Main Content:

Pagini: 1 ... 5 6 [7] 8 9 ... 18

Mafia

Răspuns: Mafia
« Răspunde #90 : Septembrie 23, 2009, 19:34:33 »

Consider ca e bine sa urmarim si aceste rapoarte, chiar daca suntem nemultumiti de activitatea institutiei.

www.pna.ro/bilant_activitate.jsp?id=3

RAPORT
privind activitatea desfăşurată de Departamentul Naţional Anticorupţie
în anul 2005


CUPRINS
1.Consideraţii generale

2. Activitatea de urmărire penală

2.1. Rezultatele obţinute în activitatea de urmărire penală, potrivit datelor statistice

2.2. Combaterea infracţiunilor de corupţie

2.2.1. Combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

2.3. Combaterea infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie

2.4. Combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari

2.5. Activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale

2.6. Aportul ofiţerilor de poliţie judiciară şi al specialiştilor la soluţionarea cauzelor de corupţie

2.7. Activitatea Serviciului tehnic

3. Activitatea judiciară în cauze penale

4. Cooperarea internaţională şi legătura cu instituţii similare din alte state

4.1. Angajamentele României pentru aderarea la Uniunea Europeană şi măsurile luate de Departamentul Naţional Anticorupţie

5. Resursele umane şi perfecţionarea profesională a personalului

6. Informarea publică şi relaţiile cu presa şi publicul

7. Administrarea resurselor financiare

8. Informatizarea activităţii Departamentului Naţional Anticorupţie

9. Concluzii

10. Anexe

10.1. Anexa nr.1 - Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2005

10.2. Anexa nr.2 – Cauze importante soluţionate prin rechizitoriu (exemple)

10.3. Anexa nr.3 – Hotărâri penale definitive de condamnare a inculpaţilor (exemple)

10.4. Anexa nr.4 – Organigrama Departamentului Naţional Anticorupţie

10.5. Anexa nr.5 – Situaţia încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2005
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #91 : Septembrie 23, 2009, 19:37:47 »

1. Consideraţii generale
Globalizarea fenomenului corupţiei, diversificarea formelor şi tipurilor corupţiei, precum şi implicaţiile nefaste ale acesteia asupra sistemelor sociale au impus conceperea şi elaborarea unor strategii adecvate de prevenire şi combatere a acestui flagel.
Convenţia penală a Consiliului Europei privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999 şi ratificată de România prin Legea nr.27/2002, evidenţiază faptul că fenomenul corupţiei constituie o ameninţare pentru democraţie, subminează principiile de bună administrare, echitate şi justiţie socială, denaturează concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi bazele morale ale societăţii.
Având în vedere complexitatea şi caracterul insidios al faptelor de corupţie, conexitatea acestora cu o varietate largă de infracţiuni din sfera macrocriminalităţii economico-financiare şi dificultăţile semnificative de identificare şi de investigare, mai ales în cazul funcţionarilor cu rang înalt, organismele europene şi internaţionale au recomandat statelor să înfiinţeze instituţii specializate în lupta împotriva corupţiei.
În România, structura de stat specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie a fost înfiinţată, în anul 2002, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie.
Rapoartele asupra corupţiei din România, realizate în decursul anilor de către Banca Mondială, Transparency International sau Freedom House Washington Inc., au subliniat că, deşi în ultimii ani ţara noastră a înregistrat tendinţe de întărire a capacităţii legislative şi instituţionale de combatere a corupţiei, se impune aplicarea unor reforme şi măsuri anticorupţie concrete, care să consolideze domnia legii, să contribuie la creşterea nivelului de trai al populaţiei şi la dezvoltarea durabilă a României, „bunele practici” nefiind încă instituţionalizate în structurile aparatului administraţiei publice, al justiţiei, poliţiei sau vămilor.
Combaterea fenomenului corupţiei, în anul 2005, a constituit un obiectiv important al statului nostru, care a luat măsuri neîntârziate şi ferme în acest scop.
Astfel, spre exemplu, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin Hotărârea nr.17 din 28 februarie 2005, a integrat corupţia în strategia de securitate naţională, ca factor de risc şi obiectiv de securitate naţională.
De asemenea, în luna martie 2005, Guvernul României a aprobat Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007, care cuprinde două domenii prioritare ce vizează, pe de o parte, spectrul de activităţi referitoare la prevenirea corupţiei iar, pe de altă parte, activităţile propriu-zise de combatere a corupţiei.
Pentru realizarea angajamentelor asumate de România, în vederea aderării sale la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007, a fost reconsiderată strategia de reformă a sistemului judiciar, prevenirea şi combaterea corupţiei în justiţie reprezentând un obiectiv prioritar, deoarece corupţia în acest domeniu de activitate poate aduce atingere celor mai importante valori sociale.
În Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007 a fost prevăzut, printre alte obiective, şi pe cel privind consolidarea capacităţii instituţionale a Departamentului Naţional Anticorupţie.
Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005, Parchetul Naţional Anticorupţie s-a reorganizat în Departamentul Naţional Anticorupţie. Acesta funcţionează ca structură autonomă, cu personalitate juridică proprie, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice. Departamentul este coordonat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului şef departament, doar în ce priveşte îndrumările cu caracter general referitoare la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de corupţie, precum şi solicitarea de informări asupra activităţii departamentului.
Departamentul Naţional Anticorupţie îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României, prin procurori specializaţi în combaterea corupţiei. Aceştia efectuează urmărirea penală în cauzele prevăzute de Legea nr.78/2000, în condiţiile prevăzute de art.13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002, precum şi în cazul unor infracţiuni prevăzute în Codul penal ori în legi speciale.
Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie menţionează patru categorii de infracţiuni, şi anume:
a) infracţiuni de corupţie: luarea şi darea de mită, traficul de influenţă, primirea de foloase necuvenite; b) infracţiuni asimilate celor de corupţie: stabilirea unei valori diminuate a bunurilor aparţinând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă inclusiv în cadrul acţiunii de executare silită, reorganizare sau lichidare judiciară; acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii sau a normelor de creditare; utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate; folosirea unei funcţii de conducere într-un partid, sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, pentru a obţine foloase necuvenite etc.; c) infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie: tăinuirea bunurilor provenite din săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau asimilate; spălarea banilor; abuzul în serviciu; bancruta frauduloasă; evaziunea fiscală; traficul de droguri; trafic de persoane ş.a.; d) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005, legiuitorul a modificat substanţial dispoziţiile referitoare la competenţa Departamentului Naţional Anticorupţie, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002, pentru ca această structură să se ocupe numai de combaterea faptelor mari de corupţie.
Potrivit noilor prevederi legale, Departamentul Naţional Anticorupţie este competent să efectueze urmărirea penală în cazul infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000, dacă sunt îndeplinite una din următoarele condiţii:
a) valoarea prejudiciului cauzat este mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori dacă s-a produs o perturbare deosebit de gravă unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice; b) valoarea sumei sau bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro; c) subiectul activ al infracţiunii are calitatea expres menţionată în lege (senator, deputat, membru al Guvernului ş.a.).
Având în vedere conexiunile evidente între faptele de corupţie şi cele de criminalitate organizată, precum şi necesitatea apărării ferme a fondurilor Comunităţilor Europene, au fost date în competenţa Departamentului Naţional Anticorupţie toate infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, precum şi infracţiunile prevăzute de art.215 alin.(1), (2), (3) şi (5), art.246, 247, 248 şi 2481 din Codul penal, de art.175, 177 şi 178-181 din Codul vamal al României şi infracţiunile prevăzute în Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, dacă paguba materială cauzată este mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.
În cazul în care există indicii temeinice privind comiterea uneia din infracţiunile aflate în competenţa Departamentului Naţional Anticorupţie, procurorii au posibilitatea de a folosi, potrivit legii, următoarele metode speciale, în scopul strângerii probelor şi identificării făptuitorilor:
- punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora; - punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor; - accesul la sisteme informaţionale; - folosirea investigatorilor sub acoperire sau a investigatorilor cu identitate reală.
De asemenea, ei pot dispune să le fie comunicate înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.
Procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie au, de asemenea, dreptul de a dispune măsuri specifice de protecţie a martorilor, experţilor şi a victimelor, în condiţiile legii.

2. Activitatea de urmărire penală 2.1. Rezultatele obţinute în activitatea de urmărire penală, potrivit datelor statistice
În anul 2005, procurorii împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară şi specialiştii din cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie au avut de soluţionat 2314 de cauze, din care au fost soluţionate 1144 şi s-a dispus declinarea competenţei ori conexarea cauzelor în 489 dosare. Au rămas de soluţionat 681 de cauze (71, cu urmărirea penală începută, şi 52, cu o vechime de peste 3 luni de la data începerii urmăririi penale).
La sfârşitul perioadei se aflau în curs de cercetare penală un număr de 5 inculpaţi, care erau arestaţi preventiv.
Din cele 1144 de cauze soluţionate, în 111 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, iar în 1033 au fost date soluţii de scoatere de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale ori de neîncepere a urmăririi penale (din care, faţă de 1357 de învinuiţi, cercetaţi în stare de libertate, au fost aplicate dispoziţiile art.181 din Codul penal).
În cele 111 cauze în care s-au întocmit rechizitorii, au fost trimişi în judecată 744 de inculpaţi (din care, 36 în stare de arest preventiv), pentru săvârşirea a 2501 infracţiuni de corupţie ori conexe infracţiunilor de corupţie, după cum urmează:
252 - luare de mită 1899 - dare de mită 44 - trafic de influenţă 7 - primire de foloase necuvenite 10 - infracţiuni prevăzute de art.61 din Legea 78/2000, modificată şi completată 154 de infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie: 21 - stabilirea unei valori diminuate a bunurilor 49 - creditare cu încălcarea legii 63 – utilizare a creditelor în alte scopuri 8 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control 7 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia îndeplinită 5 - folosirea influenţei ori a autorităţii 1 - şantaj 121 de infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie: 10 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni 49 - fals şi uz de fals 18 - spălare de bani 28 - abuz în serviciu contra intereselor publice 9 - evaziune fiscală 3 - bancrută frauduloasă 4 - alte infracţiuni 14 infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
Din cei 744 inculpaţi trimişi în judecată, un număr de 73 au săvârşit infracţiuni de luare de mită, 475 - dare de mită, 2 - primire de foloase necuvenite, 48 - trafic de influenţă, 13 - stabilire a unei valori diminuate a bunurilor, 45 - creditare cu încălcarea legii, 28 - utilizare a creditelor în alte scopuri, 4 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control, 6 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia îndeplinită, 5 – folosire a influenţei ori autorităţii, 1 – şantaj, 9 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, 7 - fals şi uz de fals, 10 - abuz în serviciu contra intereselor publice, 6 - spălare a banilor, 2 - evaziune fiscală, 1 - bancrută frauduloasă, 8 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi 1 - infracţiune prevăzută de art.61 din Legea nr.78/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată sunt bărbaţi (439), au vârste cuprinse între 35 - 54 ani (352) şi provin din mediul urban (732). Au studii superioare (182), sunt recidivişti (6) şi au antecedente penale (3).
Precizăm că, din cei 744 de inculpaţi trimişi în judecată, un număr de 127 aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante.
În anul 2005 nu au fost înregistrate cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată, însă au fost pronunţate 5 achitări definitive (4 în dosare ale Secţiei de combatere a corupţiei şi 1, într-un dosar al Serviciului teritorial Galaţi) şi 4 restituiri definitive (2 - în cauze ale Secţiei de combatere a corupţiei, 1 – într-un dosar al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi 1 – într-o cauză a Serviciului teritorial Iaşi), care nu sunt imputabile procurorului.
S-a dispus infirmarea soluţiilor într-un număr de 23 de cauze în care cercetările penale erau incomplete ori soluţiile erau greşite.
În legătură cu operativitatea soluţionării celor 111 cauze, în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, este de menţionat faptul că un număr de 28 au fost soluţionate în termen de până la 3 luni de la înregistrare (din care, 13 până la o lună), 31 - până în 6 luni, 29 - până la 1 an, 13 - între 1 an şi 1 an şi 6 luni, 6 – între 1 an şi 6 luni şi 2 ani şi 4 – peste 2 ani.
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #92 : Septembrie 23, 2009, 19:39:32 »

a. La nivelul structurii centrale
Secţia de combatere a corupţiei, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari au avut de soluţionat un număr 891 de cauze, din care au soluţionat 398 şi au dispus declinarea competenţei ori conexarea în 177.
La sfârşitul anului 2005, au rămas de soluţionat 316 cauze, din care 39 cu urmărirea penală începută (27 având peste 3 luni de la data începerii urmăririi penale), fiind efectuate cercetări penale împotriva unui număr de 4 inculpaţi, care erau arestaţi preventiv.
Din cele 398 de cauze soluţionate, în 44 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, iar în 354 au fost date alte soluţii.
S-a dispus aplicarea dispoziţiilor art.181 din Codul penal faţă de 1281 de învinuiţi (dintre care 1277 au fost cercetaţi pentru săvârşirea unor fapte de dare de mită în dosarul „strămutaţii”).
Prin cele 44 de rechizitorii, au fost trimişi în judecată 576 de inculpaţi, din care 12 în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea unui număr de 2138 de infracţiuni de corupţie ori conexe infracţiunilor de corupţie, din care:
162 - luare de mită 17 - trafic de influenţă 1854 - dare de mită 5 - primire de foloase necuvenite 18 – stabilire a unei valori diminuate a bunurilor 10 - creditare cu încălcarea legii 10 – utilizare a creditelor în alte scopuri 4 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control 5 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia îndeplinită 3 – asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni 25 - fals şi uz de fals 12 - abuz în serviciu contra intereselor publice 2 - bancrută frauduloasă 10 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
Dintre cei 576 de inculpaţi trimişi în judecată, un număr de 37 au săvârşit infracţiuni de luare de mită, 466 - dare de mită, 19 - trafic de influenţă, 2 - primire de foloase necuvenite, 11 – stabilire a unei valori diminuate a bunurilor, 3 - creditare cu încălcarea legii, 6 – utilizare a creditelor în alte scopuri, 5 – efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia îndeplinită, 1 – şantaj, 4 - fals şi uz de fals, 5 - abuz în serviciu contra intereselor publice şi 7 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată sunt bărbaţi (314), au peste 55 de ani (333) şi provin din mediul urban (574). Au studii superioare (72), primare şi gimnaziale (372), sunt recidivişti (4) şi au antecedente penale (2).
În anul 2005, nu au fost înregistrate cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată, însă au fost pronunţate 4 achitări şi 3 restituiri definitive, care nu sunt imputabile procurorului.
De asemenea, s-a dispus infirmarea soluţiilor într-un număr de 14 cauze, în care cercetările penale erau incomplete ori soluţiile erau greşite.
Operativitatea soluţionării celor 44 de dosare, în care s-a dispus trimiterea în judecată, se prezintă, astfel: 11 - în termen de până la 3 luni de la înregistrare (din care, 4 până la o lună), 7 - până în 6 luni, 12 - până la 1 an, 8 - între 1 an şi 1 an şi 6 luni, 4 – între 1 an şi 6 luni şi 2 ani şi 4 – peste 2 ani.
b. La nivelul serviciilor teritoriale
Serviciile teritoriale ale Departamentului Naţional Anticorupţie au avut de soluţionat 1423 de cauze, din care au soluţionat 746 şi au dispus declinarea competenţei ori conexarea dosarelor în 312.
Au rămas de soluţionat, la sfârşitul anului 2005, un număr de 365 de cauze, din care, 32 cu urmărirea penală începută (în 25 fiind depăşit termenul de 3 luni de la data începerii urmăririi penale).
La sfârşitul perioadei, mai sus-menţionate, un singur inculpat, arestat preventiv, se afla în curs de urmărire penală.
Din cele 746 de cauze soluţionate, în 67 s-au emis rechizitorii, iar în 679 au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată.
S-a dispus aplicarea dispoziţiilor art.181 din Codul penal faţă de 76 de învinuiţi, dintre care, 19 au fost cercetaţi pentru fapte de luare de mită şi 33, pentru fapte de fals şi uz de fals.
Prin cele 67 de rechizitorii, instanţele au fost sesizate cu judecarea unui număr de 168 de inculpaţi (din care 24, în stare de arest preventiv), pentru săvârşirea a 363 de infracţiuni de corupţie ori conexe infracţiunilor de corupţie, din care:
100 - luare de mită 45 - dare de mită 27 - trafic de influenţă 2 - primire de foloase necuvenite 3 - stabilire a unei valori diminuate a bunurilor 39 - creditare cu încălcarea legii 53 - utilizare a creditelor în alte scopuri 4 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control 2 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia îndeplinită 5 – folosire a influenţei ori autorităţii 7 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni 24 - fals şi uz de fals 16 - abuz în serviciu contra intereselor publice 18 - spălare de bani 9 - evaziune fiscală 1 - bancrută frauduloasă 4 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene 4 - alte infracţiuni.
Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată provin din mediul urban (158), sunt bărbaţi (125), au vârsta cuprinsă între 35 – 54 ani (120). Au studii superioare (10), sunt recidivişti (2) şi au antecedente penale (1).
Nu au fost înregistrate, în anul 2005, cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată, însă au fost pronunţate o hotărâre definitivă de achitare, precum şi o hotărâre definitivă de restituire a cauzei la procuror, care nu sunt imputabile procurorului.
S-a dispus infirmarea soluţiilor într-un număr de 9 dosare.
Cu privire la operativitatea soluţionării celor 67 de dosare, în care au fost emise rechizitorii, se constantă că 17 au fost soluţionate în termen de până la 3 luni de la înregistrare (din care, 9 până la o lună), 24 – până în 6 luni, 17 – până la 1 an, 5 – între 1 an şi 1 an şi 6 luni, 2 – între 1 an şi 6 luni şi 2 ani, 2 – peste 2 ani.

2.2. Combaterea infracţiunilor de corupţie
În anul 2005, procurorii din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei au avut de soluţionat un număr de 552 de cauze, din care au soluţionat 281 şi au dispus declinarea sau conexarea în 102.
Au rămas nesoluţionate 169 de cauze, din care 116 erau mai vechi de peste 3 luni de la sesizare, iar în 18 era începută urmărirea penală (8 dintre acestea, cu peste trei luni).
Din cele 281 cauze soluţionate, în 28 s-au întocmit rechizitorii, iar în 253 s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată.
Prin cele 28 rechizitorii, au fost trimişi în judecată 48 inculpaţi (din care 9 în stare de arest preventiv), pentru săvârşirea unui număr de 45 infracţiuni, după cum urmează:
11 – luare de mită 2 – dare de mită 1 – primire de foloase necuvenite 17 – trafic de influenţă 14 – infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
Astfel, spre exemplu, prin rechizitoriul nr.96/P/2004 din 16 februarie 2005, Secţia de combatere a corupţiei a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Duţă Vasile (fost senator), pentru săvârşirea unui număr de patru infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.33 lit.a) C.pen.
În perioada 2001-2002, inculpatul Duţă Vasile, în calitate de apărător ales al unor inculpaţi, a pretins şi primit 10.600 USD de la rudele acestora, pe care le-a asigurat că va interveni pe lângă magistraţii care soluţionau cauzele respective, în vederea obţinerii unor soluţii favorabile.
De asemenea, în anul 2002 a pretins şi primit de la un cetăţean german un autoturism în valoare de 40.000 euro, pentru a interveni pe lângă mai mulţi funcţionari publici din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, în scopul aprobării de către aceştia a contingentelor (respectiv, a numărului de muncitori) pentru realizarea contractelor de lucrări încheiate între firme româneşti şi cele din Germania.
Într-o altă cauză, prin rechizitoriul nr.71/P/2004, al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Mischie Nicolae, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prevăzute de art.254 C.pen., şi de primire de foloase necuvenite, prevăzute de art.256 C.pen.
Inculpatul Mischie Nicolae, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj şi preşedinte al Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud - Vest Oltenia, i-a favorizat pe reprezentanţii unor agenţi economici (printre care, şi pe cel al S.C. „American Romanian Company” S.A. Tg. Cărbuneşti), în scopul obţinerii de către aceştia a unor obiective de investiţii cu finanţare de la bugetul de stat ori din fondurile PHARE.
Pentru sprijinul acordat, inculpatul Mischie Nicolae a primit bunuri (un autoturism „Aro” în valoare de 189.339.302 lei - ROL) şi a beneficiat de contravaloarea unor servicii (executarea unor lucrări de reparaţii şi îmbunătăţiri la imobilele proprietatea sa), în valoare de 4 miliarde lei - ROL. (A se vedea alte cazuri, în anexa nr.10.2.)
Dintre cei 48 inculpaţi deferiţi justiţiei, 38 sunt bărbaţi, iar 10, femei, toţi provenind din mediul urban. Aceştia, la data comiterii infracţiunilor, aveau calitatea de demnitari, magistraţi, funcţionari publici, lucrători de poliţie etc.
Obiectivul principal al procurorilor l-a constituit efectuarea urmăririi penale cu celeritate în cauzele finalizate cu soluţii de trimitere în judecată a inculpaţilor.
De asemenea, s-a continuat activitatea de consolidare a echipelor formate din procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti, în vederea abordării unitare a cauzelor aflate în curs de soluţionare.
Un aspect pozitiv îl reprezintă scăderea numărului cauzelor rămase nesoluţionate la finalul anului 2005, inclusiv al celor cu peste 3 luni de la sesizare (169 cauze, faţă de 287, respectiv, 116 cauze, faţă de 173).
Numărul ridicat, totuşi, al dosarelor penale nesoluţionate, cu peste 3 luni de la sesizare, înregistrat la sfârşitul anului 2005, se datorează, într-o anumită măsură, şi declinărilor succesive între Departamentul Naţional Anticorupţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Nesoluţionarea cu celeritate a unor dosare penale a fost determinată şi de fluctuaţia de personal, precum şi de ocuparea incompletă a posturilor de procurori şi poliţişti (în ultimul trimestru al anului 2005, Secţia de combatere a corupţiei funcţionând cu până la 2/3 din schema de personal operativ).
Au existat însă şi unele cauze de natură subiectivă, care au influenţat negativ operativitatea şi chiar calitatea urmăririi penale, cum ar fi, spre exemplu, neorganizarea corespunzătoare a activităţii de urmărire penală şi neîntocmirea planurilor de anchetă, în toate cauzele, insuficienta folosire a timpului de lucru şi neadministrarea ritmică a probatoriului.
În general, colaborarea cu alte structuri cu atribuţii în depistarea infracţiunilor de corupţie a fost pozitivă, fiind realizate acţiuni eficiente de constatare a infracţiunilor flagrante, în special în cauze privind ofiţeri de poliţie cu grad superior, funcţionari publici şi oameni de afaceri.
În cursul anului 2005, instanţele judecătoreşti au pronunţat 4 hotărâri penale definitive de achitare (privind 7 inculpaţi) şi 2 hotărâri penale definitive de restituire, în cauze instrumentate de către procurorii Secţiei de combatere a corupţiei anterior anului 2005, care nu sunt imputabile procurorului.
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #93 : Septembrie 23, 2009, 19:41:32 »

2.2.1. Combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
Prin ordin al procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, a fost înfiinţat, în cadrul Secţiei de combatere a corupţiei, Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, care este specializat în anchete şi operaţiuni de monitorizare şi investigare a infracţiunilor comise împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Secţiunea 41 a Capitolului 3 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.
Serviciul (alcătuit din 3 procurori, 5 ofiţeri de poliţie şi 3 grefieri) a efectuat urmărirea penală în cauzele privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr.78/2000, a făcut investigaţii în legătură cu modul de utilizare a resurselor financiare constituite, precum şi cu privire la activitatea structurilor cu atribuţii de gestionare a contribuţiilor financiare ale Comunităţilor Europene, şi a aplicat măsuri asiguratorii pentru recuperarea prejudiciilor.
La solicitarea O.L.A.F., procurorul şef al serviciului a fost desemnat, prin Ordinul nr.68/2004 al procurorului şef departament, să realizeze activităţile specifice coordonatorilor de training în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
Anual se efectuează o evaluare a necesarului de training, care se comunică instituţiilor europene.
În anul 2005, procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti au participat la programe de perfecţionare şi la stagii de pregătire/instruire în domeniul luptei antifraudă, organizate de către O.L.A.F., în Slovacia, Estonia, Letonia şi Belgia.
Departamentul pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României şi Departamentul Naţional Anticorupţie au perfectat un protocol de colaborare, care asigură o mai bună cooperare interinstituţională, în vederea protecţiei efective a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.
S-au pus bazele unei metodologii de investigare a unor fapte de corupţie ori conexe acestora, prevăzute de Legea nr.78/2000, în legătură cu obţinerea şi utilizarea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în funcţie de tipul programului de finanţare (PHARE, ISPA, SAPARD, programe comunitare).
Urmare modificării şi completării art.13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005, Departamentul Naţional Anticorupţie este competent să efectueze urmărirea penală în toate cauzele privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (indiferent de calitatea persoanelor şi de valoarea pagubei).
În anul 2005, Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene a efectuat urmărirea penală în 43 de cauze, din care a soluţionat 19 (5 cauze cu 7 inculpaţi, prin rechizitoriu, iar 14, cu soluţii de netrimitere în judecată).
Astfel, spre exemplu, în dosarul nr.200/P/2004, prin rechizitoriul din 4 iulie 2005, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei Ţepoi Magda (preşedinte al Camerei de Comerţ a Regiunii Unu Nord - Est România), pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.20 C.pen. raportat la art.181 alin.(1) şi (3) şi art.182 alin.(1) şi (2) din Legea nr.78/2000.
S-a reţinut că inculpata, în calitate de responsabilă pentru implementarea Proiectului „Dezvoltarea resurselor umane în contextul restructurării industriale”, din cadrul Programului „PHARE 2000” finanţat de Comunitatea Europeană, a prezentat documente cu conţinut incomplet şi inexact, în scopul obţinerii sumei de 52.931,2 euro, reprezentând fonduri PHARE, finanţate din bugetul general al Comunităţilor Europene.
De asemenea, inculpata, pe parcursul perioadei iunie 2003 – aprilie 2004, a schimbat, în mod repetat, destinaţia fondului alocat de Ministerul Integrării Europene pentru implementarea proiectului, până la concurenţa sumei de 132.991,73 euro, obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene. (A se vedea alte cazuri, în anexa nr.10.2.)
În toate cauzele în care s-au întocmit rechizitorii, au fost luate măsuri asiguratorii, pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de inculpaţi, prin activitatea infracţională desfăşurată.
Dosarele serviciului s-au format ca urmare a sesizărilor din oficiu, a sesizărilor O.L.A.F. şi ale Departamentului pentru Luptă Antifraudă, precum şi a materialelor provenite de la serviciile de informaţii, de la Agenţia SAPARD din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, de la Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Integrării Europene.
S-a realizat o bună colaborare cu Direcţia de Operaţiuni şi Investigaţii din cadrul O.L.A.F., procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie întâlnindu-se cu investigatorii acestei instituţii europene pentru realizarea unui schimb util de informaţii, în scopul soluţionării cu celeritate a dosarelor având ca obiect deturnarea de fonduri externe.
Conform Strategiei naţionale de luptă antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.793/2005, Departamentul Naţional Anticorupţie va fi conectat la Sistemul Informatic Antifraudă (A.F.I.S.) al Comisiei Europene, pentru facilitarea cooperării internaţionale în domeniul combaterii fraudei, precum şi pentru asigurarea unui schimb rapid de informaţii între instituţiile implicate în derularea, implementarea şi monitorizarea utilizării fondurilor de preaderare, structurale şi de coeziune.

2.3. Combaterea infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie
Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a acţionat cu prioritate pentru identificarea, cercetarea şi trimiterea în judecată a persoanelor care au comis acte de corupţie şi care au nesocotit dispoziţiile legale referitoare la regimul bancar, vamal şi al contabilităţii, la fondul funciar, la privatizări şi subvenţii etc.
O deosebită atenţie a fost acordată constituirii echipelor mixte de anchetă, formate din procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti, pentru o abordare cât mai cuprinzătoare a fenomenului infracţional, în scopul identificării şi descoperirii faptelor penale privind corupţia medie sau mare, precum şi pentru creşterea indicelui de calitate şi operativitate.
S-a realizat o apreciabilă colaborare cu serviciile de informaţii, pentru obţinerea la timp a datelor necesare stabilirii faptelor de corupţie şi tragerii la răspundere penală a infractorilor.
De asemenea, s-a colaborat în bune condiţii şi cu Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, cu organismele financiare şi de control, cu Curtea de Conturi etc., fapt ce a condus la o bună administrare a probelor.
Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a avut de soluţionat, în anul 2005, un număr de 213 cauze, din care a soluţionat 65 şi a dispus declinarea competenţei în 47.
Din cele 65 cauze soluţionate, în 9 au fost întocmite rechizitorii, în 47 s-a dispus neînceperea urmăririi penale, iar în alte 9 s-au dat soluţii de scoatere de sub urmărire penală.
Prin cele 9 rechizitorii, au fost trimişi în judecată 40 de inculpaţi, din care, 3 în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea unui număr de 113 infracţiuni de corupţie sau conexe infracţiunilor de corupţie, după cum urmează:
27 - luare de mită 18 - stabilire a unei valori diminuate a bunurilor 10 - acordare de credite cu încălcarea legii 10 - utilizare a creditelor în alte scopuri 4 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de conducere 5 – efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia îndeplinită 1 - şantaj 3 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni 23 - fals şi uz de fals 12 - abuz în serviciu contra intereselor publice.
Astfel, spre exemplu, prin rechizitoriul nr.3/P/2005 din 25 iulie 2005, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor Sechelariu Dumitru (fost primar al municipiului Bacău), Lucaş Laurian (fost viceprimar al municipiului Bacău) şi Ifrim Vasile Dorinel (fost director al Serviciului de cadastru din cadrul Primăriei Bacău), pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.323 alin.(2) C.pen. raportat la art.17 lit.b) din Legea nr.78/2000, art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.215 alin.(2) şi (5) C.pen., art.248 C.pen. raportat la art.2481 C.pen., cu aplicarea art.17 lit.d) din Legea nr.78/2000 şi art.41 alin.(2) şi art.33 lit.a) C.pen.
Cercetările penale au reţinut, printre altele, că, în perioada 2000-2004, profitând de calitatea de primar al municipiului Bacău şi încălcând dispoziţiile legale, inculpatul Sechelariu Dumitru a favorizat diverse firme, pentru contractarea executării unor lucrări publice, şi a implicat propriile firme în realizarea unor investiţii, producând prejudicii Primăriei Municipiului Bacău, prin abuz în serviciu, de peste 33.479.000.000 lei (ROL), şi prin înşelăciune, de peste 2.450.000.000 lei (ROL).
De asemenea, în schimbul unor sume de bani şi alte avantaje materiale, s-a implicat în numirea unor funcţionari publici din administraţie, poliţie şi justiţie.
În cadrul procedurilor de reconstituire a drepturilor de proprietate, cei trei inculpaţi au condiţionat realizarea acestor operaţii de vânzarea unor terenuri inculpatului Sechelariu Dumitru, la preţuri subevaluate, contrar dorinţelor părţilor vătămate, cărora le-a produs pagube de peste 375.000 USD, 10.800 euro şi 48.400.000 lei (ROL).
Aspectele de spălare de bani şi abuz în serviciu, în legătură cu societăţile comerciale din cercul de interese al celor trei inculpaţi, formează obiectul unei cauze penale distincte (nr.28/P/2005), ca urmare a disjungerii.
Într-un alt dosar, prin rechizitoriul nr.105/P/2005 din 31 octombrie 2005, al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Manea Gelu (director general S.C. „Bucur Obor” S.A. Bucureşti), Postovaru Laurenţiu (acţionar majoritar şi administrator) şi Pistol Gheorghe (administrator), pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.11 şi art.12 lit.a) teza a II-a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., şi de art.194 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.
Inculpaţii au procurat acţiuni ale S.C. „Bucur Obor” S.A. Bucureşti, pe căi ilegale, au diminuat veniturile acesteia cu sumele datorate drept penalizări şi au procurat acţiuni de la PAS Bucur Obor, în afara pieţei bursiere şi cu folosirea în mod ilegal a tranzacţiilor bursiere pe piaţa de capital, în valoare de peste 9 miliarde lei (ROL).
Dat fiind complexitatea cauzei, s-a dispus disjungerea acesteia cu privire la infracţiunile de spălare de bani şi la alte aspecte economico-financiare ale societăţii, fiind constituit dosarul penal nr.84/P/2005. (A se vedea alte cazuri, în anexa nr.10.2.)
Nu s-au înregistrat achitări definitive, însă s-a pronunţat o hotărâre definitivă de restituire a cauzei, care nu este imputabilă procurorului.
De asemenea, s-a dispus infirmarea soluţiilor şi redeschiderea urmăririi penale în 6 cazuri, deoarece s-a constatat că soluţiile erau netemeinice şi nelegale.
La sfârşitul anului 2005, se aflau în curs de urmărire penală un număr 101 dosare, o parte din acestea fiind înregistrate în lunile octombrie şi noiembrie 2005, ca urmare a declinării competenţei de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi către alte parchete, determinate de modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005.
În toate dosarele soluţionate, inclusiv în cele în care s-au dat soluţii de netrimitere în judecată ori de declinare a competenţei, procurorii, ofiţerii de poliţie judiciară şi specialiştii au desfăşurat activităţi complexe, pentru fundamentarea temeinică şi legală a soluţiilor, fiind întocmite constatări tehnico-ştiinţifice, ridicate documente şi înscrisuri şi făcute analize importante ale indicatorilor economico-financiari.
S-au constatat creşteri sensibile ale procentului de operativitate a urmăririi penale, la sfârşitul anului 2005 rămânând în lucru 18 dosare mai vechi de 3 luni de la începerea urmăririi penale.
În dosarele soluţionate, a fost acordată o atenţie sporită activităţii de recuperare a prejudiciului creat prin infracţiuni, fiind luate, potrivit legii, măsuri asiguratorii.
Valoarea totală a prejudiciilor a fost de 162.545.960.000 lei (ROL).
Cele mai mari pagube au fost produse în domeniul financiar-bancar, prin încălcarea cu ştiinţă a normelor de creditare (acordarea de credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea destinaţiei creditelor), precum şi a dispoziţiilor legale privind organizarea licitaţiei, privatizarea, contractarea şi executarea unor lucrări publice etc.
Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au ţinut o legătură permanentă şi operativă cu procurorii serviciilor teritoriale, pentru soluţionarea unor dosare complexe ce vizau activităţi infracţionale desfăşurate în mai multe judeţe.
În cadrul secţiei, au fost efectuate analize ale activităţii procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor, fiind dezbătute aspecte controversate de drept material şi procesual-penal.
S-a pus un accent deosebit pe respectarea drepturilor şi a garanţiilor procesual-penale, precum şi a prezumţiei de nevinovăţie.
Dat fiind numărul mare de dosare declinate Departamentului Naţional Anticorupţie, de alte organe de urmărire penală, în ultimele luni ale anului 2005, precum şi numărul relativ redus de procurori, au apărut anumite dificultăţi în soluţionarea cu celeritate a cauzelor, fapt ce impune o mai bună organizare a activităţii secţiei şi implicarea în mai mare măsură a Serviciului de investigaţii privind infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie în clarificarea situaţiei de fapt.
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #94 : Septembrie 23, 2009, 19:43:28 »

2.4. Combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari
În anul 2005, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari a avut de soluţionat 126 de cauze, din care a soluţionat 52 şi a dispus declinarea competenţei în 28.
Au rămas de soluţionat 46 de cauze, din care 6 cu urmărirea penală începută.
Din cele 52 de cauze soluţionate, în 7 s-au întocmit rechizitorii, iar în 45 au fost adoptate soluţii de netrimitere în judecată (din care, în 4 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a unui număr de 1281 învinuiţi, aplicându-se dispoziţiile art.181 C.pen. faţă de 1279 persoane).
Prin cele 7 rechizitorii, au fost trimişi în judecată 488 de inculpaţi, pentru săvârşirea a 1981 de infracţiuni de corupţie sau în legătură directă cu acestea, după cum urmează:
124 - luare de mită 1852 - dare de mită 4 - primire de foloase necuvenite 1 - fals.
În dosarele nr.1/P/2004 şi nr.37/P/2005 ale Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, spre exemplu, prin rechizitoriile din 14 martie 2005 şi, respectiv, 7 iunie 2005, s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 480 de inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi dare de mită, precum şi a altor infracţiuni în legătură directă cu aceste infracţiuni.
De asemenea, prin aceleaşi rechizitorii, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea prevederilor art.181 C.pen. faţă de 1.275 învinuiţi.
S-a reţinut că, în perioada 1998-2000, inculpatul Iordache Florică şi Constantinescu Vasile (decedat la data de 2 ianuarie 1999), în calitate de funcţionari la Arhiva specială a Direcţiei instanţelor militare din cadrul Ministerului Justiţiei, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu şi în schimbul unor sume de bani, au emis peste 5600 certificate de arhivă (adeverinţe), în care au consemnat nereal că unele persoane au fost strămutate sau au avut domiciliu forţat în perioada anilor 1945-1964.
Inculpaţii Loghin Gheorghe şi Olescher Carmen, în calitate de funcţionari la Direcţia generală de muncă şi protecţie socială a municipiului Bucureşti şi membri în Comisia de aplicare a Decretului-lege nr.118/1990, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu şi în schimbul unor sume de bani sau foloase necuvenite (primite, de regulă, prin intermediari), au emis decizii care atestau, în mod nereal, calitatea de persecutat politic a unor persoane.
Suma totală primită de inculpaţi este de peste 2 miliarde lei (ROL), iar prejudiciul cauzat diferitelor părţi civile este de peste 41 miliarde lei (ROL).
De asemenea, prin rechizitoriul nr.67/P/2004 din 20 decembrie 2005, al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Magheru Ioan (comandant al Unităţii Militare 02308 Oradea), pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.(2) C.pen. combinat cu art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., şi de înşelăciune, prevăzute de art.215 alin.(1) şi (2) C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a) C.pen., şi a inculpatului Muntean Valentin Teodor (administrator al S.C. „Euro Prest” S.R.L. Oradea), pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzute de art.215 alin.(1) şi (2) C.pen.
În luna ianuarie 1999, inculpatul Magheru Ioan a primit un telefon mobil de la Gheţiu Ioan şi a beneficiat gratuit de abonamentul lunar şi convorbirile telefonice, în valoare de 949 USD, pe perioada ianuarie 1999 - noiembrie 2000, pentru a plăti la termen lucrările de construcţii executate, iar în luna octombrie 2000 a primit suma de 100.000.000 lei (ROL), de la inculpatul Muntean Valentin Teodor, pentru a aproba şi efectua o plată necuvenită în valoare de 344.428.876 lei (ROL).
Din cei 488 de inculpaţi trimişi în judecată, 22 au săvârşit infracţiuni de luare de mită, 464 – dare de mită, 1 – primire de foloase necuvenite şi 1 – fals şi uz de fals.
Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată sunt bărbaţi (475) şi au vârste de peste 55 ani (328). Au studii superioare un număr de 10, iar 37 provin din mediul urban.
Procurorii militari, împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară, au efectuat cercetări penale în cauze complexe, cum au fost, spre exemplu, dosarul nr.5/P/2004, privind fosta conducere a S.R.I. Prahova care, în schimbul unor sume importante de bani sau alte foloase, în valoare totală de circa 15 miliarde lei (ROL), a sprijinit grupuri infracţionale, care au acţionat în domeniul producţiei petroliere.
Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari nu a înregistrat achitări sau restituiri de la instanţele de judecată ori cazuri de arestaţi preventiv netrimişi în judecată.
S-a dispus infirmarea a două soluţii de neîncepere a urmăririi penale (dosarul nr.21/P/2005, privind achiziţionarea de tehnică medicală de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, şi dosarul nr.14/P/2005, privind un comandant de unitate militară, cercetat cu privire la primirea unei sume de bani şi a altor foloase, pentru angajarea unor militari pe bază de contract), întrucât au fost identificate noi probe.
La un număr de peste 200 de şedinţe de judecată ale Tribunalului Militar Teritorial şi Curţii Militare de Apel, au participat 2 procurori militari, care au pus concluzii în fond în 54 de cauze penale, în care rechizitoriile au fost întocmite de Departamentul Naţional Anticorupţie.
În trimestrul IV 2005, s-au luat măsuri organizatorice corespunzătoare pentru creşterea operativităţii, precum şi pentru diminuarea stocului de dosare (cum au fost, spre exemplu, degrevarea de lucrări a celor doi procurori militari care desfăşoară activităţi la instanţele de judecată, repartizarea ofiţerilor de poliţie judiciară şi grefierilor pe procurori, planificarea deplasărilor pe teren a procurorilor şi a ofiţerilor de poliţie judiciară pentru realizarea activităţilor de urmărire penală etc.), fiind încadraţi 2 procurori militari şi 12 ofiţeri de poliţie judiciară.
Potrivit art.102 alin.(2) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, a fost încheiat un protocol între Departamentul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Apărării Naţionale, în baza căruia direcţia de audit a acestui minister va sesiza procurorii militari cu privire la faptele de corupţie constatate şi va efectua, la cerere, verificări la unităţile militare.
O bună colaborare s-a realizat cu Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie din Ministerul Justiţiei şi cu Direcţia Generală Anticorupţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru instrumentarea mai multor cauze penale, din care una s-a finalizat cu o acţiune de constatare în flagrant a unei infracţiuni de corupţie.

2.5. Activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale
În anul 2005, cele 15 servicii teritoriale ale Departamentului Naţional Anticorupţie (Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara), organizate la nivelul curţilor de apel, au avut de soluţionat un număr de 1423 de cauze, din care au soluţionat 746 şi au dispus declinarea competenţei ori conexarea în 312.
Urmare modificării art.13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005, referitoare la competenţa Departamentului Naţional Anticorupţie, serviciile teritoriale şi-au declinat competenţa într-un număr mare de cauze, în care fusese încorporat un volum apreciabil de muncă, iar cercetările penale erau aproape finalizate.
Din cele 746 cauze soluţionate, un număr de 67 au fost finalizate prin emiterea de rechizitorii (reprezentând 9% din totalul soluţiilor).
Cele mai multe rechizitorii au fost întocmite de către Serviciile teritoriale Bucureşti (10), Oradea şi Târgu Mureş (câte 7), iar cele mai puţine s-au înregistrat la Serviciile teritoriale Cluj (1) şi Ploieşti (2).
Astfel, spre exemplu, prin rechizitoriul nr.11/P/2005 din 22 iulie 2005, al Serviciului teritorial Braşov, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Jugănaru Constantin, Puşcaşiu Gheorghe, Croitoru Vasile ş.a., pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice (în formă calificată), spălare de bani, dare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
În cursul lunilor martie - iunie 2004, în calitate de directori ai Sucursalei de întreţinere şi servicii energetice Transilvania Sud, din cadrul S.C. „Electrica” S.A., inculpaţii Jugănaru Constantin şi Puşcaşiu Gheorghe au încălcat dispoziţiile legale referitoare la procedurile privind achiziţiile publice, acceptând aprovizionarea şi plata unor produse contrafăcute ori la preţuri supraevaluate şi cauzând o pagubă de 6.200.000 euro.
Inculpatul Croitoru Vasile s-a asociat cu alte persoane din Bucureşti, Galaţi, Braşov, Timişoara şi Cluj, în scopul comiterii unor infracţiuni de natură economică (inclusiv de spălare de bani), pentru a obţine în mod ilicit, cu sprijinul unor factori de decizie din cadrul unor societăţi comerciale cu capital integral de stat din sistemul energetic naţional (S.C. „Electrica” S.A., S.C. „Hidroelectrica” S.A., S.C. SISE Timişoara, SISE Cluj, SISE Bacău, SISE Ploieşti, SISE Braşov şi SISE Bucureşti), beneficii materiale importante, în detrimentul intereselor financiare ale acestora.
Încălcarea atribuţiilor de serviciu a fost determinată de primirea, cu titlu de mită, a unor importante sume de bani şi obiecte. Astfel, inculpatul Jugănaru Constantin a primit suma de 126.000 euro şi un autoturism marca „VW Touareg”, în valoare de 40.000 euro, iar inculpatul Puşcaşiu Gheorghe a primit suma de 126.000 euro şi un autoturism marca „Audi A6”, în valoare de 15.000 euro.
De asemenea, prin rechizitoriul nr.52/P/2004 din 21 ianuarie 2005, al Serviciului teritorial Timişoara, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Piroska Klara Ilona, Andronic Marioara, Hoban Ana, Trif Cristian Piroska Lajos ş.a., pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, de delapidare, înşelăciune, evaziune fiscală ş.a.
S-a reţinut, printre altele, că, în perioada 2003-2004, inculpata Piroska Klara Ilona, în calitate de director al Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Timişoara, în schimbul unor foloase materiale necuvenite în valoare de circa 3 miliarde lei (ROL), primite de la reprezentanţii S.C. „Cristian Andronic” S.R.L. Timişoara, a favorizat această societate comercială, întocmind forme nelegale de executare silită, prin care a recuperat diferite sume de bani de la alte persoane.
Urmare ajutorului dat de inculpata Piroska Klara Ilona, inculpata Andronic Marioara Elisabeta a beneficiat, în mod nelegal, de rambursări TVA de aproximativ 1 miliard lei (ROL).
Inculpata Andronic Marioara Elisabeta, cu ajutorul inculpatei Hoban Ana (inspector auditor în cadrul Direcţiei generale a finanţelor publice Timiş) şi al inculpatei Piroska Klara Ilona, a întocmit documente false, pe care le-a depus la CEC, Sucursala Timiş, pentru obţinerea unui credit PHARE în valoare de 130.000 euro. (A se vedea alte cazuri, în anexa nr.10.2.)
Numărul cauzelor nesoluţionate, la sfârşitul anului 2005, reprezintă 26% din totalul celor de soluţionat, din care 6,8% sunt mai vechi de 3 luni de la data începerii urmăririi penale.
Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună. Astfel, din cele 746 cauze soluţionate, doar într-un număr de 48 durata de soluţionare a depăşit 1 an de la data înregistrării, iar 10 din acestea au fost finalizate prin trimitere în judecată a inculpaţilor.
Soluţionarea cu întârziere a unor cauze a fost determinată şi de faptul că, în unele cazuri, Garda Financiară nu a comunicat, în timp rezonabil, constatările sale asupra controalelor dispuse de procuror, specialiştii Departamentului Naţional Anticorupţie au finalizat cu întârziere unele rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, iar, uneori, apărătorii au invocat motive subiective, tergiversând urmărirea penală.
S-a dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale într-un număr de 11 cauze (Serviciile teritoriale Cluj şi Ploieşti, câte 3, Serviciile teritoriale Galaţi şi Oradea, câte 2 etc.), întrucât soluţiile erau netemeinice sau nelegale.
În cauzele instrumentate de către serviciile teritoriale s-a înregistrat o hotărâre definitivă de achitare (Serviciul teritorial Galaţi) şi o hotărâre definitivă de restituire a cauzei de către instanţa de judecată (Serviciul teritorial Iaşi), care nu sunt imputabile procurorului.
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #95 : Septembrie 23, 2009, 19:44:48 »

2.6. Aportul ofiţerilor de poliţie judiciară şi al specialiştilor la soluţionarea cauzelor de corupţie
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară şi-au desfăşurat activitatea sub autoritatea exclusivă a procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie şi sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu ordinele, instrucţiunile şi regulile de muncă specifice activităţii de poliţie judiciară.
Potrivit dispoziţiilor art.27 alin.(1) lit.d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005, Departamentul Naţional Anticorupţie funcţionează cu un număr de 170 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.
În cursul anului 2005, schema personalului poliţiei judiciare a fost completată cu un număr de 13 ofiţeri şi 3 agenţi de poliţie judiciară (11, la nivel central şi 5, la serviciile teritoriale), fiind încadraţi, în total, 150 ofiţeri şi 3 agenţi de poliţie judiciară (80, la nivel central şi 73, în teritoriu), care au fost selecţionaţi din rândul celor mai bune cadre din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu respectarea prevederilor în vigoare.
Ofiţerii poliţiei judiciare, în exercitarea activităţilor de serviciu, au acţionat în mod direct pentru obţinerea de date şi informaţii referitoare la locurile, mediile, anturajele frecventate şi mijloacele de comunicaţii folosite de către făptuitori, efectuând investigaţii complexe şi folosind diferite combinaţii informativ-operative, care au fost exploatate în timpul urmăririi penale.
În baza autorizaţiilor emise de instanţele de judecată şi a dispoziţiilor date de procuror, s-au efectuat 91 percheziţii domiciliare, s-au aplicat 90 sechestre asiguratorii şi au fost identificate şi audiate peste 4500 persoane.
De asemenea, ofiţerii de poliţie judiciară şi-au adus un aport semnificativ la realizarea unor activităţi de urmărire penală, prin uzitarea capcanelor operative, exploatarea judicioasă a mijloacelor tehnice speciale, realizarea înregistrărilor autorizate şi redarea scrisă a discuţiilor, efectuarea supravegherii în momentele operative şi executarea de planşe fotografice.
Conform dispoziţiilor date de procurori, ofiţerii de poliţie judiciară au ridicat un număr mare de documente şi înscrisuri, au identificat, la reţelele de telefonie mobilă „ORANGE”, „MOBIFON” şi „ZAPP”, mai multe posturi telefonice, au introdus şi au scos din arest persoanele deţinute, în vederea audierii acestora sau a prezentării lor în faţa instanţelor de judecată, şi au participat la acţiuni de prindere în flagrant a făptuitorilor. Exemplificăm, în acest sens, dosarele nr.131/P/2005 (privind pe inculpaţii Bratu Lucian, Popa Dumitru şi Angheloiu Marin, profesori universitari, implicaţi în obţinerea diplomelor de licenţă de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”), nr.232/P/2004 (privind pe generalul în rezervă Popescu Antohi, fost şef al Direcţiei de Logistică a Statului Major al Forţelor Aeriene Române, precum şi pe Leo Strizu, directorul sportiv de la S.C. „Steaua” Bucureşti, care au favorizat câştigarea licitaţiei privind aprovizionarea cu combustibil a armatei, pentru care au pretins, prin intermediul lui Palade Onorică, suma de 25.000 USD) ş.a.
Prin activităţile de investigaţii şi de cercetare penală, ofiţerii de poliţie judiciară şi-au adus o contribuţie importantă la soluţionarea cauzelor penale. De exemplu, dosarul nr.27/P/2004 privind pe inculpaţii Bojescu Constantin şi Bojescu Manuela (care au deturnat suma de 22,5 miliarde lei - ROL, obţinută din credite bancare, pe care au utilizat-o în mod fraudulos în vederea achiziţionării pachetului majoritar de acţiuni al S.C. „SUBEX” S.A. Bacău), dosarul nr.200/P/2004 privind pe Magda Ţepoi (preşedintele Camerei de Comerţ Regionale Unu Nord – Est România, care a folosit în alte scopuri fonduri ale Uniunii Europene în valoare de 132.991 euro), dosarul nr.105/P/2004 privind pe acţionarii şi membrii conducerii S.C. „BUCUR” S.A. (cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie legate de piaţa de capital) etc.
Cu toate rezultatele bune obţinute, în activitatea desfăşurată de ofiţerii de poliţie judiciară au existat şi unele disfuncţii şi neajunsuri.
Unii ofiţeri de poliţie judiciară nu s-au ridicat la nivelul cerinţelor impuse, manifestând superficialitate în executarea misiunilor încredinţate, iar rezultatele obţinute nu au fost la nivelul exigenţelor conducerii Departamentului Naţional Anticorupţie.
Un important aport la elucidarea cauzelor penale şi la administrarea probelor l-au adus specialiştii, numiţi în cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie.
În cursul anului 2005 şi-au desfăşurat activitatea, la nivel central, un număr de 31 specialişti (din care, 22 în domeniul financiar, bancar, vamal şi privatizare, 7 specialişti I.T. şi 1 specialist tehnic), şi la serviciile teritoriale, 10 specialişti (în domeniile financiar, bancar şi vamal).
Specialiştii din domeniul economic au soluţionat un număr de 246 lucrări, privind acte de corupţie, privatizări, licitaţii de active şi lichidări judiciare, încasări de accize şi rambursări TVA, creditare bancară, achiziţii publice, acordări de subvenţii şi credite bugetare ş.a., care s-au concretizat în întocmirea de rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifice (114), de note de constatare şi propuneri de solicitare a documentelor suplimentare (121), de suplimente ale rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifice (2) şi de obiecţiuni la expertize (5).
Comparativ cu anul 2004, volumul de activitate al specialiştilor a crescut în mod evident, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică fiind mai complexe şi ajutând efectiv la soluţionarea unor cauze importante.
Au fost întocmite, astfel, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică în cauzele referitoare la privatizarea S.C. „Bucur Obor” Bucureşti, S.C. „Fruvimed” S.A. Medgidia ş.a.; la legalitatea acordării de credite de către Banca Internaţională a Religiilor unor societăţi comerciale din grupul controlat de Staicu Dinel; la acordarea de credite de către Banca Comercială Română (Sucursala Novaci), grupului de firme „Marin Luminiţa”; la efectuarea de achiziţii publice de către Consiliul Judeţean Vrancea, Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva”, Compania Naţională „Loteria Română” şi unele spitale militare; la acordarea de credite cu schimbarea destinaţiei lor de către băncile „Carpatica”, „Transilvania”, „Banca Română de Dezvoltare”, „Banca Comercială Română”, „Banc Post”, „Unicredit”, „Eurom Bank”, „RO Bank”, „Raifaissen Bank”, „Banca Românească”, „West Bank”, „B.C. Rom Extera”, „Romanian Internaţional Bank”, „B.C. San Paolo Imi Bank” etc.
De asemenea, au fost realizate constatări tehnico-ştiinţifice în cauzele privind „Electrica” Banat, „Electrica” Braşov şi „Hidroelectrica” Bucureşti, precum şi cele referitoare la fostul primar al municipiului Bacău, Sechelariu Dumitru, fostul preşedinte al Tribunalului Mureş, Ciucă Andreea, acţionarul majoritar la grupul de firme „Moldova”, Prisecariu Dănuţ Cătălin, directorul general adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor, Lascău Ioan ş.a.
Activitatea Serviciului specialişti a fost îngreunată însă din cauza numărului relativ redus de specialişti în domeniul economic, care întocmesc acte de constatare tehnico-ştiinţifică dispuse atât de Secţia de combatere a corupţiei (inclusiv de Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene), Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, cât şi de serviciile teritoriale, 6 dintre acestea neavând specialişti în schemă.
Evidenţiem, de asemenea, în acelaşi sens, fluctuaţia de personal în cadrul serviciului, lipsa tehnicii de calcul la serviciile teritoriale, precum şi a laptopurilor la nivel central.

2.7. Activitatea Serviciului tehnic
Serviciul tehnic al Departamentului Naţional Anticorupţie, aflat în subordinea directă a procurorului şef departament, este capabil să desfăşoare, prin mijloace proprii, activităţile tehnice pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privitoare la faptele de corupţie prevăzute în Legea nr.78/2000, fiind unica structură a Ministerului Public de acest gen.
Cu sprijinul Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii, în baza programului de înzestrare şi asistenţă tehnică al Departamentului Naţional Anticorupţie, s-a continuat procesul de înzestrare cu mijloace tehnice performante de investigare a infracţiunilor de corupţie.
Prin eforturi financiare proprii, Serviciul tehnic şi serviciile teritoriale ale Departamentului Naţional Anticorupţie au fost dotate cu mijloace tehnice complementare, în special aparatură I.T.
S-a mărit, de asemenea, schema de personal, fiind în curs de constituire un număr de trei centre tehnice teritoriale, care vor consolida capacitatea de acţiune a departamentului.
Serviciul tehnic a deservit toate structurile operative ale Departamentului Naţional Anticorupţie, contribuind în mod decisiv la soluţionarea unor cauze penale importante.
Activităţile tehnice, desfăşurate cu respectarea strictă a cerinţelor procesual-penale, au condus la obţinerea unor probe cu caracter ştiinţific, adaptate specificului investigării infracţiunilor de corupţie.
Serviciul tehnic şi-a adus în mod direct contribuţia la constatarea a 15 infracţiuni flagrante de corupţie, fiind efectuate toate activităţile criminalistice şi operative aferente.
Prin intermediul celor două birouri ale Serviciului tehnic, au fost realizate interceptări şi înregistrări audio sau video ori alte activităţi conexe într-un număr de 46 cauze penale, aflate pe rolul Departamentului Naţional Anticorupţie, iar în 29 cauze penale a fost efectuată înregistrarea ambientală audio şi/sau video a unor convorbiri. În unele dintre aceste cauze au fost desfăşurate activităţi deosebit de complexe, care au presupus mari eforturi şi care s-au desfăşurat pe o perioadă lungă de timp.
O activitate importantă şi laborioasă realizată de Serviciul tehnic a constituit-o întocmirea actelor procedurale subsecvente, în special a notelor de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor.
În 39 cauze penale sau lucrări cu caracter general au fost efectuate activităţi criminalistice judiciare, iar în 27 s-au realizat alte operaţiuni de natură tehnică (efectuarea unor copii ale suporturilor audio/video, întocmirea notelor de redare a conţinutului înregistrărilor prezentate de părţi, realizarea unor activităţi aferente procedurii de certificare a înregistrărilor etc.).
S-a continuat colaborarea cu Secţia judiciară penală, prezentându-se materialele audio şi video obţinute în cursul urmăririi penale în faţa instanţei de judecată şi asigurându-se asistenţa tehnică pe parcursul desfăşurării şedinţelor de judecată.
De asemenea, a fost acordat sprijin de specialitate altor structuri ale Departamentului Naţional Anticorupţie, prin efectuarea unor operaţiuni de natură tehnică sau prin participarea la acţiuni cu caracter internaţional, în special vizite ale unor delegaţii străine.
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #96 : Septembrie 23, 2009, 19:47:25 »

3. Activitatea judiciară în cauze penale
În cursul anului 2005, volumul activităţii judiciare penale şi complexitatea cauzelor au crescut considerabil, atât la nivelul structurii centrale, cât şi al serviciilor teritoriale.
Procurorii au participat la judecarea unui număr de 1628 de cauze penale, din care în 636 au participat procurorii din cadrul structurii centrale.
În prezent, pe rolul instanţelor de judecată se află cauze complexe privind infracţiuni de luare şi dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu contra intereselor publice (cu consecinţe deosebit de grave), înşelăciune, delapidare, fals intelectual, spălare de bani, bancrută frauduloasă, evaziune fiscală, acordare de credite sau subvenţii cu încălcarea legii, utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, deturnare de fonduri ş.a. Aceste infracţiuni au fost comise de către directori de bănci sau societăţi comerciale, lucrători vamali, primari, ofiţeri şi subofiţeri ai Ministerului Apărării Naţionale, ofiţeri şi agenţi de poliţie, judecători, procurori, avocaţi, magistraţi asistent, experţi, demnitari ş.a.
Instanţele de judecată au pronunţat, în anul 2005, un număr de 73 de hotărâri definitive de condamnare, privind 161 de inculpaţi.
Astfel, spre exemplu, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe inculpaţii Dinculescu Florica şi Jiga Dan la 3 ani închisoare şi, respectiv, 5 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, art.26 raportat la art.254 C.pen. şi art.6 din Legea nr.78/2000, art.246 C.pen. şi art.2481 C.pen.
S-a reţinut că, în anul 2000, inculpata Dinculescu Florica, director al unităţii „Sapard” din cadrul Direcţiei Generale de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, a intermediat primirea de către inculpatul Jiga Dan, director general al Direcţiei Generale Economice şi Relaţii Bugetare din Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, a sumei de 120.000 USD de la reprezentanţii societăţii „Agricola San Giorgio” din Italia, în scopul câştigării licitaţiei organizate cu ocazia privatizării SC „JIMTIM” Jimbolia.
De asemenea, inculpatul Jiga Dan, în schimbul sumelor primite prin intermediul inculpatei Dinculescu Viorica, a acceptat primirea unor documente ale societăţii „Agricola San Giorgio”, după împlinirea termenului limită de depunere a ofertelor şi, corelativ, după eliminarea de la negocieri a ofertantului „Ten Agro” Timişoara, vătămând interesele legale ale acestuia.
Într-o altă cauză, prin sentinţa penală nr.49 din 20 ianuarie 2005, rămasă definitivă prin neapelare, Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a penală, i-a condamnat pe inculpaţii Vizireanu Irina şi Vizireanu Radu, la 5 ani închisoare şi, respectiv, la 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă.
Inculpaţii Vizireanu Irina (avocat în cadrul Baroului Bucureşti) şi Vizireanu Radu (agent principal de poliţie în cadrul Inspectoratului General de Poliţie), în perioada iulie – august 2002, au pretins, în mod repetat, şi au primit de la Gottschling Ion sume de bani, totalizând 31.000 USD, lăsând să se creadă că au influenţă asupra magistraţilor, spre a dispune punerea în libertate a inculpatului Gottschling Răzvan.
Inculpata Vizireanu Irina, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a falsificat mai multe înscrisuri sub semnătură privată (contract de asistenţă juridică şi chitanţe), prin atestarea în conţinutul lor a unor date nereale şi prin contrafacerea semnăturii lui Gottschling Ion, în vederea producerii de consecinţe juridice.
De asemenea, inculpata Vizireanu Irina, în luna martie 2002, a pretins şi primit suma de 6.000 USD de la Radu Paula, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistratului care instrumenta dosarul penal privind pe Dinu Mihăiţă, în scopul punerii în libertate a acestuia. (A se vedea alte cazuri, în anexa nr.10.3.)
Cele 5 hotărâri penale definitive de achitare (a unui număr de 8 inculpaţi) şi 4 hotărâri penale definitive de restituire a cauzei la procuror, pronunţate în anul 2005, au fost examinate de Secţia judiciară penală, care a constatat că acestea nu sunt imputabile procurorului.
În urma verificării unui număr de 1628 hotărâri penale (din care, 636 de către procurorii din structura centrală), au fost declarate 202 apeluri şi recursuri, privind 735 de inculpaţi.
Nu a fost retras nici un apel sau recurs.
Dintre apelurile şi recursurile declarate, au fost soluţionate un număr de 182, cu 352 inculpaţi, dintre care 123, cu 258 inculpaţi, au fost admise.
S-au întocmit analize ale hotărârilor penale definitive, precum şi ale achitărilor şi restituirilor definitive.
În cursul judecării cauzelor s-au ridicat o serie de probleme de drept, care au fost supuse examinării Consiliului ştiinţific al Departamentului Naţional Anticorupţie.
Problemele de drept, practicile judiciare contradictorii, precum şi deficienţele constatate în activitatea de urmărire penală şi judiciară, au făcut obiectul discuţiilor purtate cu toţi procurorii care participă la judecarea cauzelor, în cadrul unor întâlniri de lucru.
Procurorii Secţiei judiciare penale s-au preocupat de identificarea practicii judiciare a instanţei supreme, de multiplicarea şi transmiterea în teritoriu a acesteia, pentru asigurarea unei activităţi eficiente şi evitarea unor greşeli.
Secţia judiciară penală va desfăşura, în cursul anului 2006, activităţi de îndrumare a procurorilor din cadrul serviciilor teritoriale, care participă în şedinţele de judecată, şi se va preocupa de crearea punctelor de documentare proprii, atât la nivel central, cât şi la cel al serviciilor teritoriale.
Accesul procurorului de şedinţă la legislaţie şi jurisprudenţă a fost facilitat de utilizarea programelor de calculator.
Condiţiile improprii de muncă de la sediile instanţelor de judecată, în special pentru procurorii din Bucureşti, creează probleme legate de asigurarea securităţii dosarelor, a fişelor de şedinţă şi a documentaţiei, precum şi în legătură cu modul în care pot fi studiate dosarele, ceea ce se repercutează negativ asupra calităţii muncii. Pentru aceste considerente, se impune repartizarea unor birouri, la sediul instanţelor (până în prezent s-a obţinut doar un biroul la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), pentru procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie, care să fie dotate corespunzător (computer, fax, telefon, xerox).

4. Cooperarea internaţională şi legătura cu instituţii similare din alte state
Principalele obiective ale Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, în anul 2005, au fost: urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor şi măsurilor luate de Departamentul Naţional Anticorupţie pentru integrarea României în Uniunea Europeană; reflectarea unei imagini corecte a activităţii departamentului; implementarea şi monitorizarea proiectelor PHARE, al căror beneficiar direct este Departamentul Naţional Anticorupţie; continuarea şi extinderea relaţiilor de cooperare cu instituţii similare din alte state; desfăşurarea activităţilor de asistenţă judiciară internaţională ş.a.

A. Activităţi desfăşurate în domeniul integrării europene
Departamentul Naţional Anticorupţie a participat la şedinţele grupurilor de lucru ale delegaţiilor sectoriale şi la reuniunile la nivel guvernamental, precum şi la cele cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, privind modul de aducere la îndeplinire a angajamentelor luate de România pentru aderarea sa la Uniunea Europeană, în special cu privire la combaterea infracţiunilor de corupţie.
În realizarea acestui scop, Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a analizat angajamentele şi recomandările cuprinse în Documentul de poziţie comună a statelor membre ale Uniunii Europene, încheiat cu ocazia închiderii capitolului de negocieri privind justiţia şi afacerile interne, şi a comunicat, periodic, Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Justiţiei şi al Ministerului Integrării Europene, măsurile luate de Departamentul Naţional Anticorupţie în îndeplinirea acestor angajamente.
De asemenea, a asigurat participarea la reuniunile delegaţiei sectoriale „Justiţie şi Afaceri Interne”, organizate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor (având ca obiectiv monitorizarea stadiului îndeplinirii măsurilor cuprinse în Planul de măsuri prioritare privind integrarea europeană), a pregătit documentaţia pentru misiunea de evaluare a Comisiei Europene (iunie 2005), precum şi documentele din raportul de track record.

B. Acţiuni desfăşurate în legătură cu evaluarea activităţii Departamentului Naţional Anticorupţie de către alte organizaţii sau organisme
Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a pregătit, împreună cu Ministerul Justiţiei, vizita de evaluare a României de către GRECO, în cadrul celui de-al doilea ciclu de evaluare privind implementarea Convenţiei Penale asupra Corupţiei (februarie 2005).
De asemenea, a pregătit vizita de evaluare a experţilor SIGMA – OECD (aprilie 2005) şi a redactat comentariile la raportul preliminar al experţilor, având ca obiect integritatea sistemului judiciar.
A coordonat activitatea de colectare a datelor privind activitatea Departamentului Naţional Anticorupţie, solicitate de către Institutul de Politici Publice, pentru întocmirea studiului cu tema „Impactul modificării competenţei materiale asupra performanţelor Parchetului Naţional Anticorupţie în anul 2004” (februarie 2005) ş.a.

C. Activităţi privind programele PHARE
Pe parcursul anului 2005, au fost derulate mai multe activităţi privind organizarea activităţii Unităţii de Implementare a Programelor din cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie.
Au fost redactate, cu sprijinul Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE, manualele de proceduri interne şi au fost negociate, cu Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, acordurile de implementare a programelor aflate în derulare, al căror beneficiar este Departamentul Naţional Anticorupţie.
De asemenea, în calitate de autoritate de implementare, Departamentul Naţional Anticorupţie a transmis, lunar (începând cu luna septembrie 2005), rapoartele tehnice de progres privind derularea Programului PHARE RO 2003/005-551.04.15.
Programul PHARE RO 2003/005-551.04.15 - „Continuarea întăririi capacităţii instituţionale de luptă împotriva corupţiei”
Beneficiarii programului sunt Departamentul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei şi are două componente (respectiv, una de înfrăţire instituţională şi una de investiţii).
Potrivit componentei de înfrăţire instituţională (Twinning RO 03/IB/JH/08), Departamentul Naţional Anticorupţie beneficiază, începând cu data de 26 august 2005, de asistenţa Parchetului Special Anticorupţie din Spania, precum şi a altor experţi (magistraţi) din statele membre ale Uniunii Europene, în vederea îmbunătăţirii metodologiei sale de investigare a dosarelor de mare corupţie şi a eficientizării colaborării cu celelalte instituţii publice, având atribuţii în domeniul luptei împotriva corupţiei.
Personalul operativ al Departamentului Naţional Anticorupţie va beneficia de un număr de 22 de seminarii (de pregătire profesională), care vor fi organizate în perioada ianuarie - octombrie 2006.
Activităţile derulate pe parcursul anului 2005, au urmărit, în principal, negocierea cu partenerii spanioli a planului de activităţi cuprins în Convenţia de Twinning, care a trebuit armonizat cu Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007.
S-au organizat două întâlniri ale Grupului de Lucru Anticorupţie (compus din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor publice, având atribuţii în domeniul luptei împotriva corupţiei) şi o întâlnire a Grupului de Lucru Legislaţie (care a examinat propunerile de modificare a legislaţiei, pentru eficientizarea cooperării interinstituţionale, în domeniul luptei anticorupţie).
De asemenea, procurori ai Departamentului Naţional Anticorupţie au participat la 4 seminarii, pentru pregătirea specializată a magistraţilor care participă la judecarea cauzelor de corupţie.
Componenta de investiţii constă în sprijinul financiar pentru achiziţionarea de hardware şi software (în vederea completării necesarului de staţii de lucru, imprimante şi staţii mobile), integrarea lor în cadrul unei reţele securizate şi realizarea infrastructurii de comunicaţii, pentru coordonarea eficientă a activităţilor investigative, atât la nivel central cât şi teritorial.
Programul PHARE RO 2004/016-772.01.05 - „Întărirea luptei împotriva corupţiei”
În cadrul componentei de înfrăţire instituţională, Departamentul Naţional Anticorupţie va beneficia de asistenţă, în vederea elaborării unei strategii de dezvoltare proprie, inclusiv privind resursele umane, comunicarea şi instruirea personalului.
Componenta de investiţii (având ca obiect un contract în valoare de 1,75 milioane euro) are ca obiective crearea, în cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie, a unui sistem de colectare, stocare, căutare, analiză şi diseminare a informaţiilor privind investigarea faptelor de corupţie, realizarea propriului sistem de management al documentelor (care să fluidizeze circuitul documentelor în cadrul instituţiei) şi dotarea cu un laborator de expertiză IT propriu (care să permită recuperarea, inspectarea, analizarea şi stocarea, în condiţii optime, a mijloacelor de probă, aflate pe suport digital).
În ultimele două luni ale anului 2005, au avut loc întâlniri şi dezbateri, atât la nivelul departamentului, cât şi la nivel interinstituţional, cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei (care este coordonator al Strategiei IT în domeniu) şi ai Delegaţiei Comisiei Europene, având drept scop găsirea soluţiilor privind corelarea activităţilor cu cerinţele impuse de „Strategia IT a sistemului judiciar” şi cu celelalte proiecte aflate în derulare, în cadrul Ministerului Justiţiei.

D. Alte activităţi de cooperare internaţională
Au fost organizate întâlniri ale conducerii Departamentului Naţional Anticorupţie cu reprezentanţi ai structurilor Uniunii Europene, ai altor organizaţii (OLAF, OECD etc.), ai autorităţilor judiciare sau politice ale unor state membre ale Uniunii Europene sau ale altor state (Germania, Marea Britanie, Franţa, Norvegia, Statele Unite ale Americii ş.a.) etc.;
S-a asigurat participarea unor procurori ai departamentului la conferinţe internaţionale, pe tema luptei împotriva corupţiei şi a fraudei, după cum urmează:
Cea de a 6-a conferinţă privind combaterea corupţiei, organizată de OLAF şi Fundaţia Germană IRZ, la Raesfeld (Germania, septembrie 2005); Forumul regional al instituţiilor anticorupţie (Viena, decembrie 2005); Cea de-a treia conferinţă a Uniunii Europene a procurorilor specializaţi în lupta antifraudă (Bruxelles, octombrie 2005); Cea de-a 6-a întrunire generală a Reţelei Anticorupţie pentru ţările cu economie în tranziţie (Istambul, mai 2005); „Democraţia şi securitatea mondială” (Istambul, iunie 2005).
Au fost organizate participări la seminarii, stagii de pregătire şi vizite de studiu în străinătate, la care au participat 35 de procurori, ofiţeri de poliţie şi specialişti ai Departamentului Naţional Anticorupţie.
Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state şi-a adus o importantă contribuţie, atât în domeniul asistenţei judiciare internaţionale, cât şi în cel al participării la manifestări internaţionale organizate de instituţiile publice.
Printre activităţile de asistenţă judiciară internaţională realizate, menţionăm următoarele:
Efectuarea, în cadrul comisiilor rogatorii internaţionale, a unor acte procesual-penale, solicitate de către autorităţile judiciare din Germania, Ungaria, Marea Britanie şi Republica Moldova; Îndeplinirea formalităţilor de solicitare, prin intermediul comisiei rogatorii internaţionale, a autorităţilor judiciare din alte state, pentru efectuarea unor acte procesual-penale (Suedia, Marea Britanie, Republica Moldova, Austria, Franţa, Ungaria, Republica Ucraina, Turcia şi Germania); Solicitarea efectuării unor verificări operative, privind identificarea unor persoane, prin intermediul Birourilor Interpol din Germania, Italia, Turcia şi Austria; Elaborarea Raportului de activitate privind criminalitatea în domeniul corupţiei, pe anul 2004, solicitat de către Biroul Ofiţerilor de Legătură ai Poliţiei Germane (BKA); Întocmirea răspunsului la solicitarea Biroului Ofiţerilor de Legătură ai Poliţiei Germane (BKA), în legătură cu baza legislativă în vigoare, în domeniul corupţiei în România; Realizarea documentaţiei de răspuns privind stadiul cercetărilor, în dosarele instrumentate de către Departamentul Naţional Anticorupţie, la solicitarea Ambasadei Israelului şi a Ministerului Justiţiei; Participarea la seminarul „Cooperarea judiciară internaţională, instrument de luptă împotriva crimei organizate”, organizat de Comisia Europeană şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Participarea la reuniunea Reţelei judiciare române, în materie penală, organizată de Ministerul Justiţiei, precum şi la reuniunea EPOC II, organizată de Comisia Europeană şi Ministerul Justiţiei din Italia, în parteneriat cu EUROJUST şi Ministerul Justiţiei din România. Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state a declanşat, în timp util, procedurile legale şi a urmărit respectarea regulilor de drept substanţial (privind corupţia), precum şi a regulilor de drept procesual (de admisibilitate a probelor), în vederea armonizării acestora cu dispoziţiile legale comunitare.
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #97 : Septembrie 23, 2009, 19:49:15 »

4.1. Angajamentele României pentru aderarea la Uniunea Europeană şi măsurile luate de Departamentul Naţional Anticorupţie
În contextul negocierilor purtate de România cu Comisia Europeană, pe Capitolul 24 „Justiţie şi Afaceri Interne”, lupta împotriva corupţiei a fost unul din subiectele sensibile care au fost urmărite îndeaproape şi cu un interes aparte de forurile europene. Închiderea acestui capitol a fost condiţionată de introducerea unei clauze de salvgardare speciale pentru România, care poate duce la amânarea aderării României la Uniunea Europeană, în cazul constatării unor deficienţe serioase în îndeplinirea vreunuia din cele 7 angajamente menţionate în Documentul de Poziţie Comună al Uniunii Europene.
Unul din cele 7 angajamente vizează accelerarea luptei împotriva corupţiei, cu precădere a corupţiei la nivel înalt.
Clauza, mai sus-menţionată, a fost preluată în Tratatul de Aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, semnat la Luxemburg la 25 aprilie 2005.
În vederea îndeplinirii angajamentelor de către România, Comisia Europeană a elaborat, la începutul anului 2005, un mecanism de monitorizare, care se referă la:
angajamentele rezultate din negocierile de aderare, precum şi măsurile luate de autorităţile române, care comunică periodic Comisiei Europene, Consiliului European şi statelor membre (menţionate în tabelul de monitorizare); transmiterea, Consiliului European, a unor rapoarte semestriale privind măsurile luate pentru îndeplinirea angajamentelor de către autorităţile române; trimiterea în România a unor misiuni de evaluare (peer reviews), generale sau tematice, pe domenii de activitate, inclusiv în legătură cu combaterea corupţiei, pentru verificarea in situ a informaţiilor transmise prin rapoarte.
În cursul anului 2005, Departamentul Naţional Anticorupţie a urmărit îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de pregătire a aderării la Uniunea Europeană şi a recomandărilor conţinute în rapoartele misiunilor de evaluare, comunicând periodic rezultatele obţinute.
Documentul de Poziţie şi, subsecvent, Tratatul de Aderare au stabilit, în mod sintetic, pentru Departamentul Naţional Anticorupţie, următoarele cerinţe:
a) accelerarea considerabilă a luptei împotriva corupţiei şi, în special, împotriva corupţiei la nivel înalt; aplicarea riguroasă a legislaţiei anticorupţie în vigoare; independenţa efectivă a Departamentului Naţional Anticorupţie; transmiterea, anuală, începând cu noiembrie 2005, a unui Raport convingător privind activitatea Departamentului Naţional Anticorupţie în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt (track record); b) primirea, de către Departamentul Naţional Anticorupţie, a resurselor financiare, umane şi de formare profesională, precum şi a echipamentului necesar, pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile prevăzute de lege.
Alte cerinţe, vizând intensificarea şi perfecţionarea luptei împotriva corupţiei, sunt adresate deopotrivă atât Departamentului Naţional Anticorupţie, cât şi celorlalte structuri cu competenţe în lupta împotriva corupţiei, sau presupun măsuri guvernamentale ori legislative şi au în vedere:
revizuirea procedurii penale, pentru a se asigura că toate cazurile de corupţie vor fi rezolvate într-o manieră transparentă şi rapidă, în vederea garantării unor sancţiuni adecvate, care să aibă un efect descurajant; reducerea numărului de structuri cu competenţe în prevenirea sau investigarea faptelor de corupţie, în vederea evitării suprapunerilor; obţinerea de rezultate substanţiale în domeniul prevenirii şi luptei împotriva corupţiei în administraţia publică, în sistemul judiciar şi în cadrul altor instituţii publice; asigurarea luptei eficiente împotriva corupţiei la nivel înalt, mai ales în cazul în care aceasta se află în conexiune cu crima organizată.
Misiunea de experţi (peer review) în domeniul „Justiţiei şi Afacerilor Interne”, care a evaluat Departamentul Naţional Anticorupţie în luna iunie 2005, apreciind, pe de o parte, caracterul specializat şi vizibilitatea puternică a Departamentului Naţional Anticorupţie, a făcut o serie de observaţii critice şi recomandări privind eficienţa activităţii sale, de combatere a corupţiei, precum şi independenţa sa investigativă.
Pentru îndeplinirea angajamentelor, în legătură cu activitatea Departamentului Naţional Anticorupţie, au fost adoptate, pe de o parte, măsuri legislative şi guvernamentale iar, pe de altă parte, au fost dispuse măsuri organizatorice, de către conducerea departamentului, în special în a doua parte a anului 2005.
Astfel, în cursul lunii septembrie 2005, conducerea Departamentului Naţional Anticorupţie a evaluat activitatea şi conduita procurorilor şi a celorlalte categorii de personal, care s-a finalizat cu revocarea unui număr de 15 procurori (din care, 1 procuror şef adjunct secţie, 1 procuror şef serviciu, 4 procurori şefi servicii teritoriale) şi 17 ofiţeri de poliţie judiciară.
O atenţie deosebită a fost acordată numirii şi promovării în funcţii de procuror, ofiţer de poliţie judiciară, specialişti, precum şi în alte funcţii, a persoanelor cu o bună pregătire profesională şi o conduită morală ireproşabilă, cu depline capacităţi de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea.
S-au făcut numeroase propuneri de modificare a legislaţiei, în special a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Departamentul Naţional Anticorupţie, care au fost promovate de Ministerul Justiţiei.
Au fost luate, de asemenea, măsuri ferme pentru efectuarea cu celeritate a urmăririi penale în cauzele de mare corupţie, cu precădere în cele în care infracţiunile au fost săvârşite de înalţi demnitari ori prin care au produs mari pagube avutului public.
În luna noiembrie 2005, respectându-se angajamentul prevăzut în Documentul de Poziţie la Uniunea Europeană, Departamentul Naţional Anticorupţie a transmis Comisiei Europene un set de documente (track record) privind activitatea desfăşurată în combaterea corupţiei la nivel înalt.
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #98 : Septembrie 23, 2009, 19:50:27 »

5. Resursele umane şi perfecţionarea profesională a personalului
La Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională au fost înregistrate 2359 de lucrări, din care 1590 de cereri.
Comparativ cu anul 2004, numărul lucrărilor a crescut cu 20 % (în perioada de referinţă fiind înregistrate 1971 de lucrări), iar numărul cererilor, cu 32 % (de la 1208 la 1590).
În principal, cererile înregistrate au avut ca obiect încadrarea în funcţiile specifice Departamentului Naţional Anticorupţie (de procurori, specialişti, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, personal auxiliar de specialitate şi economico-administrativ), acordarea unor drepturi salariale, solicitarea încetării activităţii etc.
În anul 2005, structura Departamentului Naţional Anticorupţie a fost modificată în funcţie de noile dispoziţii legale privind reforma justiţiei prevăzute în Legea nr.247/2005 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005, fiind emise, în acest sens, Ordinele procurorului şef departament nr.63 din 28 iulie 2005 şi nr.116 din 30 noiembrie 2005.
La data de 31 decembrie 2005, schema Departamentului Naţional Anticorupţie era ocupată în proporţie de 89% (452 de posturi ocupate, din cele 510), după cum urmează:
- 111 procurori, din 130 (85%); - 149 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, din 170 (88%); - 43 specialişti, din 45 (96%); - 76 personal auxiliar de specialitate, din 85 (89%); - 73 personal economico-administrativ, din 80 (91%).
În cursul anului 2005, au fost încadrate 83 persoane şi s-au încetat raporturile de muncă faţă de 88.
Prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, au fost numite noile cadre de conducere ale Departamentului Naţional Anticorupţie. Astfel, în luna august 2005, a fost numit procurorul şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, iar în luna septembrie 2005, procurorii şefi adjuncţi ai departamentului. De asemenea, au mai fost numiţi 3 procurori şefi secţie.
Un număr de 6 procurori au fost transferaţi la Departamentul Naţional Anticorupţie, iar 13 procurori ai acestui departament au fost transferaţi la alte parchete, potrivit legii. Au fost delegaţi pe funcţii de execuţie sau de conducere un număr de 41 procurori.
În conformitate cu noile dispoziţii prevăzute în Legea nr.247/2005, referitoare la evaluarea candidaţilor, procurorul şef al Departamentului Naţional Anticorupţie a numit în funcţia de procuror un număr de 15 persoane. De asemenea, a numit 6 specialişti, 34 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară (după detaşarea acestora de la Ministerul Administraţiei şi Internelor) şi a încadrat 2 grefieri, 2 referenţi, 2 consilieri şi 1 şofer.
Au fost redactate proiectele de ordin şi, după caz, anexele la acestea, privind majorarea salariului personalului Departamentului Naţional Anticorupţie, acordarea salariului de merit pe anul 2005, acordarea unor sporuri (de vechime în muncă, de fidelitate etc.), majorarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru vechimea efectivă în funcţia de magistrat etc.
Procurorul şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, în calitate de ordonator principal de credite, a încheiat 16 contracte de muncă şi a semnat 405 ordine vizând salarizarea procurorilor, specialiştilor, ofiţerilor de poliţie judiciară, personalului auxiliar de specialitate, economic şi administrativ.
În vederea încadrării sau promovării personalului auxiliar de specialitate, economic ori administrativ, s-au organizat, de către Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională, un număr de 13 concursuri sau examene (2 examene, pentru definitivarea în funcţie a unor grefieri debutanţi; 2 concursuri, pentru ocuparea posturilor de consilier - economist şi auditor intern; 1 concurs, pentru consilier - achiziţii; 1 concurs, pentru specialist - jurnalist; 2 examene, pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare a personalului auxiliar de specialitate; 2 concursuri, pentru un post de referent la Biroul administrativ şi 3 concursuri, pentru posturi de şofer).
Au mai fost organizate examene şi testări pentru ocuparea temporară a unor posturi de grefieri, la nivel central, precum şi a posturilor de referent (la Serviciile teritoriale Braşov şi Iaşi) şi de şofer (la Serviciul teritorial Galaţi).
S-au redactat propunerile privind înaintarea în grad profesional a unor ofiţeri de poliţie judiciară şi au fost întocmite situaţiile referitoare la personalul Departamentului Naţional Anticorupţie, la planificarea concediilor de odihnă pe anul 2005, la acordarea salariilor de merit, la evaluarea personalului auxiliar de specialitate şi a celui contractual ş.a.
A fost realizată o bună colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii, căruia i-au fost transmise situaţii, date sau note cu privire la procurorii din Departamentul Naţional Anticorupţie.
De asemenea, au fost transmise ordinele cu caracter normativ ale procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, la secţii, servicii şi servicii teritoriale.
Au fost verificate şi centralizate fişele de apreciere pe anul 2004 ale personalului din Departamentul Naţional Anticorupţie, cu excepţia procurorilor, şi s-a întocmit materialul final, cu concluzii şi propuneri, care a fost analizat în şedinţa Colegiului de conducere.
Noile formulare ale declaraţiilor de avere şi declaraţiilor de interese au fost comunicate secţiilor, serviciilor şi serviciilor teritoriale, iar după completarea lor de către procurori, specialişti, ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari publici şi grefieri, în termenul prevăzut de lege, au fost centralizate şi publicate pe site-ul Departamentului Naţional Anticorupţie.
Declaraţiile de avere ale procurorilor au fost înaintate Consiliului Superior al Magistraturii, iar declaraţiile de interese au fost înregistrate în registrul special, conform dispoziţiilor legale.
De asemenea, au fost luate măsuri pentru întocmirea şi transmiterea, potrivit legii, a declaraţiilor privind exercitarea activităţilor juridice de către soţ, rude sau afini, până la gradul al IV-lea, apartenenţa la serviciile de informaţii înainte de 1990 sau colaborarea cu acestea, precum şi dacă sunt lucrători operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
S-a asigurat secretariatul tehnic al şedinţelor Colegiului de conducere, redactându-se procesele-verbale şi urmărindu-se modul de îndeplinire a măsurilor adoptate.
În vederea transpunerii în practică a obiectivelor din Planul de măsuri prioritare ale Departamentului Naţional Anticorupţie, privind angajamentele luate de România pentru aderarea la Uniunea Europeană, noua conducere a Departamentului Naţional Anticorupţie a efectuat o amplă evaluare a activităţii desfăşurate de procurori şi ceilalţi salariaţi, care s-a finalizat cu îndepărtarea din funcţii a unui număr de 15 procurori (din care, 1 procuror şef adjunct secţie, 1 procuror şef serviciu şi 4 procurori şefi servicii teritoriale) şi 17 ofiţeri de poliţie judiciară.
La Departamentul Naţional Anticorupţie, în anul 2005, a existat o evidentă fluctuaţie de personal, fiind încetate raporturile de muncă unui număr de 88 persoane, din care 26 procurori, 45 ofiţeri de poliţie judiciară, 5 specialişti, 8 grefieri, 3 şoferi şi 1 referent (care au fost transferaţi, pensionaţi sau clasaţi medical ori care şi-au dat demisia).
La finele anului 2005 erau vacante 58 posturi, o parte din acestea (2 posturi de specialişti, 9 - procurori, 10 - ofiţeri de poliţie judiciară, 6 - grefieri şi 2 – consilieri) urmând să fie ocupate în perioada imediat următoare.
Formarea profesională continuă a procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară, specialiştilor şi a celorlalte categorii de personal, în anul 2005, s-a realizat, potrivit legii, prin organizarea de consultări, dezbateri, seminarii etc.
Trimestrial, fiecare secţie şi serviciu teritorial au organizat colocvii, în baza programului aprobat de Colegiul de conducere al Departamentului Naţional Anticorupţie, fiind abordate teme vizând legislaţia internă, jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, normele deontologiei profesionale, dreptul comparat (mai ales în domeniul combaterii corupţiei în ţările membre ale Uniunii Europene) ş.a.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în informări, în care au fost menţionate principalele probleme dezbătute şi măsurile care se impun a fi luate, pentru aplicarea corectă a legii.
În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, conform Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005 - 2007, Departamentul Naţional Anticorupţie va lua, în continuare, măsuri hotărâte pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a tuturor categoriilor de personal, în vederea îndeplinirii în bune condiţii atribuţiilor de serviciu.
Biroul de studii şi documentare a întocmit 9 lucrări cu caracter ştiinţific, după cum urmează: „Răspunderea persoanei juridice”; „Puterea şi autoritatea judecătorească”; ”Aspecte controversate privind competenţa Departamentului Naţional Anticorupţie, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2004”; „Înregistrarea plângerilor împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror”; „Plângerea în faţa instanţei împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată”; „Încuviinţarea percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a magistraţilor”; „Constatarea tehnico-ştiinţifică în activitatea specialiştilor Departamentului Naţional Anticorupţie”; „Noţiunea de ordine publică, în înţelesul art.148 lit.h) din Codul de procedură penală” şi „Suportarea cheltuielilor judiciare, în cazul unor fapte care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni”.
De asemenea, a elaborat lucrări privind reforma sistemului judiciar, care au fost înaintate Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi studii, care au fost publicate în „Buletinul documentar al Departamentului Naţional Anticorupţie”.
S-a asigurat participarea la şedinţele Consiliului ştiinţific al Departamentului Naţional Anticorupţie, la şedinţele Grupului central de analiză şi coordonare a activităţilor de prevenire a criminalităţii şi la şedinţele Grupului de lucru privind modificarea Codului de procedură penală şi a altor legi.
O preocupare constantă a biroului a constituit-o actualizarea bazei de date privind doctrina şi jurisprudenţa românească şi străină.
A fost actualizată, în permanenţă, pagina de Internet a Departamentului Naţional Anticorupţie, după examinarea materialelor transmise de secţii şi servicii şi după avizarea lor de procurorul şef departament.
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #99 : Septembrie 23, 2009, 19:52:35 »

6. Informarea publică şi relaţiile cu presa şi publicul
În anul 2005, volumul activităţii Biroului de informare şi relaţii publice a crescut în mod considerabil, fiind realizate multiple activităţi privind informarea publică şi relaţiile cu mass-media, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Solicitanţii informaţiilor de interes public au fost atât jurnaliştii, cât şi reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, precum şi persoanele fizice.
Cele mai multe cereri au fost transmise prin intermediul adresei de e-mail (anticorupţie@pna.ro), deschise pe site-ul instituţiei (www.pna.ro). Un număr mic de solicitări au fost adresate însă şi prin intermediul serviciilor de poştă şi curierat.
Pe parcursul anului 2005, au fost redactate şi transmise în scris, de Biroul de informare şi relaţii publice, un număr de 229 răspunsuri.
De asemenea, au fost date răspunsuri şi la solicitările verbale, adresate zilnic, în general de către ziarişti.
Principala schimbare a strategiei de imagine a Departamentului Naţional Anticorupţie a constituit-o, începând cu luna august 2005, susţinerea, în fiecare lună a unei conferinţe de presă, conform dispoziţiilor Legii nr.544/2001.
În anul 2005, au fost elaborate 114 comunicate de presă, în legătură cu începerea urmăririi penale, constatarea unor infracţiuni flagrante de corupţie, reţinerea şi arestarea preventivă a unor inculpaţi, trimiterea în judecată a unor persoane care au săvârşit fapte de corupţie ori conexe acestora etc.
Dat fiind interesul crescut al presei pentru ştirile transmise de către Departamentul Naţional Anticorupţie, multe din acestea au fost prezentate pe canalele audio-vizuale, la ore de maximă audienţă, iar presa scrisă a alocat spaţii mari în paginile de investigaţii.
Zilnic se monitorizează presa şi se elaborează note despre modul în care acţiunile Departamentului Naţional Anticorupţie sunt reflectate în paginile ziarelor.
În baza unor articole difuzate de mass-media, conducerea Departamentului Naţional Anticorupţie a dispus efectuarea de verificări sau acte premergătoare, cu privire la faptele de corupţie sau la cele conexe acestora semnalate, redactându-se comunicate de presă, pentru informarea opiniei publice.
O atenţie deosebită a fost acordată de presa locală, atât serviciilor teritoriale ale Departamentului Naţional Anticorupţie, cât şi structurii centrale a acestuia.
Pe lângă Departamentul Naţional Anticorupţie au fost acreditaţi un număr de 164 ziarişti, din presa scrisă şi audio-vizuală, centrală şi locală.
În anul 2005, conducerea Departamentului Naţional Anticorupţie a participat la mai multe emisiuni organizate de Televiziunea Română, Realitatea TV, Antena 3 ş.a., a acordat interviuri şi a avut intervenţii la emisiunile unor posturi de radio, precum Radio România Actualităţi, Europa FM, BBC, Radio Mix, Radio Guerilla ş.a.
De asemenea, au fost acordate interviuri pentru posturile de televiziune din Germania, Elveţia, Franţa, Austria ş.a.
Biroul de informare şi relaţii publice a elaborat un nou program de reconstrucţie şi restructurare a paginii web a Departamentului Naţional Anticorupţie, în concordanţă cu dispoziţiile legale privind reforma justiţiei şi ţinând cont de necesitatea realizării unei pagini web moderne, care reprezintă, în principiu, dovada transparenţei instituţiei.
Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul este structura Departamentului Naţional Anticorupţie care asigură primirea, înregistrarea şi transmiterea corespondenţei la secţiile şi la celelalte compartimente de activitate ale departamentului, precum şi celelalte autorităţi publice.
Totodată, serviciul organizează şi realizează activitatea de primire în audienţă a cetăţenilor.
În anul 2005, la structura centrală a Departamentului Naţional Anticorupţie au fost înregistrate un număr de 8.676 lucrări, reprezentând plângeri şi denunţuri penale, cereri şi memorii, comunicări de informaţii şi date privind activitatea Departamentului Naţional Anticorupţie, corespondenţă în legătură cu activitatea economico-financiară şi administrativă ş.a.
De asemenea, au mai fost înregistrate un număr de 12.558 de lucrări intermediare, evidenţiate în condica de corespondenţă (fără a fi înregistrate şi menţionate în datele statistice), care au fost predate compartimentelor din structura Departamentului Naţional Anticorupţie, cărora le erau adresate.
Din cele 8.676 lucrări înregistrate, Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul a soluţionat un număr de 3.412 şi a trimis secţiilor şi altor compartimente din cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie un număr de 5.262.
Procurorii anume desemnaţi au primit în audienţă 2.463 de persoane, iar agentul procedural a expediat un număr de 23.628 de lucrări.
În anul 2005, pe linia „telefonului anticorupţie”, au fost transmise un număr de 418 mesaje telefonice, din care 88 au fost repartizate secţiilor şi serviciilor din cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie pentru verificări.

7. Administrarea resurselor financiare
Creditele bugetare deschise în anul 2005 au fost în sumă de 52.232,25 mii lei (RON), din care s-au utilizat 50.066,94 mii lei, rezultând o execuţie bugetară de 95,85 %.
Execuţia bugetului, în anul 2005, pe categorii de cheltuieli ale clasificaţiei bugetare, se prezintă, astfel:
- mii lei -
Denumirea indicatorilor   Credite deschise   Credite utilizate   Realizări în procente
CHELTUIELI - TOTAL,
din care:   52.232,25   50.066,94   95,85
CHELTUIELI CURENTE   51.164,25   49.048,48   95,86
Cheltuieli de personal
Cheltuieli materiale şi servicii
Transferuri   34.620,75
15.379,50
1.164   34.511,28
13.378,02
1.159,18   99,68
86,99
99,59
CHELTUIELI DE CAPITAL   1.068   1.018,46   95,36

Direcţia economico-financiară şi administrativă a Departamentului Naţional Anticorupţie a efectuat analize economice şi financiare periodice, pentru aplicarea unei politici economice şi financiare riguroase, respectând şi aplicând dispoziţiile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice şi ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice.
Prin bugetul aprobat pe anul 2005, Departamentului Naţional Anticorupţie i-au fost alocate fonduri bugetare în sumă 52.335,64 mii lei, fiind deschise credite în sumă totală de 52.232,25 mii lei şi rămânând nedeschise credite în valoare de 103,39 mii lei (9,15 mii lei - cheltuieli de personal, 49,53 mii lei - cheltuieli materiale şi servicii, 37,26 mii lei - transferuri şi 7,45 mii lei - cheltuieli de capital).
Creditele deschise au fost utilizate cu precădere pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituţiei, precum şi pentru asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii Departamentului Naţional Anticorupţie, atât la nivel central, cât şi la nivelul serviciilor şi birourilor teritoriale.
Astfel, pentru „Cheltuieli de personal” s-a primit suma de 34.620,75 mii lei (din care, pentru salarii - 28.458,63 mii lei, pentru asigurări sociale se stat - 2.990,29 mii lei, pentru ajutor de şomaj - 430,72 mii lei, pentru asigurări de sănătate – 1.855,33 mii lei, pentru asigurări de muncă şi boli profesionale - 75,78 mii lei şi pentru deplasări-transferări în ţară şi în străinătate – 810 mii lei).
Pentru „Cheltuieli materiale şi servicii” s-au alocat fonduri în sumă de 15.379,50 mii lei (din care, pentru drepturi cu caracter social – 580 mii lei, pentru contravaloarea normelor de hrană – 881,50 mii lei, pentru întreţinere şi gospodărie – 11.077,50 mii lei, pentru materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional – 445 mii lei, pentru obiecte de inventar – 694,50 mii lei, pentru cărţi şi publicaţii – 94 mii lei şi pentru alte cheltuieli – 1.607 mii lei), care s-au utilizat pentru plata cheltuielilor curente, reprezentând consumurile de energie electrică şi termică, apă, canal, salubritate, prestaţii telefonice, combustibil, revizii tehnice, materiale şi piese de schimb pentru întreţinerea parcului auto, prestări servicii conform contractelor încheiate cu terţii, dotări cu mobilier şi alte obiecte de inventar şi plata chiriilor, utilităţilor şi materialelor necesare bunei desfăşurări a activităţii celor 18 servicii şi birouri teritoriale.
Din totalul fondurilor alocate prin buget, pentru cheltuieli materiale şi servicii, o sumă importantă a fost utilizată pentru plata facturilor reprezentând contravaloarea lucrărilor de consolidare şi amenajare a sediului central al Departamentului Naţional Anticorupţie.
Pentru „Transferuri” s-a alocat suma de 1.164 mii lei, din care 126 mii lei s-a utilizat pentru acordarea plăţilor compensatorii cuvenite procurorilor militari trecuţi în rezervă cu drept de pensie, iar 1.038 mii lei reprezintă suma aferentă cofinanţării proiectului „PHARE” 2003, utilizată în luna decembrie 2005, pentru plata contravalorii contractelor de achiziţii semnate cu companiile care au fost declarate câştigătoare, în urma licitaţiei organizate.
Suma de 1.068 mii lei, prevăzută la „Cheltuieli de capital”, a fost utilizată pentru achiziţionarea de autoturisme, calculatoare, imprimante ş.a., necesare desfăşurării activităţii de urmărire penală.
Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp şi s-a acţionat cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobaţi prin buget.
La sfârşitul anului 2005, la capitolului „Cheltuieli materiale şi servicii”, s-au înregistrat credite bugetare neutilizate în sumă de 2.001,48 mii lei, din care 1.107 mii lei, pentru organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante de corupţie (la dispoziţia procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie), iar 898,48 mii lei, pentru plata lucrărilor de consolidare şi amenajare a sediului Departamentului Naţional Anticorupţie (care nu au fost finalizate şi pentru care nu s-a mai efectuat plata).
În urma controlului financiar al Curţii de Conturi, exercitat în perioada 10 februarie - 15 aprilie 2005, s-a dispus descărcarea de gestiune a ordonatorului principal de credite pentru execuţia bugetului Departamentului Naţional Anticorupţie pe anul 2004.
S-a realizat, de asemenea, de către auditorul intern, în perioada 3 octombrie - 28 octombrie 2005, o verificare privind controlul financiar preventiv pe anii 2002-2004, precum şi modul de efectuare a achiziţiilor publice, fiind constatate unele deficienţe în legătură cu organizarea tehnico-operativă a evidenţei magaziei, precum şi cu achiziţionarea unor obiecte.
Pentru înlăturarea deficienţelor constatate, au fost luate măsuri de reorganizare a activităţii administrative a direcţiei, realizarea unei noi inventarieri a bunurilor ş.a.
În vederea aplicării standardelor internaţionale de contabilitate în sectorul public, se vor lua măsuri pentru implementarea noului plan de conturi, precum şi a clasificaţiei indicatorilor financiari, conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.1025/2005.
De asemenea, se va acorda o atenţie deosebită perfecţionării activităţii financiar-contabile, prin ridicarea calităţii lucrărilor de planificare şi execuţie bugetară, îmbunătăţirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor şi creşterea competenţei profesionale şi a răspunderii întregului personal.
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #100 : Septembrie 23, 2009, 19:54:06 »

8. Informatizarea activităţii Departamentului Naţional Anticorupţie
Activitatea de informatizare a Departamentului Naţional Anticorupţie s-a realizat în concordanţă cu obiectivele prevăzute în „Strategia de informatizare a sistemului judiciar pe perioada 2005 - 2009” şi a vizat următoarele domenii:
- dotarea cu tehnică de calcul, software şi aplicaţii; - dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii; - derularea proiectelor Phare, cu componente de investiţii IT.
Dotarea cu tehnică de calcul, software şi aplicaţii
În anul 2005, Departamentul Naţional Anticorupţie a achiziţionat un număr de 26 de staţii de lucru şi 11 imprimante şi a realizat aplicaţii privind baza de date în legătură cu dosarele de urmărire penală ale Departamentului Naţional Anticorupţie, precum şi cu cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată, în care au fost întocmite rechizitorii de către procurorii acestui departament.
Baza de date privind dosarele de urmărire penală ale Departamentului Naţional Anticorupţie este realizată de personal propriu şi conţine informaţii referitoare la aceste cauze, la persoane cercetate şi infracţiunile săvârşite etc.
Aplicaţia a fost implementată atât la nivel central (respectiv, la compartimentele de grefă ale Secţiilor I-III), cât şi la nivelul serviciilor teritoriale, iar datele sunt introduse de grefieri şi referenţi.
Baza de date constituie una dintre sursele importante de elaborare a situaţiilor solicitate, prin intermediul Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, de către Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Comisia Europeană, Institutul de Politici Publice, Asociaţia Română pentru Transparentă, Ministerul Administraţiei si Internelor ş.a.
Prin intermediul bazei de date, sunt furnizate informaţiile solicitate de conducerea Departamentului Naţional Anticorupţie şi se verifică datele cuprinse în formularele statistice.
Aplicaţia pentru Secţia judiciară penală, care a fost realizată de personal propriu are ca obiect dosarele aflate pe rolul instanţelor, instrumentate de procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie, şi cuprinde date privind persoanele trimise în judecată, infracţiunile săvârşite de acestea, termenele de judecată, soluţiile pronunţate de instanţele de judecată etc.
Introducerea datelor se face de către grefierii Secţiei judiciare penale a Departamentului Naţional Anticorupţie.
Accesul la legislaţie şi jurisprudenţă, în formă electronică, este asigurat cu ajutorul programelor „Lex Expert” şi „Eurolex”.
Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii
Structura centrală a Departamentului Naţional Anticorupţie deţine în prezent conexiuni on-line cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Autoritatea Naţională a Vămilor, iar informaţiile aflate în bazele de date gestionate de aceste instituţii sunt disponibile personalului autorizat al departamentului.
În sediul central a fost instalată o reţea locală de calculatoare, având conexiune la Internet, ce permite interogarea bazelor de date gestionate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
În cursul anului 2005, infrastructura reţelei de calculatoare a Departamentului Naţional Anticorupţie a fost extinsă, prin executarea lucrărilor de cablare la sediul central.
Coordonatele şi direcţiile dezvoltării infrastructurii de comunicaţii a Departamentului Naţional Anticorupţie au fost următoarele:
- design şi management pe termen scurt, mediu şi lung al strategiei IT şi planificarea infrastructurii (implementarea infrastructurii de servere si upgrade-urilor); - administrarea şi monitorizarea serverelor de mail, fişiere, firewall, Active Directory etc.; - analiza şi consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Departamentului Naţional Anticorupţie cu recomandări, servicii, produse de securitate de ultimă oră; - analiza, testarea, evaluarea şi recomandarea de hardware/software/servicii noi, pentru a determina eficienţa, fiabilitatea şi compatibilitatea cu echipamentele existente; - instalarea configuraţiei de referinţă pentru staţii de lucru (pachet software standardizat pentru toate calculatoarele); - distribuirea centralizată a actualizărilor software (upgrade-uri, hot fix-uri, patch-uri, antivirus etc.); - instalarea şi monitorizarea echipamentelor active de reţea (routere, switch-uri, modem-uri, hub-uri); - oferirea de recomandări de „buna practică” şi suport tehnic utilizatorilor Departamentului Naţional Anticorupţie; - întocmirea specificaţiilor tehnice pentru caietele de sarcini referitoare la achiziţionarea de logistică IT; - menţinerea si depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software şi servicii; - instalarea, administrarea si actualizarea software/hardware; - administrarea serverelor de comunicaţii ale Departamentului Naţional Anticorupţie; - managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor etc. - monitorizarea utilizării reţelei de calculatoare a Departamentului Naţional Anticorupţie; - extinderea LAN-ului Departamentului Naţional Anticorupţie, mutarea si reinstalarea calculatoarelor, servere-lor si echipamentelor de comunicaţii; - managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP etc.;
Derularea proiectelor Phare, cu componente de investiţii IT
În anul 2005, au fost întocmite specificaţiile tehnice pentru componenta IT a proiectului Phare RO 2003/005-551.04.15. Acest proiect va fi implementat în cursul anului 2006 şi urmăreşte dezvoltarea infrastructurii IT şi crearea unui sistem securizat de comunicaţii de date, între sediul central al Departamentului Naţional Anticorupţie şi structurile sale teritoriale.
Ca urmare a derulării programului Phare RO 2003/005-551.04.15, serviciile şi birourile teritoriale ale Departamentului Naţional Anticorupţie vor putea beneficia, în timp util, de informaţiile şi aplicaţiile existente la nivel central, utilizând tehnologiile informatice moderne.

9. Concluzii
Unul dintre obiectivele principale urmărite de Departamentul Naţional Anticorupţie, în anul 2005, a fost cel privind luarea măsurilor concrete de realizare a angajamentelor asumate de România, pentru aderarea la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007, în domeniul combaterii faptelor de mare corupţie.
Conducerea departamentului a avut în vedere, de asemenea, Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr.17 din 28 februarie 2005, care a stabilit că faptele grave de corupţie pot constitui un atac la siguranţa naţională, precum şi Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007, în care sunt prevăzute măsuri speciale pentru întărirea autonomiei şi independenţei Departamentului Naţional Anticorupţie şi pentru creşterea rolului său în combaterea marii corupţii.
Deşi au fost obţinute rezultate pozitive în activitatea de urmărire penală (fiind trimişi în judecată, în anul 2005, un număr de 744 de inculpaţi, din care 36 în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea unui număr de 2501 de infracţiuni de corupţie ori conexe infracţiunilor de corupţie), Departamentul Naţional Anticorupţie nu a reuşit însă, mai ales în prima jumătate a anului, să declanşeze acţiuni ferme de combatere a faptelor de mare corupţie, săvârşite de persoane care au ocupat sau ocupă funcţii importante în stat, precum şi de cei care au produs mari prejudicii patrimoniului public.
Înfiinţarea Departamentului Naţional Anticorupţie (prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005, care a intrat în vigoare la data de 7 octombrie 2005), ca urmare a reorganizării Parchetului Naţional Anticorupţie, a creat premisele eficientizării activităţii de urmărire penală, pentru combaterea faptelor de mare corupţie, precum şi a celor conexe acestora, cu deosebire a celor de criminalitate organizată, şi a redat în competenţa acestuia cercetarea penală a deputaţilor şi senatorilor (prevederile legale noi fiind puse, astfel, în acord cu dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr.235/2005).
Noua organizare, structură şi competenţă ale Departamentului Naţional Anticorupţie şi-au demonstrat viabilitatea, mai ales spre sfârşitul anului 2005 şi începutul anului 2006, când s-a dispus, pe bază de indicii temeinice şi probe concludente, începerea urmăririi penale împotriva unor parlamentari şi membri ai Guvernului, precum şi a unor persoane cu funcţii importante în stat, pentru grave fapte de corupţie ori care au produs importante prejudicii autorităţilor şi instituţiilor publice.
Menţinerea actualei autonomii şi independenţe ale Departamentului Naţional Anticorupţie, precum şi a competenţei sale materiale şi după calitatea persoanei (prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005), asigură cadrul legal necesar combaterii ferme şi unitare a marii corupţii, de către o structură specializată şi dotată corespunzător, cu mijloace tehnice şi criminalistice, în care sunt încadraţi procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti bine pregătiţi profesional, cu o conduită morală ireproşabilă şi cu deosebite capacităţi de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea.
A existat o bună colaborare cu structurile statului cu atribuţii de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional, fiind încheiate, în anul 2005, protocoale (cu Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu Inspectoratul General de Poliţie, cu Serviciul de Informaţii Externe etc.), asigurându-se accesul direct la unele baze de date al Ministerului Administraţiei şi Internelor, participându-se la reuniuni comune de lucru etc.
Apreciem că materialele transmise Departamentului Naţional Anticorupţie, de către organele specializate ale statului în obţinerea, verificarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor, precum şi de celelalte organe cu atribuţii în combaterea infracţiunilor de corupţie, ar trebui să fie mai documentate, spre a putea fi valorificate.
Departamentul Naţional Anticorupţie a realizat colaborări operative cu structuri similare din alte ţări, printre care cele din Germania, Franţa, Austria, Ungaria, Suedia, Marea Britanie ş.a., cât şi cu Oficiul de Luptă Antifraudă, pentru rezolvarea unor dosare aflate în curs de soluţionare.
Colaborarea de Oficiul de Luptă Antifraudă este foarte importantă şi a dus la realizarea unei cooperări directe, prin accesul Departamentului Naţional Anticorupţie la baza de date a Oficiului de Luptă Antifraudă, fapt ce permite atât transparenţă, cât şi eficienţă crescută.
Implicarea energică a Departamentului Naţional Anticorupţie în combaterea unor fapte grave de corupţie a generat diverse reacţii ale grupurilor de interese, care încearcă să-şi folosească puterea şi averile acumulate pentru a scăpa de răspundere penală.
Pentru a avea rezultate notabile în combaterea corupţiei, Departamentul Naţional Anticorupţie, care este un organ de urmărire penală specializat în combaterea faptelor de mare corupţie, trebuie sesizat de instituţiile statului în toate cazurile când acestea deţin date şi informaţii privind săvârşirea unor fapte de corupţie.
Numai cooperarea dintre instituţiile statului poate duce la creşterea eficienţei activităţii de urmărire penală, Departamentul Naţional Anticorupţie nefiind în măsură să combată singur, cu bune rezultate, fenomenul corupţiei.
Memorat
Răspuns: Mafia
« Răspunde #101 : Septembrie 23, 2009, 19:57:04 »

Pentru cei grabiti. Vedeti "2.2. Combaterea infractiunilor de coruptie".
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: Mafia
« Răspunde #102 : Septembrie 25, 2009, 01:31:46 »

Angela Ciurea, fostul adjunct al DIICOT, a fost exclusă din magistratură

Angela Ciurea, fostul adjunct al DIICOT, a fost exclusă din magistratură prin decizia Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a CSM, pentru abateri disciplinare constând în "încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii şi exercitarea funcţiei cu rea-credinţă".

Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a început, în martie, cercetarea fostului adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Angela Ciurea, pentru mai multe abateri disciplinare, printre care şi exercitarea funcţiei cu rea-credinţă.
Concret, Comisia de disciplină din cadrul CSM a sesizat Secţia pentru procurori în cazul Angelei Ciurea, în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pentru abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi h) din Legea nr. 303/2004, "constând în încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii şi exercitarea funcţiei cu rea-credinţă", în perioada în care aceasta era adjunct al DIICOT.

Art. 99 lit a) din Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor se referă la faptul că reprezintă abatere disciplinară încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, precum şi prevederile referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii.
Cealaltă prevedere legală care ar fi fost încălcată de Ciurea se referă la exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedură, cu rea credinţă sau din gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, la începutul acestui an, decretul de eliberare din funcţia de procuror adjunct al DIICOT a Angelei Ciurea, care şi-a dat demisia din această funcţie şi a revenit la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti.
Presa a relatat că fostul procuror-şef adjunct al DIICOT, Angela Ciurea, ar fi plecat, în decembrie 2008, la Nisa, pe banii unuia dintre persoanele pe care le cerceta, şi anume Stamen Stantchev.
Acolo s-ar fi întâlnit cu inculpatul, fără să anunţe conducerea DIICOT. Mai mult, câteva luni mai târziu, procurorul Ciurea nu a făcut recurs împotriva încheierii prin care instanţa revocase măsura preventivă impusă lui Stantchev.

Pe de altă parte, surse judiciare au declarat, pentru NewsIn, că Angela Ciurea i-ar fi cerut lui Stantchev să se întâlnească la Nisa, pentru a-l audia. Stamen Stantchev s-ar fi prezentat acolo cu avocatul său şi i-ar fi dat procurorului o declaraţie, care ar trebui să se găsească în dosar.

http://www.realitatea.net/angela-ciurea--fostul-adjunct-al-diicot--a-fost-exclusa-din-magistratura_616567.html
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: Mafia
« Răspunde #103 : Octombrie 02, 2009, 02:11:29 »

De ce ar trebui sa le reducem salariile la jumatete judecatorilor, iar pe unii sa-i bagam la inchisoare pe viata. Doua articole halucinante. Intr-adevar, Justitia este a treia putere in stat, dar in statul mafiot. Primul:

Ziua în care Justiţia a învins anticorupţia

Autori Liliana Năstase ,  Ionel Stoica
Primul caz de mare corupţie monitorizat de Uniunea Europeană s-a încheiat la instanţa supremă cu o achitare, în ciuda prejudiciului estimat la 2,5 milioane de euro. Deputatul PSD Ion Dumitru poate răsufla uşurat: Completul de 9 judecători al instanţei supreme l-a achitat definitiv în dosarul „Romsilva 1“.
În anul 2006, deputatul PSD Ion Dumitru, fost director general Romsilva - instituţie de interes public care are drept scop administrarea întregului fond forestier naţional –, a fost trimis în judecată alături de şapte membri ai unor comisii de licitaţie cu care, în 2004, ar fi atribuit ilegal opt contracte de achiziţie publică firmelor Alca Hunting Com SRL, Romarmy SRL, Express Trading SRL şi Romtextil Com SRL, controlate de omul de afaceri Alfred Florea, patronul magazinului „Hunter VIP“. Prejudiciul cauzat unei instituţii de stat prin achiziţii inutile la preţuri halucinante era calculat la 10 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro).

Dovezi ignorate de instanţa supremă
Raportul de audit întocmit de Garda Financiară şi expertizele DNA demonstrau că achiziţiile făcute atunci de Romsilva - cartuşe, pistoale, cravate, ace de cravată, costume de vânătoare şi altele - aveau adaosuri comerciale de până la 20.000 la sută.
Procurorii au demonstrat că ceilalţi competitori erau înlăturaţi din cursă, prin proceduri birocratice, în etapele preliminare ale licitaţiilor, astfel încât la faza finală, strigarea preţului, să mai rămână în cursă doar firmele lui Alfred Florea, care puteau astfel să-şi impună ce preţ doreau.
Ulterior câştigării licitaţiilor, Alfred Florea cumpăra multe dintre produsele comandate de Romsilva chiar de la cei cu care concurase şi le revindea companiei de stat la preţurile stabilite la licitaţie.
Procurorii DNA au mai încercat, fără succes, să demonstreze instanţei că Romsilva nu este o societate comercială înfiinţată de Ion Dumitru cu bani proprii, astfel încât să-i poată cheltui discreţinar, ci e o instituţie publică.
Cu toate acestea, Completul de 9 judecători a decis definitiv achitarea lui Ion Dumitru şi a presupuşilor săi complici, prin respingerea recursului declarat de DNA la sentinţa de achitare pronunţată în februarie de judecătorii Gabriel Ionescu, Maria Despina Mihai şi Ştefan Mateescu. Motivarea instanţei supreme ignoră complet argumentele procurorilor şi preia integral apărarea formulată de Ion Dumitru: Romsilva nu foloseşte fonduri publice pentru că nu primeşte bani de la buget, ci se autofinanţează, şi, ca atare, nu se poate vorbi de prejudiciu cauzat statului.

Judecătorii invocă economia de piaţă
Judecătorii nu au găsit nimic ilegal cu privire la preţurile supraevaluate cu care Romsilva a achiziţionat diverse bunuri, spunând că este vorba de economia de piaţă. Cu alte cuvinte, ceea ce procurorii DNA numesc „prejudiciu” pentru judecătorii instanţei supreme înseamnă „economie de piaţă”. Pe logica magistraţilor de la instanţa supremă, până şi Mihai Necolaiciuc, acuzat de prejudicierea CFR, se poate gândi, fără emoţii, să revină în România. Acuzaţiile care i se aduc fostului şef de la CFR sunt identice cu cele pentru care Dumitru a fost achitat. 

Achiziţii în numele lui Moş Crăciun
Romsilva a cumpărat, de la Alca Hunting Com, 50.000 de cartuşe cu glonţ pentru care a plătit 900.000 de lei, deşi firma le procurase cu doar 1.855 de lei.
Pe lângă muniţie, pistoale şi puşti supraevaluate, Romsilva a mai achiziţionat 400 de cravate şi 400 de ace de cravată, la preţuri de 20.000 de ori mai mari decât cele reale. Despre preţurile la cravate de 540 de lei/bucata sau la ace de cravată de 210 lei/bucata, deputatul Ion Dumitru a spus în instanţă că „preţurile bunurilor de la licitaţie consider că n-au fost nici cele mai mici, nici cele mai mari faţă de cele mondiale, având în vedere raportul calitate-preţ”.
El a explicat că acele de cravată şi cravatele erau oferite de Crăciun în coşuri de răchită, alături de o sticlă de vin sau de ţuică, un salam vânătoresc, o figurină Moş Crăciun, alte dulciuri şi că banii alocaţi pentru cadouri au fost luaţi din bugetul propriu al regiei, şi nu din cel alocat de stat.

Cartuşe de vânătoare interzise în România
Conform DNA, majoritatea obiectelor achiziţionate de Romsilva erau inutile, o dovadă în acest sens fiind şi faptul că, în prezent, bunuri de peste 4 milioane de lei sunt încă nefolosite.
Oficialii Romsilva nu au putut explica nici măcar la ce foloseau armamentul de autoapărare, respectiv revolvere bronate şi nichelate şi de ce era necesar pentru ca personalul angajat să aibă un asigurător de trăgaci cu cifru pentru revolver.
Romsilva a achiziţionat 1.000 de astfel de asigurătoare cu cifru pentru revolvere. De asemenea, DNA a descoperit că Romsilva a cumpărat, din dispoziţia lui Ion Dumitru, cartuşe de vânătoare cu elice de calibrul 5,1 milimetri, muniţie pentru care în România nu există armament şi care este şi interzisă prin lege.

Judecat şi pentru cumpărarea unui tanc
Ion Dumitru a fost trimis în judecată, în iulie 2007, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, împreună cu şase persoane din conducerea Regiei şi un om de afaceri,  într-un alt dosar, denumit „Romsilva II”. Fostul deputat a fost acuzat că a aprobat achiziţionarea unui tanc, modificat în buldozer cu macara, a 20 de arme tranchilizante şi a altor accesorii.
În cazul tancului, procurorii au descoperit că a fost achiziţionat cu un adaos de 1.744%, iar Regia a cerut în instanţă despăgubiri de 868.569 de lei. Utilajul era un vehicul de tip militar model 1978, construit pe un saşiu de tanc tip T34, consuma 80 de litri de motorină pe oră şi era necorespunzător activităţilor de tip forestier. Romsilva s-a constituit parte civilă şi pentru armele achiziţionate cu adaosuri între 71,71% şi 479,39%, susţinând că a fost păgubită cu suma de 1.071.320 de lei. Acum tancul a fost vopsit portocaliu şi zace la Centrul de fructe de pădure Ulmi din Dâmboviţa.

http://www.adevarul.ro/articole/ziua-in-care-justitia-a-invins-anticoruptia-1.html

Al doilea:

Inalta Curte de Casatie a Justitiei isi taie craca de sub picioare (decizie definitiva)

de Doc Inventarul stricaciunilor politice
Inalta Curte de Casatie a Justitiei a privatizat Romsilva. Da, ati citit bine. Prin 2006, Regia Nationala a Padurilor a primit de la stat, printr-o lege adoptata de Parlament, sarcina administrarii fondului forestier. Zilele trecute, 9 judecatori au decis sa o privatizeze, ca doar asa functioneaza justitia pe aici, reprezentantii castei numesc genul acesta de iresponsabilitate, dispret fata de lege si abuz de putere - 'independenta', scrie Doc, pe blogul lui.

E o privatizare originala nu doar in forma, ci si in fond. Nu doar ca nu se face printr-o lege, dar nu se face nici pe bani. Pe scurt, ICCJ a decis ca directorul Romsilva poate actiona intocmai ca un proprietar al bunurilor ei.

Poate sa faca ce afaceri doreste si in ce conditii doreste cu banii Regiei, pentru ca asa cer "principiile manageriale libere specifice economiei de piata". Poate sa calce legea, pentru ca ea are "caracter orientativ", fiind inlocuita de cutume. Acum, ca sa nu fac economiei de piata un deserviciu trecand prea usor confuziile prostesti scrise de inaltii judecatori, exista o diferenta sensibila intre "management" si "ownership", intre a administra un bun si a-l avea in proprietate.
In rest, nu pot decat sa copiez concluzia articolului trecut, cand aberatia fusese comisa la nivelul completului de 3 judecatori. Daca ICCJ va mentine sentinta la recurs (a mentinut-o), atunci consecinta naturala ar trebui sa fie desfiintarea tuturor regiilor de stat, eventual prin privatizare.
Nu vad ce am putea face altceva. Daca statul e obligat sa se supuna unei fictiuni create de ICCJ, atunci calea logica este sa faca din fictiunea respectiva o realitate. Daca judecatorii vor decide ca directorii pot trata regiile pe care le conduc la fel ca proprietatea lor personala, unica reactie rationala este sa transformam regiile in proprietatea personala a cuiva. Iar daca ICCJ va mentine si motivarea integrala, atunci consecinta naturala va trebui sa fie desfiintarea Inaltei Curti.
Ca sa fiu in ton cu domeniul de lucru al inculpatului, judecatorii si-au taiat craca de sub picioare. Nu vad niciun fel de motiv rational care sa ii mai justifice existenta: daca legea are caracter orientativ atunci o institutie pusa sa decida in baza ei are un caracter superfluu. E inutila.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6222402-inalta-curte-casatie-justitiei-isi-taie-craca-sub-picioare-decizie-definitiva.htm
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: Mafia
« Răspunde #104 : Octombrie 07, 2009, 23:22:42 »

Sindicalistii s-au spart in aparitii la televiziuni dar au adus mai putin de un sfert dintre manifestantii anuntati la prostestul din fata guvernului. Curentul a citi cum trebuie mascarada.

Administratorii afacerii lui Vîntu au dat chix cu „marile proteste“ sindicale
Scris de Andreea Anghel   
Marele miting de ieri despre care şefii de sindicate anunţau că va zgudui din temelii guvernul a fost, în final, ca-n bancurile de la Radio Erevan. N-au fost 20.000 de oameni, ci vreo 5.000, iar aceştia mai mult s-au plimbat decåt au protestat. Bucureştenii de rând au avut parte, pe lângă un trafic infernal, pentru care îi mulţumim din nou domnului Oprescu, şi de noi parteneri de plimbare pe Calea Victoriei, care a fost înţesată de grupuri-grupuri de cetăţeni din provincie care au lăsat baltă mitingul în favoarea unei promenade în centrul Capitalei. Aceste lucruri „mărunte“ nu i-au împiedicat pe liderii sindicali să-şi execute numerele de acrobaţie sindicală. Liderii sindicali care rosteau pe o scenă cuvinte mari despre cum îşi bate joc ţara de ei sunt aceiaşi cu administratorii de la Realitatea Media, patronată de Sorin Ovidiu Vîntu, societate care are datorii la stat ce depăşesc 1 milion de euro. Cam ipocrit să ceri bani de la stat, în timp ce tu, în calitate de administrator la o firmă, nu-ţi plăteşti datoriile la buget! Ca o coincidenţă, pe multe dintre banere scria „Noi vrem respect“, lozincă inspirată din campania lansată de postul de televiziune „Realitatea“. O vorbă veche spune însă că ceri respect atunci când şi tu îi respecţi pe alţii, ceea ce nu este cazul sindicaliştilor-administratori de firme care trag ţepe bugetului de stat.
Cei mai mulţi dintre sindicalişti nu prea aveau habar ce ar trebui să ceară de la guvernanţi. Am întrebat în stânga şi-n dreapta pentru ce protestează, dar cei mai mulţi se bălbâiau sau trimiteau ziariştii la şefi: „Vă explică ei!“. De unii nu te puteai apropia din cauza rapidităţii cu care mâncau seminţe şi le expediau pe asfalt. Alţii se ofereau, totuşi, să ofere explicaţii: „Nu suntem de acord cu legea salarizării unice. Ne-au tăiat sporurile. Dar nu vreţi să faceţi o poză cu mine?“. Şi dacă tot erau la miting prin centru Bucureştiului, mulţi dintre ei s-au gândit să arunce un ochi şi pe la marile magazine, să viziteze Calea Victoriei. Pe la orele 13.00 au început deja să se plictisească de mâncat seminţe şi de fluturat steguleţe. Astfel că la ora 14.00 era deja curăţenie. Nici urmă de protestatari. Cu siguranţă, mare parte din acei oameni au bătut un drum lung şi costisitor în speranţa că prezenţa lor acolo şi vocile sindicaliştilor îi vor determina pe guvernanţi să mai pună ceva la salariile cu care abia îşi duc existenţa. Însă, adevărul e că acei oameni nu au fost decât mase de manevră aduşi la spart seminţe în Piaţa Victoriei pentru bunul plac al sindicaliştilor şi al partenerilor lor de afaceri.

Mai mult afacerişti decât sindicalişti
Şi dacă tot vorbim de afaceri, am mers până la urmă să stăm de vorbă şi cu şefii de sindicate. Nu de alta, dar o parte din liderii sindicali care au protestat în Piaţa Victoriei sunt şi administratori la Realitatea Media, patronată de Sorin Ovidiu Vîntu, societate care are datorii la stat de peste 1 milion de euro. Între administratorii de la Realitatea Media se numără, potrivit datelor de la Registru Comerţului, Marius Petcu (lider sindical CNSRL Frăţia), Iacob Baciu (CSDR), Dumitru Costin (BNS), Liviu Luca (FSLI Petrom), Ion Popescu (Meridian), Achille Duţu. Dacă la întrebările legate de revendicări şefii de sindicate aveau lecţia învăţată şi-ţi puteau spune pe nerăsuflate lista de cereri, la întrebarea legată de taxele pe care nu le-au plătit statului în calitate de administratori nu prea au mai avut cuvinte. Marius Petcu - preşedinte CNSLR Frăţia, a refuzat categoric să ofere vreo explicaţie. „Dar ce relevanţă are cu ocazia acestui miting? Vorbim separat altădată!“, a spus Petcu, după care ne-a întors, deloc elegant, spatele. La rândul său, Iacob Baciu - preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democrate din România, în care se regăsesc majoritatea cadrelor didactice, s-a dezis total de datoriile către stat. „Sunt membru în consiliul de administraţie. Nu confundaţi lucrurile. Duceţi-vă şi întrebaţi-l pe directorul de acolo. Eu nu mă ocup cu aşa ceva, iar ei să-şi plătească datoriile“, ne-a spus Baciu. Ceea ce nu ştie Baciu scrie în Codul Penal şi anume că necunoaşterea legii nu înlătură răspunderea penală.
În urmă cu câteva zile, ziarul „Curentul“ dezvăluia cum liderii de sindicate, care sunt în acelaşi timp şi administratori ai Realităţii Media, patronată de Vîntu, au administrat atât de bine societatea încât aceasta are datorii la bugetul de stat de peste un milion de euro, motiv pentru care Ministerul Finanţelor a declanşat şi procedura de executare silită. Dezvăluirile făcute de ziarul „Curentul“ au fost preluate ulterior de ziarul „Financiarul“ şi de Antena 1 şi dezbătute în emisiunea „Naşul“ de la B1 Tv.
De asemenea, ieri, Hotnews a făcut un interviu cu Dumitru Costin, liderul BNS, pe aceeaşi temă: „Acest trust de presă îşi va plăti datoriile fără niciun fel de problemă. S-au adoptat măsurile necesare pentru ca datoriile să fie plătite şi această povară uriaşă pe care au identificat-o unii să fie rezolvată şi să le fie ridicată această piatră uriaşă de pe suflet“, a declarat ironic Dumitru Costin. Întrebat dacă nu este în conflict de interese fiind administrator la o firmă cu datorii la stat şi în acelaşi timp lider sindical care protestează împotriva Guvernului, care reprezintă statul, liderul BNS a devenit extrem de nervos: „Nu văd nicio problemă“, dar, „S-ar putea să aveţi dreptate. Sunteţi mulţumit cu răspunsul meu? Aveţi dreptate, domnule. Sunteţi fericit? Nu sunteţi fericit? Aveţi dreptate. Aveţi dreptate. Nu v-am făcut fericit cu răspunsul ăsta?“, a încheiat apoteotic şeful BNS. Curat respect, domnule Costin!

Mişcările sindicale, pregătite la masa lui Vîntu
Am aflat cu stupoare de la Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Meridian, că nu ar trebui să ne facem griji pentru că sunt ei în conflict de interese. Căci ei se întâlnesc adesea la masa lui Vîntu să discute problemele „apăsătoare ale ţării“, eventual să mai pună de o grevă, ca între şefi de sindicate, căci „această calitate de membru în CA al Realitatea Media SA dă posibilitatea unor discuţii pe teme sindicale între membrii CA. E o întålnire a confederaţiilor sindicale, de fapt. Numai acolo mai reuşim să stăm de vorbă despre viaţa sindicală. (...)Noi facem schimburi de informaţii între noi cu problemele sindicale. De foarte multe ori avem discuţii de felul acesta, ce tematici să mai abordăm, care să vină şi în sprijinul vieţii sociale. Ultima temă au constituit-o parcă schimbările climatice. Abordăm mai mult teme globale“, a declarat Ion Popescu pentru „Financiarul“. Ne-am liniştit, în cazul ăsta. Pe Vîntu, schimbările climatice îl interesau de fapt. Pentru asta avea nevoie de şefii de sindicate în calitate de administratori la Realitatea Media...

http://www.curentul.ro/2009/index.php/2009100835214/Actualitate/Administratorii-afacerii-lui-Vintu-au-dat-chix-cu-marile-proteste-sindicale.html
Memorat
Pagini: 1 ... 5 6 [7] 8 9 ... 18
Schimbă forumul: