Main Content:

Pagini: 1 ... 506 507 [508] 509 510

ORDONANTA

Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7605 : Mai 05, 2019, 22:03:57 »

De pe Facebook, www.facebook.com/photo.php?fbid=1700502880229038&set=a.1671980883081238&type=3&theater.

Dorin Teseleanu
22 februarie 2016 ·
Comunicare Decizia CCR nr.864/10.12.2015, DECIZIE INEXISTENTA a CCR la data comunicării la CA București, potrivit art.147 alin.(4) Constituția Romaniei.
Decizia CCR nr.864/2015 este publicată în M.O. nr.180 din 10.03.2016, dar trimisa la Curtea de Apel București sub nr.758/02.02.2016 !!!
Ce spune art.147 alin.(4) din Constituția României ? ? ? ...
Si ce efecte produce Actul Inexistent ? ? ? .....
Dar folosirea lui de către Instituțiile Statului Roman, în scopul de a produce efecte, știind că acest act NU EXISTA ? ? ? .....

Viorel Bulete In ce baza a trimis Augustin Zagrean aceasta asa-zisa decizie a CCR , daca nu era publicata in Monitorul Oficial ? ? ? Inca un abuz ? ? ?
Dorin Teseleanu. Conform art.147 alin.(4) Deciziile CCR se publică în M.O. De la data publicarii, sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Deci, de când este publicata în M.O., adică de când există si are putere de lege NUMAI PENTRU VIITOR, potrivit art.147 alin.(4) Constititia Romaniei, art.2 și art.11 din Legea nr.47/1992 rep., aceasta Decizie nr.864/2015 a CCR ? ? ?




Viorel Bulete Deci CCR promoveaza practici neconstitutionale??? Nu ar trebui sa isi dea demisia in bloc acesti asa-zisi judecatori ? ? ?
Viorel Bulete Merita PENSIILE SPECIALE PE CARE LE CER ? ? ?

Cojocaru Liliana Dacă justiția nu ar fi abuziva , nici tara nu ar fi!
Dacă parlamentarii nu ar ajunge în Parlament pentru huzur , nici tara nu ar fi plina de corupție!
« Ultima modificare: Mai 06, 2019, 12:40:59 de către razvan »
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5208
  • Vezi Profilul
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7606 : Mai 10, 2019, 20:25:09 »

Surpriza zilei! Astăzi, Sorin Vintilă Meșter, fostul secretar de stat (în două mandate, timp în care nu a făcut nimic bun pentru oameni, ci doar și-a rotunjit veniturile personale), s-a trezit cu oglinda pusă în față de către revoluționarii cu care se judecă prin tribunale.
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5208
  • Vezi Profilul
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7607 : Mai 10, 2019, 20:29:01 »



‎Toma Nicolae‎ în LORD 1989 - Loja de Onoare a Revolutionarilor din Decembrie 1989
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10210579513204340&set=pcb.1118380598367469&type=3&theater
2 ore ·

FOSTUL SECRETAR DE STAT MEȘTER LINȘAT DE REVOLUȚIONARI.
Azi 10 mai, la procesul intentat in mod nereal de Meșter, ce are drept scop emiterea unei Sentințe judecătorești favorabile lui, pt a-și acoperi ilegala Decizie 129/2018, prin inducerea in eroare a completului de judecată, relatând o stare de fapt mincinoasa, ca fiind adevarata.
Pe holurile Curtii de apel București, in fata sălii de judecată, fostul Secretar de stat a fost întâmpinat de revoluționari care i-au cerut socoteala referitor la revolutionarii respinși de el in Decizia 129 si care intre timp au decedat.
Fostul secretar de stat a apelat la serviciul jandarmeriei romane pentru a fi scos din mâinile revoluționarilor.




Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5208
  • Vezi Profilul
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7608 : Mai 10, 2019, 20:32:41 »

Îți mai depui încă o dată candidatura ca să reajungi demnitar al statului domnule Meșter? Astăzi ai aflat părerea sinceră a oamenilor despre tine! Ai ajuns un fel de Demi doi!

Memorat
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7609 : Mai 12, 2019, 01:00:12 »

Am aflat cine a ”inventat” acest fel de raspuns.
Memorat
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7610 : Mai 12, 2019, 03:00:04 »

Pe 20 Mai sunt sigur ca va fi prezent!   Cel cu raspunsul!   Octav Bjoza!
Memorat
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7611 : Mai 13, 2019, 20:45:16 »

Parca la acest ministru a fost dirijata solicitarea Secretariatului de stat pentru recunoasterea meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989, cea in care s-a cerut actualizarea indemnizatiilor revolutionarilor. Mai urmareste cineva parcursul, obtinerea unui raspuns (unuia favorabil, desigur)?

Conferinta de presa sustinuta de ministrul Muncii
www.youtube.com/watch?v=ieYpi2SDvuc&feature=youtu.be
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5208
  • Vezi Profilul
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7612 : Mai 16, 2019, 06:38:24 »

PENAL___OUG 95-Dosar 2057/2/2017 CABucuresti
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2148725331910969&set=pcb.2271004126294704&type=3&ifg=1&__tn__=HH-R&eid=ARByiViE1HyZI9jnLz0nhIMaHEL3nDqCo0dWksFHtjQonapdmMavE3QUnTl7TRhcIjxOgRk6yqbWsHj-
14 mai la 13:35

‎Gheorghe Ionescu
...TURDA, AICI ESTE MENȚIONATĂ CLAR ÎN ACEST DOCUMENT CA ORAȘ CU PROTESTE, VICTIME ȘI TULBURĂRI A ORDINII PUBLICE ÎN PERIOADA 16 - 22 DECEMBRIE 1989,...PÂNĂ DUPĂ 25 DECEMBRIE !




Memorat
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7613 : August 06, 2019, 12:24:54 »

Interesant.


www.recentnews.ro/informatie-bomba-ordonanta-nu-poate-fi-abrogata/?fbclid=IwAR1qcMhAIzQ7vA7KfkI5ZtF5TjcdRXSuwLhisjrD9A4X1-JmYZ5wgXu9o2Y
Vineri, 3 februarie 2017

Informație BOMBĂ. Ordonanța NU POATE FI ABROGATĂ!!!



Ordonanța de urgență numărul 13/2017, emisă de Guvernul Grindeanu pe 31 ianuarie 2017, NU POATE FI ABROGATĂ. În ciuda protestelor masive din ultimele patru zile, Guvernul Grindeanu nu are cum să abroge în acest moment, ordonanța prin care se modifică patru articole din codul penal și de procedură penală.

Potrivit legii, o ordonanță emisă de Guvernul României, poate să fie modificată și/sau abrogată, doar după ce aceasta intră în vigoare.
Întrucât ordonanța numărul 13 din 31 ianuarie 2017 intră în vigoare abia pe 11 februarie 2017 la ora 00,00, Guvernul nu o poate abroga și modifica.
Altă veste catastrofală este aceea că dacă intră în vigoare fie și pentru o secundă, ea își produce efecte juridice.
Drept urmare, singura posibilitate legală de a opri efectele ordonanței Grindeanu este ca aceasta să fie declarată neconstituțională de către judecătorii CCR înainte de intrarea ei în vigoare.
Însă, nu se știe dacă Curtea Constituțională decide că Ordonanța Grindeanu este neconstituțională în integralitatea ei sau doar parțial.
Cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României au u decizie foarte grea, întrucât, la presiunea străzii, trebuie să decidă cu privire la contestația depusă vineri de Avocatul Poporului. Dar și asupra contestațiilor depuse de Președintele României, Consiliul Superior al Magistraturii și a Procurorului General al României.
De precizat că în acest moment, ”Abuzul în serviciu” prevăzut la articolul 297 din Codul Penal, a fost declarat ca fiind neconstituțional în luna iulie 2016 de către CCR și întrucât Parlamentul României și Guvernul Cioloș nu au pus articolul 297 în acord cu decizia CCR în decurs de maxim 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei CCR, nu se mai aplică în România.
Conform Art. 31 (3) din Legea 47/1992 privind functionarea Curtii Constitutionale a României: “Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.”
Art. 297 Cod penal și-a încetat efectele la 23 august 2016
Mai exact, nicio persoană care a comis abuz în serviciu, NU MAI ESTE cercetat penal în prezent, întrucât ”abuzul în serviciu” a fost declarat neconstituțional de CCR. Adică în rpezent, pentru că nici Guvernul Cioloș și nici Parlamentul nu au modificat articolul 297, infracțiunea de abuz în serviciu nu mai există în România și drept urmare nimeni nu mai poate fi cercetat penal pentru această faptă.
Prin modificarea articolului 297 de către Guvernul Grindeanu prin intermediul ordonanței 13, abuzul în serviciu este reintrodus în legea penală începând cu 11 februarie 2017, dacă ordonanța va fi declarată constituțională de către CCR.
Memorat
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7614 : August 24, 2019, 20:33:09 »

Dorel Ciobotaru a postat astazi in Fratia BucurestenIor Decembrie 1989 in urma cu 3 ore,
https://www.facebook.com/groups/bucurestenilor/?multi_permalinks=2345721512308002&notif_id=1566657893067375&notif_t=group_activity:


Am rugat pe cineva sa pregătească un proiect de hotărâre de guvern,cu patru puncte importante pentru întreaga mișcare.

1)toți cei care detin certificate pe 42 și brevet plus monitor.preschimbate in 341.valabili restul pa.

2)punerea în plata a tuturor revoluționarilor inclusiv lrfd.

3)rezolvarea problemei cu cass pentru toate categoriile.

4)reactualizarea indemnizații pentru toate categoriile la nivelul lui 2018.juriști stiu de ce este posibilă.

Acest proiect dorim sa fie dezbătut în cadrul acestei adunări și susținut pentru a putea fii pus în aplicare.
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5208
  • Vezi Profilul
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7615 : August 29, 2019, 21:11:05 »

Iată ce a scris domnul Farcas Vasile in seara aceasta pe grupul Blocul Național Revoluționar - Dembrie 1989 România, https://www.facebook.com/groups/305680343115827/permalink/921640181519837:

De o bună bucată de timp, unii dintre revoluționari își descarcă nervii pe diverse grupuri de pe Facebook (majoritatea dintre acestea fiind grupuri publice) contribuind la amplificarea imaginii proaste pe care o au mulți cititori față de revoluție sau revoluționari, deși revoluția (făcută de popor, nu de teroriști sau de alte forțe) a atras cea mai mare publicitate și simpatie de care a beneficiat vreodată România. În această postare voi atenționa pe 2 dintre aceștia, de la care aș fi avut pretenții mult mai mari astfel:

- Viorel Bulete, insulți revoluționarii determinanți numindu-i impostori deși aceștia s-au luptat cu instituțiile de forță ale statului și, probabil, ar fi curioși, cu ce instituții de forță te-ai luptat la Vaslui înainte de fuga dictatorului. Te-aș ruga să analizezi puțin mai atent legea 341 și normele sale metodologice pentru a constata unele prevederi care aruncă în aer toate afirmațiile tale:

Legea 341, Art. 2 - ”În aplicarea prevederilor prezentei legi se vor avea în vedere următoarele principii”............

al. c - ”diferențierea etapelor revoluției”,

al. d - ”stabilirea categoriilor de luptători prin diferențierea angajării și participării la acțiunile desfășurate pentru victoria revoluției”

Norme metodologice, publicate în MO nr. 8/5.01/2007

art. 1-indice 2 - al. 1 - ”În aplicarea prevederilor art. 2 - lit. c din legea nr. 341/2004 cu modificările și completările ulterioare, se va avea în vedere diferențierea etapelor revoluției astfel:

a) 14 -19 decembrie 1989 - revoltă populară la Timișoara

b) 20 -22 decembrie 1989 - Revoluția română, până la plecarea dictatorului din sediul fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român

c) 22 - 25 decembrie 1989 - preluarea puterii și instituirea noilor structuri de conducere.”

Înainte de a ataca Ordonanța 95, trebuie să desființați aceste prevederi dacă sunteți în stare să vă justificați motivul.

Revenind la catalogarea determinanților ca infractori, ar fi bine să-ți revizuiești puțin opiniile citind prevederile art. 9 - al. 6 din Legea 341 care spun că ”în conformitate cu prevederile prezentei legi, titlurile prevăzute la art. 3 - al. 1 se atribuie prin Decret de către președintele României..........., pe baza certificatelor doveditoare preschimbate conform al. 1”.

După cunoștințele mele, doar 1266 de luptători sunt brevetați pe Legea 341 ceea ce înseamnă că ceilalți nu sunt tocmai în regulă și ar trebui să se ocupe de îndreptarea acestui neajuns, ca primă prioritate; nu cumva în încercarea lor de a săpa groapă pentru unii, să cadă în propria groapă.

- Pentru Teșeleanu, am înțeles că ești avocat dar, din afirmațiile pe care le faci în legătură cu situația juridică a Ordonanței 95, înțeleg că scapi din vedere anumite amănunte nepermise printre care și faptul că, potrivit Constituției, Ordonanța 95 a devenit lege în cursul lunii martie 2015.

Art. 115 - al. 5 din Constituție spune că: ”ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunță asupra ordonanței ACEASTA ESTE CONSIDERATĂ ADOPTATĂ ȘI SE TRIMITE CELEILALTE CAMERE CARE DECIDE, DE ASEMENEA, ÎN PROCEDURĂ DE URGENȚĂ”.

Ținând cont de faptul că Ordonanța 95 a fost publicată în Monitorul Oficial în 30 decembrie 2014, în 30 ianuarie 2015 i-a expirat termenul de dezbatere și a fost adoptată prin aprobare tacită. Printr-un calcul sumar, consider că în 7 zile de la data de 30 ianuarie, a ajuns la cealaltă cameră care, la rândul ei, a avut tot 30 de zile pentru adoptare. Termen care nu s-a respectat și ordonanța a devenit lege prin efectul aprobării tacite.

Faptul că prevederile sale nu au fost republicate în Legea 341 prin renumerotare, nu înseamnă că și-au pierdut efectul. Asupra acestui aspect ar trebui să se insiste dar eu consider că, o acțiune de constatare care să aibă și întrebări preliminare adresate Curții Europene de Justiție, s-ar soluționa prin recunoașterea oficială a faptului împlinit, adică Ordonanța este lege.
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5208
  • Vezi Profilul
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7616 : Octombrie 11, 2019, 18:26:54 »



Știm, domnule Ringhilescu, dar nu ne ajută cu nimic, căci nimeni nu mai pare deranjat de asta.
Johannis o încalcă săptamanal, uneori zilnic, dar nu pățește nimic, încît pînă și presa s-a blazat.
Memorat
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7617 : Octombrie 31, 2019, 13:41:27 »


http://lugojeanul.ro/titlul-de-luptator-remarcat-prin-fapte-deosebite-in-revolutie-din-89-pentru-un-fost-sef-al-politiei-lugoj/?fbclid=IwAR3O3ujECnM7NbYqS21IqyyGXnOTlVByIH7K_b4Tq1dEO9woudzpAfKSdgA#.XblOSFyNFww.facebook
Miercuri, 30 octombrie 2019

Titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în Revoluția din ’89 pentru un fost șef al Poliției Lugoj



Claudiu Buciu, liderul PNL Lugoj, a făcut publică o listă cu mai mulți lugojeni care au fost validați anul acesta de către Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, cu titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite – atribuit conform legii celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989. Printre cei de pe lista revoluționarilor validați se află și Dorel Nacu, fostul șef al Poliției din Lugoj.

„La 30 de ani de la Revoluție încă se mai ung revoluționari. Cunosc personal oameni care au participat la Revoluție, au suferit enorm, însă nu au cerut niciodată nimic României ori au fost dați mereu la o parte. Am aflat că în 24 iunie 2019, Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a validat câțiva lugojeni pentru a beneficia de titlul de Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite si consider ca e bine să-i cunoaștem cu toții pe cei cărora autoritățile le acordă acest titlu, pentru a ști cui să-i mulțumim.”, a scris Buciu pe pagina sa de Facebook, unde a postat lista cu numele de mai jos.
1. Coriteac Iosif
„În seara zilei de 20.12.1989 s-a alăturat coloanei de manifestanți împotriva regimului comunist care se îndrepta spre platforma industrială din municipiul Lugoj. Acesta a avut activități de mobilizare a oamenilor pentru alăturare la protestele împotriva regimului comunist şi a ocupat Primăria municipiului Lugoj.
2. Lungu Dumitru
„În data de 20.12.1989 a ocupat Primăria Municipiului Lugoj, apoi a participat la acțiunile de eliberare a revoluționarilor arestați la Miliția Lugoj, ulterior având activități de pază și apărare a obiectivelor importante din oraș.“
3. Cocos Ion
„În perioada 16-18.12.1989 a participat la manifestațiile împotriva regimului comunist din municipiul Timișoara. În data de 20.12.1989 a fost printre primele persoane care s-au adunat în fața Primăria municipiului Lugoj, ulterior după ce aceștia au fost împrăștiași de forțele de miliție, s-a deplasat la întreprinderea ITL Lugoj pentru a mobiliza muncitorii, iar ulterior a avut activități de pază și apărare a obiectivelor importante din oraș.“
4. Hagen Ioan
„În data de 17.12.1989 a participat la manifestările împotriva regimului comunist din municipiul Timișoara fiind în zona Piața 700 când s-a tras asupra manifestanților. Ulterior s-a deplasat la Gara Timișoara unde s-a întâlnit cu mai mulți locuitori din municipiul Lugoj, hotărând să organizeze manifestații anticomuniste și la ei în oraș. La întoarcerea acasă a scris pe digul Timişului sloganuri anticomuniste. În zilele următoare a avut activități de mobilizare a muncitorilor din întreprinderile din municipiul Lugoj participând la manifestațiile din fața Primăriei Lugoj. A participat la acțiunile de eliberare a persoanelor arestate. În dimineața zilei de 22.12.1989 a făcut parte din delegația care s-a deplasat la unitatea militară din municipiul Lugoj pentru a solicita ca armata să treacă de partea manifestanților.“
5. Nacu Dorel
„În decembrie 1989 era încadrat la Miliția municipiului Lugoj, iar începând cu 20.12.1989 s-a alăturat manifestațiilor anticomuniști din municipiul Lugoj. În data de 21.12.1989 a declarat din balconul Primăriei municipiului Lugoj că el alături de unii colegi ai săi din cadrul Miliției Lugoj sunt de partea revoluționarilor. A făcut parte din Frontul Democratic constituit în Primăria Lugoj.“
6. Tepeneag Ioan
„În data de 20.12.1989 a participat activ la manifestațiile anticomuniste din fața Primăriei Municipiului Lugoj. În data de 21.12.1989 a făcut parte dintre manifestanții din fața Miliției Lugoj unde s-a solicitat eliberarea revoluționarilor arestați. Începând cu data de 22.12.1989 a fost responsabilul filtrului de control constituit pe strada Caransebeșului.“
7. Padurean Marius Ionel
„În data de 20.12.1989 a participat activ la manifestațiile anticomuniste din municipiul Lugoj. Începând cu data de 21.12.1989 a făcut parte din grupurile de revoluționari care au apărat obiectivele importante din municipiul Lugoj.“
8. Gaidos Eugenia
„În data de 20.12.1989 s-a alăturat manifestanților care se aflau în fața Primăriei Lugoj. A avut activități de mobilizare a medicilor din municipiul Lugoj pentru a se alătura manifestațiilor anticomuniste. În data de 21.12.1989 a făcut parte dintre manifestanții din fața Miliției Lugoj unde s-a solicitat eliberarea revoluționarilor arestați. A făcut parte din delegația care s-a deplasat la unitatea militară din municipiul Lugoj pentru a solicita ca armata să treacă de partea manifestanților.“
9. Isfanescu Ioan Gigel
„Începând cu data de 19.12.1989 a manifestat pe străzile municipiului Lugoj împotriva regimului comunist încercând să mobilizeze oamenii pe care îi întâlnea să se alăture demersurilor grupului din care făcea parte. În data de 20.12.1989 a condus un grup mare de persoane manifestând împotriva regimului comunist în fața sediului Miliției Lugoj, apoi Gara Lugoj, oprindu-se în fața Primăriei Lugoj. A pătruns în Primăria Lugoj distrugând însemnele comuniste. În data de 22.12.1989 a continuat manifestările anticomuniste în mai multe zone ale municipiului Lugoj. Începând cu data de 22.12.1989 a participat la constituirea barajelor la intrarea în municipiul Lugoj pentru a împiedica forțele antirevoluționare să pătrundă în oraș.“
10. Constantin Vasile
„În data de 20.12.1989 se afla în centrul municipiului Lugoj, unde la un moment dat o persoană necunoscută a împrăștiat manifeste anticomuniste. Împreună cu mai multe persoane, s-a alăturat acestei persoane s-au deplasat în fața sediului Miliției Lugoj, ulterior în fața librăriei Ion Vidu, care a fost spartă participând la distrugerea cărților de sorginte comunistă. A manifestat în fața sediului Miliției Lugoj ripostând cu pietre la focul deschis din sediul Miliției Lugoj, ulterior seara s-a aflat printre primele persoane care au pătruns în sediul Primăriei Lugoj distrugând însemnele comuniste. În zilele următoare a avut activități de pază a obiectivelor importante din oraș.“
11. Tubrea Dorel Ioan
„În data de 20.12.1989 începând cu ora 18 s-a alăturat grupului de oameni care manifestau în zona Unic, ulterior deplasându-se cu aceștia în zona industrială și în fața unității militare de unde s-a deschis focul asupra lor. Seara a manifestat în fața Primăriei municipiului Lugoj, făcând parte dintre persoanele care au pătruns în primărie și au distrus însemnele comuniste. A doua zi a mobilizat colegii de la locul de muncă și a participat la manifestările anticomuniste din oraș şi a urcat în balconul primăriei alături de alți manifestanți.“
Ce beneficii au cei care primesc titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“
Conform legii, intrată în vigoare în 12 iulie 2004, aceștia sunt recompensați, începând cu data respectivă, cu o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut pe economie.
„Beneficiază persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 – numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut pe economie(…).
Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizaţia calculată conform prevederilor art. 4, şi de următoarele drepturi:
a) prioritate în asigurarea unei locuinţe din fondul disponibil de locuinţe sociale, în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut în proprietate o altă locuinţă până la data atribuirii;
b) stabilirea chiriei la nivelul minim prevăzut de lege pentru locuinţele din fondul locativ de stat, dacă dispun de un venit lunar mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;
c) cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitaţie, din fondul de stat, a unui spaţiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafaţă utilă de până la 100 mp, inclusiv în indiviziune, sau concesionarea ori închirierea cu prioritate, fără licitaţie, a unei suprafeţe de teren de până la 100 mp din domeniul public pentru construirea unui spaţiu comercial sau de prestări servicii, cu o clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii;
d) acordarea gratuită de proteze, orteze şi scaune cu rotile pentru invalizii care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, costul integral al acestora fiind suportat de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989;
e) accesul gratuit al copiilor la creşele şi grădiniţele din subordinea administraţiilor locale, precum şi asigurarea gratuită a rechizitelor pentru şcolari, dacă venitul lunar este mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;
f) acordarea unei subvenţii de stat egale cu 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 euro, contractat pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut sau nu deţin o proprietate locativă, precum şi posibilitatea garantării creditelor contractate cu indemnizaţia calculată conform prevederilor prezentei legi;
g) atribuirea, în limita posibilităţilor, în proprietate şi cu clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii, a 10.000 mp de teren în extravilan şi 500 mp de teren în intravilan – acesta din urmă pentru destinaţia de locuinţă, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spaţiu locativ;
h) atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci;
i) accesul gratuit al persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi la art. 4 alin. (1) – cu suportarea cheltuielilor de la bugetul ministerelor respective şi de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate – la tratamente şi medicamente în spitalele, policlinicile, bazele de tratament şi staţiunile balneoclimaterice ale Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor;
j) accesul gratuit la medicamente, prin medicul de familie, costul integral al acestora fiind suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
k) transportul urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi, anual, 12 călătorii gratuite pe calea ferată, la clasa I, dus-întors, cu toate categoriile de trenuri de călători; anual – 12 călătorii gratuite dus-întors până în localitatea reşedinţă de judeţ, cu mijloace de transport în comun, pentru persoanele care domiciliază în mediul rural. În limita celor 12 călătorii gratuite pot călători şi membrii familiei titularului. De aceste gratuităţi beneficiază şi însoţitorul pensionarului de invaliditate de gradul I sau al marelui mutilat;
l) scutirea de la plata taxelor şi impozitelor pentru o locuinţă din proprietate şi terenul aferent acesteia, pentru autoturisme hycomat şi mototriciclu, precum şi scutirea de taxe la importul unui singur autoturism tip hycomat sau atribuirea gratuită, în proprietate, a unui mijloc de transport autonom corespunzător standardelor internaţionale pentru marii mutilaţi şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, care au un grad de invaliditate locomotorie;
m) acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculat conform prevederilor art. 4 alin. (2);
n) pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard, prevăzută de lege;
o) scutirea de la plata taxelor pentru serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, pentru cei cu venituri lunare mai mici decât salariul mediu brut pe economie.
(2) Drepturile acordate conform prezentei legi nu sunt considerate venituri, nu se impozitează şi nu afectează acordarea altor drepturi”
Memorat
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7618 : Noiembrie 12, 2019, 08:50:40 »


DECIZIA nr. 261 din 23 aprilie 2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
EMITENT   CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 909 din 11 noiembrie 2019


Valer Dorneanu          - președinte
Petre Lăzăroiu          - judecător
Daniel Marius Morar     - judecător
Mona-Maria Pivniceru    - judecător
Livia Doina Stanciu     - judecător
Simona-Maya Teodoroiu   - judecător
Varga Attila            - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Stelian Găină și alții în Dosarul nr. 33.327/3/2016 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.296D/2017.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.082D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepția ridicată de Constantin-Valentin Miron și alții în Dosarul nr. 12.026/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.296D/2017 și nr. 1.082D/2018, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.082D/2018 la Dosarul nr. 2.296D/2017, care este primul înregistrat.
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 108 din 8 martie 2018.


CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7. Prin Sentința civilă nr. 2.483 din 6 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 33.327/3/2016, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Stelian Găină și alții în cadrul unei acțiuni având ca obiect pretenții întemeiate pe dispozițiile Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004.
8. Prin Încheierea din 22 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.026/3/2018, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Constantin-Valentin Miron și alții în cadrul unei acțiuni având ca obiect pretenții întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 341/2004.
9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens arată că, în timp ce absolut toate categoriile de personal prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și de asigurări sociale la nivelul lor avut anterior diminuării cu 25% și, respectiv, 15%, beneficiarii Legii nr. 341/2004 au beneficiat doar formal, nefiind luat în considerare algoritmul de calcul prevăzut de art. 4 și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, astfel că diminuarea cu 15% a indemnizației reparatorii a persistat. De asemenea arată că, în timp ce la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor tuturor categoriilor sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este utilizat câștigul salarial mediu brut, în cazul persoanelor aflate în aceeași situație cu autorii excepției, calculul indemnizației reparatorii se face în funcție de ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.
10. Referitor la dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011, arată că „discriminarea operează atât față de celelalte categorii de beneficiari ai Legii nr. 341/2004, răniți, reținuți, urmași, dar în mod deosebit față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, asimilate luptătorilor remarcați, iar în timp ce asupra unora operează neacordarea indemnizației reparatorii, în speță pentru luptătorii remarcați, în cazul celeilalte categorii nu operează operațiunea juridică a neacordării indemnizației, ei fiind încă în plata acesteia“.
11. În continuare, susțin că, drept urmare a diminuării sau a neacordării indemnizației reparatorii, sunt încălcate și prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție, întrucât pentru majoritatea beneficiarilor Legii nr. 341/2004 indemnizația este singura sursă de existență și au fost supuși stresului psihic datorat imposibilității plății împrumuturilor contractate la bănci în baza acestor indemnizații, crescând numărul de suiciduri cauzate de pierderea locuințelor cu care au garantat aceste împrumuturi.
12. Pentru aceleași motive consideră că sunt înfrânte și prevederile constituționale ale art. 47 alin. (2) referitoare la dreptul cetățenilor la măsuri de protecție socială.
13. În sfârșit, susțin că sunt încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, măsura restrângerii exercițiului dreptului la indemnizație reparatorie nefiind proporțională cu situația care a determinat-o.
14. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că măsura suspendării plății indemnizației este justificată de rațiuni de politică bugetară, așa cum se arată în preambulul actului normativ a cărui neconstituționalitate se invocă, iar principiul egalității nu este afectat, întrucât tratamentul legislativ diferit nu privește persoane aparținând aceleiași categorii sociale, aflate în situații identice. De asemenea, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, de exemplu Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015 și Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015. Totodată, invocă și Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.
15. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
16. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.
17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
« Ultima modificare: Noiembrie 14, 2019, 08:34:08 de către razvan »
Memorat
Răspuns: ORDONANTA
« Răspunde #7619 : Noiembrie 12, 2019, 09:27:03 »

CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
18. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Textele de lege criticate au următoarea redactare:
– Art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012: „Prevederile art. 15, 18, 19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“;
– Art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013:


Citat
În anul 2014 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2013 următoarele drepturi:
(...)
l) indemnizațiile prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.

– Art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: „(2) În anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“
20. Curtea reține că dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 și ale art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă solicitarea de reintroducere în plată, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.
21. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 privind nivelul de trai și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
22. Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018, Curtea a analizat critica referitoare la faptul că modul de calcul al indemnizațiilor reparatorii este raportat la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a reținut că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a stabilit -- în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 - că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.
23. De asemenea, în ceea ce privește dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 - potrivit cărora în anul 2013 nu se acordă indemnizațiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 - Curtea a reiterat jurisprudența sa, potrivit căreia dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“.
24. Totodată, prin Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018 Curtea a arătat că nu sunt încălcate nici prevederile art. 16 din Constituție, privind egalitatea în fața legii, reținând că nu există discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 și „celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat“, deoarece aceștia nu se află în situații juridice similare. Curtea, invocând Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017, paragraful 21, a arătat că aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.
25. Tot prin Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018, Curtea a reținut că prevederile art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din Constituție nu au incidență în cauzele având un obiect similar prezentei cauze, întrucât conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu se referă la protecția și apărarea acestor valori constituționale.
26. Referitor la pretinsa încălcare a art. 47 din Constituție, privind nivelul de trai, Curtea a observat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, prin diminuarea unei măsuri de asistență socială - astfel cum califică autorii indemnizația, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente.
27. De asemenea, Curtea a reținut că persoanele încadrate în ipoteza art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 se află într-o situație obiectiv diferită față de celelalte persoane care continuă să beneficieze de indemnizația reparatorie prevăzută de aceeași lege, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor. În acest sens a fost invocată Decizia nr. 721 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, paragraful 15.
28. Invocând cele statuate prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, Curtea, prin Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018, a arătat că prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în ceea ce privește dispozițiile de lege criticate, ce vizează limitarea ori chiar neacordarea, în anul 2012, a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental.
29. Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale.
30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Stelian Găină și alții în Dosarul nr. 33.327/3/2016 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Constantin-Valentin Miron și alții în Dosarul nr. 12.026/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2019.


PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
« Ultima modificare: Noiembrie 14, 2019, 08:37:02 de către razvan »
Memorat
Pagini: 1 ... 506 507 [508] 509 510
Schimbă forumul: