" sa-l returneze avea imunitate parlamentara.

Iata ce a consemnat la data de 28 martie 2002, printr-o actiune in anulare depusa la Tribunalul Cluj, expertul Ilie Handorean, desemnat de judecatorul sindic, care se ocupa de lichidarea judiciara a SC IAZOO SRL, sa recupereze debitele datorate catre AVAB: "In 1996, societatea IAZOO Impex SRL Brasov (unde asociat majoritar si administrator era Dorin Lazar Maior) a contractat credite in valoare de 1,175 milioane marci germane si 555 milioane lei cu fosta BRCE - BANCOREX, credit din care a cumparat din import mai multe utilaje pentru prelucrarea automata a fotografiilor si a filmelor fotografice, marca Kodak. Creditul a fost acordat cu o destinatie precisa - cumpararea utilajelor. Imprumutatul a depus mai multe garantii imobiliare, iar utilajele au fost depuse in gaj in favoarea bancii finantatoare, cu interdictie de instrainare, pana la data achitarii integrale a creditului si a dobanzilor. (...) Dorin Lazar Maior a semnat efectiv contractele de credit bancar si s-a angajat fata de banca creditoare. In acelasi timp, Dorin Lazar Maior era asociat la SC TRANSILVA Company SRL Brasov, societate care are sediul tot in Brasov, str. Republicii nr. 43, adica la aceeasi adresa cu SC IAZOO SRL, fapt ce trebuie avut in vedere deoarece are importanta majora, fiind dovedita legatura dintre cele doua firme (n.red.-firma apartine in prezent Irinei Maior - mama deputatului). Dorin Lazar Maior a cesionat partile sociale de la IAZOO Impex SRL, iesind astfel din firma, iar dupa mai multe asemenea cesiuni succesive intre diverse persoane, asociat unic si administrator al acestei societati a devenit Lucian Eduard Dutu (n.red. - soferul si angajatul deputatului), adica cel care a initiat si realizat toate actele frauduloase prin intermediul Tribunalului Cluj (...) Eduard Dutu a ascuns executorului judecatoresc faptul ca fata de aceste utilaje era instituit un drept de gaj in favoarea BRCE - BANCOREX si ca era instituita o interdictie de instrainare, astfel incat, in frauda creditorilor, utilajele sa poata fi scoase din patrimoniul societatii (...) La scurt timp dupa finalizarea executarii silite, Eduard Dutu a cesionat toate partile sociale unui cetatean ungar, care insa nu a fost inregistrat ca reprezentant legal al societatii IAZOO la Registrul Comertului si care a parasit imediat tara, astfel incat societatea debitoare nu mai are efectiv nici un organ de conducere. (...) Eduard Dutu lucreaza si in prezent cu Dorin Lazar Maior in grupul de firme pe care acesta din urma le conduce".

Utilajele se intorc tocmai la mama deputatului

Expertul in reorganizari si lichidari a mai evidentiat judecatorilor clujeni si faptul ca in momentul scoaterii la licitatie a laboratoarelor foto ale lui Maior, pentru ca AVAB sa-si recupereze datoria, utilajele au fost vandute fraudulos printr-o abila "inginerie financiara" si la un pret de nimic: "Este o disproportie vadita intre pretul de adjudecare al utilajelor, stabilit arbitrar de executorul judecatoresc la doar 446 milioane de lei, adica exact suma pretinsa de SC WESS Prestige Comserv SRL, fata de valoarea creditului nerestituit actualizat de AVAB la suma de 763.593 de dolari SUA, la care se adauga si alte creante". Reprezentantii firmelor care au adjudecat licitatia, WESS Prestige SRL si BRAVIMPRES SRL Brasov, erau in realitate complici ai deputatului Maior astfel incat, dupa achizitia la un pret de nimic, toate utilajele au fost inchiriate si revandute, tot pe nimica toata, firmei TRANSILVA Company SRL Brasov, unde initial Lazar Maior a fost actionar si administrator, locul sau fiind preluat in prezent de Irina Maior - mama acestuia, in varsta de 71 de ani. O simpla comparare a punctelor de lucru declarate oficial de IAZOO SRL la Registrul Comertului, cu cele care apar azi, tot la Registrul Comertului, in cazul SC TRANSILVA Company SRL, demonstreaza ca laboratoarele foto Kodak nici nu au fost miscate de pe pozitii, ramanand tot timpul in ograda lui Dorin Lazar Maior.

Expertul citat mai sus conchide: "Este evident ca ne aflam in fata unei inginerii financiare prin care s-a reusit scoaterea bunurilor din patrimoniul societatii debitoare si punerea lor la adapost fata de o previzibila urmarire de catre banca finantatoare, acte savarsite, brutal, in frauda acestora".

Maior a scapat de datorie, dar n-a pierdut utilajele

Expertul a solicitat Tribunalului Cluj sa anuleze licitatia frauduloasa care a stat la baza "ingineriei financiare" si sa repuna situatia in starea initiala, astfel incat AVAB sa-si poata recupera datoriile. Mentionam ca pentru a scadea interesul potentialilor cumparatori pentru aceste utilaje executorul judecatoresc care a redactat documentele de publicitate a mentionat faptul ca utilajele ar fi fost vechi, stricate etc., astfel incat nimeni sa nu se arate interesat de licitatie, iar complicii lui Maior sa concureze nestingheriti. Cazul relatat a fost prezentat pe larg, de soferul Eduard Dutu, lui Corneliu Vadim Tudor, prin intermediul deputatului Ilie Merce, imediat dupa intrarea in Parlament a lui Maior. Nu s-a luat insa nici o masura impotriva acestuia, considerandu-se ca un scandal nu e de dorit pentru imaginea PRM. In schimb, la scurt timp, Eduard Dutu a fost rupt cu bataia, intr-o noapte, de "mardeiasi" platiti, omul fiind la un pas de moarte. Actualmente, acesta nu este de gasit, surse avizate afirmand ca ar fi fugit din tara de frica lui Maior. Aceleasi surse afirma ca la nivelul Parchetului Brasov s-a deschis si un dosar penal, care nu poate fi instrumentat din cauza imunitatii pe care Dorin Lazar Maior a dobandit-o gratie ajutorului tovarasesc dat de liderul PRM. Maior se lauda in toate mediile ca va fi viitorul presedinte al Romaniei, post pe care il va ocupa cu ajutorul voturilor revolutionarilor din Parlament, dupa ce legea electorala va fi modificata, iar presedintele se va alege prin votul Parlamentului.


Razvan SAVALIUC
Articol din ZIUA 1 octombrie 2002

Spitalul Judeţean Arad şi ''Medical Trust'', în război din cauza datoriilor
   
 Conducerea firmei care asigură alimentaţia bolnavilor internaţi la Spitalul Clinic Judeţean Arad i-a acuzat pe cei de la şefia unităţii medicale că vor să rezilieze contractul de prestări servicii, pentru a-l oferi altei firme, informează corespondentul AMOS News.

Războiul dintre cele două părţi a început după ce conducerea „Medical Trust", firma care furnizează serviciile de bucătărie pentru spital, a anunţat public că va sista furnizarea hranei către bolnavi din cauza datoriilor pe care le are de recuperat. „Spitalul Judeţean are la noi o datorie de 900.000 lei. La această datorie noi putem percepe şi penalizările de întârziere. Şi noi la rândul nostru avem datorii faţă de firmele de la care ne aprovizionăm. Acestea ne-au acţionat în instanţă şi au câştigat procesele. Noi am vrut să ajungem la o înţelegere cu conducerea spitalului, însă nu am reuşit. Le-am dat un ultimatum şi sper să mai recuperăm din datorii", a declarat Dumitru Moraru, director general al SC „Medical Trust".

Acesta a mai spus că, de fiecare dată, când solicită celor de la spital achitarea datorie, la firma pe care o reprezintă sunt demarate o serie de controale. „De fiecare dată când le cer să plătească datoria la Medical Trust apar tot felul de controale şi somaţii. Eu cred că se încearcă eliminarea noastră şi aducerea unei alte firme care să asigure servirea hranei la bolnavi", a mai spus Moraru.

Dar, conducerea Spitalului Clinic Judeţean Arad nu recunoaşte valoarea datoriei făcută public de cei de la „Medical Trust". Directorul unităţii spitaliceşti, Mirandolina Prişcă, a declarat că suma pe care o are de achitat firmei este de doar 300.000 lei. „Acuzaţiile celor de la Medical Trust sunt nişte fantasmagorii. Nu este prima dată când suntem şantajaţi. Ei ar face bine să dea mâncare bună la bolnavi. Dar, pe ei nu-i interesează decât banii", a afirmat Mirandolina Prişcă.

Directorul Spitalului Judeţean a mai spus că se va căuta modalităţi de reziliere a contractului cu firma „Medical Trust". „Noua echipă de conducere a spitalului a găsit acest contrat moştenire de la fosta conducere. Dacă am fi cu plata la zi şi noi am fi mai drastici cu cei de la Medical Trust faţă de serviciile care le prestează. Mă refer la calitatea mâncării servite bolnavilor, la transportul alimentelor, ei suferind la capitolul dotări. Chiar astăzi (miercuri – n.r.) am vorbit cu juriştii pentru a găsi o formulă de reziliere a contractului cu Medical Trust. Noi nu suntem mulţumiţi de serviciile lor", a mai spus directorul Spitalului Judeţean Arad.

În aceste, la Spitalul Judeţean din Arad, Curtea de Conturi a demarat un control, cu această ocazie fiind verificate şi contractele pe care unitatea medicală le-a încheiat cu furnizorii de servicii.
Autor : Paul PREDA
Miercuri, 14 Februarie 2007 - 08:45 PM

AMOS NEWS

 

Greva la bucataria spitalului
Bolnavii de la Judetean, la un pas de a ramane fara mancare
Spitalul Judetean Arad s-a confruntat ieri cu o noua problema delicata, care a dat peste cap parte din activitatea unitatii medicale: angajatii societatii care asigura serviciile de bucatarie (Medical Trust), au intrat in greva, refuzand sa mai prepare mancarea celor internati aici. Motivul e cat de poate de simplu: angajatii firmei nu si-au primit salariile de ... sase luni.
Primii care au protestat au fost angajatii care transporta mancarea in saloanele din spital, conducerea unitatii fiind nevoita, ca atare, sa apeleze la ajutorul infirmierelor si asistentelor medicale (care au transportat si servit bolnavilor micul dejun ).
Ulterior, insa, in greva au intrat si cele 12 bucatarese (care au amenintat cu greva de mai multe zile), acestea refuzand sa mai prepare masa de pranz, in conditiile in care patronii firmei nu au gasit solutia sa plateasca macar o parte din salariile restante.
Directorului Spitalului Judetean, Dana Oprea, susjine ca bolnavii au avut de suferit doar la masa de pranz, care a fost primita cu intarziere, din cauza refuzului bucatareselor de a gati, si si-a manifestat speranta ca societatea care a castigat licitatia pentru bucataria spitalului va remedia problema, inainte ca unitatea sa faca apel la cauzele contractuale.
In spital circula insa zvonuri potrivit carora firma in cauza nu va mai ramane mult pe piata, date fiind datoriile pe care le are catre furnizorii de alimente si fata de salariati.
 
VIRTUAL ARAD, 17 martie 2005

Glasul Aradului - cotidian de informatii, sport, divertisment, publicitate.: La Spitalul Judeţean, Mâncare pe datorie...  de miliarde  La Spitalul Judeţean, Mâncare pe datorie...  de miliarde ================================================================================ Andreea_Dorotovics on 16/02/2008   Situaţia spitalelor din ţară pare a fi mereu aceeaşi: salarii mici pentru personalul medical şi auxiliar, rezerva de medicamente permanent insuficientă, datorii peste datorii şi situaţia pacienţilor care sunt nevoiţi in situaţii de criză, să doarmă câte doi intr-un pat. Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă al judeţului Arad, cu ale sale 805 paturi, nu pare să fie ocolit de aceste probleme. Dacă spitalul se bucură de un rulaj de peste două mii de bolnavi externaţi lunar şi se mândreşte cu achiziţionarea de medicamente lunar in valoare de peste 2 miliarde de lei, datoriile nu au cruţat nici această instituţie.Astfel, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad are o datorie in valoare de peste 10 miliarde de lei vechi la SC. MEDICAL TRUST.SA n.n.  Braşov, cu sediul in Arad, firmă care a câştigat in anul 2003 licitaţia privind pregătirea hranei pacienţilor spitalului. Despre datoria unităţii sanitare, Dumitru Moraru, director zonă Arad al SC.MEDICAL TRUST.SA Braşov, declară: Spitalu lare o datorie de 10-15 miliarde de lei vechi, la care s-ar putea adăuga penalităţile de intârziere la plată care este de 0,06% pe fiecare zi de intârziere. Noi sperăm să se găsească o modalitate de plătire a creanţelor pe anii anteriori.Mâncarea primită este pe gustul pacienţilor, după cum reiese din declaraţiile lui Marin Ihuţ, 36 de ani, internat la secţia de Chirurgie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, care susţine: E bună mâncarea. Primesc trei mese pe zi. Pentru fiecare pacient, alocaţia de hrană este de 5,5 lei/zi, cu precizarea că bolnavii de diabet au alocaţia de hrană de 10.6 lei pe zi, iar pentru copii, 12,5 lei/zi. Dumitru Moraru, mai declară: Cu toate că alocaţia bugetară a rămas la nivelul anului 2007 iar preţurile la unele produse care compun dietele zilnice au crescut de două, trei ori, ne străduim să asigurăm trei mese pe zi la un preţ cuprins intre 5,5 lei la majoritatea bolnavilor (dietă comună), iar la cei cu diabet, TBC, psihiatrie, un nivel mai mare la alocaţie prin atribuirea de gustări la ora 12 şi 16. Este necesară o revizuire din partea Ministerului Sănătăţii a unei alocaţii de hrană corespunzătoare cu creşterea preţurilor pe piaţă şi inflaţia corespunzătoare. Despre aceste datorii acumulate, Mirandolina Prişcă, manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, declară: (SC. MEDICAL TRUST.SA) este o firmă privată cu care Spitalul Judeţean şi-a inceput colaborarea incă din anul 2003. Actuala conducere a moştenit acest contract şi datoriile faţă de firmă. Ne străduim pe parcurs să scădem aceste datorii. Vom plăti eşalonat. Noi dorim să avem o relaţie bună,pentru că doar printr-o relaţie bună putem să asigurăm o alimentaţie corespunzătoare bolnavilor.

E bine ca ati inceput sa postati aceste articole. Mie-mi scapa complet presa din Arad.
As dori sa va intreb daca puteti aprecia cand se va incheia procesul legat de frauda prin Romexterra (nu mai cred ca Romexterra ar fi cea fraudata)?

Grea treaba. Mai ales ca Romexterra nu are nici un interes sa se lamureasca povestea. Ce daca unii s-au infruptat din avutul altora, voluntar sau involuntar, prin intermediul bancii? Atata timp cat in banca nu au prejudiciu si dau bine la bilant, de ce sa se bage?
Pentru ei ar fi foarte simplu sa ia baza de date cu toate operatiunile intre cele cca 100 de firme implicate si sa puna un informatician destept sa faca o situatie din care sa reiasa cati bani au ajuns, la cine si de la cine, si cati au ramas in banca la dobanzi si comisioane.
Eu ma ocup sa fac munca asta dar nu o pot face decat pentru firmele de la care am informatii, adica vreo 10. Pentru restul de 90...Si doar pe ce am eu, fara un soft destept, probabil ca o sa am de lucru un an de zile.
Ce e interesant de stiut, este ca am facut odata un calcul privind costurile creditelor si m-am crucit.

Domnule Doftoreanu spuneti-ne si noua aceea banca chiar era sat fara ciini?Acelui director ar trebui sa ii fie frecata ridichea sau ar trebui sa fie bagat la inchisoare pentru acordarea de credite fara acoperire.Parerea mea.

Ca sa-ti faci o idee privind incasarile bancii din dobanzi, comisioane, speze, pune-ti contabila sa calculeze urmatoarele:
Pentru fiecare credit in parte, ele erau cam de 3% (comision de acordare, comision de analiza, inscriere la arhiva electronica, comision de risc si gestiune, comision de transfer, dobanda, dobanda penalizatoare, etc.). Aparent OK.
Asta daca acei 3% ar fi fost acoperiti din profitul firmei si daca am fi discutat de un credit acordat pe o perioada mai lunga.
Dar daca, asa cum au fost si firmele lui Maior Lazar Dorin in tot anul 2006 nu incasezi nimic de la spitalele din Arad, in conditiile in care numai pentru salarii ai de platit 700-800 milioane pe luna si cateva miliarde bune pentru hrana bolnavilor, pornind in anul 2006 cu cateva zeci de miliarde credite facute pana atunci, atunci se complica treaba.
Pentru ca sistemul de creditare inventat de banca era unul pe termene superscurte. Asta, inseamna ca acei 3% s-au platit intr-un an si de peste 100 de ori la o firma. Iar Maior avea o gramada de firme.
Si neintrand nimic in cont pentru acoperirea comisioanelor, acei 3% se bonifica la urmatorul credit. Adica creditul creste prin inchiderea obligatorie si redeschidere cu 3%.
Si cum toate creditele se acordau de 1,5 miliarde maxim, era nevoie sa se introduca in circuit mereu noi firme. Pentru ca 3% din 1,5 miliarde la 70 de firme la fiecare doua-trei zile inseamna peste 3 miliarde. Asta inseamna inca doua credite de cate 1,5 miliarde.
Si sa-ti dau un exemplu concret, dintr-o declaratie data la DNA de catre unul dintre cei multe zeci de participanti la Caritasul Romexterra:
El spune ca in anul 2006 a accesat un numar de 115 credite atat pe facilitate de cont (acordate pe 30 de zile) cat si pe cecuri remise spre incasare ( acordate intre 1-7 zile). Retine, 115 credite, in conditiile in care respectivul nu era dintre cei disperati, avea venituri din activitatea firmei lui, incasari certe si aducatoare de profit. Cred ca fiecare dintre firmele lui Maior a avut in 2006 mai multe credite decat respectivul declarant.
De curiozitate, am pus suma de 150000 RON, adica un miliard jumate, intr-un tabel excel si i-am adaugat de 115 ori prin bonificare cei 3% costuri la fiecare credit.
Stai jos?
Dupa 115 creditari in circuit, 150000 RON acordati initial de banca, se transforma in nici mai mult nici mai putin decat 4491300,36 RON, adica, aproape 45 de miliarde. Asta inseamna ca daca ai pornit in afacerea cu Romexterra cu un credit, nu ai incasari in decursul unui an, dar trebuie sa faci ceva sa nu intri in CRB sau CIP, la sfarsitul anului inchei prin existenta in acelasi timp a 30 de credite. Si cum o societate comerciala nu putea avea in acelasi timp mai mult de 2 credite de cate 1,5 miliarde, era nevoie ca creditatul sa aduca in sistem inca 14 firme.
Iar profitul bancii dupa un an de promovare si intretinere a unui astfel de circuit este de 4341300,36 RON, adica peste 43 de miliarde.
Nu stiu acuma cine e mai vinovat, banca, care e oricum in castig sau ala care a pus botu'?
Daca vei studia rechizitoriul DNA si inregistrarile discutiilor dintre Maior, Tition, Aprofirei si Matepiuc, vei avea si confirmarea faptului ca Medical Trust nu a prea incasat mai nimic de la spitalele din Arad in 2006. Asta se vede si din ce scrie presa Aradeana.
Asa ca daca mai calculezi si cu ce credite initiale a plecat Maior la inceputul lui 2006, adaugi si cheltuielile lunare de vreo 4-5 miliarde, o sa vezi cu aproximatie unde-s banii din Romexterra.
O sa pun un model de calcul pe blogul lui Maior sa vezi ca nu fabulez.
www.maiorlazardorin.blogspot.com