Main Content:

Pagini: 1 ... 9 10 [11] 12 13 ... 149

"Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu." (Matei, 22,29)

  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul

Mai omule,nu inteleg cu ce te-am incurcat pe tine sau pe altii,scriind la acest subiect!Ti-am mai zis ca -ti inteleg supararea si indignarea,caci am trecut si eu prin ceva asemanator.Nu vad sa fi inceput cineva sa scrie despre dosarul tau,si eu sa-l fi intrerupt.Cand vor fi mai multe date,poate ca o sa-mi exprim si eu parerea.Prefer sa fiu ridicol.Dar voi posta in continuare si la subiectul religios.

Tony:

  daca deschizi pag. principala normal ca se inregistreaza ca si vizualizare.
   asa ca las-o mai usor ca macane................
  Nimeni nu are nimic impotriva relegiei ortodoxe dar acum nu este cazul daca nu vrei sa pricepi na-i decat sa dai inainte dar vei deveni ridicol.
   Pentru toti a fost valabil sa citeasca si sa-si dea cu parerea asupra unui dosar 1108/59/2008 Conform deciziei nr.3125/04/06/2009.
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • toni
  • Vizitator

Mai omule,nu inteleg cu ce te-am incurcat pe tine sau pe altii,scriind la acest subiect!Ti-am mai zis ca -ti inteleg supararea si indignarea,caci am trecut si eu prin ceva asemanator.Nu vad sa fi inceput cineva sa scrie despre dosarul tau,si eu sa-l fi intrerupt.Cand vor fi mai multe date,poate ca o sa-mi exprim si eu parerea.Prefer sa fiu ridicol.Dar voi posta in continuare si la subiectul religios.


         dosar 1108/59/2008 Conform deciziei nr.3125/04/06/2009
    daca ai fi citit atent sau macar sa fi citit ai fi putut sa-ti dai seama cat de grav este situatia cu procesele in randul revolutionarilor.
   



 
Memorat
  • mercurie
  • Vizitator

Sfantul Varsanufie de la Optina despre vremurile din urma si realitatile eshatologice:•   In Apocalipsa scrie: “Fericit cel ce citeste cuvintele cartii acesteia“. Si fiindca asa s-a scris, cu siguranta asa va fi, caci cuvintele Scripturilor sunt cuvintele Sfantului Duh. Totusi, ce inseamna aceasta fericire? Unii, care nu inteleg mai nimic din cele ce spune Scriptura, deznadajduiesc, cu toate ca stiu ca studiul cuvintelor dumnezeiesti da mangaiere. Ar face mai bine daca ar spune: “Ceea ce pentru noi este de neinteles acum, vom intelege mai tarziu, cand va veni vremea despre care ne spune Scriptura“. Spuneti-mi, unde se mai citeste azi Apocalipsa? Aproape numai in manastiri, in scolile teologice si in seminarii, iar in lume, foarte rar. Nimeni… Este dovedit ca cel ce citeste Apocalipsa, cand va ajunge acolo unde se spune despre sfarsitul lumii, va fi cu adevarat fericit, deoarece va intelege ceva din cele ce se vor petrece atunci si va incepe sa se pregateasca. Iar in cele pe care le descrie Apocalipsa va vedea toate intamplarile contemporane.
•   Toata lumea se afla sub influenta unei puteri care stapaneste mintea, vointa si toate puterile sufletului. Si aceasta putere este vicleana, pentru ca izvorul ei este diavolul, iar uneltele lui sunt oamenii vicleni. Prin ei lucreaza Antihrist si inaintemergatorii lui. Apostolul spune: “Pentru aceea, Dumnezeu i-a predat duhului amagirii, al inselarii, fiindca n-au primit iubirea adevarului“. Ceva intunecat si infricosator vine peste lume. Omul va ramane mai mult sau mai putin sub stapanirea lui si cu cat puterea celui viclean il are mai mult (pe om) in stapanirea sa, cu atat omul va fi mai putin constient de ceea ce face.
•   Acum, in Biserica, nu avem profetii clare, dar avem totusi semnele timpului. Semnele acestea se vad clar numai de aceia care au “mintea lui Hristos“. Lor, toate le sunt descoperite in chip deslusit. Antihrist vine in lume si totusi lumea nu crede aceasta. De aici, din manastire, mrejele diavolului se vad mai bine. Aici ochii se deschid, iar in lume ei se inchid. Multumiti Domnului ca ati plecat din lume!
•   In lume, cu tulburarea si obisnuintele ei, este foarte greu sa se mantuiasca cineva; si mai ales cand nu vrea sa asculte glasul Bisericii. Este greu sa se mantuiasca cineva cand traieste intr-o societate stricata. In Sfanta Scriptura citim: “Cu cel cuvios, cuvios vei fi. Cu cel nevinovat, nevinovat vei fi. Cu cel ales, ales vei fi. Si cu cel indaratnic, Te vei indaratnici“. Patimile exercita o influenta vatamatoare asupra trupului si sufletului. Citind in manastire pe Sfintii Parinti, pentru prima data am inteles ca patimile sunt atat de molipsitoare, asa cum sunt cele mai contagioase boli.
•   Acum crestinismul este urat peste tot, pentru ca ii impiedica (pe oameni) sa traiasca cum vor, sa pacatuiasca nestingheriti. Noua generatie se dizolva, se strica, putrezeste. Vor sa traiasca fara Dumnezeu si urmarile sunt evidente.
•   Stiti ca acolo unde exista Biserici si manastiri si, in general, locuri de inchinare, in vechime erau temple pagane. Adesea citim in Vietile Sfintilor ca, acolo unde la inceput era un templu, mai apoi se zidea o biserica. Adica Dumnezeu a facut de rusine pe diavol. Dar in vremurile din urma, bisericile se vor darama si in locul lor se vor construi temple pagane. Manastirile vor suferi prigoane grele si multe mahniri. Adevaratii crestini vor gasi refugiu in micutele biserici. Eu nu voi ajunge sa traiesc acele zile, dar voi veti trai. Veti merge la manastiri, care atunci vor suferi multe prigoane si lipsuri.
•   Sa cititi acum Biblia, caci va veni vremea cand nu veti mai avea posibilitatea sa o cititi. Veti dori sa o cititi, dar nu va mai fi timp. Cititi de fiecare data cand vi se iveste ocazia, caci altfel va veti cai si mahni ca n-ati citit atunci mai mult. Prin citire vi se va intari vointa.
•   Mahnirile monahilor vremurilor din urma vor fi foarte “subtiri”, caci daca le va privi cineva la suprafata, nici nu le va putea numi mahniri. Totusi ele sunt niste viclenii ale vrajmasului. Chinurile trupesti, aspre si brutale pricinuiesc crestinului o ravna inflacarata spre acceptarea lor. Vrajmasul insa a lasat acum chinurile aspre si le prefera pe cele mici si subtiri, dar care lucreaza mai eficace. Acestea nu aprind in inima ravna pentru marturisire, ci dimpotriva, tin pe om intr-o stare in care nu stie ce sa faca, intr-o ameteala duhovniceasca de ganduri. Ele (ispitele) biruiesc cu incetul puterile lui slabind cu totul rezistenta lui duhovniceasca si ducandu-l la DEZNADEJDE si la NEHOTARARE. Si astfel il arunca in pierzare, il fac salas al patimilor, deoarece il gasesc bolind de mahnire si de descurajare. Iar acest lucru este dovedit prin faptul ca monahii vremurilor din urma asteapta sa le vina o vreme mai buna, ca sa se nevoiasca asa cum trebuie. “Vom posti si ne vom ruga, spun ei, atunci cand se vor crea conditii potrivite“. Dar Domnul ne-a fagaduit ca ne va ierta pacatele daca ne pocaim, iar nu ca vom trai si maine. De aceea, este absolut necesar ca in oricare din situatii, bune sau rele, sa pazim poruncile si datoriile noastre, fara sa uitam vreodata cuvintele: “Iata, acum este vremea potrivita, iata, acum este vremea mantuirii“.
•   Veti trai si veti vedea. Va veni vremea cand vor incepe iarasi sa fie chinuiti crestinii. - Si acum sunt chinuiti, dar nu atat de salbatic. - Nu. Eu nu vorbesc de acest fel de chinuri. Vorbesc de chinurile asemanatoare celor din primele veacuri.
•   Chinuri de nedescris ii asteapta pe pacatosi in iad, asa cum pe cei drepti ii asteapta o fericire de negrait! “Ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit“. Cuvintele acestea ale Apostolului se potrivesc si pentru chinuri si pentru fericire. Noi ne gandim uneori cu foarte multa usurinta [usuratate, n.n.] la pedepsele din iad si de aceea le uitam. In lume ele nu sunt primite deloc. Diavolul ne aduce gandul ca nu exista nici diavol, nici iad. Totusi, Sfintii Parinti ne spun ca o pregustare a gheenei se face inca de pe pamant, precum si a fericirii vesnice. Pacatosii incep sa simta pedeapsa iadului, iar dreptii, bucuria raiului, dar cu deosebirea ca amandoua vor fi cu neasemanare mai mari in viata viitoare. Nu incape indoiala ca exista iad si-si va face si lucrarea sa. Sufletele dreptilor si ale pacatosilor vor fi si atunci imbracate in trup, insa acel trup nu va fi asa greoi, ci mai subtire si mai induhovnicit. Dar toate acestea se vor face mai inainte de Judecata. Dupa Judecata, nimeni nu stie ce va fi. Nici chiar ingerii. Aceasta este taina lui Dumnezeu. Toate cele pe care le invata Biserica sunt adevarate, precum si invatatura ca dupa moarte sunt chinuri. Dupa marturia Sfintilor Parinti, Judecata se va face la miezul noptii. Ceasul acela va veni pe neasteptate pentru toti cei ce traiesc pe pamant, intocmai ca un fur.
•   In Rai nu vom intra datorita ostenelii si faptelor bune, ci pentru harul si vrednicia Jertfei rascumparatoare a Dumnezeului si Mantuitorului nostru, Iisus Hristos. Faptele noastre bune, pazirea poruncilor Evangheliei sunt necesare doar ca o marturisire a dragostei noastre fata de Hristos. Fara dragostea fata de Hristos nu putem dobandi fericirea, nici Raiul.
•   Mult timp n-am putut intelege cuvintele Psalmistului “Glasul Domnului, cel ce varsa para focului” (Ps. 28, 7). Apoi am inteles ca flacara, care pe pamant are si foc si lumina, dincolo se imparte intre rai si iad, astfel: LUMINA se afla in RAI si desfateaza pe cei drepti. In timp ce FOCUL, fara lumina, se afla in IAD si arde pe pacatosi. Scriptura spune: flacara din abisul iadului este in intuneric si pacatosii nu se vad unul pe altul. Doamne miluieste-ne si ne mantuieste! Pedepseste-ma, Doamne, cum vrei, numai miluieste-ma!
•   Nu spun nimanui, nici nu arat spre lauda mea ca frica chinurilor iadului este mereu in mintea mea, ci o folosesc numai pentru a ma smeri. Si cat ma smereste acest simtamant al fricii! Inteleptii epocii noastre nu vor sa creada ca exista iad. Sa ne ridicam si sa facem o rugaciune ca Domnul sa ne izbaveasca de focul iadului! Si sa-I multumim ca suntem aici. Fie ca toata viata noastra sa fie o multumire ca Domnul ne-a povatuit aici. Desigur, locul singur nu mantuieste, dar cel putin stim ca ne aflam in corabie… (…) Vom trai zile infricosatoare, dar harul Domnului ne va acoperi.
•   In primele veacuri ale crestinismului, ucenicii Mantuitorului nostru Iisus Hristos se impartaseau in fiecare zi si traiau o viata ingereasca. In fiecare clipa erau gata sa stea inaintea fetei Domnului. Si aceasta pentru ca atunci niciun crestin nu era in siguranta. Deseori se intampla ca un crestin sa se impartaseasca dimineata, iar dupa-amiaza sa fie prins si dus la Colosseum. Traind astfel intr-o permanenta primejdie, crestinii isi pironeau privirea numai asupra trairii lor duhovnicesti si traiau o viata curata si sfanta. Dar primele veacuri au trecut. Persecutiile din partea necredinciosilor au incetat. Permanenta primejdie a disparut. Dupa aceasta crestinii au inceput sa se impartaseasca o data pe saptamana. Si apoi, o data pe luna. Si in continuare Dumnezeiasca Impartasanie s-a redus la o data pe an. In Schitul nostru se tine tipicul Sfantului Munte. L-au randuit sfintii batrani si l-au predat monahilor spre neintrerupta lor zidire duhovniceasca. Asadar, in Schitul nostru se tine urmatoarea regula: toti monahii se impartasesc de cinci ori pe an. Si numai cu binecuvantare se mai impartasi si alta data. Ne-am obisnuit atat de mult cu aceasta, incat, daca cineva se impartaseste si intr-o alta zi oarecare, atrage atentia tuturor celorlalti:
•   - Ce inseamna aceasta? Parintele Ieronim s-a impartasit si azi? Intreaba un monah pe altul. - I-a dat binecuvantare staretul. - Dar de ce? - I-a aparut satana in chip simtit si bietul de el a slabit de frica. - A… Asa?
(din: Staretul Varsanufie de la Optina, “Sfaturi către monahi şi omilii către mireni”, Editura Egumenita, 2003)
Memorat
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul

Doamne miluieste-ne si ne mantuieste! Pedepseste-ma, Doamne, cum vrei, numai miluieste-ma!

Cititi,si nu veti regreta!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul

 
Sfânta Evanghelie după Luca
Capitolul 6
1.Într-o sâmbătă, a doua după Paşti, Iisus mergea prin semănături şi ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile şi mâncau.
2.Dar unii dintre farisei au zis: De ce faceţi ce nu se cade a face sâmbăta?
3.Şi Iisus, răspunzând, a zis către ei: Oare n-aţi citit ce a făcut David, când a flămânzit el şi cei ce erau cu el?
4.Cum a intrat în casa lui Dumnezeu şi a luat pâinile punerii înainte şi a mâncat şi a dat şi însoţitorilor săi, din ele, pe care nu se cuvine să le mănânce decât numai preoţii?
5.Şi le zicea: Fiul Omului este Domn şi al sâmbetei.
6.Iar în altă sâmbătă, a intrat El în sinagogă şi învăţa. Şi era acolo un om a cărui mână dreaptă era uscată.
7.Dar cărturarii şi fariseii Îl pândeau de-l va vindeca sâmbăta, ca să-I găsească vină.
8.Însă El ştia gândurile lor şi a zis omului care avea mâna uscată: Scoală-te şi stai la mijloc. El s-a sculat şi a stat.
9.Atunci Iisus a zis către ei: Vă întreb pe voi, ce se cade sâmbăta: a face bine sau a face rău? A scăpa un suflet sau a-l pierde?
10.Şi privind împrejur pe toţi aceştia, i-a zis: Întinde mâna ta. Iar el a făcut aşa şi mâna lui s-a făcut sănătoasă, ca şi cealaltă.
11.Ei însă s-au umplut de mânie şi vorbeau unii cu alţii ce să facă cu Iisus.
12.Şi în zilele acelea, Iisus a ieşit la munte ca să Se roage şi a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
13.Şi când s-a făcut ziuă, a chemat la Sine pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli.
14.Pe Simon, căruia i-a zis Petru, şi pe Andrei, fratele lui, şi pe Iacov, şi pe Ioan, şi pe Filip, şi pe Vartolomeu,
15.Şi pe Matei, şi pe Toma, şi pe Iacov al lui Alfeu şi pe Simon numit Zilotul,
16.Şi pe Iuda al lui Iacov şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut trădător.
17.Şi coborând împreună cu ei, a stat în loc şes, El şi mulţime multă de ucenici ai Săi şi mulţime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte şi să se vindece de bolile lor.
18.Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau.
19.Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi.

20.Şi El, ridicându-Şi ochii spre ucenicii Săi, zicea: Fericiţi voi cei săraci, că a voastră este împărăţia lui Dumnezeu.
21.Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi cei ce plângeţi acum, că veţi râde.

22.Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului.
23.Bucuraţi-vă în ziua aceea şi vă veseliţi, că, iată, plata voastră multă este în cer; pentru că tot aşa făceau proorocilor părinţii lor.

24.Dar vai vouă bogaţilor, că vă luaţi pe pământ mângâierea voastră.
25.Vai vouă celor ce sunteţi sătui acum, că veţi flămânzi. Vai vouă celor ce astăzi râdeţi, că veţi plânge şi vă veţi tângui.
26.Vai vouă când toţi oamenii vă vor vorbi de bine. Căci tot aşa făceau proorocilor mincinoşi părinţii lor.
27.Iar vouă celor ce ascultaţi vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi;
28.Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri.
29.Celui ce te loveşte peste obraz, întoarce-i şi pe celălalt; pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi cămaşa;
30.Oricui îţi cere, dă-i; şi de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.
31.Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea;
32.Şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei.
33.Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac.
34.Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai.
35.Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi.
36.Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv.
37.Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi.
38.Daţi şi se va da. Turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată şi cu vârf, căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceeaşi vi se va măsura.
39.Şi le-a spus şi pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?
40.Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.
41.De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?
42.Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
43.Căci nu este pom bun care să facă roade rele şi, iarăşi, nici pom rău care să facă roade bune.
44.Căci fiecare pom se cunoaşte după roadele lui. Că nu se adună smochine din mărăcini şi nici nu se culeg struguri din spini.
45.Omul bun, din vistieria cea bună a inimii sale, scoate cele bune, pe când omul rău, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele. Căci din prisosul inimii grăieşte gura lui.
46.Şi pentru ce Mă chemaţi: Doamne, Doamne, şi nu faceţi ce vă spun?
47.Oricine vine la Mine şi aude cuvintele Mele şi le face, vă voi arăta cu cine se aseamănă:
48.Asemenea este unui om care, zidindu-şi casă, a săpat, a adâncit şi i-a pus temelia pe piatră, şi venind apele mari şi puhoiul izbind în casa aceea, n-a putut s-o clintească, fiindcă era bine clădită pe piatră.
49.Iar cel ce aude, dar nu face, este asemenea omului care şi-a zidit casa pe pământ fără temelie, şi izbind în ea puhoiul de ape, îndată a căzut şi prăbuşirea acelei case a fost mare. 


date=1244318726]
Doamne miluieste-ne si ne mantuieste! Pedepseste-ma, Doamne, cum vrei, numai miluieste-ma!

Cititi,si nu veti regreta!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă

[/quote]
[/size][/size][/size][/size][/size][/size][/color]
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul

Pildele lui Solomon
Capitolul 11

1.Cântarul strâmb este urgisit de Domnul, şi cântărirea dreaptă este plăcerea Lui.
2.Dacă vine mândria, va veni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
3.Neprihănirea poartă pe cei drepţi, iar strâmbătatea prăpădeşte pe cei vicleni.
4.La nimic nu foloseşte bogăţia în ziua mâniei; numai dreptatea izbăveşte de moarte.
5.Dreptatea netezeşte calea celui fără prihană, iar cel fără de lege va cădea prin fărădelegea lui.
6.Dreptatea izbăveşte pe cei drepţi, iar cei vicleni vor fi prinşi prin pofta lor.
7.La moartea omului drept rămâne nădejdea, iar la moartea celui păcătos piere nădejdea.
8.Dreptul scapă din strâmtorare, şi cel fără de lege îi ia locul.
9.Făptuitorul de rele prăbuşeşte cu gura pe aproapele lui, iar prin ştiinţa celor drepţi va fi mântuit.
10.De propăşirea celor drepţi cetatea se bucură, iar când pier cei fără de lege ea tresaltă de veselie.
11.Prin binecuvântarea oamenilor drepţi cetatea merge înainte, iar prin gura celor nelegiuiţi ajunge ruină.
12.Cel nepriceput urgiseşte pe aproapele lui, iar omul cu bună-chibzuială tace.
13.Grăitorul de rele dă pe faţă lucruri de taină, iar omul cu duhul cumpănit le ţine ascunse.
14.Unde lipseşte cârmuirea, poporul cade; izbăvirea stă în mulţimea sfetnicilor.
15.Celui ce se pune chezaş pentru un străin îi merge rău; cel ce nu se pune chezaş stă la adăpost.
16.Femeia cu purtare bună agoniseşte cinstire, iar cea care urăşte cinstea e o ruşine. Nu leneşii ci silitorii agonisesc avere.
17.Omul milostiv îşi face bine sufletului său, pe când cel fără milă îşi chinuieşte trupul său.
18.Cel nelegiuit capătă un câştig înşelător, iar cel ce seamănă dreptatea, o răsplată adevărată.
19.Cel ce umblă după dreptate ajunge la viaţă, iar cel ce fuge după rău, la moarte.
20.Pe cei cu inima vicleană îi urgiseşte Domnul; plăcerea Lui este spre cei fără prihană.
21.Încetul cu încetul păcătosul nu va rămâne nepedepsit, iar neamul celor drepţi va fi mântuit.
22.Inel de aur în râtul porcului, aşa este femeia frumoasă şi fără minte.
23.Dorinţa celor drepţi este bine; nădejdea celor fără de lege este mânia lui Dumnezeu.
24.Unul dă mereu şi se îmbogăţeşte, altul se zgârceşte afară din cale şi sărăceşte.
25.Cel ce binecuvintează va fi îndestulat, iar cel ce blesteamă va fi blestemat.
26.Cel ce ţine grâul este blestemat de popor, iar binecuvântarea (se revarsă) peste capul celui ce îl vinde.
27.Cel ce caută binele dobândeşte bunăvoinţa Domnului, iar cel ce umblă după rău va da peste el.
28.Cel ce-şi pune nădejdea în bogăţia lui se veştejeşte, iar cei drepţi ca frunzişul odrăslesc.
29.Cine îşi tulbură casa lui culege vânt, iar cel nebun va fi sluga celui înţelept.
30.Rodul dreptăţii este un pom al vieţii, iar silnicia nimiceşte viaţa.
31.Dacă cel drept este răsplătit pe pământ, cu cât mai mult cel nelegiuit şi păcătos! 


Merita citit!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul

Sfantul Varsanufie de la Optina despre vremurile din urma si realitatile eshatologice:   In Apocalipsa scrie: “Fericit cel ce citeste cuvintele cartii acesteia“. Si fiindca asa s-a scris, cu siguranta asa va fi, caci cuvintele Scripturilor sunt cuvintele Sfantului Duh. Totusi, ce inseamna aceasta fericire? Unii, care nu inteleg mai nimic din cele ce spune Scriptura, deznadajduiesc, cu toate ca stiu ca studiul cuvintelor dumnezeiesti da mangaiere. Ar face mai bine daca ar spune: “Ceea ce pentru noi este de neinteles acum, vom intelege mai tarziu, cand va veni vremea despre care ne spune Scriptura“. Spuneti-mi, unde se mai citeste azi Apocalipsa? Aproape numai in manastiri, in scolile teologice si in seminarii, iar in lume, foarte rar. Nimeni… Este dovedit ca cel ce citeste Apocalipsa, cand va ajunge acolo unde se spune despre sfarsitul lumii, va fi cu adevarat fericit, deoarece va intelege ceva din cele ce se vor petrece atunci si va incepe sa se pregateasca. Iar in cele pe care le descrie Apocalipsa va vedea toate intamplarile contemporane.
   Toata lumea se afla sub influenta unei puteri care stapaneste mintea, vointa si toate puterile sufletului. Si aceasta putere este vicleana, pentru ca izvorul ei este diavolul, iar uneltele lui sunt oamenii vicleni. Prin ei lucreaza Antihrist si inaintemergatorii lui. Apostolul spune: “Pentru aceea, Dumnezeu i-a predat duhului amagirii, al inselarii, fiindca n-au primit iubirea adevarului“. Ceva intunecat si infricosator vine peste lume. Omul va ramane mai mult sau mai putin sub stapanirea lui si cu cat puterea celui viclean il are mai mult (pe om) in stapanirea sa, cu atat omul va fi mai putin constient de ceea ce face.
•   Acum, in Biserica, nu avem profetii clare, dar avem totusi semnele timpului. Semnele acestea se vad clar numai de aceia care au “mintea lui Hristos“. Lor, toate le sunt descoperite in chip deslusit. Antihrist vine in lume si totusi lumea nu crede aceasta. De aici, din manastire, mrejele diavolului se vad mai bine. Aici ochii se deschid, iar in lume ei se inchid. Multumiti Domnului ca ati plecat din lume!
•   In lume, cu tulburarea si obisnuintele ei, este foarte greu sa se mantuiasca cineva; si mai ales cand nu vrea sa asculte glasul Bisericii. Este greu sa se mantuiasca cineva cand traieste intr-o societate stricata. In Sfanta Scriptura citim: “Cu cel cuvios, cuvios vei fi. Cu cel nevinovat, nevinovat vei fi. Cu cel ales, ales vei fi. Si cu cel indaratnic, Te vei indaratnici“. Patimile exercita o influenta vatamatoare asupra trupului si sufletului. Citind in manastire pe Sfintii Parinti, pentru prima data am inteles ca patimile sunt atat de molipsitoare, asa cum sunt cele mai contagioase boli.
•   Acum crestinismul este urat peste tot, pentru ca ii impiedica (pe oameni) sa traiasca cum vor, sa pacatuiasca nestingheriti. Noua generatie se dizolva, se strica, putrezeste. Vor sa traiasca fara Dumnezeu si urmarile sunt evidente.
•   Stiti ca acolo unde exista Biserici si manastiri si, in general, locuri de inchinare, in vechime erau temple pagane. Adesea citim in Vietile Sfintilor ca, acolo unde la inceput era un templu, mai apoi se zidea o biserica. Adica Dumnezeu a facut de rusine pe diavol. Dar in vremurile din urma, bisericile se vor darama si in locul lor se vor construi temple pagane. Manastirile vor suferi prigoane grele si multe mahniri. Adevaratii crestini vor gasi refugiu in micutele biserici. Eu nu voi ajunge sa traiesc acele zile, dar voi veti trai. Veti merge la manastiri, care atunci vor suferi multe prigoane si lipsuri.
•   Sa cititi acum Biblia, caci va veni vremea cand nu veti mai avea posibilitatea sa o cititi. Veti dori sa o cititi, dar nu va mai fi timp. Cititi de fiecare data cand vi se iveste ocazia, caci altfel va veti cai si mahni ca n-ati citit atunci mai mult. Prin citire vi se va intari vointa.
•   Mahnirile monahilor vremurilor din urma vor fi foarte “subtiri”, caci daca le va privi cineva la suprafata, nici nu le va putea numi mahniri. Totusi ele sunt niste viclenii ale vrajmasului. Chinurile trupesti, aspre si brutale pricinuiesc crestinului o ravna inflacarata spre acceptarea lor. Vrajmasul insa a lasat acum chinurile aspre si le prefera pe cele mici si subtiri, dar care lucreaza mai eficace. Acestea nu aprind in inima ravna pentru marturisire, ci dimpotriva, tin pe om intr-o stare in care nu stie ce sa faca, intr-o ameteala duhovniceasca de ganduri. Ele (ispitele) biruiesc cu incetul puterile lui slabind cu totul rezistenta lui duhovniceasca si ducandu-l la DEZNADEJDE si la NEHOTARARE. Si astfel il arunca in pierzare, il fac salas al patimilor, deoarece il gasesc bolind de mahnire si de descurajare. Iar acest lucru este dovedit prin faptul ca monahii vremurilor din urma asteapta sa le vina o vreme mai buna, ca sa se nevoiasca asa cum trebuie. “Vom posti si ne vom ruga, spun ei, atunci cand se vor crea conditii potrivite“. Dar Domnul ne-a fagaduit ca ne va ierta pacatele daca ne pocaim, iar nu ca vom trai si maine. De aceea, este absolut necesar ca in oricare din situatii, bune sau rele, sa pazim poruncile si datoriile noastre, fara sa uitam vreodata cuvintele: “Iata, acum este vremea potrivita, iata, acum este vremea mantuirii“.
•   Veti trai si veti vedea. Va veni vremea cand vor incepe iarasi sa fie chinuiti crestinii. - Si acum sunt chinuiti, dar nu atat de salbatic. - Nu. Eu nu vorbesc de acest fel de chinuri. Vorbesc de chinurile asemanatoare celor din primele veacuri.
•   Chinuri de nedescris ii asteapta pe pacatosi in iad, asa cum pe cei drepti ii asteapta o fericire de negrait! “Ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit“. Cuvintele acestea ale Apostolului se potrivesc si pentru chinuri si pentru fericire. Noi ne gandim uneori cu foarte multa usurinta [usuratate, n.n.] la pedepsele din iad si de aceea le uitam. In lume ele nu sunt primite deloc. Diavolul ne aduce gandul ca nu exista nici diavol, nici iad. Totusi, Sfintii Parinti ne spun ca o pregustare a gheenei se face inca de pe pamant, precum si a fericirii vesnice. Pacatosii incep sa simta pedeapsa iadului, iar dreptii, bucuria raiului, dar cu deosebirea ca amandoua vor fi cu neasemanare mai mari in viata viitoare. Nu incape indoiala ca exista iad si-si va face si lucrarea sa. Sufletele dreptilor si ale pacatosilor vor fi si atunci imbracate in trup, insa acel trup nu va fi asa greoi, ci mai subtire si mai induhovnicit. Dar toate acestea se vor face mai inainte de Judecata. Dupa Judecata, nimeni nu stie ce va fi. Nici chiar ingerii. Aceasta este taina lui Dumnezeu. Toate cele pe care le invata Biserica sunt adevarate, precum si invatatura ca dupa moarte sunt chinuri. Dupa marturia Sfintilor Parinti, Judecata se va face la miezul noptii. Ceasul acela va veni pe neasteptate pentru toti cei ce traiesc pe pamant, intocmai ca un fur.
•   In Rai nu vom intra datorita ostenelii si faptelor bune[/color], ci pentru harul si vrednicia Jertfei rascumparatoare a Dumnezeului si Mantuitorului nostru, Iisus Hristos. Faptele noastre bune, pazirea poruncilor Evangheliei sunt necesare doar ca o marturisire a dragostei noastre fata de Hristos. Fara dragostea fata de Hristos nu putem dobandi fericirea, nici Raiul.
•   Mult timp n-am putut intelege cuvintele Psalmistului “Glasul Domnului, cel ce varsa para focului” (Ps. 28, 7). Apoi am inteles ca flacara, care pe pamant are si foc si lumina, dincolo se imparte intre rai si iad, astfel: LUMINA se afla in RAI si desfateaza pe cei drepti. In timp ce FOCUL, fara lumina, se afla in IAD si arde pe pacatosi. Scriptura spune: flacara din abisul iadului este in intuneric si pacatosii nu se vad unul pe altul. Doamne miluieste-ne si ne mantuieste! Pedepseste-ma, Doamne, cum vrei, numai miluieste-ma!
•   Nu spun nimanui, nici nu arat spre lauda mea ca frica chinurilor iadului este mereu in mintea mea, ci o folosesc numai pentru a ma smeri. Si cat ma smereste acest simtamant al fricii! Inteleptii epocii noastre nu vor sa creada ca exista iad. Sa ne ridicam si sa facem o rugaciune ca Domnul sa ne izbaveasca de focul iadului! Si sa-I multumim ca suntem aici. Fie ca toata viata noastra sa fie o multumire ca Domnul ne-a povatuit aici. Desigur, locul singur nu mantuieste, dar cel putin stim ca ne aflam in corabie… (…) Vom trai zile infricosatoare, dar harul Domnului ne va acoperi.
•   In primele veacuri ale crestinismului, ucenicii Mantuitorului nostru Iisus Hristos se impartaseau in fiecare zi si traiau o viata ingereasca. In fiecare clipa erau gata sa stea inaintea fetei Domnului. Si aceasta pentru ca atunci niciun crestin nu era in siguranta. Deseori se intampla ca un crestin sa se impartaseasca dimineata, iar dupa-amiaza sa fie prins si dus la Colosseum. Traind astfel intr-o permanenta primejdie, crestinii isi pironeau privirea numai asupra trairii lor duhovnicesti si traiau o viata curata si sfanta. Dar primele veacuri au trecut. Persecutiile din partea necredinciosilor au incetat. Permanenta primejdie a disparut. Dupa aceasta crestinii au inceput sa se impartaseasca o data pe saptamana. Si apoi, o data pe luna. Si in continuare Dumnezeiasca Impartasanie s-a redus la o data pe an. In Schitul nostru se tine tipicul Sfantului Munte. L-au randuit sfintii batrani si l-au predat monahilor spre neintrerupta lor zidire duhovniceasca. Asadar, in Schitul nostru se tine urmatoarea regula: toti monahii se impartasesc de cinci ori pe an. Si numai cu binecuvantare se mai impartasi si alta data. Ne-am obisnuit atat de mult cu aceasta, incat, daca cineva se impartaseste si intr-o alta zi oarecare, atrage atentia tuturor celorlalti:
•   - Ce inseamna aceasta? Parintele Ieronim s-a impartasit si azi? Intreaba un monah pe altul. - I-a dat binecuvantare staretul. - Dar de ce? - I-a aparut satana in chip simtit si bietul de el a slabit de frica. - A… Asa?
(din: Staretul Varsanufie de la Optina, “Sfaturi către monahi şi omilii către mireni”, Editura Egumenita, 2003)[/b][/size]


Protest fata de pasapoartele biometrice, la Brasov
Marti, 09 Iunie 2009, ora 15:10

Peste 100 de persoane au protestat, luni, fata de introducerea pasapoartelor cu cip biometric, in piata Sfatului din Brasov.

Participantii la miting au sustinut ca documentele biometrice incalca libertatile fundamentale ale omului si Constitutia Romaniei iar legea care le reglementeaza este discriminatorie, pentru ca nu permite romanilor sa opteze in conditii egale pentru un pasaport temporar, scrie 1235.ro.

Actul de tip biometric are o valabilitate de 5 ani in timp ce pasaportul temporar fara cip ar putea avea o valabilitate de numai 1 an.

Mitingul organizat luni de catre Asociatia ANGEL este cel de al doilea de acest fel organizat la Brasov si una dintre multele actiuni de protest impotriva documentelor biometrice, organizate in intreaga tara.

Merita citit!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă

Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul


Psalmul 116
1.Lăudaţi pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L pe El toate popoarele;
2.Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac.

Psalmul 139
1.Scoate-mă, Doamne, de la omul viclean şi de omul nedrept mă izbăveşte,
2.Care gândeau nedreptate în inimă, toată ziua îmi duceau război.
3.Ascuţit-au limba lor ca a şarpelui; venin de aspidă sub buzele lor.
4.Păzeşte-mă, Doamne, de mâna păcătosului; scoate-mă de la oamenii nedrepţi, care au gândit să împiedice paşii mei.
5.Pusu-mi-au cei mândri cursă mie şi funii; curse au întins picioarelor mele; pe cărare mi-au pus pietre de poticneală.
6.Zis-am Domnului: "Dumnezeul meu eşti Tu, ascultă, Doamne, glasul rugăciunii mele".
7.Doamne, Doamne, puterea mântuirii mele, umbrit-ai capul meu în zi de război.
8.Să nu mă dai pe mine, Doamne, din pricina poftei mele, pe mina păcătosului; viclenit-au împotriva mea; să nu mă părăseşti, ca să nu se trufească.
9.Vârful laţului lor, osteneala buzelor lor să-i acopere pe ei!
10.Să cadă peste ei cărbuni aprinşi; în foc aruncă-i pe ei, în necazuri, pe care să nu le poată răbda.
11.Bărbatul limbut nu se va îndrepta pe pământ; pe omul nedrept răutatea îl va duce la pieire.
12.Ştiu că Domnul va face judecată celui sărac şi dreptate celor sărmani;
13.Iar drepţii vor lăuda numele Tău şi vor locui cei drepţi în faţa Ta.
 

Merita citit!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul

A doua epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru
Capitolul 2
1.Dar au fost în popor şi prooroci mincinoşi, după cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura eresuri pierzătoare şi, tăgăduind chiar pe Stăpânul Care i-a răscumpărat, îşi vor aduce lor grabnică pieire;
2.Şi mulţi se vor lua după învăţăturile lor rătăcite şi, din pricina lor, calea adevărului va fi hulită;
3.Şi din poftă de avere şi cu cuvinte amăgitoare, ei vă vor momi pe voi. Dar osânda lor, de mult pregătită, nu zăboveşte şi pierzarea lor nu dormitează.
4.Căci dacă Dumnezeu n-a cruţat pe îngerii care au păcătuit, ci, legându-i cu legăturile întunericului în iad, i-a dat să fie păziţi spre judecată,
5.Şi n-a cruţat lumea veche, ci a păstrat numai pe Noe, ca al optulea propovăduitor al dreptăţii, când a adus potopul peste cei fără de credinţă,
6.Şi cetăţile Sodomei şi Gomorei, osândindu-le la nimicire, le-a prefăcut în cenuşă, dându-le ca o pildă nelegiuiţilor din viitor;
7.Iar pe dreptul Lot, chinuit de petrecerea în desfrânare a celor nelegiuiţi, l-a izbăvit,
8.Pentru că dreptul acesta, locuind între ei, prin ce vedea şi auzea, zi de zi, chinuia sufletul său cel drept, din pricina faptelor lor nelegiuite.
9.Domnul poate să scape din ispite pe cei credincioşi, iar pe cei nedrepţi să-i păstreze, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii,

10.Şi mai vârtos pe cei ce umblă după îmboldirile cărnii, în pofte spurcate şi dispreţuiesc domnia cerească. Îndrăzneţi, îngâmfaţi, ei nu se cutremură să hulească măririle (din cer),
11.Pe când îngerii, deşi sunt mai mari în tărie şi în putere, nu aduc în faţa Domnului judecată defăimătoare împotriva lor.
12.Aceştia însă, ca nişte dobitoace fără minte, din fire făcute să fie prinse şi nimicite, hulind cele ce nu cunosc vor pieri în stricăciunea lor;
13.Ei înşişi fiind nedrepţi îşi vor lua plata nedreptăţii, socotind o plăcere desfătarea de fiecare zi; ei sunt pete şi ocară, făcându-şi plăcere, în rătăcirile lor, să ospăteze cu voi la mesele voastre;

14.Având ochii plini de pofta desfrânării şi fiind nesăţioşi de păcat, ei amăgesc sufletele cele nestatornice; inima lor e deprinsă la lăcomie şi sunt fiii blestemului.
15.Părăsind calea cea dreaptă, au rătăcit şi au apucat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata nedreptăţii,
16.Dar a primit mustrare pentru călcarea lui de lege; căci dobitocul fără grai, pe care era călare, grăind cu glas omenesc, a oprit nebunia proorocului.
17.Aceştia sunt izvoare fără de apă şi nori purtaţi fără de furtună, cărora li se păstrează, în veac, întunericul cel de nepătruns,
18.Căci rostind vorbe trufaşe şi deşarte, ei momesc întru poftele trupului, cu desfrânări, pe cei care de abia au scăpat de cei ce vieţuiesc în rătăcire.
19.Ei le făgăduiesc libertate, fiind ei înşişi robii stricăciunii, fiindcă ceea ce te biruieşte, aceea te şi stăpâneşte.
20.Căci dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iarăşi se încurcă în acestea, ei sunt învinşi; li s-au făcut cele de pe urmă mai rele decât cele dintâi.
21.Căci mai bine era pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă, dată lor.
22.Cu ei s-a întâmplat adevărul din zicală: Câinele se întoarce la vărsătura lui şi porcul scăldat la noroiul mocirlei lui. 


Merita citit!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul

Sfânta Evanghelie după Ioan
Capitolul 8
1.Iar Iisus S-a dus la Muntele Măslinilor.
2.Dar dimineaţa iarăşi a venit în templu, şi tot poporul venea la El; şi El, şezând, îi învăţa.
3.Şi au adus la El fariseii şi cărturarii pe o femeie, prinsă în adulter şi, aşezând-o în mijloc,
4.Au zis Lui: Învăţătorule, această femeie a fost prinsă asupra faptului de adulter;
5.Iar Moise ne-a poruncit în Lege ca pe unele ca acestea să le ucidem cu pietre. Dar Tu ce zici?
6.Şi aceasta ziceau, ispitindu-L, ca să aibă de ce să-L învinuiască. Iar Iisus, plecându-Se în jos, scria cu degetul pe pământ.
7.Şi stăruind să-L întrebe, El S-a ridicat şi le-a zis: Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei.
8.Iarăşi plecându-Se, scria pe pământ.
9.Iar ei auzind aceasta şi mustraţi fiind de cuget, ieşeau unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni şi până la cel din urmă, şi a rămas Iisus singur şi femeia, stând în mijloc.
10.Şi ridicându-Se Iisus şi nevăzând pe nimeni decât pe femeie, i-a zis: Femeie, unde sunt pârâşii tăi? Nu te-a osândit nici unul?
11.Iar ea a zis: Nici unul, Doamne. Şi Iisus i-a zis: Nu te osândesc nici Eu. Mergi; de acum să nu mai păcătuieşti.
12.Deci iarăşi le-a vorbit Iisus zicând: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.
13.De aceea fariseii I-au zis: Tu mărturiseşti despre Tine Însuţi; mărturia Ta nu este adevărată.
14.A răspuns Iisus şi le-a zis: Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, mărturia Mea este adevărată, fiindcă ştiu de unde am venit şi unde Mă duc. Voi nu ştiţi de unde vin, nici unde Mă duc.
15.Voi judecaţi după trup; Eu nu judec pe nimeni.
16.Şi chiar dacă Eu judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Eu şi Cel ce M-a trimis pe Mine.
17.Şi în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată.
18.Eu sunt Cel ce mărturisesc despre Mine Însumi şi mărturiseşte despre Mine Tatăl, Cel ce M-a trimis.
19.Îi ziceau deci: Unde este Tatăl Tău? Răspuns-a Iisus: Nu mă ştiţi nici pe Mine nici pe Tatăl Meu; dacă M-aţi şti pe Mine, aţi şti şi pe Tatăl Meu.
20.Cuvintele acestea le-a grăit Iisus în vistierie, pe când învăţa în templu; şi nimeni nu L-a prins, că încă nu venise ceasul Lui.
21.Şi iarăşi le-a zis: Eu Mă duc şi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.
22.Deci ziceau iudeii: Nu cumva Îşi va ridica singur viaţa? Că zice: Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.
23.Şi El le zicea: Voi sunteţi din cele de jos; Eu sunt din cele de sus. Voi sunteţi din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta.
24.V-am spus deci vouă că veţi muri în păcatele voastre. Căci dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre.
25.Deci Îi ziceau ei: Cine eşti Tu? Şi a zis lor Iisus: Ceea ce v-am spus de la început.
26.Multe am de spus despre voi şi de judecat. Dar Cel ce M-a trimis pe Mine adevărat este, şi cele ce am auzit de la El, Eu acestea le grăiesc în lume.
27.Şi ei n-au înţeles că le vorbea despre Tatăl.
28.Deci le-a zis Iisus: Când veţi înălţa pe Fiul Omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că de la Mine însumi nu fac nimic, ci precum M-a învăţat Tatăl, aşa vorbesc.
29.Şi Cel ce M-a trimis este cu Mine; nu M-a lăsat singur, fiindcă Eu fac pururea cele plăcute Lui.
30.Spunând El acestea, mulţi au crezut în El.
31.Deci zicea Iisus către iudeii care crezuseră în El: Dacă veţi rămâne în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat ucenici ai Mei;
32.Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.
33.Ei însă I-au răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi nimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veţi fi liberi?
34.Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului.
35.Iar robul nu rămâne în casă în veac; Fiul însă rămâne în veac.
36.Deci, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veţi fi într-adevăr.
37.Ştiu vă sunteţi sămânţa lui Avraam, dar căutaţi să Mă omorâţi, pentru că cuvâtul Meu nu încape în voi.
38.Eu vorbesc ceea ce am văzut la Tatăl Meu, iar voi faceţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru.
39.Ei au răspuns şi I-au zis: Tatăl nostru este Avraam. Iisus le-a zis: Dacă aţi fi fiii lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.
40.Dar voi acum căutaţi să Mă ucideţi pe Mine, Omul care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Avraam n-a făcut aceasta.
41.Voi faceţi faptele tatălui vostru. Zis-au Lui: Noi nu ne-am născut din desfrânare. Un tată avem: pe Dumnezeu.

42.Le-a zis Iisus: Dacă Dumnezeu are fi Tatăl vostru, M-aţi iubi pe Mine, căci de la Dumnezeu am ieşit şi am venit. Pentru că n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis.
43.De ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Fiindcă nu puteţi să daţi ascultare cuvântului Meu.
44.Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii.

45.Dar pe Mine, fiindcă spun adevărul, nu Mă credeţi.
46.Cine dintre voi Mă vădeşte de păcat? Dacă spun adevărul, de ce voi nu Mă credeţi?
47.Cel care este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultaţi pentru că nu sunteţi de la Dumnezeu.
48.Au răspuns iudeii şi I-au zis: Oare, nu zicem noi bine că Tu eşti samarinean şi ai demon?
49.A răspuns Iisus: Eu nu am demon, ci cinstesc pe Tatăl Meu, şi voi nu Mă cinstiţi pe Mine.
50.Dar Eu nu caut slava Mea. Este cine să o caute şi să judece.
51.Adevărat, adevărat zic vouă: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac.

52.Iudeii I-au zis: Acum am cunoscut că ai demon. Avraam a murit, de asemenea şi proorocii; şi Tu zici: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va gusta moartea în veac.
53.Nu cumva eşti Tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit? Şi au murit şi proorocii.  Cine te faci Tu a fi?
54.Iisus a răspuns: Dacă Mă slăvesc Eu pe Mine Însumi, slava Mea nimic nu este. Tatăl Meu este Cel care Mă slăveşte, despre Care ziceţi voi că este Dumnezeul vostru.
55.Şi nu L-aţi cunoscut, dar Eu Îl ştiu; şi dacă aş zice că nu-L ştiu, aş fi mincinos asemenea vouă. Ci Îl ştiu şi păzesc cuvântul Lui.
56.Avraam, părintele vostru, a fost bucuros să vadă ziua Mea şi a văzut-o şi s-a bucurat.
57.Deci au zis iudeii către El: Încă nu ai cincizeci de ani şi l-ai văzut pe Avraam?
58.Iisus le-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt mai înainte de a fi fost Avraam.
59.Deci au luat pietre ca să arunce asupra Lui. Dar Iisus S-a ferit şi a ieşit din templu şi, trecând prin mijlocul lor, S-a dus. 

Merita citit!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul


Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan
Capitolul 5

1.Oricine crede că Iisus este Hristos, este născut din Dumnezeu, şi oricine iubeşte pe Cel care a născut iubeşte şi pe Cel ce S-a născut din El.
2.Întru aceasta cunoaştem că iubim pe fiii lui Dumnezeu, dacă iubim pe Dumnezeu şi împlinim poruncile Lui.
3.Căci dragostea de Dumnezeu aceasta este: Să păzim poruncile Lui; şi poruncile Lui nu sunt grele.
4.Pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruieşte lumea, şi aceasta este biruinţa care a biruit lumea: credinţa noastră.
5.Cine este cel ce biruieşte lumea dacă nu cel ce crede că Iisus este Fiul lui Dumnezeu?
6.Acesta este Cel care a venit prin apă şi prin sânge: Iisus Hristos; nu numai prin apă, ci prin apă şi prin sânge; şi Duhul este Cel ce mărturiseşte, că Duhul este adevărul.
7.Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceşti trei Una sunt.
8.Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul şi apa şi sângele, şi aceşti trei mărturisesc la fel.
9.Dacă primim mărturia oamenilor, mărturia lui Dumnezeu este mai mare, că aceasta este mărturia lui Dumnezeu: că a mărturisit pentru Fiul Său.
10.Cine crede în Fiul lui Dumnezeu are această mărturie în el însuşi. Cine nu crede în Dumnezeu, L-a făcut mincinos, pentru că n-a crezut în mărturia pe care a mărturisit-o Dumnezeu pentru Fiul Său.
11.Şi aceasta este mărturia, că Dumnezeu ne-a dat viaţă veşnică şi această viaţă este în Fiul Său.
12.Cel ce are pe Fiul are viaţa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa.
13.Acestea am scris vouă, care credeţi în numele Fiului lui Dumnezeu, ca să ştiţi că aveţi viaţă veşnică.
14.Şi aceasta este încrederea pe care o avem către El, că, dacă cerem ceva după voinţa Lui, El ne ascultă.
15.Şi dacă ştim că El ne ascultă ceea ce Îi cerem, ştim că dobândim cererile pe care I le-am cerut.
16.Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind - păcat nu de moarte - să se roage, şi Dumnezeu va da viaţă acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este şi păcat de moarte; nu zic să se roage pentru acela.
17.Orice nedreptate este păcat, dar este şi păcat care nu e de moarte.
18.Ştim că oricine e născut din Dumnezeu nu păcătuieşte; ci cel ce s-a născut din Dumnezeu se păzeşte pe sine, şi cel rău nu se atinge de el.
19.Ştim că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace sub puterea celui rău.
20.Ştim iarăşi că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică întru Fiul Său Iisus Hristos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa de veci.
21.Fiilor, păziţi-vă de idoli.

Merita citit!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul

Pildele lui Solomon
Capitolul 15

1.Un răspuns blând domoleşte mânia, iar un cuvânt aspru aţâţă mânia.
2.Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni revarsă prostie.
3.Ochii Domnului sunt pretutindeni, veghind asupra celor buni şi asupra celor răi.
4.Limba dulce este pom al vieţii, iar limba vicleană zdrobeşte inima.

5.Nebunul nu ia în seamă învăţătura tatălui său, iar cine trage folos din certare se face mai înţelept.
6.În casa celui drept sunt comori fără de număr; în câştigul celui fără de lege este tulburare.
7.Buzele celor înţelepţi răspândesc ştiinţa, dar inima celor nebuni nu.
8.Jertfa celor fără de lege este urâciune înaintea Domnului, iar rugăciunea celor drepţi este plăcerea Lui.

9.Calea celui nelegiuit este urâciune înaintea Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după dreptate.
10.O certare aspră capătă ,el ce părăseşte cărarea; cel ce urgiseşte mustrarea va muri.
11.Iadul şi adâncul sunt cunoscute Domnului, cu atât mai vârtos inimile fiilor oamenilor.
12.Celui batjocoritor nu-i place dojana; de aceea el nu se îndreaptă spre cei înţelepţi.
13.O inimă veselă înseninează faţa, iar când inima e tristă şi duhul e fără de curaj.
14.Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia.

15.Toate zilele celui sărac sunt rele, dar inima mulţumită este un ospăţ necurmat.
16.Mai bine puţin intru frica lui Dumnezeu, decât vistierie mare şi tulburare (multă).
17.Mai mult face o mâncare de verdeţuri şi cu dragoste, decât un bou îngrăşat şi cu ură.
18.Omul mânios aţâţă cearta, pe când cel domol linişteşte aprinderea.

19.Calea celui leneş e ca un gard de spini, iar calea celui silitor e netedă.

20.Fiul înţelept bucură pe tatăl său, iar fiul nebun nu bagă în seamă pe maica lui.
21.Nebunia este o bucurie pentru omul fără minte, iar cel înţelept merge pe calea dreaptă.
22.Punerile la cale nu se înfăptuiesc unde lipseşte chibzuirea, dar ele îşi iau fiinţă cu mulţi sfătuitori.
23.Omul se bucură pentru un răspuns bun ieşit din gura lui şi cât e de bună vorba spusă la locul ei!
24.Înţeleptul merge pe cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului care merge în jos.

25.Domnul prăbuşeşte casa celor mândri şi întăreşte hotarul văduvei.
26.Gândurile cele rele sunt urâciune înaintea Domnului, iar cuvintele frumoase sunt curate (în ochii Lui).
27.Cel ce umblă după câştig nedrept îşi surpă casa lui, iar cel ce urăşte mita va trăi.
28.Inima celui drept chibzuieşte ce să răspundă, iar gura celor nelegiuiţi împrăştie răutăţi.
29.Domnul se ţine departe de cei nelegiuiţi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.
30.O privire binevoitoare înveseleşte inima şi o veste bună întăreşte oasele.
31.Urechea care ascultă o dojană folositoare vieţii îşi are locaşul printre cei înţelepţi.
32.Cel ce leapădă mustrarea îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşte înţelepciune.
33.Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar smerenia trece înaintea măririi. 
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul

Pildele lui Solomon
Capitolul 8

1.Oare înţelepciunea nu strigă ea şi priceperea nu-şi ridică glasul său?
2.Pe vârfurile cele mai înalte, pe cale, la răspântiile drumurilor stă,
3.Pe lângă porţi, în împrejurimile cetăţii, la intrarea porţilor, strigă tare:
4.Către voi, oamenilor, se îndreaptă strigătul meu şi glasul meu către voi, fii ai oamenilor.
5.Voi, cei simpli, învăţaţi cuminţenia şi voi, cei nebuni, înţelepţiţi-vă!
6.Ascultaţi, căci voi spune lucruri măreţe şi buzele mele se deschid pentru a înălţa ceea ce este drept;
7.Căci gura mea grăieşte adevărul şi buzele mele se dezgustă de fărădelege.
8.Toate graiurile gurii mele sunt întru dreptate, în ele nu este nimic sucit şi fără rost;
9.Toate sunt lămurite pentru cel priceput şi drepte pentru cei ce au aflat ştiinţa.
10.Luaţi învăţătura mea mai degrabă decât argintul şi ştiinţa mai mult decât aurul cel mai curat,
11.Căci înţelepciunea este mai bună decât pietrele preţioase şi nici lucrurile cele mai preţioase nu au valoarea ei.
12.Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna-chibzuială.
13.Frica de Dumnezeu este urgisirea răului. Mândria şi obrăznicia, calea răutăţii şi gura cea aprigă le urăsc eu.
14.Al meu este sfatul şi buna-chibzuială, eu sunt priceperea, a mea este puterea.
15.Prin mine împărăţesc împăraţii şi principii rânduiesc dreptatea.
16.Prin mine cârmuiesc dregătorii şi mai-marii sunt judecătorii pământului.
17.Eu iubesc pe cei ce mă iubesc şi cei ce mă caută mă găsesc.
18.Cu mine este bogăţia şi mărirea, averea vrednică de cinste şi dreptatea.
19.Rodul meu e mai bun decât aurul şi decât aurul cel mai curat, şi ceea ce vine de la mine este mai de preţ decât argintul lămurit.
20.Merg pe calea dreptăţii, în mijlocul căilor judecăţii drepte,
21.Ca să dau celor ce mă iubesc bogăţii şi să le umplu cămările lor.
22.Domnul m-a zidit la începutul lucrărilor Lui; înainte de lucrările Lui cele mai de demult.
23.Eu am fost din veac întemeiată de la început, înainte de a se fi făcut pământul.
24.Nu era adâncul atunci când am fost născută, nici chiar izvoare încărcate cu apă.
25.Înainte de a fi fost întemeiaţi munţii şi înaintea văilor eu am luat fiinţă.
26.Când încă nu era făcut pământul, nici câmpiile, nici cel dintâi fir de praf din lume,
27.Când El a întemeiat cerurile eu eram acolo; când El a tras bolta cerului peste faţa adâncului,
28.Când a întărit norii sus şi izvoarele adâncului curgeau din belşug,
29.Când El a pus hotar mării, ca apele să nu mai treacă peste ţărmuri şi când El a aşezat temeliile pământului,
30.Atunci eu eram ca un copil mic alături de El, veselindu-mă în fiecare zi şi desfătându-mă fără încetare în faţa Lui;
31.Dezmierdându-mă pe rotundul pământului Lui şi găsindu-mi plăcerea printre fiii oamenilor.
32.Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă! Fericiţi sunt cei ce păzesc căile mele!
33.Ascultaţi învăţătura, ca să ajungeţi înţelepţi, şi nu o lepădaţi.
34.Fericit este omul care ascultă de mine şi veghează în fiecare zi la porţile mele şi cel ce străjuieşte lângă pragul casei mele!
35.Cel ce mă află, a aflat viaţa şi dobândeşte har de la Domnul;
36.Iar cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi păgubeşte viaţa lui. Toţi cei ce mă urăsc pe mine iubesc moartea". 

Merita citit!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul

Pildele lui Solomon
Capitolul 24

1.Nu râvni la oamenii răi şi nu pofti să fii în tovărăşia lor,
2.Căci inima lor pune la cale lucruri silnice şi buzele lor grăiesc cele nelegiuite.

3.Prin înţelepciune se ridică o casă, prin bună chibzuială se întăreşte
4.Şi prin ştiinţă se umplu cămările ei de tot felul de avuţie scumpă şi plăcută.
5.Mai puternic este un înţelept decât un voinic şi cel priceput decât unul plin de putere.
6.Cu oricâtă dibăcie te vei război, biruinţa se dobândeşte cu mulţi sfătuitori.
7.Peste măsură de înaltă este înţelepciunea pentru omul nebun; când stă la poarta (cetăţii) el nu deschide gura.
8.Cel ce-şi pune în gând să facă rău se cheamă un mare răufăcător.
9.Gândul celui nebun nu este decât păcat; batjocoritorul este urgia oamenilor.
10.Dacă te arăţi slab în ziua strâmtorării, puterea ta nu este decât slăbiciune.
11.Izbăveşte pe cei ce sunt târâţi la moarte şi pe cei ce se duc clătinându-se la junghiere scapă-i!

12.Dacă vrei să spui: "Iată n-am ştiut nimic!", oare Cel ce cântăreşte inimile nu pătrunde cu privirea şi Cel ce veghează peste sufletul tău nu ştie şi nu va răsplăti omului după faptele lui?
13.Fiul meu, mănâncă miere, căci e bună şi un fagure de miere este dulce gurii tale.
14.Să ştii că înţelepciunea este la fel pentru sufletul tău; dacă o dobândeşti, ai un viitor, iar nădejdea ta nu este pierdută.
15.Nu pândi, nelegiuitule, casa celui drept şi nu tulbura locaşul lui,
16.Căci dacă cel drept cade de şapte ori şi tot se scoală, cei fără de lege se poticnesc în nenorocire.
17.Nu te bucura când cade vrăjmaşul tău şi, când se poticneşte, să nu se veselească inima ta,
18.Ca nu cumva să vadă Domnul şi să fie neplăcut în ochii Lui şi să nu întoarcă mânia Sa de la el (spre tine).
19.Nu te aprinde împotriva răufăcătorului şi nu-ţi întărâta râvna împotriva celor fără de lege.
20.Căci cel ce face rău nu propăşeşte, şi sfeşnicul celor nelegiuiţi se va stinge.
21.Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi cu cei ce se răzvrătesc nu lega prietenie,
22.Că fără de veste va veni nenorocirea şi cine poate să cunoască sfârşitul lor năprasnic?
23.Şi aceste (proverbe) sunt ale înţelepţilor: Nu e bine ca la judecată să cauţi la faţa oamenilor.
24.Pe cel ce zice celui fără de lege: "Tu eşti drept!", popoarele îl blesteamă şi neamurile îl afurisesc;
25.Dar celor care îl ceartă Cum se cuvine le merge bine şi peste ei vine binecuvântarea şi fericirea.
26.Buzele sărută pe cei ce dau răspunsuri drepte.
27.Rânduieşte-ţi lucrul tău afară şi adu-l la îndeplinire pe câmpul tău, apoi îţi vei ridica o casă.
28.Nu fi martor mincinos împotriva prietenului tău şi nu fi pricina (unei hotărâri nedrepte), cu buzele tale.
29.Nu spune: "Precum mi-a făcut aşa îi voi face şi eu lui; voi răsplăti omului după faptele lui".
30.Am trecut pe ogorul unui leneş şi pe la via unui om lipsit de minte,
31.Şi iată spinii creşteau în toate locurile, mărăcinii o acopereau cu totul, iar zidul de pietre se prăbuşise.
32.Atunci m-am uitat Şi m-am frământat în inima mea, am privit cu luare aminte şi am tras o învăţătură:
33."Încă puţin somn, încă puţină aţipeală, încă puţin să mai stau cu mâinile în sân ca să dorm..."
34.Şi sărăcia va veni peste tine ca un călător şi lipsa ca un om înarmat. 

Merita citit!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4091
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul


Psalmul 39
1.Aşteptând am aşteptat pe Domnul şi S-a plecat spre mine.
2.A auzit rugăciunea mea. M-a scos din groapa ticăloşiei şi din tina noroiului
4.Şi a pus în gura mea cântare nouă, cântare Dumnezeului nostru;
5.Vedea-vor mulţi şi se vor teme şi vor nădăjdui în Domnul.

6.Fericit bărbatul, a cărui nădejde este numele Domnului şi n-a privit la deşertăciuni şi la nebunii mincinoase.
7.Multe ai făcut Tu, Doamne, Dumnezeul meu, minunile Tale, şi nu este cine să se asemene gândurilor Tale;
8.Vestit-am şi am grăit: înmulţitu-s-au peste număr.
9.Jertfă şi prinos n-ai voit, dar trup mi-ai întocmit;
10.Ardere de tot şi jertfă pentru păcat n-ai cerut. Atunci am zis: "Iată vin!
11.În capul cărţii este scris despre mine. Ca să fac voia Ta, Dumnezeul meu, am voit şi legea Ta înăuntru inimii mele".
12.Bine am vestit dreptate în adunare mare; iată buzele mele nu le voi opri; Doamne, Tu ai cunoscut.
13.Dreptatea Ta n-am ascuns-o în inima mea, adevărul Tău şi mântuirea Ta am spus.
14.N-am ascuns mila Ta şi adevărul Tău în adunare mare.
15.Iar Tu, Doamne, să nu depărtezi îndurările Tale de la mine, mila Ta şi adevărul Tău pururea să mă sprijinească.
16.Că m-au împresurat rele, cărora nu este număr; ajunsu-m-au fărădelegile mele şi n-am putut să văd;
17.Înmulţitu-s-au mai mult decât perii capului meu şi inima mea m-a părăsit.
18.Binevoieşte, Doamne, ca să mă izbăveşti; Doamne, spre ajutorul meu ia aminte.

19.Să fie ruşinaţi şi înfruntaţi deodată cei ce caută să ia sufletul meu.
20.Să se întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce-mi voiesc mie rele;

21.Să fie ruşinaţi îndată cei ce-mi zic mie: "Bine, bine".
22.Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!"
23.Iar eu sărac sunt şi sărman; Domnul se va îngriji de mine.

24.Ajutorul meu şi apărătorul meu eşti Tu; Dumnezeul meu nu zăbovi.

Merita citit!
AICI GASITI TOATA SFANTA SCRIPURA:
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=215.0
Biblia Ortodoxă
Memorat

Nihil sine Deo!!
Pagini: 1 ... 9 10 [11] 12 13 ... 149
Schimbă forumul: