Main Content:

Pagini: [1]

Dupa 30 ani

Dupa 30 ani
« : Octombrie 18, 2017, 14:37:18 »

Comemorare si, totodata, aniversare. La Brasov si in intreaga tara.
Memorat
Răspuns: Dupa 30 ani
« Răspunde #1 : Octombrie 18, 2017, 14:40:50 »

http://newsbv.ro/2017/10/18/nelinistea-unei-multimi-expozitie-impresionanta-piata-sfatului/?utm_source=feedburner&utm_medium=twitter&utm_campaign=Feed%3A+NewsBrasov+%28News+Brasov%29#utm_source=NewsBrasov&utm_medium=Newsbv.ro&utm_campaign=feed

„Neliniștea unei mulțimi”, expoziţie impresionantă în Piaţa Sfatului



Din 20 octombrie 2017, 21 de sculpturi de mari dimensiuni ale artistului Aurel Vlad vor comemora Revolta de la Brașov din anul 1987 în fața Muzeului Județean de Istorie Brașov din Piața Sfatului.

De la ora 14.00, artistul, curatorul proiectului Cosmin Nasui, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov Nicolae Pepene și Irina Hașnaș, expert IICCMER, vor inaugura ansamblul sculptural numit „Neliniștea unei mulțimi”.

Vernisajul face parte și din atelierul „Pledoarie pentru muzee ale comunismului în România” organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Fundația Konrad Adenauer.

La Brașov este comemorată Revolta de la Brașov din anul 1987, o acțiune de protest împotriva politicilor economice și sociale impuse de Nicolae Ceaușescu, când 61 de muncitori de la Întreprinderea de Autocamioane Steagul Roșu au fost arestați. Ansamblul sculptural creat de sculptorul și profesorul Aurel Vlad, „Neliniștea unei mulțimi”, are 21 de personaje, fiecare având 2,9 metri.

Proiectul propune sculpturi monumentale, cu impact puternic și imediat, care să atragă atenția atât publicurilor tinere, care nu au trăit în perioada comunistă, cât și adulților de peste 40 de ani, care au trăit diferitele perioade și aspecte ale dictaturii. Sculpturile sunt create din materiale contemporane și sunt gândite a fi „în mișcare”: prin itinerarea ulterioară și în alte spații, „încărcându-se” simbolic și valoric în contextele diferite ale spațiilor publice.

Proiectul „Monumente în mișcare – Memoria Rezistenței” deschide problematica memoriei istoriei recente a dictaturii comuniste prin crearea și amplasarea de monumente de artă contemporană în orașe unde au existat mișcări de rezistență împotriva comunismului sau spații opresive de detenție: Pitești, Râmnicu Sărat, Brașov, Făgăraș, Oradea.

Lucrările monumentale din cadrul proiectului sunt create de artiștii Bogdan Rața, Cătălin Bădărău și Aurel Vlad, sculptori și cadre didactice la Facultatea de Artă și Design din Timișoara și respectiv la Universitatea Națională de Arte din București. Artiștii au în portofoliu sculpturi monumentale, atât temporare cât și permanente – Rața în Piața Libertății din Timișoara (bronz), Bădărău pe faleza Dunării din Galați (metal) și Vlad la Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului şi Rezistenţei Sighet (bronz).

Memorat
Răspuns: Dupa 30 ani
« Răspunde #2 : Noiembrie 02, 2017, 08:35:22 »

"Brașov 1987, 2 ani prea devreme"
www.facebook.com/events/1470372796371771/?acontext=%7B"ref"%3A"44"%2C"unit_ref"%3A"related_events"%2C"action_history"%3A"[%7B%5C"surface%5C"%3A%5C"permalink%5C"%2C%5C"mechanism%5C"%3A%5C"RHC%5C"%2C%5C"extra_data%5C"%3A[]%7D]"%7D

Pe 15 noiembrie 1987, la Brașov s-a strigat “Jos Ceaușescu” și “Jos comunismul” și mii de muncitori au luat cu asalt sediile partidului comunist (județean și municipal) și le-au devastat într-o explozie de mânie și resentiment. În mediile de informare din țară nu s-a spus nimic despre revolta de la Brașov, al doilea mare oraș al țării la vremea respectivă. S-au șters rapid toate urmele, s-au luat măsuri represive menite să inducă teamă, cazul a fost mușamalizat. Nucleul dur al muncitorilor revoltați a fost spart prin condamnarea lor pentru “huliganism” și deportarea în diverse zone ale țării. 30 de ani mai târziu, puțină lume știe și își amintește de revolta muncitorilor din Brașov.
Joi, 2 noiembrie, jurnalistul Liviu Tofan prezintă documentarul pe care l-a regizat: "Brașov 1987, 2 ani prea devreme". După proiecția filmului, regizorul, un grup de muncitori brașoveni și istoricul Marius Oprea vor răspunde întrebărilor din sală.


« Ultima modificare: Noiembrie 02, 2017, 11:32:15 de către razvan »
Memorat
Răspuns: Dupa 30 ani
« Răspunde #3 : Noiembrie 04, 2017, 22:48:26 »

Mircea Sevaciuc a adăugat 7 fotografii noi.
www.facebook.com/photo.php?fbid=1288914761215001&set=pcb.1288920974547713&type=3&theater
5 ore ·



BRASOVUL – CAPITALA LUPTEI ANTI – COMUNISTE DIN ROMANIA!
“Arătaţi-mi un oraş mai patriotic ca Braşovul” – afirma Mihai Eminescu in 1883 la Centrul Cultural Reduta din Brasov.
IICCMER in parteneriat cu KONRAD ADENAUER STIFSTUNG au fost in zilele de 19 – 22 oct.2017 la Brasov - Pledoarie pentru muzee ale comunismului în România , workshop VI. O actiune apreciata de brasoveni in avan-premiera implinirii a 30 de ani de la protestul anti-comunist din 15 noiembrie 1987 in orasul de sub Tampa.
Brașov, 19 - 22 octombrie 2017
In Sala de conferinta a Hotelului Kolping din Brasov a avut loc sâmbătă, 21 octombrie – prezentarea mai multor proiecte din rețeaua memoriei. Moderator: Irina Hasnaș.
Dl. Nicolae Pepene, manager Muzeul Județean de Istorie Brașov, a prezentat proiectul internațional „Am fost cetățeanul orașului Stalin".
Prezentare "The pavilion of communist persecution in the national historical museum of Albania", dr. Dorian Koci, directorul Muzeului de Istorie din Tirana și partener în proiectul românesc „Am fost cetățeanul orașului Stalin”. Prezentare "Solidarity - genesis, history and remembrance", dr. Łukasz Kamiński, Institute for National Remembrance - Universitatea din Wroklaw Polonia.
L-am intrebat pe dl Łukasz Kamiński: “Cum a fost vazuta de conducerea Sindicatului Solidarnost – revolta anticomunista declansata de muncitorii de la Steagul Rosu Brasov din 15 noiembrie 1987” Raspuns: ” Au salutat si apreciat protestul anticomunist din Romania” Invitata de catre dr. Cosmin Budeancă, expert IICCMER la “Masa rotunda” d-na Etelka Babes a prezentat succint momente, despre “Martiriul” sotului ei Liviu C. Babes!
Eu Mircea Sevaciuc am complectat prin prezentarea traseul lui Liviu Babes din 2 mart.1989 de pe Partia Bradu din Poiana Brasov. Am refacut “drumul lui Liviu Babes spre nemurire”cu ajutorul a trei martori ocularii: Douglas Wallace, Petrica Enache, Ioan Udriste si a personalului de pe – ambulanta. Asistentul medical Romeo Moldovansi soferul Dorel Ananovici. Pe scotianul Doug l-am cautat in Anglia, l-am gasit in Canada si l-am adus in Romania la Brasov cu prilejul comemorarii aniversare a 25 de ani a “Martirului de sub Tampa”
Au participat la evenimentul memorialistic: Dl. Octav Bjoza ,-Presedinte AFDP-Romania, Ilinca Iordache, KAS, Cristina Bordaș, secretar general IICCMER, Cornel Taranu membru CNSAS, Marius Oprea expert IICCMER,Ion Barbu grafician, dr. Dorian Koci Tirana, Michaela Snopková Estonia, Alexandru Postică, Republica Moldova, dr. Florentina Nițu, Universitatea București, dr. Ioan Opriș, Universitatea Valahia Târgoviște, Cristian Zavela, Aurel Bejenariu, Dan Ion, Marius Boieriu, Dan Iacob din partea Asociatiei “15 Noiembrie 1987”
Brasov 04.11.2017 Stima si consideratie
Mircea Sevaciuc
Memorat
Răspuns: Dupa 30 ani
« Răspunde #4 : Noiembrie 04, 2017, 22:50:52 »







Memorat
Răspuns: Dupa 30 ani
« Răspunde #5 : Noiembrie 04, 2017, 22:52:48 »

Memorat
  • remus43de
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7622
  • Vezi Profilul
Răspuns: Dupa 30 ani
« Răspunde #6 : Noiembrie 04, 2017, 23:22:59 »

Frontline Club Bucharest a distribuit postarea publicată de Liviu Avram.
https://www.facebook.com/events/1470372796371771/1479579582117759/?notif_t=admin_plan_mall_activity&notif_id=1509620962407996




Reactii dupa minunatul film de aseara Brasov, 1987. 2 ani prea devreme.


Liviu Avram
Ieri la 01:28 ·
In seara asta, șapte dintre muncitorii care au participat la revolta de la Brașov din 15 noiembrie 1987 au urcat pe scenă, la MȚR, după difuzarea unui excelent documentar despre acele evenimente, regizat de Liviu Tofan.
Sala arhiplină - inclusiv eu - i-a aplaudat vreme de vreo 10 minute și probabil că ar mai fi aplaudat mult timp dacă unul dintre organizatori nu intervenea. Mă uitam la ei, oameni simpli, stânjeniți și copleșiți de atâta atenție care li se acordă.
Și încercam să mi-i închipui nu cum sunt ei acum, bătrâni și onorați de atâția oameni, ci cum erau ei atunci, tineri puțin peste 20 de ani și cocoșați de bătăile cumplite pe care le-au suportat, de loviturile la rinichi profesionist aplicate ca să nu lase urme.
Pe 15 noiembrie anul acesta, toate canalele TVR vor difuza acest documentar. Vă rog să-l urmăriți, este cutremurător, cu atât mai mult cu cât are marele merit că nu are nimic vindicativ în el, nu este o altă țâfnă anticomunistă stridentă.
Dozajul este impecabil, veți găsi acolo și milițieni, și securiști, și pompieri care au participat la represiune, cu vorbele lor - rămâne ca voi să le judecați.
Regizorul Liviu Tofan era, pe 15 noiembrie 1987, sef al secției de știri de la Europa Liberă, postul care a distribuit în lumea întreagă informații despre revoltă.
Orice ziarist ar ucide pentru privilegiul pe care îl are acum Liviu Tofan: să facă azi un film cu eroii anonimi despre ale căror fapte vorbea la microfon acum 30 de ani. Dar pentru că, în pofida aparențelor, sunt un tip pașnic și nu pot ucide pe nimeni, nu-mi rămâne decât să-mi exprim profunda, copleșitoarea invidie profesională față de Liviu Tofan.
Memorat
Pagini: [1]
Schimbă forumul: