Main Content:

Pagini: 1 ... 99 100 [101] 102

DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...

  • remus43de
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7126
  • Vezi Profilul
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1500 : Noiembrie 29, 2016, 21:58:45 »

Ce intalnire, sau sedinta a avut loc astazi la Brasov? Cine ne poate raspunde?
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1501 : Decembrie 01, 2016, 00:25:05 »

Comoara Scheienilor
November 29 at 1:02am - www.facebook.com/comoarascheienilor/photos/pcb.1841678816044419/1841678616044439/?type=3&theater
Braşovenii sunt asteptaţi joi, 1 Decembrie 2016, de la orele 12.00, în Piaţa Unirii (Prund) din Braşov, la festivitatea dedicată Zilei Naţionale a României, organizată de Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, în parteneriat cu Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov si cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov. Evenimentul va debuta cu un serviciu religios dedicat memoriei eroilor neamului, Te Deum, oficiat de către un sobor de preoţi de la parohia Bisericii Sfantul Nicolae din Scheii Braşovului.
Între orele 12.30- 13.00 urmează depunerea de coroane la Monumentul Eroului Necunoscut din Piaţa Unirii. Momentul este cu atat mai important cu cât in acest an s-au implinit 100 de ani de la Batalia Braşovului şi de la prima instaurare a administratiei româneşti in Braşov. Alături de juni, sunt asteptati sa depună coroane reprezentanţi ai autorităţilor locale, instituţiilor publice, asociaţii şi ONG-uri.
In continuare, un ansamblu folcloric coordonat de Adrian Valusescu va oferi publicului un spectacol de muzica specifică Ţării Bârsei şi Ardealului, programat între orele 13.00- 15.30. Spectacolul folcloric va fi deschis in mod traditional, prin jucarea vechii hore a junilor.

Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1502 : Decembrie 19, 2016, 14:02:35 »

Braşov 1989. Armata, revoluţia şi revoluţionarii
Dumitru Lacatusu decembrie 19, 2016



În discursul istoriografic despre rezistenţa în timpul comunismului, Braşovul este recunoscut mai ales pentru revolta muncitorilor din 15 noiembrie 1987. Însă, în acest oraş, în decembrie 1989, au fost ucise 68 de persoane, 150 au fost rănite, iar 55 au fost reţinute ca suspecte de terorism. Ulterior, acestea din urmă au fost eliberate. Cele mai multe dintre victime au fost ucise după 22 decembrie şi după preluarea conducerii judeţului de către armată şi crearea Frontului Salvării Naţionale.

Studiul de faţă propune o analiză a evenimentelor din decembrie 1989, pornind de la documentele întocmite de Secţia Parchetelor Militare, încă din anul 1989 şi mult timp după aceea, şi a celor produse de Comisia senatorială pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989[1].

Braşov: 16 – 21 decembrie 1989.

Documentele consultate indică faptul că, în Braşov, primele informaţii despre situaţia din Timişoara au ajuns în după-amiaza zilei de 16 decembrie 1989, în jurul orelor 17.00 – 18.00. Atunci, comandantul Brigăzii de Vânători de Munte, generalul Ion Florea, a fost chemat la telefon de către ministrul Apărării, generalul colonel Vasile Milea, care  i-a spus că, în Timişoara, au „loc evenimente”, mai precis „o revoltă populară”. L-a atenţionat că „vor trebuie să fie pregătiţi”. Totodată, ministrul Apărării i-a cerut generalului Ion Florea să ia măsuri suplimentare pentru paza cazărmilor şi a principalelor obiective din oraşul Braşov[2]. În aceeaşi zi, orele 20.00, au fost informate şi unităţile Ministerului de Interne din judeţ. Potrivit locotenent colonelului Gheorghe Popeea, comandantul Grupului Judeţean de Pompieri, în timp ce se afla în Biroul şefului Securităţii Braşov, colonelul Bucur, acestuia i-a fost transmis prin telefon ordinul ca la „Braşov să se stăpânească situaţia”. După terminarea conversaţiei telefonice, Popeea a fost întrebat dacă a înţeles ce i s-a comunicat. În urma răspunsului afirmativ, i s-a ordonat să meargă la unitate pentru luarea măsurilor ce se impuneau. Gheorghe Popeea menţiona într-o declaraţie din 23 ianuarie 1990 că măsurile pe care le-a dispus atunci au fost: alarmarea unităţii, chemarea cadrelor la unitate şi „pregătirea tehnicii pentru eventuala intervenţie de restabilire a ordinii publice6]. Răspunsul autorităţilor din Timişoara a fost prompt. Până la 17 decembrie, orele 4.40, dimineaţa, au fost arestaţi 180 de participanţi[7], ca urmare a ordinelor transmise de Nicolae Ceauşescu ministrului de Interne Tudor Postelnicu. Prin aceste ordine s-a solicitat ca, în scopul „dispersării” demonstranţilor, intimidării şi supunerii lor, să se „acţioneze viguros” şi să fie organizată „o demonstraţie de for15] Evenimentele de la Timişoara au fost prezentate soldaţilor ca rezultatul unor manifestări huliganice. Colonelul (r) Ioan Radu, fost ofiţer la UM Predeal, indică într-o declaraţie din 18 noiembrie 2006 cum au decurs aceste prelucrări şi modul în care a fost sfătuit să prezinte situaţia din Timişoara soldaţilor din subordine:

„Mi-au spus ce trebuie să conţină cuvântarea mea în sensul că la Timişoara nu sunt adevăraţi demonstranţi, care îşi cer drepturile, ci sunt nişte huligani, iar în situaţia în care vom fi trimişi într-o misiune să executăm ordinele scrise. În legătură cu uzul de armă le-am precizat că trebuie să respecte prevederile uzului de armă (Regulamentul de gardă şi de garnizoană)19].

Afirmaţiile lui Ilie Ceauşescu sunt reluate şi de către fostul procuror militar Liviu Domşa. Potrivit declaraţiilor sale, la unitatea militară 02565 din Cluj a avut loc, la 20 decembrie 1989, o şedinţă la care au participat Ilie Ceauşescu, generalul locotenent Iulian Topliceanu, comandantul Armatei a IV-a, Ioachim Moga, prim secretar al Comitetului Judeţean de partid Cluj, secretarii de partid, şefii de Stat Major şi comandanţii de la unităţile militare ale Armatei a IV-a. Domşa menţionează că Ilie Ceauşescu s-a aflat la Cluj pentru a se informa asupra modului în care „decurg activităţile, stadiul în cadrul <<alarmei de luptă parţială>> şi pentru a face unele comunicări”, fără a se referi la situaţia din Timişoara.[20]

Întrunirea Consiliului Judeţean al Apărării.

La 18 decembrie 1989, orele 17.00, în Braşov a avut loc o întrunire a Consiliului Judeţean al Apărării pentru a fi comunicate „indicaţiile şi măsurile [care] au fost transmise la Comitetul Politic Executiv în şedinţa din 17.12.1989”. La această şedinţă au participat secretarii organizaţiei PCR Braşov şi comandanţii unităţilor militare din Braşov, precum şi Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR[21]. Şedinţa a fost deschisă de către primul secretar Petre Preoteasa, care i-a informat pe cei prezenţi despre situaţia existentă, ca urmare a evenimentelor de la Timişoara[22]. Acesta le-a cerut comandanţilor militari să întocmească o hartă a municipiului Braşov pe care să fie reprezentate „focarele probabile de revoltă, forţele care intervin pentru blocarea şi dislocarea grupurilor revoltate, variante de acţiune şi de apărare ale sediului comitetului judeţean de partid25].

Existenţa acestui plan de intervenţie reiese şi din declaraţia locotenentului colonel Gheorghe Popeea din 23 ianuarie 1990, participant la şedinţa din 18 decembrie 1989, care menţionează că, după deschiderea întrunirii, primul secretar Petre Preoteasa

„a dat întâi cuvântul la Gl. Zăgoneanu. Acesta a arătat că unităţile din subordinea IJMI [Inspectoratul Judeţean al Ministerului de Interne Braşov] pe baza unui ordin al MI au pregătite planuri speciale [subl. în original] pentru intervenţie la restabilirea ordinii şi liniştii publice şi că sunt pregătite să acţioneze în orice situaţie, în acest sens fiind făcute anterior şi o serie de exerciţii şi aplicaţii în diferite locuri din Braşov. Totodată a arătat că organele MI nu pot face faţă în cazul în care au de înfruntat un număr mare de turbulenţi, că organele MI pot rezolva situaţii în care se confruntă cu un număr de circa 200 – 400 de oameni, în rest fiind necesară intervenţia şi cooperarea cu unităţile MApN şi cu gărzile patriotice, şi în acest sens este necesar să se stabilească precis, amănunţit variante de acţiune şi de intervenţie pentru obiectivele importante din municipiu – cu forţe, aliniamente, loc de dispunere, de aşteptare, timp de alarmare, de adunare, de intrare în dispozitiv şi toate celelalte probleme legate de astfel de situaţii29]. Conform colonelului Gheorghe Popescu, ca acţiuni concrete au fost stabilite:

„prelungirea măsurilor de pază întărită până după revelion; alungarea străinilor din judeţ, indiferent de pagube pe linia Turism; [...] constituirea unui comandament central judeţean şi municipal pentru conducerea tuturor forţelor; unităţile militare să treacă prin centrul oraşului la instrucţie; unitatea de elicoptere să execute zboruri asupra oraşului Braşov; paza fab.[ricii] de pâine, ulei; paza căminelor, cinematografelor şi a sălilor de teatru; organizarea tp. [transportului] în comun corespunzător nevoilor; interzicerea întreruperii energiei electrice, mărirea debitului de gaze; asigurarea încălzirii locuinţelor în mod corespunzător; îmbunătăţirea radicală a aprovizionării populaţiei, aducerea de la Constanţa unei cantităţi de carne; controale riguroase în magazine33].

După terminarea şedinţei a avut loc o întrevedere între Petre Preoteasa, Gheorghe Pană şi Gheorghe Zăgoneanu în biroului fostului secretar al organizaţiei judeţene de partid a PCR. Petre Preoteasa menţionează, într-o declaraţie din 23 februarie 1990 că, în timpul acestei întâlniri, Zăgoneanu a fost întrebat de către Pană Gheorghe „ce alte măsuri suplimentare a mai luat pe linia inspectoratului MI”.  Acesta a răspuns că

„printre altele <<a asigurat şi echipe din unităţile de securitate pentru paza clădirilor din aproprierea comitetului judeţean Braşov al PCR>> şi după câte îmi amintesc a susţinut că urmau să instaleze camere de luat vederi pe aceste clădiri. De asemenea Gl. Zăgoneanu spunea că are asigurat la hotelul Capitol un apartament sau o cameră în care oamenii de ordine ai securităţii aveau acces şi puteau să intervină la nevoie. De asemenea susţinea că şi în clădirea Modarom vor fi instalaţi oameni ai securităţii pentru intervenţie în caz de nevoie36].

Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1503 : Decembrie 19, 2016, 14:18:25 »

-II-


Reacţia braşovenilor. Confruntările cu autorităţile

În acest timp, în care oficialii de partid şi militari ai judeţului Braşov se pregăteau să intervină în forţă în eventualitatea unor „dezordinii”, în oraş locuitorii reacţionau ca urmare a informaţiilor despre situaţia din Timişoara. Reacţiile lor au variat. O parte dintre ele au fost prezentate de către participanţi în declaraţiile date la Parchetul Militar. Astfel, ei menţionează că, anterior zilei de 21 decembrie 1989, au avut loc acţiuni individuale de protest, iar forma cea mai frecventă fiind răspândirea de manifeste.

Cosmin Câmpeanu, originar din Ploieşti, student la o facultate din Braşov, menţionează într-o declaraţie de martor din 12 octombrie 2006 că a aflat despre evenimentele de la Timişoara de la Ciprian Arnauşi şi că l-a ajutat să distribuie manifeste în cutiile poştale ale blocurilor din zona gării Braşov şi cartierul Steagul Roşu, în zile de 18 şi 19 decembrie. Aceste manifeste erau „confecţionate din litere de ziar şi aveau următorul conţinut: <<Români, treziţi-vă!>>, <<Libertate!>>, <<Jos Dictatorul!>>40]. Acţiuni protestatare au avut loc în după-amiaza aceleiaşi zi şi la Steagul Roşu (Autocamioane Braşov), unde muncitorii s-au adunat în curtea întreprinderii, au scandat lozinci anticeauşiste, iar după aceea s-au îndreptat spre centrul oraşului[41].

Cea mai coagulată acţiune de protest din 21 decembrie 1989 a avut loc la Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Ghimbav. În jurul orelor 11.30, muncitorii de la Ghimbav, în urma zvonului că din acest loc urmau să decoleze spre Timişoara mai multe elicoptere, au întrerupt lucrul, au ocupat pista întreprinderii şi au cerut conducerii anularea tuturor zborurilor în acea direcţie[42]. La îndemnul unuia dintre ei, care striga că la Timişoara i-a fost ucis fratele, muncitorii au hotărât să se îndrepte spre Braşov, în semn de solidaritate cu timişorenii, precum şi pentru a protesta în faţa Comitetului Judeţean de Partid. După plecarea spre Braşov, au existat două tentative de oprire a muncitorilor, una la intersecţia dintre Stupini şi Braşov, dar trupele trimise au ajuns după trecerea coloanei[43], iar a doua la barajul Ghimbăşel, situat la primul pod după intersecţia dintre Ghimbav şi Braşov. În această zonă fusese organizat un dispozitiv al Trupelor de Securitate[44], ca parte a măsurilor ordonate de către Inspectoratul Judeţean al Ministerului de Interne pentru a „împiedica afluirea” celor aproximativ 700-800 de muncitori de la ICA Ghimbav spre Braşov.

La 21 decembrie 1989, în jurul orelor 12.00, generalul Zăgoneanu i-a ordonat colonelului Ioan Lupu să se deplaseze cu plutonul antiterorist şi compania de securitate la „reşedinţa companiei securitate-obiective Metrom pentru a interveni la nevoie în scopul restabilirii ordinii la St.[eagul] Roşu”. Şefului de stat major al Trupelor de Securitate, locotenent colonel Nicolae Coceanu, i-a cerut să organizeze un dispozitiv, dintr-o altă companie de securitate şi subunităţi ale miliţiei, în Parcul Tractorul cu scopul de a menţine ordinea în această zonă. Ioan Lupu menţionează, în această declaraţie din 22 ianuarie 1990, că în jurul orelor 12.30, Zăgoneanu i-a „ordonat direct” lui Nicolae Coceanu „ca împreună cu subunitatea din parcul Tractorul să se deplaseze [în direcţia Ghimbav] cu misiunea de a împiedica afluirea unor demonstranţi de la ICA Ghimbav către Braşov”. Tot ca urmare a plecării muncitorilor din întreprinderile Tractorul şi Steagul Roşu către centrul oraşului a fost constituit un dispozitiv de blocare format din soldaţi de la Trupele de Securitate, Şcoala de ofiţeri şi Unitatea de Vânători de Munte în jurul comitetului judeţean de partid[45].

De asemenea, locotenent colonel Staicu, comandantul Miliţiei, i-a ordonat maiorului Ioan Brebenel, şeful plutonului pentru restabilirea ordinii publice, să se deplaseze cu întreg efectivul în zona magazinului Universal din Braşov[46]. În aceeaşi zi, orele 15.30-16.00, generalul Ion Florea a ordonat trimiterea în dispozitivul din zona Comitetului Judeţean de Partid a 500 de militari de la unităţile Predeal, Ghimbav şi Halchiu, unităţi care făceau parte din Brigada de Vânători de Munte condusă de Florea[47].

La apariţia muncitorilor de la Ghimbav la barajul Ghimbăşel, orele 14.30, soldaţii din dispozitivul condus de Nicolae Coceanu au deschis focul în plan vertical, trăgând 3 focuri de avertisment, ceea ce a avut ca rezultat retragerea din coloană a unora dintre muncitori. Cei care au rămas au forţat spargerea dispozitivului, deşi locotenent colonel Nicolae Coceanu i-a atenţionat că avea ordin să deschidă focul împotriva lor, dacă nu se întorceau la întreprindere. În urma refuzului acestora, ofiţerul susţine că a ordonat soldaţilor ridicarea barajului şi plecarea spre Braşov[48]. Acest episod este relatat şi în Raportul privind rezultatele verificărilor efectuate în legătură cu implicarea fostelor trupe de securitate în evenimentele din decembrie 1989. Potrivit acestui raport, cele trei focuri de avertisment au fost executate la 21 decembrie 1989, în jurul orelor 14:30, sub presiunea manifestanţilor”, iar „în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii acestora, subunităţile au ridicat barajul şi au permis acestora afluirea către centrul municipiului Braşov52].

Generalul Ion Florea menţionează în Declaraţia din 24 octombrie 2007 că au existat două planuri de apărare a sediului judeţean de partid, elaborate de către el şi generalul Gheorghe Zăgoneanu. Primul prevedea apărarea acestuia fără ca soldaţii să tragă în populaţie, iar al doilea a fost conceput ca un plan de intervenţie directă împotriva protestatarilor din faţa comitetului de partid, în cazul în care se „impunea o asemenea măsur57] şi de la ICA Ghimbav[58] s-au îndreptat spre centrul Braşovului. Unele dintre lozincile scandate de către protestatari în timpul deplasării către sediul judeţean al Partidului Comunist, după cum susţin aceştia după 1989, au fost „Ceauşescu e un bou, nu apucă Anul Nou; dac-o face pe nebunul, nu apucă nici Crăciunul”, „Armata e cu noi62].

Însă, această confruntare dintre militari şi civili, ce se prefigura, nu a mai avut loc. Un posibil motiv: fuga lui Ceauşescu. Documentele consultate arată că aspectele cele mai semnificative ale datei de 22 decembrie, care au determinat cursul ulterior al evenimentelor din Braşov, sunt: retragerea militarilor din dispozitivul de apărare din jurul organizaţiei judeţene de partid, constituit încă din zilele anterioare, ocuparea sediului de partid şi a Securităţii de către manifestanţi, ordinele transmise prin TO (tehnică operativă) unităţilor militare şi de securitate[63], înarmarea civililor şi deschiderea focului în Braşov, în cursul nopţii de 22/23 decembrie 1989.

Ordinul de retragere din dispozitiv a soldaţilor din cadrul Brigăzii de Vânători de Munte a fost dat de către generalul Ion Florea, după anunţul fugii lui Nicolae Ceauşescu. În urma ordinului, militarii MApN aflaţi în apropierea organizaţiei judeţene de partid s-au retras la comandamentul Brigăzii de Vânători de Munte[64]. La scurt timp după retragerea lor, protestatarii din primele rânduri au pătruns în clădire, fără să întâmpine rezistenţă din partea soldaţilor din Trupele de Securitate şi a civililor din Gărzile Patriotice care se mai aflau în dispozitiv. Manifestanţii au distrus materiale de propagandă din clădire, au ars tablourile şi cărţile lui Nicolae Ceauşescu[65]. De aici, o parte dintre ei au mers la sediul Securităţii, în special cei care intraseră în contact cu Securitatea locală şi care fuseseră anchetaţi în anii precedenţi pentru diferite infracţiuni contra securităţii statului. Referitor la intrarea civililor în sediul Securităţii, unul dintre participanţi declara:

„În data de 22.12.1989 după anunţul că soţii Ceauşescu au fugit, la scurt timp m-am întâlnit în rândul mulţimii cu câţiva cunoscuţi care avuseseră probleme anterior cu Securitatea printre care Aranusi Ciprian, am plecat la sediul Securităţii. Noi am mers în acel loc în principal pentru a căuta anumiţi anchetatori care îi cercetaseră anterior pe unii dintre cei din grup, dar şi pe mine care în 1988 fusesem anchetat pentru că în sala de clasă i-am desenat mustaţă gen <<Hitler>> lui N. Ceauşescu şi zvastica pe obraz. În curte am întâlnit un grup de miliţieni dintre care îi cunoşteam pe Dobronel pe care i-am dezarmat de pistoale şi i-am introdus în sala de şedinţe. Armamentul şi pe cei 7-8 miliţieni au fost predaţi Comitetului de revoluţionari conduşi de Sarmasi care se întâlniseră în sediul Securităţii. Tot în sediu l-am găsit pe un maior pe nume Kramer care era îmbrăcat în civil şi se dădea drept angajat civil. Acesta a fost recunoscut de Aranusi Ciprian. A fost agresat de revoluţionari şi predat lui Sarmasi şi Firoiu. Eu am revenit la Comitetul Judeţean al PCR. Am reuşit să intru în clădire, la parter şi am aflat ca sosise în sediul Gen. Florea care coordona toată activitatea69]. Unul dinte protestatarii aflaţi în faţa Securităţii menţionează într-o declaraţie din 5 octombrie 2007 că generalul Ion Florea a ţinut un discurs, în jurul orelor 16.00, spunându-le că situaţia este sub control, iar „cadrele de securitate au fost reţinute72]. Referitor la preluarea conducerii de către generalul Florea Ion, fostul prim secretar Petre Preoteasa menţionează în Declaraţia de 10 noiembrie 2008 că „în data de 22.12.1989 în jurul orelor 17:00 la televizor l-am văzut pe Generalul Militaru care afirmase următoarele. Braşov, Generalul Florea preiei comanda, Dolj, Generalul Roşu preiei comandaşi de] a nu permite accesul persoanelor înarmate în parcul din faţa clădirii fostului CJP[76].

Deschiderea focului în Braşov s-a realizat în noaptea de 22/23 decembrie 1989, după ce Armata a preluat controlul oraşului şi a trecut de partea recentului Front al Salvării Naţionale. Ofiţerii implicaţi aveau să reproducă în declaraţiile date în timpul audierilor ce le-au fost luate de Parchetul Militar cadrul general al deschiderii focului împotriva civililor. Principalele cauze indicate de aceştia sunt: înarmarea civililor în noaptea de 22/23 decembrie 1989, lipsa de cooperare între diferitele unităţi şi subunităţi amplasate în dispozitivul de apărare din zona centrală a oraşului în urma anunţului pe postul naţional de televiziune că la Braşov revoluţia este în pericol, fiind atacată de către terorişti, chemarea locuitorilor de a o apăra. Totodată, distribuirea armamentului s-a realizat numai în baza unui act de identitate sau legitimaţie de serviciu, fără a exista o evidenţă clară a armelor distribuite.

Conform plutonierului Ion Vâlcu, ordinul de distribuire a armamentului l-a primit în noaptea de 22/23 decembrie 1989 de la locotenent colonel Opran, şeful cazărmii din Bartolomeu[77]. În Sinteza Parchetului Militar din 1994 se precizează că primul foc din oraşul Braşov a fost tras la 23 decembrie 1989, orele 2,30, asupra unor tineri care transportau o „bancă din parcul <<9 Mai>> spre Palatul Telefoanelor pentru a o întrebuinţa la amenajarea unei baricade pe str. Mihail Sadoveanu79].

Potrivit sergentului Alexandru Valentin, după tragerea primului foc, toţi soldaţii aflaţi într-un bloc în construcţie, situat între sediul judeţean de partid şi restaurantul Cina, au deschis focul în direcţia Modarom, deoarece „se spunea că acolo ar fi nişte <<terorişti>>, am deschis şi noi foc în aceea clădir
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1504 : Decembrie 28, 2016, 12:06:50 »

http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=index&s_id=165748

• Începînd din 2017, proprietarii locuinţelor din clădirile monument istoric vor fi scutiţi de impozitul pe proprietate
Deţinătorii unui certificat de revoluţionar nu vor mai beneficia de scutire la plata taxelor şi impozitelor către bugetul local, aşa cum s-a întîmplat pînă acum. Începînd din 2017, în schimb, în rîndul categoriilor persoane scutite de plata impozitelor la bugetul local vor intra proprietarii unor clădiri încadrate ca monumente istorice, a anunţat directorul Direcţiei Fiscale a municipiului Braşov, Marian Voinescu.



PS.
Deţinătorii unui certificat de revoluţionar nu au benificiat nici in 2016 de scutire de taxe in Brasov! 
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1505 : Ianuarie 11, 2017, 23:45:08 »

Distribuirea biletelor si tichetelor la Brasov - www.youtube.com/watch?v=OVrbZ6x5BA8.

Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1506 : Ianuarie 23, 2017, 21:06:08 »

Mardare poate ai timp să te ocupi de speța asta!

În atenţia asociaţilor din oraşele: Constanţa, Craiova, Reşiţa, Arad, Braşov, Piatra Neamţ, Hunedoara, Suceava, Deva, Buzău, Băile Herculane, Târgoviște şi Brăila, aflate în atenţia procurorilor de la SUPC - PÎCCJ!

Din moment ce continuă să existe "suspiciuni rezonabile" vezi:

http://www.mpublic.ro/ro/content/c_05-01-2017-15-01,

presupun că SS Sanda nu a depus la procuratură şi documentele justificative priviind introducerea în lege a oraşelor menţionate!
Motiv pt. care vă sfătuiesc să trimiteţi copii după documentele respective la Comisia juridică: cp11@cdep.ro , cu menţiunea "PL-x 239/2015"  şi "De competenţa d.nei consilier Florica Manole" .

Memorat
  • Willy
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1280
  • Vezi Profilul
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1507 : Ianuarie 23, 2017, 22:41:15 »

 MULTUMIM  ....  DOMNULE   SILVIU  PENTRU   COMUNICAT    DAR   EXISTA  SI   ORASE   CARE  AU  PRIMIT    TITLUL   DE   DETERMINANT   DE    LA   COMISIA  ...SANDA   DOAR   CU  O  SIMPLA  DECLARATIE    DATA   DE  UN  BINEVOITOR   SAU  MAI  MULTI  FARA  A  PUTEA  DOVEDI CALITATEA   CU  ACTE  DE  RANIT   SAU   RETINUT  ...DECLARATIA   PE CARE  AU   DATO    MAI   MULT  DE  ATAT  NU  AU  AVUT  NICI   UN FEL DE  ACT ...CERTIFICAT  DE  RANIT  SAU    RETINUT   DOVEDITOR  SAU  INSCRISURI  DE  LA  ;  SPITAL... MILITIE....PROCURATURA  ...JUDECATORIE  ...CE   VOR  FACE  ACESTE  ORASE   SI AR  MAI   FI   O  PROBLEMA    MULT   MAI GRAVA  LA    ORASELE   LA  CARE NU  MAI   EXISTA ... ACTE   SAU  MAI  PRECIS  ACTELE   CARE  SAU  DEPUS  LA  COMISIE  SAU   EVAPORAT ...  CE  SE  POATE  INTAMPLA   IN  ACESTE  CAZURI .... 
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1508 : Martie 19, 2017, 02:48:57 »

Bookland 2017.

Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1509 : Martie 22, 2017, 22:39:30 »


http://newsbv.ro/2017/03/22/rechizitoriu-cum-isi-falsificau-revolutionarii-certificatele-de-luptator
Miercuri, 22 martie 2017


Rechizitoriu: cum îşi falsificau „revoluţionarii” certificatele de luptător

Autor: Sebastian Dan



Apar noi informaţii din dosarul revoluţionarilor falşi. Astfel, în rechizitoriul prin care au fost trimis în judecată secretarul de stat Adrian Sanda, alături de alte zece persoane, rezultă că cei implicaţi în traficul cu certificate de revoluţionar foloseau hârtie îngălbenită pe care inscripţionau fapte nereale, astfel încât să pară a fi documente scrise în perioada Revoluţiei din 1989.
Potrivit procurorilor, multe persoane interesate să obţină calitatea de “Luptător cu rol determinant în Revoluţie” au promis, oferit sau dat bani ori alte foloase pentru ei sau pentru alţii, direct ori indirect, unor persoane din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) şi din Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor (CPR) care aveau influenţă asupra unor funcţionari din cadrul acestor instituţii cu putere de decizie, pentru a-i determina pe aceştia să îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu.
Una din persoanele identificate de organele de urmărire penală, interesată să faciliteze, contra unor sume de bani, obţinerea în mod fraudulos a titlurilor de „Luptător cu rol determinant”, este Gheorghe Neagu, despre care majoritatea revoluţionarilor din judeţul Braşov cunoşteau faptul că este consilier al unui fost deputat, spun anchetatorii.
„Reiese faptul că inculpatul Neagu Gheorghe se deplasa cel puţin săptămânal la Bucureşti, atât la sediul SSPR cât şi la sediul CPR, unde se «interesa» de stadiul cererilor formulate de diferiţi revoluţionari din judeţul Braşov, care apelau la serviciile sale”, se arată în rechizitoriu. Procurorii mai susţin că Neagu chiar avea relaţii în rândul SSPR şi că a reuşit să treacă pe liste falşi revoluţionari, numele acestora fiind publicate în Monitorul Oficial.
„Inculpatul Neagu Gheorghe şi-a folosit influenţa pe care o avea asupra membrilor Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, pentru a rezolva solicitarea inculpatului Vrânceanu Nelu Zoltan (…) acesta a fost cuprins în a doua listă de persoane, ce a fost înaintată Preşedinţiei României, figurând în Decretul nr. 215 din 19 ianuarie 2016 privind conferirea titlului de «Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant», publicat în Monitorul Oficial nr. 51 din 25 ianuarie 2016”, se mai arată în document.
În 16 martie, fostul secretar de stat Adrian Sanda şi alte 11 persoane au fost trimişi în judecată în dosarul privind acordarea ilegală a unor titluri pentru revoluţionari, prin care s-a produs un prejudiciu de peste 14 milioane de lei, în urma indemnizaţiilor acordate pentru 327 de falşi revoluţionari, din şase localităţi.
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1510 : Martie 31, 2017, 09:46:21 »

Petnru cei interesati, la Brasov, a fost deschis Targul International de Carte si Muzica, editia a XIV-a.

« Ultima modificare: Martie 31, 2017, 09:57:38 de către razvan »
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1511 : Aprilie 27, 2017, 23:11:20 »

Maine va fi vernisata o expozitie cu lucarile a patru artisti plastici brasoveni, printre care si fosta mea profesoara de pictura, Doamna Alexandrina Ghetie. Vineri, la Muzeul de Arta din Brasov, la ora 13, ne vom reintalni si o parte ditnre fostii dansei elevi. Personal - dar cred ca si ceilalti - ii port o amintire frumoasa, de nesters! Va invit sa patricipati pe toti cei care puteti sa va faceti timp o ora libera pentru arta, o ora pentru suflet si spirit.
Doamnei profesoare ii aprind din cand in cand o lumanare la mormantul de la Biserica Sfanta Tremime din Schei. Dumnezeu sa o ierte si sa o alinte in eternitate.
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1512 : Aprilie 27, 2017, 23:12:33 »

Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1513 : Mai 24, 2017, 14:41:09 »

ASOCIAŢIA  LUPTĂTORILOR, RĂNIŢILOR ŞI URMAŞII EROILOR
„BRAŞOV - DECEMBRIE 1989”


Municipiul Braşov, Gheorghe Bariţiu nr.1A, tel : 0268-410212
a.l.r.u.e.brasovdecembrie1989@gmail.com
Preşedinte, Vasile Mardare tel: 0723 363 552

 

 

INVITAŢIE


            Asociaţia Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşii Eroilor „Braşov-Decembrie 1989” vă invita joi, 25 mai 2017, începând cu ora 1200, la Cimitirul Eroilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989, la sărbătorirea Zilei Eroilor Neamului, în ziua Sfântă a Înălțării Domnului Iisus Hristos.

            Ceremonialul religios este organizat de A.L.R.U.E. „Braşov-Decembrie 1989” şi sunt invitaţi toţi cetăţenii Braşovului.
 

                 Preşedinte,

            VASILE MARDARE


Braşov, 23 mai 2017

Membrii asociatiei se vor intruni mai devreme, la ora 1030, la sediul ALRUE "Brasov - Decembrie 1989".
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #1514 : Mai 31, 2017, 21:24:52 »

Aveti inregistrarea foto si video a ceremoniei din Parcul Eroilor din centrul Brasovului. Celebrand separat de autoritati Inaltarea Domnului si Ziua Eroilor - politicienii prefera soldatul sovietic din Cimitirul din Sprenghi - nu s-a pus problema incidentelor neplacute determinate de prevederile aberante ale legii modificate de ei, asa cum s-a intamplat in alte orase martir. A existat o garda militara si, dupa ce revolutionarii si noiembristii au depus coroane de flori, a fost randul reprezentantilor Primariei si ai Consiliului Judetean. Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca pe toti Eroii Neamului! Amin.
Memorat
Pagini: 1 ... 99 100 [101] 102
Schimbă forumul: