Main Content:

Pagini: 1 [2] 3 4 ... 7

TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)

Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #15 : Iunie 07, 2010, 22:48:11 »

Adaugam cateva fotografii de la sedinta asociatiei - din data de sambata, 5 iunie - care s-a desfasurat la Sala de protocol a Hotelului "Capitol" din Brasov.
Memorat
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #16 : Iunie 07, 2010, 23:52:32 »

Si de la conferinta de presa care a avut loc "Aro Palace", incepand cu ora 1500.
Memorat
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #17 : Iunie 07, 2010, 23:57:41 »

Pe langa cele amintite de presa, au fost prezentate si o serie de documente ale asociatiei in original.
Memorat
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #18 : Iunie 08, 2010, 00:00:29 »

Si doua ftografii din finalul evenimentului.
Memorat
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #19 : August 24, 2012, 12:07:30 »

Tudor Molan, poştaşul Securităţii


Un poștaș braşovean care a tras în oameni în timpul evenimentelor din decembrie 1989, apoi a murit, ciudat, în arestul Miliţiei.  Iniţial, Molan a susţinut că un ofiţer de Securitate i-a dat sarcina să atace manifestanţii anticomunişti. Există multe mărturii, printre care şi cea a fratelui său, că poştaşul Tudor Molan era informator al Securităţii.
Deşi odată cu trecerea timpului a devenit tot mai evident că existenţa teroriştilor din decembrie 1989 a fost o diversiune,  peste cei 21 de ani scurşi de la Revoluţie a planat o mare întrebare: cine a fost în spatele acestei diversiuni? Dacă majoritatea argumentelor logice conduc spre grupul „emanaţilor" care au ocupat Televiziunea şi au folosit-o pentru instrumentarea unor manipulări grosolane, cazul braşoveanului Tudor Molan aduce în discuţie o ipoteză mai puţin dezbătută: implicarea Securităţii. 

În dimineaţa de 23 decembrie 1989, dată la care întreaga Românie tremura de teama „teroriştilor", un individ îmbrăcat în haine civile a fost surprins în timp ce ieşea din incinta Cimitirului Evanghelic din Braşov, având asupra sa o armă semiautomată cu lunetă. Întrucât nu a răspuns la somaţii, ba chiar a îndreptat arma către militarii aflaţi în zonă, soldatul Marian Musteţiu a tras o rafală la picioarele individului, după care acesta a fost imobilizat de mulţime. Eliberat de militari din mâinile manifestanţilor furioşi care începuseră să-l lovească, acesta a fost dus în sediul fostei Judeţene de Partid, unde a fost interogat de Armată.

„Teroristul" se numea Tudor Molan şi era poştaş la Oficiul Poştal numărul 1 din Braşov. În declaraţiile făcute în faţa militarilor, transcrise de un locotenent pe două plicuri albe, Molan a recunoscut că este informator al Securităţii şi că în ziua de 21 decembrie a primit arma de la locotenentul-major Lazăr Morariu, ofiţer de Securitate, cu scopul de a trage în manifestanţi.

Poştaşul a mai menţionat că alături de el au mai fost şi alţi informatori activaţi în acelaşi scop, după care a fost depus în arestul Miliţiei. La 25 decembrie, Tudor Molan este audiat de un procuror militar în faţa căruia face aceleaşi afirmaţii, lucru confirmat oficial într-un raport al Parchetelor Militare despre Revoluţia de la Braşov. Trei zile mai târziu, poştaşul informator este examinat şi de o comisie medico-legală, care conchide că are discernământ şi că prezintă doar câteva vânătăi care nu necesită îngrijiri medicale.

A fost ucis în arestul Miliţiei?

În mod straniu, începând din 31 decembrie, Tudor Molan îşi schimbă radical declaraţiile, susţinând că în dimineaţa de 23 decembrie, în timp ce mergea la serviciu, a fost obligat de doi indivizi necunoscuţi să ia o armă cu lunetă şi că aceştia l-au condus în cimitir, de unde a tras şi el câteva focuri. După aceea, cei doi ar fi fugit, iar el a fost prins.
Din declaraţiile sale l-a exclus complet pe ofiţerul de Securitate Lazăr Morariu. De asemenea, pe 3 ianuarie 1990, Laboratorul de Medicină Legală Braşov comunică, în completarea concluziei din 28 decembrie, că în urma examenului de radiologie Tudor Molan mai prezintă multiple fracturi ale coastelor, leziuni ce pot data din 23 decembrie.

În noaptea de 8 spre 9 ianuarie 1990, Tudor Molan, care avea 44 de ani, este găsit mort în arestul Miliţiei. În raportul de autopsie se constată o fractură transversală a corpului sternal şi fractura coastelor de la II la XII, plus afecţiuni grave ale organelor interne. Se conchide că moartea a fost patologică, neviolentă şi s-a datorat insuficienţei cardiace acute.

Verdicte contradictorii

În sinteza Parchetelor Militare dată publicităţii în 1994 se arată că verdictele medicilor sunt contradictorii şi absurde şi că decesul lui Molan a survenit ca urmare a unor lovituri primite după ce a fost arestat. „Dacă fracturile constatate la autopsie ar fi survenit ca urmare a loviturilor primite în 23 decembrie, este greu de crezut că Molan Tudor putea supravieţui peste două săptămâni în condiţiile în care fiecare inspiraţie sau expiraţie este însoţită de mişcarea permanentă a grilajului costal şi, deci, de dureri insuportabile. La momentul examinării din 28 decembrie, Molan nu acuza astfel de dureri", se arată în sinteza Parchetului. 

Clipea indică vinovatul

Adevăratele cauze ale morţii lui Tudor Molan încep să iasă la iveală odată cu audierea lui Mihai Clipea, la 15 ianuarie 1990. Acesta a declarat că la 23 decembrie 1989 se afla în arestul Miliţiei Braşov, unde a stat în celulă cu Molan. Clipea a afirmat că, după câteva zile, în aceeaşi cameră a fost introdus şi ofiţerul de Securitate Lazăr Morariu, adică exact cel pe care Tudor Molan îl indicase că ar fi stat la originea activării reţelei de informatori care au tras din diverse puncte.

Referitor la acest caz, fostul senator Adrian Popescu-Necşeşti, membru în Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, declara: „Acest Morariu l-a găsit pe Molan în celulă şi l-a bătut, i-a spart sternul, i-a spart coastele, ca să revină asupra declaraţiilor. Molan a murit pentru că a fost bătut în închisoare de acel ofiţer de Securitate care i-a dat arma. Cazul Molan e unul concret în care se vede că teroriştii au fost agenţi recrutaţi de Securitate". 

Fără soluţie juridică

Concluzia pare pripită prin generalizare, dar scoate în evidenţă faptul că unii ofiţeri de Securitate, precum şi anumiţi informatori  au participat la diversiunea teroristă din 22-25 decembrie 1989, alături de grupul prosovietic instalat la putere după fuga lui Ceauşescu. Oficial, prin ordinul generalului Iulian Vlad, securiştii erau dezarmaţi şi consemnaţi în cazărmi.

Audiat de procurori, Morariu a declarat că în 22 decembrie, deşi întreg personalul avea ordin să rămână în unitate, a cerut permisiunea şefului direct şi a ieşit în oraş să ia pulsul evenimentelor. Ofiţerul de Securitate a mai spus că din 23 decembrie s-a pus la dispoziţia CFSN-ului local şi a recunoscut că, după ce a fost arestat la 25 decembrie, a ajuns în celulă cu Tudor Molan, despre care a spus că nu-l cunoscuse anterior. „E cel puţin curios că locotenentul-major Lazăr Morariu, care, potrivit unor date, răspundea de Poştă, a susţinut că nu-l cunoştea pe poştaşul Tudor Molan, acesta din urmă recunoscând că era informator", se mai afirmă în raportul Parchetelor Militare.

Deşi raportul citat recomanda continuarea cercetărilor ca urmare a numeroaselor semne de întrebare din acest caz, moartea violentă a poştaşului Tudor Molan a rămas până astăzi nesoluţionată din punct de vedere juridic. În prezent, la Braşov nu se mai ştie nimic despre fostul ofiţer de Securitate Lazăr Morariu, singurele informaţii fiind acelea că imediat după 1990 ar fi lucrat în structura locală a SRI. 

„Pe fratele meu l-au omorât securiştii în arest"
Constantin Molan acuză fosta Securitate 

Din ceea ce era cândva viaţa poştaşului Tudor Molan n-a mai rămas aproape nimic. La câţiva ani după moartea sa, a decedat şi soţia, iar cei trei copii ai lor (doi băieţi şi o fată) au rămas pe cont propriu. Au vândut casa părintească şi au cumpărat un apartament, apoi o garsonieră, pentru ca în final să rămână pe drumuri. Despre fată se ştie doar că a plecat în Spania în urmă cu cinci ani şi nu s-a mai întors. Cei doi băieţi au ajuns boschetari şi se adăpostesc prin cimitirele din Braşov.

 Am reuşit să-l găsim pe Constantin Molan (71 de ani), fratele „teroristului" capturat în decembrie 1989. „Pe fratele meu l-au omorât securiştii în arest. Eu l-am luat de la morgă. Şefa morgii mi-a spus: «Acest om a fost omorât de Poliţie cu robotul». Coastele erau rupte, picioarele erau rupte din şolduri, mâinile atârnau, îl nenorociseră", afirmă Constantin Molan. Acesta spune că au fost mai mult motive care l-au îndreptăţit să creadă că fratele său era informator al Securităţii.

„Într-o noapte s-a dus cu un cumnat de-al lui la un local şi au făcut scandal de i-au luat paznicii la bătaie. Pe cumnat l-au bătut de l-au băgat în comă, dar de Tudor nu s-au atins. Când să dea în el ar fi pomenit numele unui ofiţer de Securitate şi l-au lăsat în pace. Plus că îmi telefona de multe ori noaptea şi zicea că sună de la serviciu. El dacă era poştaş, nu cred că îl ţineau la Poştă până la 12 noaptea".

Şi colegii de serviciu îl descriu pe Tudor Molan ca pe un personaj cu apucături ciudate. „De regulă se îmbrăca modest, uneori chiar ponosit şi murdar. Obişnuia să mănânce două mese pe zi la restaurantul Parc, cu băuturi fine. Stătea singur la masă şi era foarte atent la ce se discuta. Avea perioade când lipsea de la serviciu şi era înlocuit de fiul cel mare. Se spunea că merge şi la Bran, la instruire", afirmau foştii colegi ai lui Molan, într-o declaraţie comună citată în cartea „Un pas spre libertate", coordonată de Marius Petraşcu.

Şi fratele său îl descrie pe poştaşul „terorist" în aceeaşi notă: „E adevărat că în fiecare zi mergea la cramă, unde mânca o friptură şi bea o sticlă cu vin. Avea mulţi bani, îşi cumpărase o casă mare în centrul oraşului. Când îl întrebai de unde are bani, zicea că din ciubucuri; dar ce ciubucuri, că mai aveam un frate care era tot poştaş şi nu făcea niciun ciubuc. Am impresia că practica şi cămătăria. I-am cerut odată nişte bani împrumut şi mai-mai să-mi ia dobândă la ei", mai povesteşte Constantin Molan. 

"E adevărat că în fiecare zi mergea la cramă, unde mânca o friptură şi bea o sticlă cu vin. Avea bani.''
Constantin Molan fratele lui Tudor Molan

Moartea suspectă a informatorului Frigător

Alte două cazuri de informatori ai Securităţii implicaţi în incidente cel puţin ciudate din zilele Revoluţiei de la Braşov i-au avut în prim-plan pe Gheorghe Tibescu şi Leonard Frigător. La 24 decembrie 1989, la fel ca alţi zeci de braşoveni care pătrunseseră în Judeţeana de Partid, Gheorghe Tibescu era înarmat cu unul dintre automatele luate din magazia Gărzilor Patriotice. În sediu, civilii înarmaţi se amestecaseră printre militarii care asigurau paza.

Conform mai multor mărturii, civilul Tibescu intra frecvent în vorbă cu soldaţii, sporind panica acestora prin diverse zvonuri despre iminenţa unor atacuri teroriste. La un moment dat, acesta a mers la cei doi militari care păzeau holul de la intrarea principală şi i-a avertizat să fie vigilenţi, pentru că în sediu au pătruns terorişti. La scurt timp, Gheorghe Tibescu a deschis focul asupra civilului Iancu Hristache, pe care l-a omorât pe loc. A tras apoi asupra lui Victor Fontana (armurier la Statul Major al Gărzilor Patriotice) şi a soldatului Cristian Golumbeanu, care au apărut în zonă la auzul primelor focuri de armă. Fontana a fost împuşcat mortal, iar Golumbeanu a scăpat cu o rană la picior.   

A vrut să sară pe geam

După ce a împuşcat trei oameni nevinovaţi, Gheorghe Tibescu a încercat să iasă din Judeţeana de Partid, dar a fost prins de soldaţi şi predat generalului Ion Florea pentru a fi anchetat. În primele declaraţii pe care le-a făcut, Tibescu l-a implicat şi pe Leonard Frigător, un alt civil prezent în aceeaşi clădire, despre care a afirmat că este un vechi colaborator al Securităţii.
Cei doi au fost reţinuţi în vederea cercetărilor penale, introduşi în două încăperi separate şi puşi sub pază militară. Frigător şi Tibescu n-au mai apucat însă să fie cercetaţi pentru a se stabili legăturile pe care le aveau cu Securitatea şi cine le-a coordonat acţiunile, întrucât au fost împuşcaţi în arest pe 24, respectiv 25 decembrie.

În cazul lui Leonard Frigător, varianta oficială este că a încercat să sară pe fereastra camerei unde era reţinut, iar soldatul Aurelian Popa l-a împuşcat mortal. O situaţie similară a fost prezentată şi în privinţa morţii lui Gheorghe Tibescu. Acesta s-ar fi sculat furios de pe scaun şi s-ar fi îndreptat către o nişă din încăperea unde era reţinut, gesturi în urma cărora sergentul Toma Avram l-a împuşcat pe loc. Explicaţia reţinerii celor doi în camerele Judeţenei de Partid, şi nu în arestul Miliţiei, a fost aceea că era periculos să se iasă din sediu. Ulterior, au apărut declaraţii ale rudelor lui Tibescu, care afirmau că acesta avea probleme psihice.

În momentul izbucnirii Revoluţiei, Leonard Frigător avea o meserie simplă: rupea bilete la intrarea Teatrului Dramatic. Prietenii susţin că în comportamentul lui Frigător a intervenit o schimbare după ce a fugit câteva luni peste hotare. Când s-a întors, a devenit foarte atent la ce se discuta în jur, iar uneori îşi lua şi notiţe.
„Înainte de '89, Frigător a fugit din ţară, dar a fost prins după un timp. S-a întors în Braşov. În loc să-l bage la puşcărie, a devenit încasator la Teatrul Dramatic. Eu îl întrebam pe unde a plecat, cum a fost, că voiam să plec şi eu. Şi la scurt timp au venit de la Securitate şi m-au luat la anchetă. Deci, semnase angajament de informator şi le turna băieţilor tot", mi-a declarat un revoluţionar.

L-a avut „în lucru"

La 22 decembrie 1989, Leonard Frigător (35 de ani) a pătruns în Judeţeana de Partid şi a ajuns vicepreşedinte al Consiliului provizoriu de conducere, care-l avea în frunte pe generalul Florea. S-a erijat într-un fel de lider al revoluţionarilor şi a susţinut cu vehemenţă zvonurile privind atacurile unor presupuşi terorişti. De asemenea, ofiţerul de Securitate Lazăr Morariu, indicat de Tudor Molan drept capul reţelei de informatori care a acţionat la Braşov în scopuri de diversiune, a recunoscut la audierile de la Procuratură că îl cunoaşte pe Leonard Frigător şi că l-a avut „în lucru" pe linie de antiterorism până în 1987.

Memorat
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #20 : August 25, 2012, 18:40:43 »

PE OFITERUL LAZAR MORARIU IL AM SI EU IN DOSARUL DE URMARIT INTOCMIT DE SEFUL LUI, MAIORUL PARASCHIV NICOLAE UNDE II TRASEAZA SARCINI IN CEEA CE MA PRIVESTE. ACESTI 2 SECURISTI NOTORII NU AU FOST IN SEDIUL SECURITATII ASA CUM LE ORDONASE SEFUL LOR IULIAN VLAD,EI AU AVUT ALTE MISIUNI IN ACEA PERIOADA,DE ALTFEL MAIORUL NICOLAE PARASCHIV APARE LA CAPTURAREA LUI MOLAN INTR-O POZA UNDE E CHIAR IN SPATELE LUI! TOV. MAIOR TREBUIA SA SE ASIGURE CA ARE TOTUL SUB CONTROL.
Memorat
  • Magnus
  • Membru nou
  • *
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 41
  • Vezi Profilul
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #21 : August 29, 2012, 21:56:17 »

Domnule Gheorghe Iosif, cu tot respectul, va intreb de ce nu spuneti adevarul despre cei care isi bat joc de munca dumneavoastra de la A.P.A.R.? Am aflat de retragerile din asociatie si de faptul ca presedintele ei, maiorul Tocan, face tot ce-i posibil ca s-o confiste. Sa fiu in locul unui membru onest al asociatiei, as incerca sa ma gandesc serios la ce ar mai fi de facut. Daca A.P.A.R. va muri astfel, pot sa apara acuzatii la adresa membrilor, acuzatii dintre cele mai grave. Va rog sa ma credeti ca nu as dori sa fiu intr-o asemenea situatie si nici in locul dumneavoastra, caci cei din conducerea asociatiei vor fi primii acuzati si cel mai grav. Va semnalez ca situatia de la A.P.A.R. se discuta tot mai fecvent in anumite cercuri din oras si nu neaparat in cele ale fostilor revolutionari. Am convingerea ca intelegeti ce va spun.
Memorat
  • Magnus
  • Membru nou
  • *
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 41
  • Vezi Profilul
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #22 : August 29, 2012, 22:10:45 »

Sper sa vedeti aceste randuri scrise pentru dumneavoastra. Nu am stiut unde poate fi mai vizibil mesajul. Am scris aici pentru ca am vazut fotografiile de mai sus, de la o conferinta de presa a A.P.A.R. Va rog sa observati ca si acelea dateaza din urma cu doi ani. Confiscarea asociatiei de catre maiorul Tocan si retragerea din ea a grupului Mariei Petrascu, Dumnezeu sa o ierte, va vor aduce, celor ramasi, mari prejudicii de imagine publica si ar fi pacat, mai ales in ceea ce va priveste, pentru ca stiu ca ati fost cel care a "repornit motoarele" asociatiei dupa moartea jurnalistului Marius Petrascu, Dumnezeu sa il ierte si pe el. Retragerea unora si inactivitatea prin confiscare a conducerii asociaiei de catre maiorul presedinte, va pune pe cei ramasi intr-o lumina foarte proasta. Va recomand sa lamuriti aspectele legate de conducere, dar si de activitatea de acolo.
Memorat
  • remus43de
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7622
  • Vezi Profilul
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #23 : Septembrie 03, 2012, 13:55:30 »

A.P.A.R. sunt initialele de la Asociatia Pentru Adevarul Revolutiei. Prima concluzie pe care o pot trage afland de comportamentul acestui presedinte de asociatie este ca e securist, sau ca are ceva de ascuns, de protejat, de aceea s-a cocotat in functia de presedinte al asociatiei, sa poata sa controleze informatiile si actiunile si sa anihileze orice incercare a membrilor de a obtine rezultate concrete.
Memorat
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #24 : Septembrie 03, 2012, 14:48:01 »

CORECT, FOARTE CORECT! NUMELE DE COD TICA SPUNE TOTUL!
Memorat
  • TATA
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 221
  • Vezi Profilul
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #25 : Septembrie 04, 2012, 21:38:17 »

boaca vierme de buda!!!!! tu esti un impostor dovedit si un puscarias  tu CIOCU MIC SI JOC DE GLEZNE SI CAPUL INTRE UMERI CAND SE VRB: DE REV GUNOIULE!!!!!!
CORECT, FOARTE CORECT! NUMELE DE COD TICA SPUNE TOTUL!
Memorat

STIU CA SUNT PROST DAR CIND MA UIT IN JUR PRIND CURAJ
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #26 : Septembrie 05, 2012, 12:24:13 »

TU NU AI CE SA-MI DEMONSTREZI MIE DECIT DACA TE BAGI SUB MASA, HAI SICTIR INFORMATORULE! UITATE VREMEA TA SE APROPIE, DUTE DRACULUI CU LMD CU TOT, ATI DISTRUS MISCAREA REVOLUTIONARA, LEPRE JEGOASE, NUMAI INTERESUL VOSTRU L-ATI VAZUT, DATI-VA DRACULUI DEMISIA DIN TOATE FUNCTIILE, LEPADATURI SECURISTE SI KGB-ISTE!

              - HUO!HUO!  DEMISIA!!! DEMISIA!!!
Memorat
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #27 : Septembrie 05, 2012, 13:17:23 »

CIT DE CURIND O SA POSTAM PE PORTAL DOCUMENT BOMBA PRIN CARE VOM DEMONSTRA CUM TURNATORUL LMD DADEA NOTE PE CIND ERA ARESTAT LA DNA DESPRE COLEGI REVOLUTIONARI. DUPA CUM AM MAI DEMONSTRAT EL E CEL CARE A DAT AVIZ SECURISTULUI TORTIONAR NICOLAE PARASCHIV!!!
Memorat
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #28 : Septembrie 05, 2012, 13:46:49 »

E veche. Documentele alea au fost prostate de mult pe forum.
Memorat

Blogul lui DOFTOREANU pe www.iuliandoftoreanu.blogspot.com
Blogul lui MAIOR pe www.maiorlazardorin.blogspot.com
Blogul ROMEXTERRA BANK pe www.mkbromexterra.wordpress.com
CREATORII DE IMAGINE - www.maroma.ro
FERMA LU'TATICU - www.facebook.com/FermaLuTaticu
EU - www.facebook.com/iuliandoftoreanu
Răspuns: TERORISMUL BRASOVEAN (Dec. 1989)
« Răspunde #29 : Septembrie 05, 2012, 21:21:50 »

De acest domn Tocan, maior sau colonel, nu stiti nimic, de ce nu raspunde, de exemplu acuzatiilor aduse?
Memorat
Pagini: 1 [2] 3 4 ... 7
Schimbă forumul: