Main Content:

Pagini: [1]

Chiţac şi Stănculescu - 15 ani condamnare cu executare.

  • teodora11
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 229
  • M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • Vezi Profilul
Chiţac şi Stănculescu - 15 ani condamnare cu executare.
« : Decembrie 29, 2008, 21:12:13 »

Vo face măcar o zi de închisoare în urma condamnării Huh?? De cum s-a dat condamnarea s-au şi îmbplnăvit. De ce oare Huh?
http://www.youtube.com/watch?v=LVxVjkaH9a0&eurl=http://www.asociatia21decembrie.ro/?p=603
Memorat

M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • teodora11
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 229
  • M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • Vezi Profilul
Răspuns: Chiţac şi Stănculescu - 15 ani condamnare cu executare.
« Răspunde #1 : Decembrie 29, 2008, 21:17:19 »

Chiţac spune, dacă ascultaţi înregistrarea de pe youtube, despre : "domnul Stănculescu speră şi el...." 
La ce speră Stănculescu Huh La o "ieşire medicală" precum a camaradului său Chiţac Huh Ha !  Halal justiţie.
Memorat

M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • teodora11
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 229
  • M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • Vezi Profilul
Răspuns: Chiţac şi Stănculescu - 15 ani condamnare cu executare.
« Răspunde #2 : Decembrie 30, 2008, 10:48:10 »

O operaţie pe cord deschis nu e o glumă mai ales când ai 80 de ani. Pe bunicul meu, Dumnezeu să-l odihnească, nu au vrut să-l opereze (în mai 1989) de ulcer perforat. Că era de 80 de ani ! L-au ținut doar pe perfuzii.  Iar pe Chiţac se bagă să-l opereze direct pe inimă.
Mie mi se pare că i se pregăteşte o ieşire grandioasă din lumea asta şi din faţa pedepsei : pe masa de operație sau post operator.
Și cum rămâne cu proiectul Ministerul Sănătăţii care propune ca pacienţii cu şanse mici de supravieţuire să nu fie ţinuţi la terapie intensivă HuhHuh  Să mă ierte Dumnezeu, dat la 80 de ani recuperarea este foarte dificilă, operația în sine fiind riscantă.

"Bolnavii care sunt într-o stare extrem de gravă şi nu mai au nicio şansă de supravieţuire nu trebuie ţinuţi pe aparate în secţiile de Anestezie Terapie Intensivă (ATI), propun oficiali din Ministerul Sănătăţii (MS) într-un proiect aflat în dezbatere pe site. „Cei la care nu există speranţa de recuperare a unei calităţi a vieţii acceptabilă nu trebuie admişi".  Toată știrea aici (în caz că nu știați de acest aspect) :
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/825783/Eutanasie-mascata/


Punem pariu de pe acum că domnul Chițac o să beneficieze însă de toată terapia intensivă necesară Huh
Și cu omul de rând cum rămâne Huh  Cine este în măsură să decidă pentru cine trăiește și cine nu Huh
Memorat

M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • teodora11
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 229
  • M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • Vezi Profilul
Răspuns: Chiţac şi Stănculescu - 15 ani condamnare cu executare.
« Răspunde #3 : Decembrie 30, 2008, 18:24:04 »

Tribunalul Militar Bucuresti a fost mai uman cu Chitac decat a fost acesta cu revo­lutionarii de la Timisoara

Fostul general Mihai Chitac, condamnat alaturi de ex-generalul Victor Athanasie Stanculescu la cate 15 ani de inchisoare pentru masacrul din decembrie 1989 de la Timisoara, isi va petrece Revelionul alaturi de cei dragi.

Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti a decis ieri intreruperea pe o perioada de trei luni a pedepsei cu inchisoarea, pentru a-i da posibilitatea lui Chitac sa se ingrijeasca de anumite anumite afectiuni de sanatate, pentru care s-a considerat ca nu ar exista mijloacele adecvate de tratament in reteaua medicala a penitenciarelor. Potrivit deciziei instantei, Chitac a fost pus de indata in libertate, punandu-i-se in vedere sa nu paraseasca tara. Mihai Chitac a invocat dorinta unei interventii chirurgicale de revascularizare miocardica, afectiune care prezinta un risc minor de deces, si pentru care medicii legisti au propus intreruperea pedepsei pe o perioada de doua luni calculate de la data programarii pentru interventia chirurgicala. Prin decizia luata, care va starni furia asociatiilor de revolutionari si a urmasilor celor decedati, Tribunalul Militar Bucuresti a fost mai uman cu Mihai Chitac decat a fost acesta cu eroii martiri de la Timisoara. In dosarul penal in care fostul sef al trupelor chimice ale lui Ceausescu a fost condamnat pentru omor deosebit de grav, au existat marturii ale unor soldati care au declarat ca au refuzat sa traga in manifestanti la ordinele lui Chitac. Depozitiile martorilor arata ca acesta a smuls un pistol mitraliera de la pieptul unui militar si a descarcat personal un incarcator intreg inspre manifestanti. In decembrie 1989, la Timisoara s-au inregistrat 72 de morti si 253 de raniti prin impuscare si zeci de persoane schingiuite de fortele de represiune ale regimului comunist.

Stanculescu nu a reusit

Si Victor Athanasie Stanculescu (fost prim adjunct al ministrului Aparararii) a incercat ieri sa obtina o intrerupere de pedeapsa, invocand ca ar suferi de arteroscleroza carotidiana, cu riscuri severe, si a amintit de doua accidente vasculare cerebrale suferite in anii 2001 - 2004. Judecatorii militari au decis insa ca Victor Athanasie Stanculescu sa se supuna unei noi expertize de specialitate la INML, apreciind ca altimul sau act medicat, datat septembrie 2007, este prea vechi pentru a putea convinge asupra starii actuale de sanatate. Urmatorul termen stabilit pentru discutarea cererii de intrerupere a pedepsei in cazul lui Stanculescu a fost stabilit pentru 27 ianuarie 2009. Surprinzator - sustin sursele noastre - la procesul de ieri, in sala au fost zariti mai multi judecatori militari, in frunte cu Constantin Lucescu. Acesta din urma a fost avocatul lui Ceausescu la simulacrul de proces de la Targoviste din 25 decembrie 1989, care si-a incalcat juramantul profesional si s-a transformat intr-un veritabil acuzator in sala de judecata in care se afla pe atunci si Victor Stanculescu. Dupa impuscarea Ceausestilor, Lucescu a fost rasplatit de regimul Iliescu cu functia de presedinte al Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti. Lucescu a declarat in mai multe randuri ca “locul lui Stanculescu nu e dupa gratii”, deoarece ar fi nevinovat si ca “la Timisoara armata avea flori in tevile armelor”.

Razvan SAVALIUC
Memorat

M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • Marius
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1039
  • Vezi Profilul
Răspuns: Chiţac şi Stănculescu - 15 ani condamnare cu executare.
« Răspunde #4 : Decembrie 30, 2008, 22:22:55 »

Tribunalul Militar Bucuresti a fost mai uman cu Chitac decat a fost acesta cu revo­lutionarii de la Timisoara

Fostul general Mihai Chitac, condamnat alaturi de ex-generalul Victor Athanasie Stanculescu la cate 15 ani de inchisoare pentru masacrul din decembrie 1989 de la Timisoara, isi va petrece Revelionul alaturi de cei dragi.

Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti a decis ieri intreruperea pe o perioada de trei luni a pedepsei cu inchisoarea, pentru a-i da posibilitatea lui Chitac sa se ingrijeasca de anumite anumite afectiuni de sanatate, pentru care s-a considerat ca nu ar exista mijloacele adecvate de tratament in reteaua medicala a penitenciarelor. Potrivit deciziei instantei, Chitac a fost pus de indata in libertate, punandu-i-se in vedere sa nu paraseasca tara. Mihai Chitac a invocat dorinta unei interventii chirurgicale de revascularizare miocardica, afectiune care prezinta un risc minor de deces, si pentru care medicii legisti au propus intreruperea pedepsei pe o perioada de doua luni calculate de la data programarii pentru interventia chirurgicala. Prin decizia luata, care va starni furia asociatiilor de revolutionari si a urmasilor celor decedati, Tribunalul Militar Bucuresti a fost mai uman cu Mihai Chitac decat a fost acesta cu eroii martiri de la Timisoara. In dosarul penal in care fostul sef al trupelor chimice ale lui Ceausescu a fost condamnat pentru omor deosebit de grav, au existat marturii ale unor soldati care au declarat ca au refuzat sa traga in manifestanti la ordinele lui Chitac. Depozitiile martorilor arata ca acesta a smuls un pistol mitraliera de la pieptul unui militar si a descarcat personal un incarcator intreg inspre manifestanti. In decembrie 1989, la Timisoara s-au inregistrat 72 de morti si 253 de raniti prin impuscare si zeci de persoane schingiuite de fortele de represiune ale regimului comunist.

Stanculescu nu a reusit

Si Victor Athanasie Stanculescu (fost prim adjunct al ministrului Aparararii) a incercat ieri sa obtina o intrerupere de pedeapsa, invocand ca ar suferi de arteroscleroza carotidiana, cu riscuri severe, si a amintit de doua accidente vasculare cerebrale suferite in anii 2001 - 2004. Judecatorii militari au decis insa ca Victor Athanasie Stanculescu sa se supuna unei noi expertize de specialitate la INML, apreciind ca altimul sau act medicat, datat septembrie 2007, este prea vechi pentru a putea convinge asupra starii actuale de sanatate. Urmatorul termen stabilit pentru discutarea cererii de intrerupere a pedepsei in cazul lui Stanculescu a fost stabilit pentru 27 ianuarie 2009. Surprinzator - sustin sursele noastre - la procesul de ieri, in sala au fost zariti mai multi judecatori militari, in frunte cu Constantin Lucescu. Acesta din urma a fost avocatul lui Ceausescu la simulacrul de proces de la Targoviste din 25 decembrie 1989, care si-a incalcat juramantul profesional si s-a transformat intr-un veritabil acuzator in sala de judecata in care se afla pe atunci si Victor Stanculescu. Dupa impuscarea Ceausestilor, Lucescu a fost rasplatit de regimul Iliescu cu functia de presedinte al Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti. Lucescu a declarat in mai multe randuri ca “locul lui Stanculescu nu e dupa gratii”, deoarece ar fi nevinovat si ca “la Timisoara armata avea flori in tevile armelor”.

Razvan SAVALIUC

La 80 de ani cei doi generali au desigur diferite boli. Pe de altă parte sînt convins că în puşcărie nimeni nu-i sileşte să dea cu tîrnăcopul. Puşcăria pentru ei înseamnă doar să stea într-o odaie şi să se odihnească. Nu sînt siliţi în puşcărie la nici o activitate care le-ar dăuna sănătăţii, cred că şi regim alimentar special pot primi dacă au nevoie. Statul în puşcărie nu e cu nimic mai primejdios pentru sănătatea lor decît statul în libertate.

Cît despre Lucescu, acesta a fost avocatul lui Ceauşescu în procesul din 25 decembrie, complice deci cu Stănculescu la acel proces. Pentru asta a primit şi certificat de revoluţionar http://sspr.ro/revolutionar.php?id=10552
Fiindcă tot e nemulţumit guvernul de cheltuielile prea mari care se fac cu revoluţionarii (după ce tot politicienii au pus la cale înmulţirea titlurilor de revoluţionar), una din metodele de a face economii ar fi retragerea titlului de "revoluţionar cu merite deosebite" indivizilor care în 1989 s-au remarcat doar prin a spune diferite minciuni în folosul FSN, cum a făcut şi acest Constantin Lucescu.

Acelaşi Lucescu, în calitate de judecător, i-a achitat pe criminalii din Calea Lipovei - Timişoara, aceştia fiind însă apoi condamnaţi la instanţa superioară (şi graţiaţi de Iliescu). Am scris despre asta în 1994, în revista "Expres" http://timisoara.com/newmioc/61.htm
Memorat
  • teodora11
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 229
  • M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • Vezi Profilul
Răspuns: Chiţac şi Stănculescu - 15 ani condamnare cu executare.
« Răspunde #5 : Decembrie 31, 2008, 13:16:46 »

MEDIAFAX

Bucuresti 31.12.2008


Asociaţia “21 Decembrie” consideră nule deciziile Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti în cazurile foştilor generali Chiţac şi Stănculescu, în opinia preşedintelui organizaţiei instanţa civilă şi nu cea militară fiind competentă să judece solicitările de întrerupere a executării pedepselor.

Într-o conferinţă de presă de miercuri, preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie“, Teodor Mărieş, a afirmat că deciziile şi măsurile dispuse de magistraţii Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti (TMTB) în cazurile Stănculescu şi Chiţac “sunt lovite de nulitate absolută”.

Mărieş invocă în sprijinul afirmaţiei sale faptul că instanţa civilă şi nu cea militară ar fi fost competentă să se pronunţe asupra cererilor de întrerupere a pedepselor formulate de cei doi, după ce aceştia şi-au pierdut gradele militare, prin decizia definitivă a instanţei supreme.

“Judecătorii militari au încălcat decizia 610 a Curţii Constituţionale, care interzice ca civilii să fie judecaţi de instanţe militare. Cei doi nu mai sunt militari, deci cererile lor de întrerupere a executării pedepselor ar fi trebuit să fie judecate de o instanţă civilă şi nu de una militară. Este un act de indisciplină crasă şi de încălcare gravă a legii procesuale penale”, a afirmat Mărieş.

Nemulţumit de situaţie, acesta a anunţat că va reclama neregula procesuală atât procurorului general al României, cât şi Consiliului Superior al Magistraturii.

“Sesizăm Procurorul General şi-i cerem să intervină în proces şi să invoce necompetenţa Tribunalului Militar, aşa cum a hotărât Curtea Constituţională în 2007, procurorul fiind dator să apere principiul legalităţii interpretării executării pedepsei şi a oricăror măsuri legate de executarea acesteia. Este o perioadă grea pentru justiţia din România şi suntem sub monitorizare. Din acest motiv nu putem lăsa nesancţionat acest grav derapaj de la procedura normală, această încălcare flagrantă a legii”, a spus Mărieş.

Preşedintele organizaţiei nonguvernamentale a precizat că nu are nimic împotriva deciziei de întrerupere a executării pedepsei în cazul fostului general Mihai Chiţac şi nici împotriva măsurii de refacere a expertizei medico-legale dispuse de instanţa militară, el contestând însă calitatea instanţei care a dispus în cazurile celor doi.

“Nu avem nimic cu aceşti oameni. Dacă sunt bolnavi şi specialiştii spun că nu se pot trata în penitenciar, să fie eliberaţi pentru a se trata. Le dorim sănătate. Problema noastră este însă modul, procedura folosită pentru a lua aceste decizii”, a conchis Mărieş.

În perioada 17-20 decembrie 1989, în timpul Revoluţiei de la Timişoara, 72 de oameni au murit şi alţi 253 au fost răniţi, cu toţii prin împuşcare. De asemenea, o femeie a fost călcată de tanc, pe Podul Decebal, iar alte 43 de persoane au fost bătute de către forţele de represiune.

Procesul revoluţiei de la Timişoara a început în aprilie 1998, în 2000 generalii Chiţac şi Stănculescu fiind condamnaţi la câte 15 ani de detenţie. Chiţac a fost încarcerat atunci cinci luni, Stănculescu fiind dat în urmărire internaţională, întrucât nu era de găsit. În cazul lui Chiţac, magistraţii militari au decis să întrerupă executarea pedepsei pentru a fi operat la prostată, lucru care nu s-a întâmplat.

După schimbarea puterii şi revenirea social-democraţilor la guvernare, în februarie 2001, procurorul general al României de atunci, Joiţa Tănase, a suspendat sentinţa de condamnare a generalilor şi a formulat recurs în anulare, astfel că procesul generalilor a fost rejudecat din motive de procedură.

În 16 octombrie 2008, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât definitiv condamnarea generalilor la câte 15 ani de detenţie. Cei doi au fost încarceraţi în aceeaşi zi, la scurt timp ei formulând cereri în instanţă de întrerupere a executării pedepselor din motive medicale.
Memorat

M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • teodora11
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 229
  • M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • Vezi Profilul
Răspuns: Chiţac şi Stănculescu - 15 ani condamnare cu executare.
« Răspunde #6 : Ianuarie 27, 2009, 11:48:01 »

CSM discuta cazul procurorului militar Dan Voinea Miercuri, 21 Ianuarie 2009, ora 11:15 TEXT SIZE:   
 Articole similare:
dan voinea procuror, CSM, invinuit ion iliescu, Sectia Parchetelor Militare, inspectori csm, aprobare basescu REACTII
• Decizia in cazul generalului Voinea a fost amanata pana pe 3 februarie • Kovesi: Inregistrarea convorbirilor incurca activitatea procurorilor (Video) 
 
Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ia in discutie, miercuri, sesizarea Comisiei de disciplina pentru procurori privind abaterile disciplinare ale magistratul militar Dan Voinea.

Procurorul militar Dan Voinea, a carui revocare a fost ceruta de procurorul general, a fost si pe 26 noiembrie 2008 la Consiliul Superior al Magistraturii in legatura cu sesizarea Comisiei de disciplina, informeaza NewsIn.

Voinea a cerut atunci amanarea discutiilor, pentru a lua la cunostinta acuzele care i se aduc.

Sectia pentru procurori a CSM a fost sesizata, pe 24 octombrie, de Comisia de disciplina pentru procurori in cazul lui Dan Voinea, adjunct al Sectiei Parchetelor Militare, pentru abateri disciplinare in execitarea functiei.

Intre timp, a inceput o controversa intre MJ si CSM privind avizul de revocare a procurorului Dan Voinea. In sedinta de pe 17 decembrie 2008 a Sectiei pentru procurori a CSM, s-a luat in discutie raspunsul Ministerului Justitiei (MJ) la adresa prin care se cerea avizul CSM pentru revocarea din functia de procuror-sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare a generalului maior magistrat Dan Voinea.

In raspuns, ministerul a precizat ca isi mentine punctul de vedere potrivit caruia va lua o decizie in privinta lui Voinea doar dupa avizul CSM.

Membrii Sectiei pentru procurori au apreciat ca "avizul nu poate fi dat de catre Sectie" si ca "nu avem din partea ministerului o propunere de revocare din functie a lui Voinea lipsita de echivoc". Concluzia discutiilor a fost ca solicitarea MJ nu indeplineste conditiile legale, drept pentru care s-a hotarat retrimiterea solicitarii la MJ.

Cu o saptamana inainte, insa, Sectia pentru procurori a CSM restituise MJ o adresa prin care ministerul cerea o pozitie oficiala cu privire la adjunctul Sectiei Parchetelor Militare, Dan Voinea, CSM sustinand ca nu se cere clar revocarea acestuia. Sectia pentru Procurori a CSM arata ca "nu exista o solicitare de propunere de revocare din functia de procuror-sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare a generalului maior magistrat Dan Voinea, conform dispozitiilor legale, si nici nu sunt precizate motivele", potrivit unui comunicat remis agentiei NewsIn.

CSM preciza ca revocarea din functia de procuror sef-adjunct al Sectiei Parchetelor Militare se face de catre presedintele Romaniei la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM. Mai exact, Ministerul Justitiei a solicitat CSM "pozitia in legatura cu avizul prevazut de textul de lege mentiont mai sus".

Alaturat adresei, Ministerul Justitiei a transmis cererea procurorului general al Romaniei si raportul Serviciului Inspectie Judiciara pentru Procurori.

Procurorul general, Laura Codruta Kovesi, i-a trimis, pe 27 octombrie, ministrului justitiei, Catalin Predoiu, cererea de revocare a adjunctului Sectiei Parchetelor Militare, Dan Voinea, cel care s-a ocupat de dosarele Revolutiei si Mineriadei.

Purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Robert Cazanciuc, a declarat ca solicitarea este insotita de o expunere de motive, document in care au fost preluate principalele constatari ale raportului de control al CSM la Sectia Parchetelor Militare.

Pentru a putea fi pusa in practica cererea procurorului general Laura Kovesi de revocare din functie a generalului Dan Voinea, ministrul Predoiu trebuie sa analizeze solicitarea procurorului general, dupa care, daca exista motive de revocare, trebuie sa ceara un aviz consultativ din partea Sectiei de procurori a CSM.

Ulterior, potrivit procedurii, solicitarea este trimisa sefului statului, care poate accepta sau nu cererea de revocare din functie a lui Voinea.

Procurorul general, Laura Codruta Kovesi, a declarat, pe 23 octombrie, ca ii va cere ministrului justitiei, Catalin Predoiu, revocarea din functie a adjunctului Sectiei Parchetelor Militare, Dan Voinea. Kovesi a explicat ca, desi au fost multe delegari ale unor procurori din teritoriu la structura centrala, Sectia Parchetelor Militare a rezolvat anul trecut doar trei rechizitorii. Dosarele au fost lucrate de peste 10 procurori.

Potrivit lui Kovesi, inspectia judiciara nu a consemnat mai multe aspecte sesizate si anume tergiversarea dosarelor Revolutiei si Mineriadelor, precum si o rezolutie de incepere a urmaririi penale care nu a fost trecuta in registru.

Procurorul general a mai spus ca dosarul Mineriadei, in care a fost cercetat Ion Iliescu pentru moartea si ranirea unor persoane in 13-15 iunie, ar fi stat 7 luni in nelucrare, inainte de a fi declinat procurorilor civili. In opinia procurorului general, vinovate pentru aceste nereguli ar fi fost conducerile care s-au succedat la sefia Sectiei Parchetelor Militare.

Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si-a insusit, pe 23 octombrie, cu majoritate de voturi, raportul de control la Sectia Parchetelor Militare, verificarile fiind cerute de procurorul general, dupa ce a dispus infirmarea rezolutiei de incepere a urmaririi penale pentru Ion Iliescu.

Kovesi a sustinut ca procurorul militar Dan Voinea i-a prezentat lui Ion Iliescu o alta invinuire decat cea pentru care a inceput urmarirea penala.

Ion Iliescu a fost pus sub invinuire, prin rezolutia din 19 iunie 2007, sub acuzatia ca la data de 13 iunie 1990 a determinat cu intentie interventia in forta a militarilor impotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti si din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea si ranirea prin impuscare a mai multor persoane. Intre timp, in cazul sau procurorii civili au dat neinceperea urmaririi penale.

Ca urmare, la controlul CSM au fost gasite 285 de dosare neinchise din 1990. Inspectorii sustin ca unul dintre motivele care au dus la intarzierea dosarelor este managementul defectuos.

Dan Voinea a detinut, intre anii 1997 si 2000, sefia Sectiei Parchetelor Militare. Voinea este cel care s-a ocupat de dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 si de cel al Revolutiei din decembrie 1989. In aprilie 2006, Dan Voinea a fost numit in functia de procuror militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare.

Articol citit de 522 ori

Sursa: Ziare.com
Memorat

M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • teodora11
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 229
  • M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • Vezi Profilul
Răspuns: Chiţac şi Stănculescu - 15 ani condamnare cu executare.
« Răspunde #7 : Ianuarie 27, 2009, 11:51:02 »

Decizia in cazul generalului Voinea a fost amanata pana pe 3 februarie Miercuri,
21 Ianuarie 2009, ora 13:16   



• CSM discuta cazul procurorului militar Dan Voinea 
 
Sectia pentru procurori a CSM a amanat, miercuri, discutiile in cazul generalului Voinea, acuzat de abateri disciplinare, pana pe 3 februarie, pentru ca membrii Comisiei de disciplina sa formuleze un punct de vedere fata de cererea de depunere de probe formulata de magistratul militar.

Generalul Dan Voinea a facut cinci cereri pentru depunerea de probe la dosarul sau, informeaza Newsin.

Prima se refera la evidenta tuturor procurorilor care s-au ocupat, in perioada 1990-2008, de dosarele Revolutiei si Mineriadelor.

Voinea mai cere sa se depuna la dosarul sau situatia cu privire la actiunile disciplinare pornite impotriva procurorilor care pana in 2008 nu au instrumentat corect aceste dosare.

Acesta solicita, de asemenea, sa se ataseze la dosarul sau situatia disciplinara in anii 2005-2008 pentru nerespectarea procedurilor penale, cu indicarea sanctiunilor aplicate, in cazul procurorilor.

A patra cerere se refera la depunerea situatiei procurorilor anchetati disciplinar pentru ca nu au respectat decizii ale CEDO, cu indicarea sanctiunilor disciplinare.

Voinea mai solicita ca CSM sa ceara Parchetului sa precizeze care sunt dosarele referitoare la perioada infractionala decembrie 1989-iunie 1990, finalizata de Parchet cu trimiterea in judecata a persoanelor cercetate, cu indicarea procurorilor care au semnat sau confirmat actul de sesizare a instantei.

Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii urma sa ia in discutie, miercuri, sesizarea Comisiei de disciplina pentru procurori privind abateri disciplinare in execitarea functiei ce ar fi fost savarsite de magistratul militar Dan Voinea.

Procurorul militar Dan Voinea, a carui revocare a fost ceruta de procurorul general, a fost si pe 26 noiembrie 2008 la Consiliul Superior al Magistraturii in legatura cu sesizarea Comisiei de disciplina. Voinea a cerut atunci amanarea discutiilor, pentru a lua la cunostinta acuzele care i se aduc.

Sectia pentru procurori a CSM a fost sesizata, pe 24 octombrie, de Comisia de disciplina pentru procurori in cazul lui Dan Voinea, adjunct al Sectiei Parchetelor Militare, pentru abateri disciplinare in execitarea functiei.

Articol citit de 329 ori

Sursa: Ziare.com
Memorat

M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
Răspuns: Chiţac şi Stănculescu - 15 ani condamnare cu executare.
« Răspunde #8 : Ianuarie 27, 2009, 15:10:11 »

http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-01-27&id=20013
Motivarea Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: Stănculescu şi Chiţac au organizat "acţiuni de război" in Revoluţia din Timişoara
 27 ianuarie, 13:18
Foştii generali, Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac, au condus represaliile impotriva revoluţionarilor de la Timişoara după reguli specifice acţiunilor de război, făcand victime in randul oamenilor "paşnici" şi "neinarmaţi", arată Instanţa supremă in motivarea deciziei din 15 octombrie 2008, transmite NewsIn.
Inculpaţii au organizat şi condus represiunea potrivit regulilor specifice acţiunilor de război, strangand informaţii, fixand pe o hartă a oraşului locul amplasării trupelor, verificand personal, pe "terenul de luptă", modul in care decurg "operaţiunile", cu deosebirea că duşmanii erau romani care manifestau paşnic, susţin magistraţii Completului de 9 judecători al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au respins recursul foştilor generali Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac in dosarul Revoluţiei de la Timişoara.
In concret, judecătorii arată că Stănculescu şi Chiţac au contribuit "nemijlocit" la represiune, asumandu-şi urmările acesteia şi nu cum au susţinut foştii generali că nu există o cauzalitate intre activităţile militare desfăşurate şi rezultatul uciderii prin impuşcare a manifestanţilor.
"In baza planului pus la punct in comun, inculpaţii şi subordonaţii lor au desfăşurat activităţi militare concordante, care au urmărit aceeaşi finalitate: inăbuşirea revoltei", susţin magistraţii instanţei supreme.
Judecătorii explică, totodată, cum foştii generali au organizat, dirijat şi controlat, "pas cu pas", represiunea. "Inculpaţii au luat măsuri de paralizare a rezistenţei demonstranţilor, scop in care au odonat să fie folosite grenade cu gaze lacrimogene, să fie scoasă pe străzi tehnica grea de luptă, să fie inarmate gărzile patriotice, să fie aduse trupe şi din alte localităţi", se arată in motivarea deciziei.
Foştii generali au susţinut, la recurs, că trupele au deschis focul impotriva "indivizilor care au atacat unităţi militare şi alte obiective de interes public", invocand că, potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, puterea de atunci putea folosi armele de foc impotriva unei insurecţii care punea in primejdie insăşi ordinea constituţională.

Memorat
Pagini: [1]
Schimbă forumul: