Main Content:

Pagini: 1 ... 66 67 [68] 69 70 ... 127

CINE SUNT EI? ce au facut inainte de 22 dec.1989? si ce au facut dupa 22 dec.?

  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

Lazar Ioan - in 1981 era col., seful Securitatii judetului Bacau, Inspectoratul Judetean Bacau. La 18 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bacau care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Lazar V. – in 1978 era cpt. In noiembrie 1978 semneaza un raport in care sursa “Rica” ofera informatii despre Banyai Petru.
Lazarescu Florea - in 1989 era col., adjunct sef Directia V Securitate si garda demnitari, sef Serviciul 3, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
Leferman S. – in 1948 era slt., DRSP Iasi.
Lepadatu Constantin – [33] in 1961 era lt.-maj., seful Biroului raional MAI, Directia regionala Bucuresti, Biroul raional Fetesti. La 9 octombrie 1961 semneaza un raport: “propunem ca numitului Paul Goma sa i se fixeze în continuare domiciliu obligatoriu în comuna Latesti pe timp de 36 de luni”.
Liber Iulian - in 1956 era lt.-maj., sef de sectie MAI, serviciul “D”. La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de ancheta privitor la Reus Mîrza Vasile si de întocmire a unui referat cu date amanuntite despre activitatea lui Reus Vasile de pâna la 23 august 1944.
Lica Dumitru - in 1986 era col., seful Securitatii judetene, Inspectoratul judetului Teleorman. La 27 octombrie 1986 aproba scoaterea din S.I. (supraveghere informativa) a lui Constantin Lungu.
Lisacoschi Ioan - in 1969 era lt.-col., adjunct sef serviciu, CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 15 octombrie 1969 semneaza o nota in care ofera informatii despre o persoana care lucreaza la o fabrica de produse chimice din Brasov.
Livescu Ion – [34] in 1961 era cpt., lucrator operativ MAI, Directia regionala Bucuresti, Biroul raional Fetesti. La 9 octombrie 1961 semneaza un raport: “propunem ca numitului Paul Goma sa i se fixeze în continuare domiciliu obligatoriu în comuna Latesti pe timp de 36 de luni”.
Lombrea Vasile - in 1964 era mr., loctiitor sef Biroul K, drs oradea.
Lopatita Tiberiu - in 1985 era cpt., loctiitorul comandantului UM 0659 Bucuresti MI. La 2 august 1985 semneaza o nota în cadrul actiunii “Eterul”. Se dau informatii despre emisiuni ale postului de radio “Europa Libera”.
Lungu Gheorghe - in 1969 era mr., adj. inspector sef, ulterior lt.-col., loctiitor sef Securitate (conform documentului din 10 iunie 1975); în 1972 este adjunct sef Securitate si sef serviciu I (conform documentului din 3 iulie 1972), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj. La 26 mai 1969 semneaza nota informativa nr. 101/IC/854 in care ofera informatii privind semnalmentele lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1969 semneaza o hotarâre privind transformarea mapei de lucru “Gavrilescu Vasile” în actiune informativa individuala. Propune deschiderea actiunii informative individuale in cazul Gavrilescu Vasile. La 7 iulie 1969 face o cerere de încadrare informativa (nr. 101/CI/1747) in care propune încadrarea informativa a unei persoane care are legaturi cu Vasile Gavrilescu. La 10 iunie 1975 adreseaza o cerere Directiei III, Serviciul I; se cere raspuns la întrebarea daca Vasile Gavrilescu a vizitat Ambasada SUA din Bucuresti. Intr-o nota-raport nedatata precizeaza masurile pentru aprobarea începerii urmaririi penale împotriva lui Vasile Gavrilescu. La 3 iulie 1972 semneaza nota nr. 10328/00/3040. Nota releva caracterul “dusmanos” al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizeaza ca “în ziua de 30 iunie a.c. am intrat în mod secret în posesia scrierilor”.
Lungu Mihai - in 1949 era slt., sef Biroul IV Contrainformatii militare, apoi sef Biroul V Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Botosani.
Lupan Gavrila - in 1952 era lt.-maj., Directia Anchete Penale Securitate.
Lupes Ghiorghe - in 1988 era mr., seful Securitatii judetene Alba. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitatea Cluj si Securitatea Alba în cazul lui Filip Iulius (“Fodor”).
Luta Vasile - era cpt., Inspectorat Securitate jud. Prahova.

M. Ilie - in 1961 era cpt. La 28 octombrie 1961 semneaza un plan de strângere de informatii referitoare la Dinu Adamesteanu, stabilit în Italia.
Macesanu Constantin - in 1988 era lt.-col., sef Securitatea jud. Sibiu.
Macri Emil - in 1981 era gen.-mr., seful Directiei II DSS. La 6 decembrie 1981 primeste o nota care se refera la un canal de scurgere a unor date si informatii catre postul de radio “Europa Libera”.
Doar atât?
Manea Gheorghe - la sflrsitul anilor ’80 era lt.-col., sef de serviciu, UM 0625, Securitate.
Manea Ion - in anii ’80 lucra la Unitatea Speciala “S” a DSS.
Manole Eugen - in 1972 era cpt., sef Birou, Inspectoratul de Securitate al municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 semneaza un referat in care propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.
Mânzat Ioan - in 1981 era lt.-col., seful Securitatii judetului Bistrita-Nasaud. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bistrita-Nasaud care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Marchedon Vasile - mr., Inspectorat Securitate jud. Sibiu.
Marcu Ion - col., Inspectorat Securitate jud. Ilfov.
MARCU - securistul amestecat în toate atentatele din Occident.
Maries Gh. - in 1985 era mr., Sef Securitate Mures.
Marin Pîrvulescu (Pârvulescu) - in 1985 era mr., Directia VI Cercetari Penale a Securitatii.
Marinescu Constantin - in 1988 era col., Securitate.
Marinescu Danut - in 1988 era cpt., Inspectoratul Judetean Gorj, Securitate, Serviciul II. In iunie 1988 semneaza un raport in care afirma printre altele: “Din actele premergatoare întreprinse ulterior a rezultat ca Țapus Constantin a comentat ostil stirile transmise de postul de radio TEuropa Liberat la locul de munca”.
Marinescu Dumitru - in 1987 era lt.-col., sef serviciu, DCP/DSS.
Mateiuc Pavel – [35] in 1977 era lt.-col., MI, Directia Cercetari Penale. La 12 aprilie 1977 semneaza o rezolutie in care dispune atasarea a doua benzi magnetice cu înregistrari ale emisiunilor postului de radio “Europa Libera”. La dosarul penal nr. 4300/1977 privindu-l pe Paul Goma. La 1 aprilie 1977 descrie perchezitia efectuata la domiciliul lui Paul Goma.
Mazuru (Mazurov) Vladimir - in 1949 era gen.-mr., director adjunct al Securitatii.
Melnic S. – in 1947 era sef Biroul 2, Inspectoratul de Siguranta Judetul Sibiu.
Memu Filip - în 1984 era lt., Inspectoratul Judetean Olt,Securitate. În ianuarie 1984 semneaza un raport “privind modul cum adecurs avertizarea numitului Zanfir Constantin”. În prezent, Memu Filip este lt.-col., seful Directiei judetene Vâlcea a SRI (conform declaratiilor lui Constantin Zanfir, care a facut eforturi deosebite pentru a-i identifica pe toti fostii ofiteri de Securitate care l-au anchetat).
Merce Ilie - in 1984 era col., anterior lt.-col., sef serviciu (conform documentului din 14 iunie 1982) M.I., Directia I, Serviciul 6, Bucuresti. La sflrsitul lui decembrie 1984 da o rezolutie pe raportul adresat de col. Oprea Ioan generalului-maior Aron Bondea din 27 decembrie 1984: “Sa facem o lucrare documentata pentru tov. gl. col. Iulian Vlad”. La 14 iunie 1982 semneaza o nota cu informatii “referitoare la masurile întreprinse asupra unor oameni de arta si cultura pentru implicarea lor în activitati de TMeditatie Transcendentalat”. Ilie Merce este în prezent deputat PRM de Dâmbovita, membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii a Camerei Deputatilor.
Nimic despre “contribuția” lui Merce la calomnierea lui Ion Caraion?
Mihai Mihai - in 1984 era lt.-col., DSS, Directia I. Planul de masuri din 19 mai 1984 aprobat de colonelul Jipa a fost conceput împreuna cu lt.-col. Mihai Mihai.
Mihai Virgil - in 1964 era mr., seful sectiei MAI, Directiunea Regionala Oltenia, serviciul “C”. La 14 noiembrie 1964 cere masuri de identificare si de luare în evidenta a lui Popescu Gheorghe, eliberat din închisoare la 22 iunie 1964.
Mihai Virgil - in 1976 era col., sef Serviciul I Inspectoratul Judetean Dolj al MI. La 19 februarie 1976 semneaza planul privind masurile ce vor fi întreprinse în vederea infiltrarii informatorului “Niculescu” la suspectul “Ganescu” (Vasile Gavrilescu); pentru ca Vasile Gavrilescu “a devenit mai circumspect”, se propune “infiltrarea la obiectiv a unui informator cu experienta, verificat în munca, cu înclinatii si preocupari literare”.
Mihaileanu Mihai - in 1956 era cpt., seful Serviciului raional MAI, Serviciul raional Tg. Jiu. In iulie 1956 semneaza o nota cu informatii despre Victoria Adamesteanu: “având prietenie numai cu elemente ca: soti de medici si diferite persoane care au facut parte din bogatasi, cu care întretine diferite vizite, sfideaza elementul muncitor…”
Mihalcea Aurel - in 1981 era col., seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Neamt, Securitate. La 13 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Neamt care sunt cercetate în problema “Eterul”. La 2 octombrie 1984 semneaza o nota in care afirma: “Urzica Vasile va fi urmarit în continuare în dosar informativ”.
Mihaly Alexandru - in 1948 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Mures.
Mihut -era lt.-maj., lucrator operativ zona Clmpulung Muscel, Serviciul Bande.
Mihut Avram - in 1962 era mr., sef Birou, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1962 semneaza nota-raport nr. 342 cu privire la dosarul problema (DP) nr. 889 (Actiunea informativa de grup “Episcopul”).
Mihut Nicolae - in 1953 era lt.-maj., Regionala de Securitate Pitesti.
Mira Victor - in 1985 era col., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean de Securitate Satu Mare.
MITRAN COSTEL - securistul care, la Viena, i-a înmânat lui GUSTAV PORDEA 500 000 dolari pentru a-l plăti pe Le Pen pentru scaunul de deputat european?
Miu Dumitru - in 1989 era cpt., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean de Securitate Dlmbovita. La 24 februarie 1989 semneaza un studiu privind situatia operativa în subproblema “fostul cult greco-catolic”.
Mladin Constantin - in 1989 era lt.-col., loctiitor sef Securitatea judetului Brasov. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
Moga - in 1978 era gen. DSS, UM 0544. La 11 noiembrie 1978 primeste o nota referitoare la sursele de informare ale subredactiei “Europa Libera” de la Paris.
Moga Virgil - in 1947 era sef Biroul 1, Inspectoratul de Siguranta al judetului Blaj.
Mois Aurel - in 1953 era lt.-col., sef Regionala de Securitate Timisoara.
Moise - in 1958 era lt.-maj., Directia iii.
Moldor Lucian - in 1947 era sef Biroul 1, Inspectoratul de Siguranta al judetului Sibiu.
Moldovan Alexandru - in 1988 era mr., Cluj-Napoca. La 27 iunie 1988 primeste o nota informativa in care sursa “Pele” ofera informatii despre Filip Maria (sotia lui Filip Iulius).
Moldoveanu Aurelia - in 1948 era plt.-maj., Securitate Reghin.
Morarescu - in 1949 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi.
Morariu Petre - la sflrsitul anilor ’80 era col., loctiitor al sefului Directiei Cercetari Penale a Securitatii.
Moraru - in 1949 era slt., sef Biroul I Informatii interne, Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi.
Moraru Augustin – [36] in 1974 era lt.-maj. La 17 aprilie 1974 semneaza o nota cu informatii primite de la sursa “Trandafir” legate de
un grup de admiratori ai lui Paul Goma (Ioana Craciunescu, Gelu Colceag si Gabriel Iencec
Moraru Eduard - in anii ’60 era lt., drs oradea.
Moraru Gheran - in 1967 era lt., Directia Anchete Securitate.
Moraru Ioan - in 1989 era sef Serviciu, Securitatea Mun. Bucuresti. La 18 noiembrie 1989 semneaza un plan de masuri în DUI “Banu” (Banyai Petru): “apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare în dosar de urmarire informativa”; printre altele, în plan se mentioneaza ca “se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre “Banu” .
Moraru Ioan - era lt.-maj., director adjunct Regionala de Securitate Cluj.
Morosanu (Morosan) Petre - in anii ’80 era lt.-col., biroul Înscrisuri, Sectia II, Unit. Speciala “S” a DSS.
Mot Ioan - in 1981 era mr., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Arad. La 12 iunie 1981 semneaza o nota care contine informatii despre “elemente ce întretin legaturi sau manifesta interes de a lua legatura cu posturi de radio straine; se ocupa de culegerea si transmiterea de informatii la aceste posturi de radio; sunt rude ale colaboratorilor si angajatilor acestor posturi”.
Mucichescu Dan – in 1988 era cpt., ofiter operativ, Serviciul II, Inspectoratul Judetean Cluj. La 4 mai 1988 semneaza un raport potrivit caruia Filip Iulius “a fost avertizat ca pe viitor sa se abtina de la orice manifestari ostile tarii, poporului si societatii noastre socialiste, în caz contrar urmând a suporta, din nou, rigorile legii”. La 15 mai 1988 primeste o nota cu informatii despre discutiile pe care le purtau în apartamentul lor Filip Iulius si sotia sa. La 28 mai 1988 raporteaza vizita lui Filip Iulius la Doina Cornea.
Mortoiu Aurelian - in 1985 era gen.-mr., seful Directiei III; anterior seful Securitatii Timis (conform documentului din 12 iunie 1981), Departamentul Securitatii Statului. La 5 august 1985 cere raportarea masurilor luate în cazul celor 5 scrisori deschise semnate de Doina Cornea si difuzate la Radio “Europa Libera”. La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Timis care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Munteanu - in 1984 era lt.-col., M.I., Directia I, Bucuresti. Raportul din 4 februarie 1984 al col. Peres Alexandru este adresat lt.-col. Munteanu.
Munteanu A. – in 1965 era mr. Primeste mai multe note informative de la diferite surse.
Munteanu Ion - in 1973 era cpt. La 15 octombrie 1973 primeste o nota cu descrierea de catre un informator a starii de spirit a scriitorilor tineri.
S-ar prea putea ca individul să fi fost “superiorul” lui Achim în tentativele de a mă face informator.
Munteanu M. - in 1958 era cpt., seful Biroului II, Serviciul “C”, sectia I. La 5 decembrie 1958 semneaza o nota in care afirma: “Continuându-se urmarirea numitului Popescu Gheorghe, s-a stabilit ca a desfasurat activitate dusmanoasa împotriva guvernului RPR, fapt pentru care a fost arestat, judecat si condamnat la 15 ani munca silnica”.
Muresan Arghir - in 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Brasov. In planul de masuri propus de col. Gocan Ioan din 9 feb. 1984, Muresan trebuia sa o trimita la Cluj pe informatoarea “Sonia”.
Musat Eugeniu - in 1989 era mr., Unitatea Speciala R.
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

Nae Octavian - in 1989 era col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 7, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
Naftanaila Octavia - in 1987 era lt.-maj., ofiter operativ Inspectoratul Judetean Prahova, Securitate, Serviciul I. La 16 martie 1987 semneaza o nota de stadiu: “Obiectivul (Ion Opris) continua sa aibe manifestari dusmanoase fata de conducerea superioara de partid si o pozitie ostila orânduirii socialiste din tara noastra”.
Naghi Iosif - in 1956 era lt., lucrator operativ, serviciul “D”. La 11 iulie 1956 semneaza cererea adresata grupei “D” din Penitenciarul Fagaras de analizare a posibilitatii de recrutare ca agent a lui Reus Mîrza Vasile.
Nagy Iosif - in anii ’60 era lt.-maj., drsp timisoara.
Nastase Sepi – [37] in 1960 era lt.-col., loctiitor sef Directie, Directia regionala Constanta. La 1 martie 1960 ofera sectiei raionale de Securitate Fetesti materialul detinut în legatura cu Paul Goma.
Neacsu - in 1949 era col., sef Serviciul T, Securitate.
Neacsu Alexandru - in 1967 era lt.-col., director Directia VII Tehnica.
Neacsu Constantin - in 1952 era col., secretar al organizatiei PMR din Securitate.
Neagoe Marin - in 1989 era gen.-mr., sef Directia de securitate si garda. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
Neculicioiu Victor - in 1981 era col., seful Securitatii Brasov. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Brasov care sunt cercetate în problema “Eterul”. Victor Neculicioiu era, în 2000, general de brigada în SRI.
Nedelcu Iordan - in 1973 era mr. (Securitate oras Rosiorii de Vede). La 19 octombrie 1973 primeste informatii despre Lungu Constantin, obtinute de la informatorul “Paunescu” .
Nedelcu Mihai - in 1953 era col., director Regionala de Securitate Cluj.
Nedelcu Mihail – [38] in 1958 era col., seful Serviciului “C”.La 6 septembrie 1958 semneaza un referat: “Întrucât (Paul Goma) a desfasurat activitate dusmanoasa împotriva regimului democrat-popular din RPR, iar în penitenciar a avut o comportare rea, propunem ca la data expirarii pedepsei 21 noiembrie 1958 sa i se fixeze domiciliu obligatoriu pe timp de 24 de luni în com. Latesti, raionul Fetesti, regiunea Constanta”.
Nedelcu S. – in 1982 era col. La 17 februarie 1982 ofera informatii despre Filip Iulius si sindicatul “Unirea”
Nedelcu Stefan – [39] in 1977 era lt.-col., Directia Cercetari Penale. La 1 aprilie 1977 semneaza procesul verbal de perchezitie domiciliara in care descrie perchezitia efectuata la domiciliul lui Paul Goma.
Un Nedelcu era un fel de administrator al Securității Rahova. El m-a condus la spitalul Babeș când am avut criza cardiacă.
Negoita Aurora Rodica - in 1989 era lt.-col., adjunct sef Unitatea Speciala S. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
Negrea - in 1953 era mr., Directia Anchete Penale Securitate.
Negrea Aurel - ofiter, Inspectorat Securitate jud. Constanta.
Negrea Vasile - [40] in 1961 era gen.-mr., adjunct al ministrului Afacerilor Interne. La 2 noiembrie 1961 semneaza decizia nr. 16.285 prin care “se fixeaza D.O. (lui Paul Goma) pe timp de 24 luni în com. Latesti, raionul Fetesti, reg. Bucuresti”.
Din aceeași sursă îmi parvenise un document potrivit căruia, în 1962, generalul Negrea Vasile venise la Lătești, ca să verifice îndreptățirea reclamației făcute împotriva căpitanului Livescu. Tot el a semnat și decizia de suspendare a o parte din cea de a doua prelungire a d.-o.-ului. Deci trebuie corijată formularea: “la 2 noiembrie 1961 semnează decizia prin care se fixează D.O.” prin: “…decizia prin care i se prelungește D.O.-cu încă 24 luni”.
Negrila S. - in 1986 era lt.-maj., Penitenciarul Aiud. La 17 septembrie 1986 semneaza o nota referitoare la “discutiile din ziua de 17.09.1986 avute de catre obiectivul TFodort (Filip Iulius)”.
Negulescu Nicolae - in 1950 era lt.-maj., Biroul de Securitate Hîrsova.
Nenitoiu Nicolae - in 1960 era cpt., Directia Regionala MAI Arges.
Nicoara Sorin - la sflrsitul anilor ’80 era lt.-col., sef de colectiv, UM 0625, Securitate.
Nicola - in 1989 era col., DSS, Directia I (UM 0610/113). La 14 noiembrie 1989 primeste o nota care reproduce o convorbire telefonica dintre Banyai Petru si “Flory”.
Nicolae Constantin Ionel - in anii ’80 era cpt., sef Biroul secretariat, Unitatea Speciala “S” a DSS.
Nicolae Florea - lt.-col., Serviciul I, Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj. Semneaza un plan de actiune privind modul cum se vor reintroduce mijloacele tehnice la domiciliul lui “Ganescu” din Craiova. Planul este asemanator celui legat de “Liliacul”; la actiune au luat parte si mr. Iovan Constantin, lt.-col. Lungu Gheorghe, A.C. Popescu Dumitra, mr. Obradovici Robert si mr. Vlad Gheorghe.
Nicolae Mihai – [41] in 1973 era lt.-col., sef serviciu, Directia I. La 20 iulie 1973 semneaza o nota-raport in care este descrisa patrunderea în locuinta lui Paul Goma în vederea controlarii valizei cu care el a fost în iunie 1972 la Paris. La 31 august 1973 semneaza o noua nota-raport care contine un extras din scrisoarea expediata la 28 august 1973 de Paul Goma lui Dumitru Țepeneag la Paris. La 23 ianuarie 1974, intr-o alta nota-raport, sugereaza ca romanul ‘În cerc’ al lui Paul Goma sa fie publicat la Cartea Româneasca, pentru a îngreuna publicarea lui în Occident si pentru a compromite figura autorului.
Nicolaie Ioan (sau Nicolae Ion) - in 1969 era mr., ISJ Teleorman, Serviciul I. Maiorului Nicolaie îi este adresata nota privind filajul obiectivului “Lulu”, efectuat în ziua de 15 septembrie 1969, de la ora 0,00 la ora 24,00.
Nicolici Dan-Costin - in 1985 era lt.-col. ing., seful CID, Securitate.
Nicolschi Alexandru (Grunberg Boris) - in 1949 era gen.-mr., director adjunct al Securitatii.
Prea puțin pentru un “om” atât de foarte-mare.
Nicula - in 1969 era cpt. In septembrie 1969 semneaza o nota care contine transcrierea unei convorbiri avute de Lungu Constantin si sotia sa cu alte doua persoane la restaurantul “Cina”.
Niculescu Lucian - in 1988 era cpt., Securitate. Avea ca obiectiv FRF.
Nistor Ioan - in 1956 era lt., seful Grupei “D”, Penitenciarul Suceava. La 30 iunie 1956 semneaza o nota-referat in care ofera informatii despre activitatea lui Reus Vasile de pâna la 23 august 1944.
Nita Marin - in 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt, Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI “Ursu” (Urzica Vasile): “verificarea la domiciliu (a lui Vasile Urzica), pentru a identifica materiale asemanatoare celor folosite în cazul “Pasarela”.
Nitoiu Petre - in 1985 era cpt., sef Serviciul III, Inspectoratul Judetean Dolj. La 20 martie 1985 semneaza o nota in care descrie presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de Stiinte ale Naturii din Craiova, si perchezitiile efectuate la domiciliul acestuia.
Norisanu Alexandru - in 1981 era col., sef serviciu, C.I. UM02565 Cluj-Napoca. La 26 iunie 1981 semneaza o nota: “Înaintam alaturat DUI nr. 734 “Fodor” privind pe Filip Iulius în vederea continuarii urmaririi informative”.
Novac Constantin - in 1964 era lt.-col., sef sectie, serviciul “C”. La 25 iunie 1964 cere Directiei III sa comunice în ce locuri de munca nu mai poate fi încadrat Popescu Gheorghe dupa eliberarea sa din arest.
Nusem A. – in 1948 era lt., drsp iasi.
NUȚĂ - generalul?
NUȚU Ion? – de la Brașov?

Nuzesi Iulian - in 1947 era sef Birou informatii, Siguranta Blaj.
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

Obradovici Robert - in 1972 era mr., ofiter operativ principal, serviciul tehnic, Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia V. La 5 august 1972 semneaza un plan de actiune privind modul în care se va introduce T.O. la domiciliul lui “Liliacul” din Craiova. Planul prezinta în detaliu masurile si modul de operare al ofiterilor de Securitate legat de “introducerea de mijloace tehnice” în apartamentul “Liliacului”.
Olaru Dan - in 1972 era lt.-maj., Inspectoratul de Securitate al judetului Maramures, Serviciul III. La 24 februarie 1972 semneaza o fisa privind pe dr. ing. Bodiu Anatolie: “Propun ca dr. ing. Bodiu Anatolie sa fie inclus în baza de lucru cu aprobarea organelor de partid, urmând a se lua masuri de verificare a sa”.
Olteanu Alecse - in 1973 era lt.-col., seful Securitatii Judetene Teleorman. La 20 iunie 1973 semneaza o nota in care anunta ca restituie dosarul de urmarire informativa privindu-l pe Lungu Constantin.
Olteanu Ion - in 1948 era chestor, sef Biroul Informatiuni Interne.
Onitiu Oprisor - [42] in 1974 era cpt., IMB Securitate. La 26 februarie 1974 semneaza un plan de masuri in care sunt descrise actiuni de informare cu privire la scriitorul Ion Lancranjan: “se vor solicita unitatii speciale “F” investigatii complexe (inclusiv schita locuintei si vecinii) pentru a studia posibilitatea introducerii unor mijloace TO”.
A “lucrat” și la dosarul meu. [42]
Oprea Ioan - in 1981 era col., seful Securitatii Cluj. La 7 august 1985 semneaza un raport in care precizeaza masurile care au fost luate împotriva Doinei Cornea si a copiilor ei; precizeaza actiunile informatorilor, precum si ca “se vor extinde mijloacele TO de la domiciliul obiectivei si al fiului ei”. La 20 noiembrie 1982, intr-un alt raport, ofera informatii despre Doina Cornea, “lucrata prin DUI”; raportul stabileste ca Doina Cornea este autoarea scrisorii citite la Radio “Europa Libera” pe 22 august 1982; “a fost avertizata sa înceteze activitatea de denigrare a realitatilor social-politice din tara noastra”; “în baza Legii 23/1971… a fost amendata cu 5.000 lei”. La 25 decembrie 1984 semneaza un alt raport: “pentru anihilarea actiunilor sale dusmanoase, vom actiona în sensul izolarii ei (a Doinei Cornea, n.m. S.C.) fata de persoane pe care încearca sa le cultive, sa le influenteze negativ. În ziua de 26.12.1984 urmeaza sa fie invitata la sediul inspectoratului pentru a fi audiata în legatura cu materialele pe care a intentionat sa le introduca în tara. De asemenea se vor întreprinde masuri de supraveghere informativa si de descurajare”. In raportul din 27 decembrie 1984 relateaza discutiile avute cu Doina Cornea în 26 decembrie 1984. La 20 aprilie 1985, intr-un raport catre DSS, Directia III, grupa operativa “Eterul”, afirma: “S-a actionat în continuare pentru prevenirea, contracararea si anihilarea actiunilor dusmanoase din partea unor elemente aflate în atentia noastra”: Doina Cornea, Lia Florian, Otto Szekely, Eugen Zehan. In noiembrie 1981 semneaza un raport in care propune “a se aproba punerea în discutia colectivului oamenilor muncii de la IMMR T16 Februariet a faptelor savârsite de Filip Iulius”.
Oprea Ion - in 1983 era lt.-col., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Vâlcea. La 5 mai 1983 semneaza un raport adresat DSS, Directia III: “La compartimentul de contraspionaj pe linia actiunii TEterult se afla o singura persoana, respectiv Dinulescu Catalin, cetatean român cu domiciliul în Franta”. La 4 noiembrie 1985 primeste o nota care ofera informatii despre Dragu Radu.
Oprea Mircea - in 1974 era mr., Inspectoratul Judetean Timis, Serviciul III. La 5 septembrie 1974 semneaza un referat in care propune “luarea în lucru (a lui Toma Florentin) în dos. probl. 1887″.
Oprescu A. - in 1981 era lt.-maj. La 16 iunie 1981 primeste o nota informativa in care sursa “Statescu” ofera informatii despre Lungu Constantin.
Orasanu I. - in 1966 era lt. Primeste mai multe note informative de la diferite surse.
Otvos Gavril - in 1950 era lt.-maj., Serviciul Judetean de Securitate Turda.

Palcovici Iosif - in 1949 era cpt., director regional, Directia Regionala a Securitatii Poporului, Oradea.
Pana Dizel - in anii ’80 era plt., Unitatea Speciala “S” a DSS.
Panaitescu Dumitru - in 1953 era lt., centrala Securitatii. Se ocupa de problema Bande.
Pancovici - in 1950 era cpt., Regionala de Securitate Oradea.
Pandele Nicolae - in 1950 era lt.-col., director Regionala de Securitate Iasi.
Pârvu Nastase - in 1948 era plt.-maj., sef sjsp Roman.
Pasare A. – in 1987 era col., sef colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 3 noiembrie 1987 semneaza un raport cu “propuneri de recrutare a numitului Dumitrescu Alexandru în calitate de persoana de sprijin”.
Pascal Alexandru - in 1964 era cpt., Securitatea Bârlad.
Pascu Serban - in 1986 era col., seful serviciului I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. La 10 februarie 1986 semneaza o nota informativa (nr. 103/UC/0021176) in care ofera informatii despre Vasile Gavrilescu si familia acestuia dupa plecarea lor în Franta (în aprilie 1985); o parte din informatii sunt obtinute prin interceptarea scrisorilor pe care sotia lui Gavrilescu si fiica acestuia le trimit rudelor si cunostintelor din România.
Patriciu Mihai - in 1948 era col., sef DRSP Cluj.
Pau Ion - in 1965 era lt., ulterior lt.-maj. (conform documentului din 28 martie 1966). La 9 martie 1965 primeste o nota informativa de la sursa “Papadopol P.” in casa “Traian”; “dat fiind faptul ca agentul nu a îndeplinit sarcinile trasate de Petrescu Ioan si Sava Dumitrescu, a fost instruit sa le îndeplineasca pâna la întâlnirile viitoare”. La 21 august 1967 primeste o alta nota informativa de la sursa “Papadopol Paul” in casa “Saftica”; “Reus Mîrza Vasile, fost politist… este cuprins în evidenta Dir. I, serv. 2, lt.-maj. Smarandache”.
Peres Alexandru - in 1984 era col., seful Securitatii Cluj. La 4 februarie 1984 semneaza un raport in care afirma ca Doina Cornea “este lucrata în DUI urmând a se lua masuri de audiere si amendare si de influentare pozitiva, concomitent cu intensificarea controlului informativ-operativ asupra ei si asupra familiei”.
Pescaru Ilie - in 1980 era col., seful Securitatii Prahova. La 1 septembrie 1980 semneaza o nota in care ofera informatii despre Aurora Cornu. La 12 iunie 1981 semneaza o alta nota in care identifica persoanele din judetul Prahova care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Petcu Arcadie - in 1948 era slt., DRSP Iasi.
Petcu Dumitru - in 1988 era lt.-col, seful Serviciului I, Securitatea judetului Hunedoara. La 3 august 1988 semneaza o notacatre Securitatea judetului Cluj: “Întrucât în baza hotarârii conducerii superioare de partid este interzisa încadrarea în unitatile miniere din Valea Jiului a persoanelor cu antecedente politice si penale, în urma interventiei organelor noastre prin factorii competenti, cel în cauza (Filip Iulius) nu a fost primit la unitatea respectiva fiind determinat sa se reîntoarca la A.M.I. Cluj-Napoca”.
Petcu Gheorghe - in 1988 era cpt., loctiitor sef Securitate Cluj. La 4 aprilie 1988 cere informatii despre o persoana “care apare ca legatura a unui element lucrat de catre noi prin DUI”.
Petica Costica - in 1948 era slt., Securitatea Mures.
Petre Mazilu – [43] in 1972 era lt.-col. La 21 iulie 1972 primeste o nota informativa in care sursa “Cretu” ofera informatii despre Paul Goma, pe care le-a obtinut de la Mihai Grama.
Petrea C. - in 1958 era cpt., serviciul “C”, sectia I, Biroul II. La 5 decembrie 1958 semneaza o nota in care afirma: “Continuându-se urmarirea numitului Popescu Gheorghe, s-a stabilit ca a desfasurat activitate dusmanoasa împotriva guvernului RPR, fapt pentru care a fost arestat, judecat si condamnat la 15 ani munca silnica”.
Petrea Vasile - in 1975 era lt., Inspectoratul Judetean Timis, serviciul III/315. La 28 ianuarie 1975 semneaza un referat in care propune încetarea urmaririi în cazul lui Toma Florentin.
Petrescu Toma - in 1959 era lt.-col., Inspectorat Securitate jud. Dolj.
Petrisor Theodor - in 1981 era cpt., sef serviciu, Directia II. La 6 decembrie 1981 semneaza o nota care se refera la un canal de scurgere a unor date si informatii catre postul de radio “Europa Libera”.
Petrisor Theodor - in 1989 era lt.-col, sef Securitatea jud. Sibiu.
Petrof Gheorghe - in 1967 era mr., loctiitor sef serviciu, Directia
IX. La 5 decembrie 1967 semneaza o nota in care ofera date despre Reus Mîrza Vasile.
Pinta Ion - in 1988 era col., sef Serviciul II, Inspectoratul Judetean Gorj. La 3 iunie 1988 semneaza un raport in care ofera informatii despre Țapus Constantin: “audiaza acasa postul de radio TEuropa Liberat si colporteaza stirile transmise de acesta la locul de munca”.
Pintilie Gheorghe [PANTIUȘA] – [44] in 1958 era gen.-lt., adjunct al ministrului Afacerilor Interne. La 11 septembrie 1958 semneaza decizia nr. 15.156 prin care “se fixeaza D.O. (lui Paul Goma) pe timp de 36 luni în com. Latesti, raionul Fetesti, reg. Constanta”.
Pîrvulescu Marin - in 1985 era mr., Directia VI Cercetari Penale.
Pius Kovacs - in 1969 era gen.-mr., seful Directiei XII CSS. La 18 octombrie 1969 primeste o nota cu informatii privind filarea obiectivului “Didi”.
Plesita Nicolae – [45] in 1972 era gen.-mr., sef Directia I, D.G.I.I. La 14 decembrie 1972 primeste o nota care contine informatii cu privire la un informator ce apare ca legatura în dosarul de urmarire informativa “Liliacul”.
Numai atât? Dar nu l-am “popularizat” eu în Culoarea Curcubeului, în Soldatul câinelui? Nu s-a lăudat el însuși – într-o carte de “amintiri”, în interviuri, în emisiuni de televiziune, că m-a bătut?; că m-a trimis în Occident cu “misiune”? Pleșiță - “protectorul scriitorilor” a fost responsabil și de reprimarea minerilor din Valea Jiului, în august 1977?
De ce acestă suspectă discreție?

Plesuvescu Stefan - lt., Inspectoratul Judetean Vâlcea, serviciul I. La 29 august 1969 semneaza un referat in care propune des-chiderea actiunii informative în cazul “R.V.” (Lungu Constantin). La 4 decembrie 1969 semneaza un nou referat in care propune închiderea dosarului de actiune informativa “R.V.”, întrucât autorul scrisorii-manifest a fost identificat în persoana lui Constantin Lungu.
Plop Gavril - cpt., Directia XI Securitate.
Pluteanu Constantin - in 1969 era mr., Inspectoratul de Securitate al judetului Vâlcea. La 17 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal in care descrie actiunea prin care lui Constantin Lungu i-a fost confiscata scrisoarea-manifest; la actiune au mai participat locotenent-colonelul Poiana Ion si maiorul Tambrea Aurel.
Poiana Ion - in 1966 era mr., sef serviciu, Directia Regionala Arges, serviciul raional Rm. Vâlcea. In 1969 era lt.-col., inspector-sef adjunct, Inspectoratul Judetean Vâlcea. La 7 septembrie 1966 semneaza o nota potrivit careia Ion Gusetescu “este lucrat în cadrul cp. IV unde a mai fost semnalat cu manifestari”. La 28 august 1969 raporteaza descoperirea unei scrisori adresate lui Lungu Constantin, care contine un program anti-comunist de orientare social-democrata.
Pop Victor - in 1976 era seful Inspectoratului Judetean de Securitate Satu Mare.
Popa Constantin - lt.-col., seful Inspectoratului de Securitate, jud. Neamt.
Popa Gr. Ion - in 1965 era lt.-col. La 4 noiembrie 1965 primeste o nota informativa de la sursa “Grigorescu Petre”, casa “Malaesti”.
Popa Viorel - in 1985 era mr., Inspectoratul Judetean Dolj, Serviciul III. La 20 martie 1985 semneaza o nota in care descrie presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de Stiinte ale Naturii din Craiova, si perchezitiile efectuate la domiciliul acestuia.
Popescu Alexandru - in 1969 era cpt., seful Biroului evidenta CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Galati.
Popescu Dumitra - in 1972 lucra la Inspectoratul Judetean Dolj al Ministerului de Interne. La 17 februarie 1975 semneaza nota informativa nr. 3.505 in care ofera informatii cu privire la Vasile Gavrilescu si la persoanele care îl vizitau. La 28 iulie 1972 semneaza un raport care contine informatii pe care Popescu Dumitra le-a obtinut de la sotia lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1972 semneaza un nou raport care contine informatii suplimentare pe care Popescu Dumitra le-a obtinut discutînd cu sotia lui Vasile Gavrilescu.
Popescu Dumitru - in 1950 era mr., director adjunct Directia VIII Cadre. Popescu Gheorghe - in 1949 era lt.-col., Regionala de Securitate Suceava. Popescu Gheorghe - in 1953 era lt., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii. Popescu Gogu - in 1949 era col., director Directia II Contrasabotaj. Popescu Ilie - in 1956 era mr., sef Serviciul III, Directia Regionala Securitate Pitesti. Popescu Ilie - in 1953 era cpt., sef grup operativ Arges.
Popescu Nicolae - in 1972 era lt.-col., sef serviciu D.G.I.I., Directia I. La 14 decembrie 1972 semneaza o nota cu informatii privitoare la un informator ce apare ca legatura în dosarul de urmarire informativa “Liliacul”.
Popescu Nicolae - in 1986 era mr., Securitatea jud. Vâlcea. La 14 mai 1986 semneaza o rezolutie pe o nota: “Avertizarea lui Gusetoiu se pare ca nu are rezultatele pe care le scontam. Sa facem propuneri de luare în lucru în DUI pentru documentare temeinica si masuri de prevenire mai ferme”.
Popic (Popigg) Adalbert - in 1949 era lt.-col., director Regionala de Securitate Suceava.
Popovici Ion – in 1952 era lt., sef grup operativ Bande, Regionala de Securitate Timisoara.
Potoroaca I. - in 1983 era lt.-col., sef Securitate oras Radauti, Inspectoratul Judetean Suceava. La 13 februarie 1983 primeste o nota cu informatii despre Gheorghe Buburuzan; “în anul 1967 a fost avertizat de organele noastre pentru manifestari dusmanoase la adresa regimului actual”.
Predescu Traian - Lt., Directia VI, Paza Guvernului.
Preoteasa Emil - in 1981 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Bacau. La 18 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bacau care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Preoteasa Gheorghe - in 1962 era lt.-maj. La 21 iulie 1962 primeste o nota informativa de la sursa “Grigorescu Petre”; casa “Sinaia”.
Priboi Ristea - in 1982 era mr., DIE, UM0544. Apare in Raportul cu concluzii privind Meditatia Transcendentala.
Numai atât? Numai atât? Numai atât?
Punga Traian - in 1980 era mr., ofiter specialist II, DSS, Directia
III. La 26 februarie 1980 semneaza o nota de analiza a problemei “emisarilor postului de radio TEuropa Liberat de la Paris”. Purle Ioan - in anii ’60 era mr., loctiitor sef Serviciul I, Biroul 4, drs oradea.
Puscaciu Constantin - in 1969 era mr., Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal de perchezitie a locuintei lui Constantin Lungu.

Raceu Dumitru - in 1950 era mr., sef Serviciul Judetean de Securitate Braila.
Radu C-tin - in 1948 era slt., sef Biroul Informatii.
Radu Ioan - in 1989 era mr., sef serviciu, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 29 ianuarie 1989 semneaza o nota in care cere materiale informative referitoare la Banyai Petru.
Radu Tinu - in 1977 era lt.-maj., ulterior capitan, sef al Securitatii oras Rosiorii de Vede, conform documentului din 13 martie 1981. La 22 noiembrie 1977 semneaza o nota informativa in care reda informatii despre Lungu Constantin primite de la sursa “Steriade”. La 22 martie 1978 primeste o nota informativa de la sursa “Gogu” in casa “Victoria”. La 13 martie 1981 trimite Inspectoratului Judetean Vâlcea dosarul fond informativ nr. 25295 privind pe Lungu Constantin.
Raduca Gheorghe - in 1977 era col., loctiitor sef, Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti.
Radulescu Emil - in 1985 era lt.-col. M.I., UM 0625 Bucuresti. La 22 iunie 1985 semneaza o nota în cadrul actiunii “Eterul” in care se dau informatii despre emisiuni ale postului de radio “Europa Libera”.
Radut Constantin - era mr., Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. Raporteaza masurile luate de Securitatea Teleorman în cazul lui Constantin Lungu.
Raduta Ioan - in 1981 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Prahova. La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Prahova care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Raicu Ion – [46] in 1977 era lt.-col., UM 0672. La 17 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie întâlnirea lui Paul Goma cu 2 functionari ai Ambasadei Belgiei.
Rangu Constantin - in 1981 era col., seful Securitatii judetului Suceava. La 28 martie 1985 face sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul “Costescu”). La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Suceava care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Ratiu Gheorghe - in 1981 era col., seful Securitatii Olt. La 13 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Olt care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Retezar - in 1950 era cpt., sef Serviciul Anchete, Regionala de Securitate Oradea.
Ristea Gh. – in 1969 era gen.-mr., sef IJS Bihor.
Romascanu Ioan - in 1988 era mr., Securitate. Avea ca obiectiv Viata Studenteasca.
Romascanu Ion – [47] in 1974 era lt.-maj., Directia I. La 28 ianuarie 1974 semneaza o nota-raport in care propune nepublicarearomanului În cerc al lui Paul Goma deoarece “în forma în care se gaseste acum, ar putea da nastere la multe interpretari si comentarii politice defavorabile statului nostru”.
Romila Maricel – [48] in 1977 era mr., UM 0672. La 17 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie întâlnirea lui Paul Goma cu doi functionari ai Ambasadei Belgiei.
Rosca - in anii ’60 era mr., DRS Oradea.
Rosianu - in 1953 era mr., sef Serviciul Inspectii Securitate.
Rotariu Iulian - in 1988 era col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.
Rotaru Cornel - in 1987 era lt.-maj. La 12 martie 1987 semneaza un raport in care propune abandonarea lui Banyai Petru ca informator, intrucât nu a furnizat nici un material scris si “nu dispune de posibilitati de informare si calitati personale pentru munca de colaborare cu organele de Securitate”.
Ruckerstein (Ruckenstein) Israil - in 1949 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Botosani.
Rujan Gheorghe Florea - in 1952 era lt.-maj., Directia Anchete Securitate.
Rus Valer - in 1988 era cpt., seful Serviciului Municipal de Securitate Turda, Inspectoratul Judetean Cluj. La 30 aprilie 1988 semneaza un raport in care ofera date despre persoana din Turda pe care urma sa o întâlneasca Filip Iulius.
Rusu Adrian - in 1989 era cpt., sef Serviciul III, Securitatea jud. Vllcea.
Rusu Ananie - lt.-maj., Inspectorat Securitate jud. Bistrita-Nasaud.
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

Sageata Mircea - in 1953 era lt., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.
Salceanu Grigore - in 1969 era mr., ulterior lt.-col., conform documentului din 11 iulie 1973, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal de perchezitie a locuintei lui Constantin Lungu. La 11 iulie 1973 este mentionat pe nota informativa primita de lt.-maj. Dinu Constantin de la informatorul “Petrescu”.
Salcudeanu Pavel - in anii ’70 era col., sef Inspectora-tul Judetean de Securitate, Mures.
Sandulescu Anton - In 1965 era cpt., Regiunea Ploiesti, raionul Teleajen. La 21 aprilie 1965 semneaza o nota in care ofera informatii despre Enachescu Mircea.
Sârbu Ioan - in 1948 era cpt., DRSP Ploiesti.
Sarchiz Jean – [49] in 1960 era mr., seful Biroului “C”, Dir Regionala Constanta. La 1 martie 1960 semneaza o nota in care ofera sectiei raionale de Securitate Fetesti materialul detinut în legatura cu Paul Goma.
Sariceleanu Ilie - cpt., sef serviciu, Directia II, Contrasabotaj.
Sasu Vasile - mr., Directia XI Securitate.
Savescu - in 1948 era plt.-maj., sef DRSP Iasi.
Savoiu Nicolae - in 1988 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Dâmbovita. La 19 octombrie 1988 semneaza un raport informativ care contine date obtinute de la un informator cu privire la diferite persoane, inclusiv Filip Iulius; Savoiu Nicolae asigura ca informatorul “este o sursa verificata pe toate mijloacele si cu bun randament în munca”.
Scarlat Ilie - in 1978 era cpt., Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. La 13 ianuarie 1978 primeste o nota informativa de la sursa “Popovici” in casa “Laborator”. Potrivit notei, “Dumitrescu Alexandru este luat în evidenta dosarului de obiectiv pentru manifestari dusmanoase prezente”.
Scurtu - in 1952 era lt., Raionul de Securitate Tîrgu Mures.
Senater Moise - in 1950 era mr., director adjunct Regionala de Securitate Bucuresti.
Sican D. C. - in 1956 era lt.-col., sef serviciu, Directia Regionala Bucuresti.
Sima Traian - in 1981 era lt.-col., seful Securitatii judetului Bihor. La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bihor care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Simion Traian - in anii ’80 era mr., Biroul Înscrisuri, sectia a II-a, Unitatea Speciala “S” a DSS. Simionescu Aurel - in 1989 era col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 9.
Simon Gheorghe - in 1972 era col., inspector-sef, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara. La 17 mai 1972 semneaza o nota in care ofera Inspectoratului de Securitate al judetului Maramures informatii despre anumite persoane din judetul Hunedoara.
Simon Gheorghe - in 1981 era col., seful Inspectoratului Judetean Hunedoara. La 30 iulie 1970 semneaza o nota in care ofera informatii despre o persoana care nu figureaza în evidentele Spitalului Unificat din Deva. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Hunedoara care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Simonfi Gheorghe – [50] in 1973 era mr., sef sectie, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului “Gom” (Paul Goma) efectuat în ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00-0,20. La 19 iulie 1973 semneaza o alta nota care priveste filajul obiectivului “Gom” (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.
Sîrbu Gheorghe – [51] in 1977 era lt.-col., UM 0672. La 28 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie actiunea de filaj la care a fost supus Paul Goma în data de 28 martie 1977.
Sîrmaru Nedelcu - in 1981 era lt.-col, seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Braila. La 18 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Braila care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Sîrzea Octavian - in 1981 era mr., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Constanta. La 19 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Constanta care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Smarand Valentin – [52] in 1973 era cpt., Inspectoratul Judetean Arges, Sectia Câmpulung. La 25 ianuarie 1973 primeste o nota informativa de la sursa “Ion Gheorghe” care ofera informatii despre modul în care romanul Usa al lui Paul Goma poate fi citit la un anticar din Bucuresti.
Smaranda Laurentiu - in 1981 era mr., seful Serviciului III, Inspectoratul Jud Sibiu. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Sibiu care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Smarandache C(onstantin) - in 1966 era lt.-maj., ulterior capitan (conform documentului din 22 februarie 1968), Directia I, Serviciul 2 (conform documentului din 21 august 1967, vezi Pau Ioan). In 1989 era col., Securitatea Municipiului Bucuresti. In perioada 1966-1968 primeste mai multe note informative. La 18 noiembrie 1989 semneaza un plan de masuri în DUI “Banu” (Banyai Petru): “apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare în dosar de urmarire informativa”; printre altele, în plan se mentioneaza ca “se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre TBanut”. La 12 decembrie 1989 primeste o nota informativa de la sursa “Soiman”: “în discutii (Banyai Petru) nu se sfieste sa-si manifeste probarea si satisfactia pentru schimbarile politice ce au cuprins tarile socialiste si sa se bucure de faptul ca vechile conduceri au fost înlaturate”.
Sobolu I. - in 1986 era mr., Securitatea jud. Vâlcea, Compartimentul 0620. In decembrie 1986 semneaza o nota de sarcini:”În situatia în care va rezulta ca-l viziteaza pe… vom lua masura studierii posibilitatilor de introducere a mijloacelor TO la atelier, pentru a stabili continutul discutiilor”.
Sprîncenatu Constantin - in 1976 era gen.-mr., sef Inspectoratul Judetean Dolj. La 18 octombrie 1976, intr-o nota informativa, precizeaza masurile de izolare a lui Vasile Gavrilescu si intentia de a-l interna într-un spital de boli nervoase; în nota se constata trecerea frauduloasa a frontierei în Iugoslavia de catre Vasile Gavrilescu. Intr-o alta nota precizeaza calitatea de informator a Aurorei Gavrilescu (sotia lui Vasile Gavrilescu), ea “aducându-si… o contributie esentiala la prevenirea trimiterii unui manuscris cu continut dusmanos (al sotului ei, nota mea, S.C.) peste granita”; Aurora Gavrilescu “a sprijinit efectiv o perioada îndelungata de timp organele noastre si… datele furnizate de ea au fost materializate prin masuri concrete asupra unor elemente dusmanoase regimului nostru”; în nota se cere sprijinirea Aurorei Gavrilescu pentru obtinerea unui loc de munca mai bun.
Stamatoiu Aristotel – [53] in 1972 era col., adjunct sef Directia
III. In 1981 era gen.-mr., seful Directiei III, ulterior secretar de stat (conform documentului din 26 iulie 1984). La 21 iunie 1972 semneaza o nota in care prezinta discutia dintre ambasadorul RFG la Bucuresti, Erwin Wickert, si o sursa a [flash=200,200]Securitatii, discutie privitoare la Paul Goma. Nota din 6 decembrie 1981 a gen.-mr. Emil Macri este adresata lui Aristotel Stamatoiu. La 26 iulie 1984 primeste o nota cu informatii referitoare la Dragu Henri Georges (Franta).
Stan Gheorghe - în 1983 era col., Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. La 18 martie 1983 semneaza un referat în care propune “ca materialul (referitor la Dumitrescu Alexandru) sa fie predat la S 150 pentru a-l avea în continuare în atentie”.
Stan Gheorghe - în 1989 era lt.-col., adjunct sef Directia II Contrainformatii economice, UM 0617.|n decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
Stan Ilie - în 1985 era mr., Securitatea jud. Vâlcea. La 23 noiembrie 1985 primeste o nota informativa de la sursa “Crisan”.
Stan Petre - în 1965 era lt. La 4 noiembrie 1965 primeste o nota informativa de la sursa “Grigorescu Petre”, casa “Malaesti”.
Stanciu Vasile – în 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, Serviciul informatii interne. In iunie 1984 semneaza o nota-raport de “completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului TUrsut (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
Stancu Aurel - mr., Inspectorat Securitate jud. Prahova.
Stancu Dumitru - în 1953 era lt., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.
Stanescu - în 1950 era lt., sef Serviciu VIII Cadre, Regionala de Securitate Cluj.
Stanescu Gabriel - în 1987 era mr., sef serviciu. La 12 martie 1987 semneaza un raport în care propune abandonarea lui Banyai Petru ca informator, întrucât nu a furnizat nici un material scris si “nu dispune de posibilitati de informare si calitati personale pentru munca de colaborare cu organele de Securitate”.
Stanescu Heintz - în 1948 era cpt., Directia I, Bucuresti.
Stanescu Petre - în 1956 era cpt., Serviciul Raional Tg. Jiu. |n iulie 1956 semneaza o nota care contine informatii despre Victoria Adamesteanu: “având prietenie numai cu elemente ca: soti de medici si diferite persoane care au facut parte din bogatasi, cu care întretine diferite vizite, sfideaza elementul muncitor…”.
Steczka Mihai - în 1972 era mr., seful Sectiei XII, Inspectoratul de Securitate al judetului Maramures. La 26 martie 1972 semneaza o nota care se refera la filajul efectuat asupra obiectivului Banu (Bodiu Anatolie) în ziua de 26.03.1972 între orele 7,00-14,00.
Steinberg - în 1950 era director adjunct Directia X Administratie, Secretariat si Cifru.
Sterian Ion - în 1962 era lt. La 8 martie 1962 primeste o nota informativa de la sursa “Alexandru Stefan”; casa nr. 1, com. Viziru. La 29 iulie 1962 primeste o alta nota informativa de la sursa Preda Viorel.
Sterparu Toderita - în 1981 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Neamt. La 13 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Neamt care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Stescal sWiliamt - în 1953 era cpt., Regionala de Securitate Timisoara.
Stoian Iosif – în 1981 era col. La 5 februarie 1981 primeste o nota cu informatii referitoare la dorinta lui Filip Iulius de a fi trecut în rezerva (era maistru militar).
Strat - în 1981 era lt.-col., IMB, Securitate. La 21 decembrie 1981 semneaza o nota în care precizeaza ca Aurel Neagu, redactor-sef la ziarul Sportul si care face parte din nomenclatura CC, nu pare sa fie cel care ofera informatii si date postului de radio “Europa Libera”.
Stroie Alex - în 1973 era lt.-maj., Securitate oras Rosiorii de Vede. La 7 decembrie 1973 semneaza o nota cu informatii despre Lungu Constantin, obtinute de la informatorul “Paunescu”.
Stuparu Nita - în 1970 era lt.-col., sef Birou, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara. La 30 iulie 1970 semneaza o nota cu informatii despre o persoana care nu figureaza în evidentele Spitalului Unificat din Deva.
Suciu Alex. - în 1974 era mr., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean Constanta. La 10 august 1974 semneaza o nota prin care informeaza ca Lungu Constantin a fost identificat la Sanatoriul Techirghiol.
Suciu Aurel - în 1988 era cpt., ofiter op. principal, Inspectoratul Judetean Cluj, Serviciul municipal de Securitate Turda. La 26 aprilie 1988 semneaza un raport în care ofera date despre persoana din Turda pe care urma sa o întâlneasca Filip Iulius.
Szabo Eugen - în 1953 era col., sef Serviciul Inspectii Securitate.
Numai atât? Dar că a fost și supraveghetor al câtorva ambasade occidentale – la Paris mai cu seamă? Dar că, din Israel, protestează energic împotriva… Securității care pretinde că Grupul Ioanid era o adunătură de tâlhari de drumul mare, nu un grup de eroi sioniști?
Szabou Francisc - în 1955 era lt.-maj., Securitate Tg. Ocna.
Szacsko Alexandru - în 1957 era col., Directia VIII.
Schiopoaie Mircea - în 1988 era cpt., Serviciul I/B, Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.
Serban Constantin – [54] în 1958 era cpt., seful Biroului “D”, Directia Cluj. La 26 august 1958 semneaza un raport potrivit caruia “despre detinutul Goma Paul nu posedam material informativ, însa a fost pedepsit disciplinar”.
Serban Costache - în 1985 era mr., Inspectoratul Judetean Suceava, Directia III, serviciul III. La 28 martie 1985 semneaza sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul “Costescu”).
Serban Dumitru - în 1981 era gen.-mr., seful Inspectoratului Judetean Brasov. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Brasov care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Serbanoiu - în 1988 era gen., Inspectoratul Judetean Cluj. Raportul din 28 mai 1988 al capitanului Mucichescu este adresat generalului Serbanoiu.
Stefanescu Stelian - în 1960 era cpt., Directia Regionala MAI Arges.
Soltutiu Ion - în 1952 era lt.-col., Directia Anchete, Securitate.
Stirbu Doina - în 1986 era lt.-col., seful Serviciului 14 DSS, Directia III. La 18 decembrie 1986 solicita o serie de rapoarte privind Programul de masuri “Eterul”; printre altele, se cere sa se prezinte “în ce cazuri s-au initiat masuri de compromitere a unor angajati si colaboratori ai posturilor de radio straine”, “câte surse au plecat în exterior cu sarcini pe lânga angajati si colaboratori ai posturilor de radio straine în baza instructajului comun cu UM 0544/255″.
Strul Mauriciu - în 1950 era col., Director Regionala de Securitate Galati.
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

Tabacaru D. – [55] în 1972 era col., adjunct sef Directia I, conform documentului din 22 iunie 1973. La 8 iulie 1972 colonelului Tabacaru îi sunt oferite informatii despre sederea la Viena a lui Paul Goma între 19 si 28 iunie 1972. La 22 iunie 1973 semneaza o nota-raport în care informeaza cu privire la manuscrisele pe care Paul Goma le-a adus cu sine de la Paris.
“Din câte suntem informati, Directia Presei si Tipariturilor a hotarât ca manuscrisele cât si toate materialele mentionate sa fie restituite posesorului, care urmeaza a le primi în ziua de 23 iunie a.c. Consideram indicat ca Directia Presei si Tipariturilor sa reanalizeze hotarârea luata întrucât manuscrisele au un continut vadit dusmanos. Avându-se în vedere pozitia impertinenta si ostila pe care “Grama”
(i.e. Paul Goma) a manifestat-o pâna în prezent, este posibil ca sa uzeze de aceste manuscrise atât în tara cât si în strainatate”.
Tambrea Aurel - în 1969 era col., seful Securitatii judetului Vâlcea, anterior maior (conform documentului din 9 septembrie 1969, dosar Lungu Constantin) Inspectoratul Judetean Vâlcea, Biroul III. La 5 mai 1983 semneaza un raport adresat DSS, Directia III: “La compartimentul de contraspionaj pe linia actiunii Eterul se afla o singura persoana, respectiv Dinulescu Catalin, cetatean român cu domiciliul în Franta”. La 9 septembrie 1969 semneaza o nota în care ofera informatii despre o persoana în legatura cu actiunea “R.V.” (Lungu Constantin).
Tarascu Aurel - în 1972 era cpt., adjunct sef Serviciul II, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara. La 17 mai 1972 semneaza o nota în care ofera Inspectoratului de Securitate al judetului Maramures informatii despre anumite persoane din judetul Hunedoara.
Teodorescu Haralambie - în 1953 era slt., Regionala de Securitate Pitesti.
Teritiansut Cornel - în 1949 era lt., Directia Regionala a Securitatii Poporului Oradea.
Timofte Constantin - în 1980 era col., sef Serviciul Independent Secretariat-Juridic. La 29 decembrie 1980 semneaza Planul de masuri nr. D/0012117.
Tinca Ovidiu - în 1988 era lt.-col, seful Serviciului I/A, Securitatea judeteana Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitatea Cluj si Securitatea Alba în cazul lui Filip Iulius (“Fodor”); “va introduce mijloace t.o. la domiciliul obiectivului din Cluj-Napoca pentru a-i cunoaste activitatea în timpul prezentei în acest loc”; “prin dispozitivele realizate la domiciliul Dianei (Doina Cornea) se va actiona asupra lui Fodor (Filip Iulius) în scopul nerealizarii contactelor cu aceasta”. La 24 iulie 1988 semneaza un raport: “Propunem a se aproba atentionarea numitei Filip Maria pentru pozitia si preocuparile ostile pe care le are”.
Tiron Constantin - în 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI “Ursu” (Urzica Vasile): “În comuna Vânatori, urmarirea informativa se va face prin sursele “Neamtu”, “Ghiocel”, “Strungaru”, din legatura lucratorilor postului de militie”.
Titu Constantin - în 1988 era lt.-col., unitate centrala din Securitate.
Todoran Eugen - în 1988 era lt.-col., loctiitor sef Securitate Cluj, Inspectoratul judetean Cluj. La 15 aprilie 1988 revine cu cereri suplimentare fata de cele din 4 aprilie 1988: “va rugam sa întreprindeti masuri complexe de verificare si control, inclusiv prin mijloace T.O., în perioada premergatoare, pe durata vizitei si dupa plecarea obiectivului nostru”.
Toie (Toie?) Petru - în 1981 era cpt., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Salaj. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Salaj care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Tomsi Costica - în 1989 era lt.-col., Directia I.
Tonceanu Marcu - în 1968 era cpt., Inspectoratul Judetean de Securitate Vâlcea. La 30 septembrie 1968 primeste o nota informativa de la sursa Paraschivescu Nicolae.
Tone Niculae - în 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 8.
Totalca Stelian - în 1948 era lt., directia i, bucuresti.
Toth - în 1952 era slt. Securitate, lucrator operativ comuna Soars, jud. Fagaras.
Triponescu I. - în anii ’50 era cpt., DRSP Bacau.
Trusca Gheorghe - în 1984 era mr., IMB Securitate. La 2 noiembrie 1984 semneaza o nota prin care ofera informatii despre Popescu Gheorghe.
Tudorache Dumitru - în 1982 era mr., ofiter C.I. La 28 iulie 1982 primeste o nota informativa de la sursa “Miclea”, spitalul penitenciar Jilava.
Tudorache Florica - în anii ’80 era angajata civil, Unitatea Speciala “S” a DSS.
Tudosescu Nicolae - în 1967 era lt.-maj., Directia IX. La 5 decembrie 1967 semneaza o nota în care ofera date despre Reus Vasile.
Tulbure Andrei - lt., Directia VI, Paza Guvernului.
Turc Iosif - în 1953 era lt., Directia Anchete Penale Securitate.
Turcitu Adrian - în 1985 era lt.-col., sef serviciu, Directia II.
Turcanu - în 1953 era lt.-col., sef Directia Regionala a Trupelor de Paza si Securitate Cluj.
TRÎMBIȚAȘ - comandant al închisorii din Cetatea Făgărașului.
ȚÎRLEA ION - unul din anchetatorii studenților arestați în1956


Ungureanu Constantin - în 1960 era cpt., MAI, Rm. Vllcea. La 30 decembrie 1960 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt: “Dimineata când venea la scoala prin 1957, 1958 (Gusetoiu Jean) întreba pe… ce mai e pe la radio America… Pe urma a început sa se fereasca de mine. Conduc corul cu cântece reactionare, Gusetoiu nici nu cânta desi e obligat, tin conferinte socialiste, el n-a tinut nici-o conferinta”.
Ursescu Nicolae - în 1989 era lt.-col., loctiitor sef Securitatea jud Prahova. |n decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
Urtila Marian - în 1988 era cpt., seful Serviciului I, Inspectoratul Judetean Prahova, Securitate. La 1 iunie 1988 semneaza un plan de masuri: “în vederea clarificarii suspiciunilor din materialul de prima sesizare (refe-ritor la Ion Opris), precum si stabilirii pozitiei prezente, propunem instalarea de mijloace T.O., tip I.D.M.”
Urzica Traian – [56] în 1971 era lt.-col., sef Serviciul I, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 2 iulie 1971 primeste o nota raport în care Hamza Adrian ofera informatii despre modul în care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.

Vaceanu Lucian - în 1988 era col., seful Securitatii judetului Hunedoara. La 3 august 1988 trimite o nota catre Securitatea judetuluiCluj: “Întrucât în baza hotarârii conducerii superioare de partid este interzisa încadrarea în unitatile miniere din Valea Jiului a persoanelor cu antecedente politice si penale, în urma interventiei organelor noastre prin factorii competenti, cel în cauza (Filip Iulius) nu a fost primit la unitatea respectiva fiind determinat sa se reîntoarca la A.M.I. Cluj-Napoca”.
Vaculin - în 1948 era lt., Directia I, Bucuresti.
Vaduva Dumitru - în 1988 era lt.-col., unitate centrala din Securitate.
Vancea Emil - în 1952 era lt.-maj., sef Serviciu Bande, Regionala de Securitate Cluj.
Vardan Maximilian -mr., sef serviciu, Directia II, Contrasabotaj.
Vârlan Nicolae - în 1984 era lt.-maj., Inspectoratul Judetean Neamt, Securitate. La 25 mai 1984 semneza o nota de analiza a DUI “Ursu” (Urzica Vasile) în care cere “identificarea persoanelor care au luat cunostinta de continutul scrierilor tendentioase (ale lui Vasile Urzica)”.
Varody Emerik - în 1953 era lt., Regionala de Securitate Timisoara, Serviciul Bande.
Vasile Gheorghe – [57] în 1985 era col., sef Directia VI. La 3 mai 1985 semneaza un raport în care constata pozitii dusmanoase (ale lui Gheorghe Ursu), calomnii si ofense fata de conducerea de partid si de stat, legaturi cu elemente din emigratia reactionara din Paris si Radio “Europa Libera”, colportari stiri si instigare prin afisare citate autori straini la birou, detinere si operatiuni interzise cu valuta si decide modul de finalizare a cazului: începerea urmaririi penale, continuarea cercetarilor în stare de arest, trimiterea în judecata pentru propaganda contra ordinii socialiste si detinere ilegala de valuta.
Numai atât? Numai atât?
Dar el este “Grenadă” pe care l-am făcut sim-pa-tic prin Culoarea curcubeului, prin Soldatul câinelui. El s-a ocupat nu doar de Gheorghe Ursu, ci și de studenții “ungariști” din 1956; nu numai de Gheorghe Ursu (în 1985), dar și de noi, “cei cu drepturile omului”: Ladea, Negoițescu, Vianu, Dâmboviceanu, Becescu, Drăgoescu…; nu numai de Gheorghe Ursu, ci și de minerii din Valea Jiului din august 1977.

Vasile Nicolae - mr., Inspectorat Securitate jud. Prahova.
Vasilescu Vasile - în 1950 era mr., Directia XI Securitate.
Vasiliu Marcel – în 1981 era lt.-col., seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Galati. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Galati care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Velianu Velian - în 1956 era lt.-maj., seful Biroului “D” MAI, Penitenciarul Fagaras. La 20 martie 1956 semneaza o cerere pentru a obtine informatii cu privire la Reus Mîrza Vasile, aflat în arestul Penitenciarului Fagaras, în vederea recrutarii acestuia. La 14 iulie 1956 semneaza un referat în care propune clasarea materialului de studiu si verificare privitor la Reus Mîrza Vasile, acesta fiind contraindicat pentru recrutarea ca agent.
Veltanescu Mihai - în 1987 era cpt., sef de colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 7 martie 1987 semneaza un raport în care propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe
Vîlcu Vasile - în 1953 era col., director Directia A, Informatii externe.
Vînatoru Victor - în 1961 ora ofiter, Directia Anchete, Securitate.
Vintila Ioan - lt., lucrator operativ zona Voila-Fagaras, Serviciul Bande.
Vintila Marin - în 1953 era mr., Serviciul Bande, Directia Contrasabotaj Securitate.
Vistig Eugen - în 1961 era col., seful Directiei regionale Galati. La 3 iunie 1961 semneaza o nota prin care informeaza ca lui Reus Mîrza Vasile i s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna Rubla. La 14 noiembrie 1962 semneaza o cerere privind verificarea necesitatii tratamentului urmat de Reus Mîrza Vasile la Spitalul TBC Bucuresti.
Vlad Gheorghe - în 1970 era mr., sef Biroul III, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia I. La 13 martie 1970 semneaza o nota în care ofera informatii cu privire la domiciliul lui Vasile Gavrilescu si la modalitatile de a patrunde în secret în locuinta acestuia. La 5 august 1972 semneaza un plan de actiune privind modul în care se va introduce T.O. la domiciliul lui “Liliacul” din Craiova. Planul prezinta în detaliu masurile si modul de operare al ofiterilor de Securitate legat de “introducerea de mijloace tehnice” în apartamentul “Liliacului”.
Visan Constantin - în 1970 era lt.-col., seful Biroului Expertiza Grafica, D.G.T.O., Directia IX. La 10 noiembrie 1970 semneaza o nota potrivit careia sunt restituite Directiei XIII documente asupra carora s-a solicitat expertiza grafica.
Vlad Iulian - în 1978 era gen.-lt. La 18 noiembrie 1978 semneaza o rezolutie pe nota DSS, UM 0544, din 11 noiembrie 1978: “Va rog sa analizati informatia si sa raportati masurile ce le veti întreprinde”.
Numai atât? Numai atât?
Voiculescu-Sturdza-Voican-Gelu: (nume de cod: Clytorescu): Se poate să lipsească el însuși?

Voiculescu Erwin - în 1950 era col., comandantul scolilor deSecuritate, sef Serviciul Învatamânt, Directia VIII Cadre.
Volcescu N. Iorgu - în 1948 era slt., DRSP Iasi, Serviciul Judetean al Securitatii Poporului, Bacau.
Vulcan Filitas - în 1982 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Cluj. La 20 noiembrie 1982 semneaza un raport în care ofera informatii despre Doina Cornea, “lucrata prin DUI”. Raportul stabileste ca Doina Cornea este autoarea scrisorii citite la Radio “Europa Libera” pe 22 august 1982; “a fost avertizata sa înceteze activitatea de denigrare a realitatilor social-politice din tara noastra”; “în baza Legii 23/1971… a fost amendata cu 5.000 lei”. La 20 aprilie 1985 adreseaza un raport catre DSS, Directia III, grupa operativa “Eterul”: “S-a actionat în continuare pentru prevenirea, contracararea si anihilarea actiunilor dusmanoase din partea unor elemente aflate în atentia noastra”: Doina Cornea, Lia Florian, Otto Szekely, Eugen Zehan. La 7 august 1985 semneaza un raport în care precizeaza masurile care au fost luate împotriva Doinei Cornea si a copiilor ei; precizeaza actiunile informatorilor, precum si ca “se vor extinde mijloacele T.O. de la domiciliul obiectivei si al fiului ei”.
Vulescu Ion - în 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda.

Weiss Ludovic - în 1948 era mr., Directia Anchete, Securitate.
WIDONI [58] - unul dintre cei care s-au ocupat de mine în 1977

Zacoveanu Gheorghe - în 1980 era gen.-mr., secretar de stat, UM 0544. La 11 august 1980 semneaza o nota în care afirma: “Detinem date din care rezulta ca postul de radio francez “RADIO FRANCE INTERNATIONAL” intentioneaza sa-si reia emisiunile în limba româna, cautând pentru aceasta sa-si creeze un colectiv din emigranti români, recent sositi în Franta si sa racoleze corespondenti în România”.
Zagoneanu Gheorghe - în 1989 era gen.-mr., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Brasov.
Zambeti H. - în 1958 era lt.-col., adjunct sef Directia III.
Zamfirescu Nicolae - în 1988 era cpt., seful serviciului special “F”, Securitatea judetului Hunedoara. La 4 august 1988 semneaza o nota în care descrie “filajul numitului Filip Iulius, poreclit “Fodor”, efectuat în 27.07.1988 între orele 5,00-22,00″; idem 28.07, 29.07, 30.07, 31.07, 1.08.1988.
Zanfir Ion - în 1973 era lt.-col., sef serviciu tehnic, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia V. La 21 noiembrie 1973 semneaza o nota prin care se restituie Serviciului I sarcina “T” privindu-l pe “Liliacul”.
Zarnescu Nicolae - în 1981 era lt.-col., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Olt. La 13 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Olt care sunt cercetate în problema “Eterul”.
Zbarlea Gheorghe - în 1983 era cpt., Penitenciarul Bucuresti. La 9 februarie 1983 semneaza o nota în care ofera informatii despre activitatile si opiniile din închisoare ale lui Filip Iulius.
Zelter Paul - în 1948 era cpt., sef Serviciul Judetean al Securitatii Poporului Bacau.
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

In Romania, securistii o duc bine, in timp ce multi dintre romanii care i-au salvat onoarea de-a lungul timpului abia supavietuiesc sau, asa cum este cazul lui Paul Goma, au interdictie de a reveni in tara. Iar daca reusesc sa revina pana la urma, cazul Regelui Mihai, nu scapa de jignirile si mitocaniile "democratilor" de la noi nici la varsta senectutii. Va propun sa aruncam o privire asupra unor aspecte care ne pot confirma, ocolind pizmele politice ale momentului, subtiimea sentimentului patriotic al celor care ne conduc si falsitatea anticomunismului pe care si-l atribuie.

Molotov si Visinski, cetateni de onoare

La 20 de ani de la moartea sa, Molotov este cetatean de onoare, cu acte in re-gula, al Clujului. In plina campanie de sovietizare a Romaniei, in 1947, Consiliul Primariei Cluj-Napoca i-a conferit acest titlu "pentru merite exceptionale" fostu-lui ministru de Externe sovietic. Nici Sibiul nu s-a lasat mai prejos. Tot in 1947, Primaria Sibiului i-a acordat titlul de cetatean de onoare lui Visinski, supranumit "procurorul terorii", posesor si al Ordinului Carol I in grad de Mare Cavaler.

DE DRAGUL MOSCOVEI.
Semnarea de catre Viaceslav Molotov a pactului cu Germania (1939) a insemnat destramarea Romaniei Mari. Opt ani mai tarziu, acelasi Molotov care pledase pentru "retrocedarea" Transilvaniei a devenit cetatean de onoare al Clujului, iar Stalin - al Romaniei
Azi, cand se cauta "securisti" si "victime ale comunismului", cand se cheltuiesc bani publici pentru comisii si institute de "cercetare", daca ne intoarcem privirile spre trecutul recent vedem ca multe sunt anapoda. Cetateni de onoare ai unor mari orase romanesti au ramas bunaoara Molotov si Visinski.
Cum este posibila o asemenea "scapare"? Prinsi cu discursurile anticomuniste, se pare ca politicienii si edilii de la Cluj si Sibiu au uitat sa se informeze asupra mostenirii propriilor primarii.

MOLOTOV, LA CLUJ. In primavara lui 1947, in plina campanie de sovietizare a Romaniei, cand statul roman facea totul pentru a intra in gratiile "fratelui mai mare", URSS, Consiliul politic al Primariei Cluj a decis conferirea titlului de "cetatean de onoare" al municipiului ministrului sovietic de Externe de la acea vreme, Viaceslav Molotov.
Iata cum descria ceremonia ziarul oficial al PCR, Scinteia: "Consiliul politic al Primariei Cluj, largit cu reprezentantii vietii politice, culturale si sociale a orasului a tinut eri, 18 martie, orele 12 in sala festiva a Primariei o sedinta solemna la care a participat Inalt Prea Sfintia sa Nicolae Colan, seful Bisericii Ortodoxe, general Victor Precup, Emil Petrovici - rectorul Universitatii "Ferdinand", Vasile Pogaceanu - prefectul judetului, dr. Alexe Kiss Csobor - rectorul Universitatii "Bolyai". Primarul municipiului Cluj a subliniat meritele ministrului de Externe al Uniunii Sovietice, Viaceslav Molotov, in lupta pentru pacea si libertatea popoarelor si serviciile speciale facute Romaniei si indeosebi Ardealului prin cunoscuta declaratie de la 3 aprilie 1944, care a contribuit la pregatirea evenimentelor de la 23 August, precum si faptul ca la conferintele internationale si la conferinta de pace a sustinut interesele politice si teritoriale ale Romaniei. Pentru acest motiv, conducerea Primariei, in deplin acord cu consiliul politic si in numele cetatenilor capitalei Ardealului, i-au conferit lui Viaceslav Molotov titlul de cetatean de onoare al municipiului Cluj."

"CUR DE PIATRA". Cine era "cetateanul de onoare" al Clujului? Viaceslav Skriabin (1890-1986) si-a luat ca nume de ilegalist pe cel de Molotov (un derivat din rusescul "molotok" - ciocan). Ca tanar student a aderat inca din 1905 la miscarea bolsevica. La doar 25 de ani a devenit membrul Comitetului Central al bolsevicilor din Petersburg (1915), jucand din aceasta postura un important rol in revolutia din octombrie 1917. Fara carisma sau darul oratoriei, Molotov s-a remarcat prin disciplina si perseverenta.
Pentru ambitia sa de a nu parasi biroul pana nu-si ducea munca la capat, Molotov a fost poreclit de anturajul lui Stalin "Cur de piatra". Loialitatea fata de Stalin l-a mentinut la varful conducerii de partid si de stat. Spre exemplu, Molotov a pus la cale organizarea "marii terori", fiind unul dintre putinii membri ai Comitetului Central care au supravietuit masacrului ce i-a urmat. Tot de numele lui se leaga Pactul Ribbentrop - Molotov (1939), anul in care a fost numit comisar al Afacerilor Externe al URSS. A ocupat functia timp de un deceniu, in ciuda faptului ca Biroul Politic a aprobat arestarea sotiei sale pentru "tradare de patrie". Loctiitorul sau, Visinski, a trecut titular la Externe.
Pana la pensionare a mai indeplinit functii politice, dar a fost marginalizat in societate pentru trecutul sau de "om al lui Stalin".
In ceea ce priveste relatiile sale cu Romania, Molotov a ramas celebru printre "oamenii lui Dej" pentru atentionarea ce le-a facut-o acesta ca "fara aripa protectoare a armatei sovietice" ei nu ar fi ajuns la putere.
A murit la 8 noiembrie 1986.

"Procurorul terorii", "sibian de frunte"
Biograful lui Visinski, Arcadi Vaksberg, se mira in cartea "Visinski, procurorul lui Stalin. Marile procese de la Moscova" (editia franceza, Paris, 1991) de ce faimosul coautor al proceselor staliniste fusese desemnat cetatean de onoare tocmai la Sibiu. Intr-adevar, "procurorul lui Stalin", A.I. Visinski, a avut un rol important in sovietizarea Romaniei. Celebru este momentul din 1945, cand, respectand ordinul Moscovei, Visinski l-a impus pe dr. Petru Groza ca premier in primul guvern procomunist si prosovietic din istoria tarii. In 1947, Visinski (la acea vreme comisarul adjunct al Afacerilor Externe al URSS) a sosit in Romania. Cu acea ocazie, fostul procuror stalinist a vizitat si orasul Sibiu, unde urma sa tina pentru prima data o cuvantare. Incantate de perspectiva vizitei inaltului oaspete, autoritatile sibiene s-au grabit sa-l intampine, oferindu-i printre altele si titlul de cetatean de onoare al orasului. Comunicatul Consiliului Primariei Sibiu era semnat de primarul Vasile Hada, aflat in 1947 la capatul celui de-al doilea mandat in fruntea Sibiului.

"RASPLATA" PENTRU VISINSKI. Unul dintre cei mai activi oameni din anturajul lui Stalin a fost Andrei Ianuarevici Visinski (1883-1954). Jurist de meserie, el a indeplinit una dintre cele mai sangeroase partituri din timpul "Marii Terori" (1936-1938). In calitatea sa de procuror general al URSS, el a "regizat" si procesele publice incheiate cu sentinta condamnarii la moarte a membrilor "vechii garzi leniniste". Cinismul lui a mers pana intr-acolo, incat a ocupat casa unui fost "tovaras de revolutie" care fusese executat din ordinul sau. Satisfacut de competentele si zelul lui Visinski, Stalin l-a facut "misionar" pentru largirea imperiului sovietic cu noi teritorii. Printre ele s-a numarat si Romania, unde, ca si comisar, el a jucat cu diplomatie, dar si cu violenta cartea subordonarii Romaniei intereselor Uniunii Sovietice, ajutat fiind si de prezenta Armatei Rosii. Lui i se datoreaza deja celebra scena in care l-a impus pe Groza prim-ministru, batand cu pumnul in masa tanarului si incapatanatului Rege Mihai, care invoca principiile democratice ale Yaltei in alegerea Executivului roman. "Yalta sunt eu!", a replicat taios Visinski,care a plecat trantind usa. Ca membru al Comisiei Interaliate de Control care a gestionat "criza grevei regale" (august 1945 - ianuarie 1946), Visinski a respins candidaturile lui Iuliu Maniu si Ion Mihalache ca ministri in Guvernul largit condus de Petru Groza. Din documentele pastrate in arhivele moscovite reiese ca acelasi Visinski i-ar fi ajutat pe comunistii romani sa obtina fonduri consistente pentru sustinerea campaniei electorale din 1946, castigate "detasat" de reprezentantii PCR.
SA LE FIE DE BINE

Dupa o asteptare de doua luni, desi termenul legal de raspuns la o solicitare oficiala este 30 de zile, Biroul de Presa al Primariei Cluj-Napoca a catadicsit sa ne raspunda la intrebarea privind cinstirea actuala a memoriei lui Molotov la Cluj. Redam in continuare textul primit din partea Primariei pastorite de Emil Boc: "Directia Invatamant Cultura, Biroul Mass-Media, Integrare Europeana, nr. 254/ 02.11.2006/ Referitor la solicitarea adresata va comunicam ca Viaceslav Molotov este cetatean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. Hotararea respectiva a ramas valabila./ Biroul Mass-media, Primaria Cluj-Napoca."

http://www.jurnalul.ro/special/special/molotov-si-visinski-cetateni-de-onoare-8353.html
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

Acum comparati.

Iertaţi-mă! Fiţi tari! Nu se poate rezista, dar nici nu acceptaţi reeducarea!

Autor: Ioan Ianolide

Din Gherla mai redăm o singură scenă. Un grup de elevi din Târgşor sunt aduşi într-o cameră mare. Nu ştiau nimic despre reeducare. „Restructuraţii” studenţi încep să-i provoace şi ei se prind în joc. Însuşi şeful Frăţiilor de Cruce e pus să-i incite. Se creează o atmosferă antirevoluţionară, mistică, naţionalistă, cu şedinţe, cu jurăminte, cu cântece şi cuvântări aprinse.
Tinerii elevi vibrau de o bucurie nespusă şi-şi manifestau crezul cu elan, candoare şi dăruire. Toate acestea erau însă înregistrate cu atenţie de „restructuraţi”. Şi într-o bună zi au apărut ciomăgaşii. Au intrat în cameră cu un grup de reeducaţi, printre care era şi şeful Frăţiilor şi au ordonat elevilor să se aşeze şi să asculte cu atenţie. Li s-a ţinut solemn următoarea cuvântare:
- V-am adus aici pentru a vă dezvălui adevărata faţă a oamenilor. Sunteţi victimele acestor criminali şi bandiţi pe care îi numiţi şefi. Voi i-aţi socotit de bună-credinţă şi v-aţi însuşit ideile lor otrăvite. Veţi înţelege minciuna lor din propria lor gură. Iată, vă va vorbi acum Constantin Oprişan.
Constantin Oprişan era şeful Frăţiilor de Cruce, iubit şi urmat cu încredere de acei tineri. El trecuse prin toate ororile reeducării din Piteşti, ca unul ce era considerat bandit cu autoritate printre legionari. A luat cuvântul cam aşa:
- Sunt născut într-o noapte de orgie, dintr-un tată beţiv şi o mamă sifilitică. Sunt pe jumătate imbecil şi pe jumătate nebun. Sunt ros de dorinţe sadice şi ticăloase. M-am depravat cu sora mea, cu mama mea şi cu cine mi-a ieşit în cale. Am ucis. Am furat. Sunt un escroc de meserie şi un mincinos de profesie. Sunt un beţiv şi tot ce e scabros am făcut. Mi-am acoperit însă adevărata realitate cu credinţa în Dumnezeu, cu filosofia idealistă, cu aspiraţiile naţionaliste şi cu alte cuvinte mari şi umflate, pentru că numai aşa puteam să vă captez împotriva marii revoluţii internaţionale a proletariatului. V-am înşelat, făcând din voi victime. Loviţi-mă, căci o merit. Striviţi-mă şi nimeni nu vă va acuza, dar vă cer să urâţi tot ce v-am spus, să vă lepădaţi de toţi bandiţii despre care v-am vorbit şi să treceţi de partea reeducării. Eu însumi m-am reeducat, dar niciodată nu voi merita „restructurarea”. Sunt un nemernic, o canalie, o bestie. Ucideţi-mă şi salvaţi-vă pe voi înşivă.
Stupoare, uimire, disperare. Elevii nu ştiau ce să creadă. Unii au înnebunit pe loc, cineva s-a sinucis, alţii nu au crezut iar alţii au acceptat reeducarea, dacă nu din prima zi, în zilele ori lunile care au urmat, căci „lecţia” a continuat cu argumente asemănătoare. Cei ce au rezistat însă au intrat la bătaie. Erau desfiguraţi. Însuşi Constantin Oprişan era pus să bată, dar tot el a avut tăria să şoptească:
- Iertaţi-mă! Fiţi tari! Nu se poate rezista, dar nici nu acceptaţi reeducarea!
***
Constantin Oprişan. Tânăr poet şi filozof, bun cunoscător al lui Kirkegaard. A cunoscut tenebrele reeducării dar a ieşit din ele purificat. Poezia lui circulă din gură în gură. A fost ucis prin izolare, înfometare şi lipsă de asistenţă medicală, în fortul 13 de la Jilava.
(Ioan Ianolide - Întoarcerea la Hristos)

http://www.fericiticeiprigoniti.net/constantin-oprisan/166-iertati-ma-fiti-tari-nu-se-poate-rezista-dar-nici-nu-acceptati-reeducarea
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

Securitatea putea asculta simultan 47.000 de persoane

Romania libera continua seria dezvaluirilor despre operatiunile de interceptare a convorbirilor telefonice sau ambientale, folosite de Securitate ca arma pentru stabilitatea dictaturii familiei Ceausescu. Intr-o prima parte, redam informatiile despre suportul logistic-tehnic si uman – folosit de Securitate pana in 1989 –, asa cum ne-a fost redat de mai multi ofiteri sub protectia anonimatului, deoarece dezvaluirile i-ar putea expune urmaririi penale pentru transmitere de informatii clasificate. In partea a doua, continuam seria interviurilor, astazi cu ofiterul Constantin Bucur, fost capitan de Securitate pana in anul 1989, iar apoi la SRI, pana in 1996, cand a fost destituit pentru ca a oferit opiniei publice probele continuarii practicii ilegale a interceptarilor convorbirilor private.

Potrivit ofiterilor consultati de Romania libera, intre anii 1980 si 1990 capacitatea Securitatii era de 47.000 "obiective" (persoane) interceptate pe secunda, pentru care "isi aduceau aportul", in medie, 752.000 de ofiteri, agenti si colaboratori ai sus-numitei institutii de represiune.
Cifrele rastoarna statisticile oficiale vehiculate pana acum, potrivit carora in decembrie 1989 Securitatea ar fi avut doar circa 14.000 de ofiteri si cateva zeci de mii de colaboratori (agenti de influenta, colaboratori, persoane de incredere etc). Daca ar fi sa numaram, pe langa cei 752.000 de participanti la plantarea microfoanelor in peretii locuintelor, si persoanele care se ocupau de racolari, de spionaj, de eliminarea unor disidenti din tara sau strainatate, de anchete penale, atunci numarul securistilor se poate dubla sau chiar tripla.

Microcentrala de ascultare a Securitatii – vecina noastra din bloc
Interceptarile celor circa 47.000 de persoane urmarite concomitent (care puteau avea acces la cate doua telefoane – unul de acasa, altul de la serviciu) erau realizate de Securitate printr-o centrala-mama (gen SARCOFAGUL, prezentat ieri de Romania libera), precum si prin cen-trale repartizate pe cele 40 de judete ale tarii si in cele sapte sectoare ale Capitalei (judetul Ilfov a fost cel de-al saptelea sector). In total, 47 de centrale, care aveau capacitatea de a inregistra circa 1.000 de persoane. In afara de acestea, mai existau microcentrale in fiecare intreprindere din Romania, in fiecare sediu de Militie, primarie, consiliu judetean PCR, in fiecare firma de comert exterior, precum si in casele/apartamentele conspirative. De aceea chiar si cifra avansata de fostii ofiteri poate fi in realitate mult mai mare.

"Ca erau urmariti zeci de mii sau sute de mii sau un milion, nimeni dintre ofiterii Securitatii nu poate spune, pentru ca unitatea X nu stia cati oameni urmareste unitatea Y. Nici cei care lucrau in centrala-mama nu puteau sti. Atunci, cifrele exacte erau cunoscute doar de cuplul Ceausescu, de seful nostru, generalul Iulian Vlad, si de ministrul de Interne Tudor Postelnicu. Noi nu ne cunosteam toti colegii si de multe ori ne spionam unii pe altii, daramite sa stim astfel de cifre, care erau supersecretizate", au sustinut ofiterii de Securitate consultati de Romania libera. Exista si ofiteri care pot face estimari apropiate de realitate, dar "subiectul este secret de serviciu si ni se poate face chiar si astazi dosar penal daca vorbim despre ele", spun rezervistii Securitatii.

16 ofiteri de Securitate pentru plantarea unui microfon
Ca sa ne facem o impresie despre cat cheltuia Ceausescu pentru armata sa din Securitate, precizam ca numai pentru plantarea unui receptor intr-o locuinta participau la "patrundere" cel putin 16 oameni. si anume: cel putin doua masini cu cate trei oameni asigurau filajul pentru a se cunoaste programul familiei unde urma sa se planteze microreceptorul si programul vecinilor ("Crucea Securitatii" – descrisa in primul episod al serialului nostru); cel putin patru colaboratori (medici, profesori, functionari) care scoteau vecinii din apartamente prin invitatii la scoala, medic, primarie etc.; cel putin o masina de interventie cu doi ofiteri pentru a crea diversiunea in cazul in care alti vecini de pe scara dadeau alarma ca "hotii" sparg apartamentul. Apoi, mai era un ofiter plantat la intrarea in bloc pentru supraveghere, altul pe scara blocului, iar in casa intrau un lucrator, pentru plantat receptorul, si un ofiter-artist plastic, pentru a asigura refacerea peretelui.
In afara de cei 16 ofiteri folositi pentru "patrundere", mai erau un ofiter la castile de ascultare (norma unui astfel de ofiter era 50 de posturi telefonice) si altul care schimba casetele/ benzile. Daca cel interceptat folosea limbi straine, in schema aparea si un ofiter-traducator.

Securitatea elimina fizic disidenti necunoscuti
De obicei, o persoana "proaspat luata in lucru" era interceptata cam o luna, dupa care, daca nu prezenta interes, o abandonam". Erau insa si persoane permanent interceptate, in mod special cei care lucrau in comertul exterior (pentru a nu trada), precum si disidentii de notorietate, "cum au fost sefii partidelor istorice, ca Ticu Dumitrescu si Corneliu Coposu, sau fostii comunisti, ca Brucan, care reprezenta un real pericol pentru Ceausescu". Fosti securisti ne-au spus sub protectia anonimatului ca disidentii fara notorietate – un muncitor sau un taran –, care faceau agitatie in intreprinderi sau in sate, erau bagati la puscarie printr-o inscenare sau erau chiar eliminati fizic, "pentru a nu se cheltui banii cu interceptari si filaj sau cu mancarea din puscarii". Astfel de persoane erau usor de eliminat, in functie de sex si obiceiuri. Exemple: daca un agitator era cunoscut ca betiv, i se turna alcool pe gat si era pus pe liniile unui tren; daca era femeie, mai ales nemaritata, era "sinucisa" (pastile, detergenti, otravuri, tren, metrou, aruncare de pe bloc etc).

Se mai apela la infractorii-ucigasi colaboratori ai Securitatii, care "erau eliberati din puscarii special pentru a ucide oamenii simpli care au denigrat sistemul comunist si pe conducatorul iubit". Muncitorii care participau la revolte (exemple: Valea Jiului –1977, Brasov – 1986), fiind mai multi, nu puteau fi "sinucisi", si atunci se apela la "Radu" – camera de iradiat, despre care Romania libera a relatat deja in interviul cu fostul procuror-ofiter acoperit al Securitatii Alexandru Pantea, publicat anul trecut.

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/securitatea-putea-asculta-simultan-47-000-de-persoane-152576.html
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale monitorizeaza Wikileaks.ro

Faptul ca Wikileaks.ro este un site destul de incomod pentru lumea politica si in special pentru Regim, datorita materialelor publicate, - este un fapt de notorietate. Multitudinea de documente care demasca diversele lucruri .. "mai putin curate" petrecute sub Regimul Băsescu nu au, desigur, - nicio legătură cu interesul pe care ni-l arată, mai nou, STS-ul, precum si alte institutii cu domeniu de activitate in informatica si comunicatii... mai "speciale". Noroc că bugetul instituţiei pentru cheltuieli de personal a fost majorat cu 14,58% pe 2011, asta daca ar fi sa privim doar in ograda STS....
Trai pe vătrai.

Desigur, prima reacţie e să ne simtim onorati că niste reprezentanti ai unor instituţii cu sarcini aşa de importante în statul nostru găsesc timp să citească ce scriem noi pe aici. Vă daţi seama? Oameni încărcaţi de mari răspunderi, cu umerii împovăraţi de sarcinile grele care le revin pentru protejarea siguranţei comunicaţiilor oficiale, oameni care - mai ştii - contribuie la răsfăţul nostru aproape săptămânal cu stenograme scurse prin presă, în sfârşit, oameni cu greutate găsesc timp să citească " însemnările lipsite de importanţă de aici". Toate acestea desigur reglementar şi deplin legal, folosind tehnica aşa-zisă din dotare, nu de alta, dar dacă ar intra pe site de acasă, în halat şi papuci... n-ar mai avea niciun haz.

Ce institutii monitorizeaza asiduu Wikileaks.ro? Priviti imaginea din articol (click pe imagine pentru a vedea in detaliu):

-Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
-Cancelaria Primului Ministru;
-SC Telecomunicaţii CFR SA;
-Ministerul Justitiei;
-Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale pentru Educaţie şi Cercetare;
Si altele.
Va lasam dvs. placerea sa le vedeti pe toate.

Salutam cu respect Onoratele Institutii ale Guvernului (Big Brother!) si le asiguram ca si in continuare vom "scormoni Netul" (şi nu numai) spre a oferi cititorilor materiale si documente demne de interes.
Totuşi - mai răsfiraţi, băieţi, mai răsfiraţi!

http://www.romanialeaks.org/2011/02/serviciul-de-telecomunicatii-speciale.html


Parerile cititorilor.
Securistul de serviciu spunea...
am impresia ca va cam tzatzaie fundurile! mde... cine va pune sa criticati puterea? daca va salta zilele astea stiti de ce....
16 februarie 2011, 07:44
Anonim spunea...
nu sunteti singurul site controlat de astfel de autoritati... daca stau bine si ma gandesc... telefonul meu a sost ascultat de cateva zeci de ori, este ilegal dar nu poti proba... sunt oameni plati ca sa faca astfel de veridicari iar in acte sunt trecuti ca operator PC sau in departamentul IT... am mai auzit ca mai au si alte meseri... om de intretinere si femeie de servici care verifica aproximativ toate site-urile
16 februarie 2011, 09:21
Anonim spunea...
Poate vom afla adevarul despre....................
17 februarie 2011, 22:56
Anonim spunea...
ANONIMULE, mai invata gramatica limbii romane si dupa aceea "indrazneste" sa iti exprimi parerea pe forumuri!!!!!
19 februarie 2011, 06:21
Anonim spunea...
Interesant. ''Istoria se repeta''. Un lucru general valabil, daca nu se invata din ea.
In cazul de fata, se pare, poate, profetiile se implinesc, incetul cu incetul (Nostradamus - Vanga), depinde cum gandeste ''Elita'', pentru ca, se pare, dupa cum orchestreaza ''Ei'', asa va trebui sa jucam,toti. Sunt care se impotrivesc ''cantecelor'' NWO.
Se sepune ca o picatura de apa mareste oceanul, dar doua picaturi. Daca suntem puternici,unul langa celalalt,ne ajutam reciproc o sa fie bine!
Daca o sa se vada ''cantece'' pe cer nu o sa fie bine!
3 iulie 2011, 16:17
Snobul spunea...
S-a mai comentat o discutie asemanatoare si pe alte bloguri. De ce NU trebuie tu sa te ingrijorezi ? Acolo este o lista cu entitati ISP. Daca baietii de la STS au "tras" internet la o prefectura sau judecatorie de la Cuca Macaii, si eu au accesat acest mare blog, asta e raspunsul. Off... nu o sa intelegi niciodata treburile astea
6 septembrie 2011, 14:28
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

Biografiile securiștilor din fruntea SIE și STS
   
Este evident pentru toata lumea ca in ciuda declaratiilor optimiste ale presedintelui Traian Basescu serviciile secrete nu s-au curatat deloc de securisti.
Am scris, de exemplu, despre legaturile cu Securitatea pe care le-au avut directorii adjuncti de la SIE si STS. Nimic nu s-a intamplat. Detalii mai jos despre securistii care conduc SIE si STS (despre ceilalti vom reveni separat):


Directorii adjuncţi ai SIE, spioni anti-NATO
Traian Băsescu se laudă cu curăţirea SRI de foştii securişti la nivelul operativ cel mai înalt al SIE, avem de-a face cu două personaje pregătite ca agenţi anti-NATO în perioada “cea mai neagră” a dictaturii ceauşiste.

Misiunea Şcolii de la Brăneşti
“Dacă cineva a făcut Şcoala de la Brăneşti înseamnă fie că şi-a început cariera ca tânăr, majoritatea cursanţilor aveau între 24-26 ani, ori că a fost trimis acolo pentru promovare într-o funcţie de conducere”, ne-au precizat persoane care au lucrat în fosta Securitate despre tipologia celor care urmau şcoala de spioni aflată la 30 de kilometri de Bucureşti. În cazurile Predoiu şi Sarcă a fost vorba de intrarea în CIE-DIE, calificarea ca ofiţer al securităţii externe şi pregătirea pentru a lupta împotriva Occidentului, în special a NATO şi a Statelor Unite. Şcoala de la Brăneşti era, de fapt, una de pregătire pentru agenţii antioccidentali, în special împotriva NATO. Generalul Ion Mihai Pacepa a confirmat pentru Adevărul informaţiile despre şcoala de agenţi a regimului comunist. “Şcoala de la Brăneşti a fost, oarecum, creaţia mea. Ea a înlocuit Şcoala pentru informaţii externe de la Moscova, unde erau trimişi ofiţerii DIE până atunci. Scopul şcolii a fost să pregătească spioni, cu prioritate împotriva ţărilor NATO. Am răspuns de activitatea ei. Am modernizat-o (construcţii, concept, inventar). Am avizat tematica cursurilor şi am aprobat listele de cursanţi. Aceştia erau repartizaţi pe ţări (SUA, Anglia, Germania, Italia etc), înrolaţi în cursuri intensive de limbă, şi obligaţi să vorbească limba respectivă în majoritatea activităţilor şcolare şi sociale. Cursanţii învăţau, de asemenea, tehnica de informaţii, de contrainformaţii, şi sisteme de legătură, inclusiv radio şi cifru. Ei erau, de asemenea, pregătiţi pentru a face faţă cerinţelor diplomatice şi sociale din ţările respective. Învăţau tenis, golf, înot subacvatic, alpinism etc. Toţi trebuiau să treacă şi prin perioade de aplicaţii practice care includeau rezistenţa la anchetări ostile. Şcoala a avut caracter strict secret şi a fost legendată drept centru de radio-emisie pentru emi-siuni în limbi străine. Un vast câmp de antene, care se puteau vedea de la distanţă, i-a consolidat legenda”, ne-a precizat Pacepa.

Alte surse din fosta Securitate ne-au precizat că Silviu Predoiu şi Vasilică Sarcă au intrat în Şcoala de la Brăneşti în 1987, fapt confirmat de altfel şi de CV-urile celor doi publicate pe site-ul SIE. Adică, exact în momentul în care PCR şi Securitatea îşi alegeau cu mare grijă cadrele. Contextul internaţional şi presiunile la adresa regimului Ceauşescu de a se democratiza şi de a respecta drepturile omului au făcut ca la Bucureşti sita angajărilor să fie una foarte dură. Mai ales în Securitate, şi cu atât mai mult în cea externă, cea care trebuia să aducă dictatorului mult- râvnitele informaţii care să ducă la rămânerea la putere. Psihologii s-au ferit să comenteze cazul Predoiu-Sarcă. În ce măsură un tânăr pregătit ideologic şi îndoctrinat timp de doi ani într-o bază de spionaj se poate rupe de practicile învăţate acolo? Literatura de spionaj spune că este destul de greu de realizat acest lucru.

Profil
Silviu Predoiu (foto) s-a născut pe 5 august 1958 la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie Bucureşti. În 1984-1985 a lucrat la ICE Geomin, o întreprindere de comerţ exterior aflată ca toate celelalte ICE-uri sub influenţa Securităţii. Între 1985 şi 1993 a lucrat la Regia Autonomă Metale Rare Bucureşti. Tatăl său a fost CI-stul şef al miliţiei, adică una din informaţiile importante, din aparatul represiv comunist. În CV-ul lui Predoiu apare un amănunt interesant, şi anume că în 1993 a urmat un curs postuniversitar de jurnalism. În 1999 a făcut şi un curs postuniversitar de management. Între 2000 şi 2002 a fost şef direcţie la combaterea crimei organizate, iar în 2004 a ajuns şef direcţie generală (contraspionaj, protecţie), practic cea mai importantă din SIE. La 18 noiembrie 2005 a ajuns adjunct al directorului SIE.
General maior Vasilică Sarcă s-a născut la 20 mai 1958, la Brăila. Este absolvent al Facultăţii de Transporturi, iar în 2005 a absolvit Colegiul Naţional de Apărare. În 2000 ajunge locţiitor şef direcţie la Secretariatul General al SIE, iar în 2004, şef direcţie generală (Resurse Umane). La fel ca şi Predoiu, din 18 noiembrie 2005 a fost adjunct al directorului SIE. La mijlocul anilor ‘90, Sarcă a lucrat sub acoperire în Cehia.
Însă în afara CV-urilor oficiale există mai multe informaţii despre cei doi adjuncţi de la SIE. În special despre Silviu Predoiu.

Avansaţi în grad de Iliescu
Ambii directori adjuncţi ai SIE ar trebui să îi poarte recunoştinţă preşedintelui Iliescu. Acesta i-a înaintat în funcţie şi apoi i-a făcut generali. De fapt, despre amândoi s-a spus că au fost şi în anturajul lui Adrian Năstase. De aici poate că porneşte şi pasiunea pentru artă a celor doi. Sarcă este pictor amator, iar tablourile sale au ajuns în diferite cancelarii occidentale, fiind făcute cadou de preşedintele Iliescu omologilor săi. De Predoiu în schimb se spune că este un mare colecţionar de artă, la fel ca şi fostul spion anti-NATO Mihai Caraman, numit în 1990şeful SIE.

Serviciile o ţin din scandal în scandal
Din 1990, serviciile secrete o ţin din scandal în scandal. Nereformarea acestora, implicarea în jocuri economice şi politice sunt principalele acuzaţii formulate de societatea civilă. Nu în ultimul rând, manipularea dosarelor, în special în epoca Măgureanu, iar apoi secretizarea acestora în timpul lui Timofte astfel încât acum la CNSAS ajung numai frânturi din dosare sau, cum a fost cazul lui Şerban Mihăilescu, numai coperţile dosarului fostului şef de cabinet al premierului comunist Constantin Dăscălescu.
Am prezentat în acest an mai multe dezvăluiri despre serviciile secrete româneşti şi, mai ales, despre faptul că acestea nu s-au rupt decât prea puţin de practicile Securităţii. Numeric, ele sunt astăzi peste aparatul fostei Securităţi. La fel, mult superioare, din acelaşi punct de vedere, celor occidentale. Un oficial atrăgea atenţia într-o discuţie off the record că numărul mult prea mare de ofiţeri de informaţii înseamnă că România are o problemă cu democraţia.
De asemenea, chiar dacă preşedintele Băsescu a încercat să ne convingă că în servicii nu mai sunt cadre ale Securităţii, lucrurile nu prea stau deloc aşa. Dacă ne uităm cu atenţie la cadrele serviciilor de informaţii, vom găsi foşti securişti de marcă în calitate de consilieri ai unor şefi ai serviciilor. Un caz este cel al generalului Nicolae Pleşiţă, fostul şef al CIE-DIE din perioada de glorie a asasinatelor politice în Occident. Un alt caz este cel al copiilor sau nepoţilor de securişti – un exemplu, nepotul generalului Neagu Cosma, care acum este şeful Diviziunii C din SRI.

Familia 007
Soţia generalului Predoiu a fost adusă în 2001 la compartimentul sinteză al SIE. Apoi a fost avansată şef al serviciului analiză, iar apoi a ajuns în alte posturi importante. Unele surse foarte bine informate spun că a ajuns în fruntea unui important serviciu. Într-o discuţie off the record cu un jurnalist de la Adevărul, Predoiu a negat informaţia.

Securist din tată în fiu
În 1993, Predoiu a fost numit secretar III la Ambasada României din Nigeria.În 1998 a fost retras din post din cauza unui scandal la ambasada din Niger. Adevărul cunoaşte dedesubturile scandalului în care a fost implicat Predoiu, dar nu ne vom referi însă la aceste aspecte.Generalul Predoiu este fiul unui securist de frunte. Tatăl generalului Silviu Predoiu a fost şeful CI de la Inspectoratul General al Miliţei. În 1989 era inspector-şef al Inspectoratului Ministerului de Interne din Giurgiu, iar în timpul revoltei din decembrie 1989 a fost fugărit pe stradă de revoluţionari. Predoiu senior a fost bun prieten cu tatăl directorului SIE Gheorghe Fulga, colonelul de miliţie Fulga, fost şef al Serviciului de Pază şi Ordine din Miliţia Braşov. Atât Fulga senior, cât şi Predoiu senior au fost avansaţi în 2003 de preşedintele Ion Iliescu. “Lot” în care au mai intrat şi Geoană senior, dar şi tatăl generalului Soare de la SRI, cel reţinut recent de DNA.

Poliţiştii politici de la 112
Generalul Corneliu Grigore, prim-adjunctul directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), managerul liniei de urgenţă 112, a fost unul dintre ofiţerii de Securitate care au făcut poliţie politică. In conducerea STS mai este insă un personaj care a fost ofiţer de Securitate. Cei doi au făcut parte din celebra Unitate Specială de Transmisiuni “R”. Scandalul Poliţiei Politice de la 112 apare la căteva zile după ce UE a criticat serviciile oferite pe numărul de urgenţe.
Potrivit unor surse din CNSAS, Grigore, dar şi generalul Ioan Balaure, director adjunct pe probleme economice al STS, au fost identificaţi că au făcut poliţie politică. Informaţia a fost confirmată in exclusivitate pentru Jurnalul Naţional şi de Marius Oprea, consilierul pe probleme de securitate al premierului. Dezvăluirea reprezintă o bombă, deoarece la 18 ani de la evenimentele din decembrie 1989 mai găsim, iată, ofiţeri de Securitate in posturi-cheie in serviciile de informaţii. In urmă cu un an, şeful statului spunea că nu ar mai exista nici un fost ofiţer de Securitate in structurile serviciilor de informaţii. Informaţia se dovedeşte, iată, inexactă, iar doi dintre ofiţerii de Securitate conduc STS.

NUMIŢI DE BÃSESCU.
La 7 decembrie 2005, preşedintele Traian Băsescu face numiri in fruntea STS. Corneliu Grigore devine prim-adjunct al directorului STS, iar Ioan Balaure, adjunct. Grigore a fost pănă in 1980 cadru al Armatei, iar din acel an pănă in 1990 a deţinut, conform biografiei sale publicate pe site-ul STS, “funcţii de executare şi conducere in cadrul Unităţii Speciale de Transmisiuni «R»”. După 1990, Grigore deţine funcţii de conducere in STS, care preluase activitatea, Unităţii Speciale “R”. In 1995 devine locţiitorul şefului Direcţiei Radiocomunicaţii, mai apoi şeful sectorului prognoză, modernizare şi dezvoltare. Intre 1999 şi 2001 ajunge “consilier ştiinţific” al directorului STS. Din 2001 devine şeful Direcţiei de Management.
Ioan Balaure, directorul adjunct pe probleme economice al STS, a lucrat in Unitatea Specială “R”, avănd “funcţii de execuţie” intre 1983 şi 1990, după cum precizează in CV-ul oficial. Din 1994 pănă in 2005 a condus Direcţia Economică şi Financiar-Contabilă.

“MELIŢA ŞI ETERUL”. Unitatea Specială “R” a făcut din celebra operaţiune a Securităţii “Meliţa şi eterul”, care a vizat postul de radio Europa Liberă, dar şi celelalte staţii cu emisiuni in limba romănă, in special Vocea Americii şi BBC. “R” se ocupa de telecomunicaţiile speciale, dar avea activităţi şi de poliţie politică. De exemplu, disidentul braşovean Werner Sommerauer, arestat după manifestările anticomuniste de la Braşov din 1987, a fost identificat pe baza informaţiilor transmise de Unitatea Specială “R”, care ii urmărea pe radioamatorii din Romănia, domeniu in care activa şi acesta. Sommerauer a devenit cunoscut după ce a dezvăluit că ar fi fost bătut de fostul ofiţer de Securitate Ristea Priboi. Pe site-ul STS, istoria comunistă a serviciului este falsificată. Se spune că ar fi funcţionat in cadrul Ministerului de Interne, dar uită să se precizeze că a fost, de fapt, parte a Securităţii.

POLIŢIE POLITICÃ…. Actualii generali Corneliu Grigore şi Ioan Balaure sunt menţionaţi ca ofiţeri de Securitate care au făcut poliţie politică intr-un document al CNSAS alături de alte zeci de persoane pe baza probelor găsite in dosarele de urmărire cercetate pănă in prezent.
In exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, informaţia a fost confirmată de Marius Oprea,la aceea vreme consilierul pe probleme de securitate naţională al premierului Tăriceanu. El spune că această situaţie “aduce, de fapt, atingere siguranţei naţionale şi prejudicii mari de imagini la nivelul Uniunii Europene”. Despre dosarele in care au fost implicaţi cei doi actuali generali, şefi la STS, Oprea spune că este vorba “despre dosare de urmărire informativă”.

“IRESPONSABILITATE ŞI CORUPŢIE”. Consilierul premierului spune că sunt mari semne de intrebare asupra celui care i-a avansat. Cel care i-a avansat pe cei doi este preşedintele Traian Băsescu. Oprea nu se sfieşte să spună că in cazul STS este vorba despre “iresponsabilitate şi corupţie”. Despre STS au apărut in ultimul timp mai multe dezvăluiri despre afacerile pe care acest serviciu le-a făcut. Unul dintre cei care au obţinut contracte cu STS este consilierul prezidenţial Daniel Andrei Moldoveanu. Un altul este Bogdan Chireac, fost senior editor la cotidianul Găndul.

http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:ccRFnpRKItYJ:www.romanialeaks.org/2011/02/biografiile-securistilor-din-fruntea.html+unitatea+speciala+R&cd=19&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul

Colonelul Prichici, cel care a sustinut ca aparatura de interceptare a Securitatii a fost folosita si dup 1990.
Memorat
  • adevarul
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 793
  • Vezi Profilul

DOMNULE DOREL HARAGA STIIND CA ATI FOST PRIETEN CU TUDOR MACHITESCU,VA ROG  SA-I TRIMITETI URMATORUL MATERIAL:

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECTlA A VIII – A CONTENCIOS ADMINlSTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. 9965/2/2009
SENTINŢA CIVILĂ NR. 905
Şedinţa publică din data de 19.02.2010
     Curtea constituită din:
     Preşedinte:       - Bicu Vasile
     Grefier             - Constantin Doina
     Pe rol fiind soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂŢII, în contradictoriu cu pârâtul MĂCHTŢESCU TUDOR, având ca obiect actiune în canstatare.
     La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii prin consilier juridic....... în baza delegaţiei de reprezentare depusă la fila 49 dosar, lipsă fiind pârâtul Machiţescu Tudor.
     Procedura de citare este legal îndeplinită.
     S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
     Reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securităţii prin consilier juridic arată că nu mai are alte cereri de formulat.
     Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.
     Reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitătii prin consilier juridic, solicită admiterea actiunii în constatarea existenţei calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe paratul Machitescu Tudor, având în vedere că din probatoriul administrat în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv informaţiile furnizate Securităţii se referă la activităti sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist si să vizeze îngrădirea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului.
Curtea reţine cauza spre soluţionare.
CURTEA
     Prin cererea înregistrată la 22.10.2009, pe rolul Curţii de Apel Bucuresti, reclamantul CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂTII a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul MACHIŢESCU TUDOR să se constate existenţa calitătii pârâtului de colabotator al Securitătii.
     În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul a candidat la funcţia de deputat în Parlamentul României. Conform prevederilor art. 3, coroborat cu art. 5 alin. 1 teza a II-a din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Scurităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică din oficiu, sub aspectul constatării calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, persoanele care candidează sau ocupă demnităţi sau funcţii ptevăzute la art. 3 lit. b – h.
     Asa cum rezultă si din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/I/1476/11.05.2009, pârâtul fiind administrator şi organizator de spectacole la Teatrul Municipal Ploieşti a fost recrutat în calitate de colaborator „pentru supravegherea informativă a personalului artistic si a elementelor aflate în atenţia organelor de securitate din cadrul teatrului.” A semnat Angajament la dala de 04.06.1988, având numele conspirativ de colaborator „ADRIAN".
     Ceea ce l-a recomandat pentru recrutare pe pârât a fost faptul că „Cu prilejul contactării în scopul cunoaşterii personale, sus-numitul a relatat mai multe aspecte de interes operativ privind activitatea din instituţie, cât si preocupări necorespunzătoare ale unor colegi".
     Faptul că, anterior recrutării, pârâtul a fost urmărit deoarece "a fost semnalat ca participant la unele acţiuni antisociale" nu are relevanţă în cauză, deoarece din constructia textului de lege, cazurile de exonerare ce pot fi invocate în ipoteza constatării calitătii de colaborator al Securităţii sunt cele strict prevăzute de art. 2, lit. b, teza II si III din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, printre acestea numărându-se evocarea de către persoana verificată a unor situaţii în care aceasta s-ar fi aflat în situaţia de opozant sau chiar de victimă a regimului comunist.
     Art. 2 Iit. b din OUG. nr. 24/2008 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 impune îndeplinirea următoarelor conditii pentru a se putea reţine calitatea invocată:
     1,   Informatiile furnizate Securitătii, indiferent sub ce formă, să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Astfel, pârâtul a furnizat despre o persoană, actor la Teatrul de Stat din Ploieşti, următoarele informatii: "În cadrul colectivului Teatralui Municipal Ploieşti îşi desfăsoară activitatea actorul EN., care obişnuieşte să consume destul de des băuturi alcoolice, fapt ce face ca în unele împrejurări să comenteze ştirile transmise de postul de radio „EUROPA LIBERĂ", uneori declarindu-se de acord cu cele ascultate. De regulă, aceste discuţii se poartă la barul „PRAHOVA", cabina teatrului. La aceste discuţii au mai luat parte printre alţii şi: A.B., C.C., F.G., V.B., L.B., F.D." Această informaţie a avut drept consecintă deschiderea dosarului de urmărire informativă asupra persoanei semnalate, aşa cum rezultă si din Planul de măsuri din data de 02.09.1988 (dosar nr. I 235030, f. 1), nota fiind de asemenea exploatată şi în dosarul unei alte persoane din anturajul acestuia (dosar nr. 1234734, f. 3).
     După cum se poate observa din materialul probator, acrivitatea pârâtului de furnizare de informaţii către Securitate a fost apreciată pozitiv de către ofiţeri: "/…/ cu ocazia discutiilor purtate a dat dovadă de spirit de observaţie, inteligenţă, sinceritate, discernământ în aprecierea evenimentelor."
     2.   Informaţiile prevăzute la punctul l să vizeze îngrădirea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului. Şi această condiţie este asigurată deoarece, pe de o parte, nu cade în sarcina C.N.S.A.S. probarea încălcării drepturilor si libertăţilor fundanentale ale omului, ci, aşa si  cum textul de lege o arată, constatarea calitătii are loc atunci când persoana verificată, prin informaţiile funizate, a făcut posibilă suprimarea sau îngrădirea acestor drepturi. Nu se poate reţine că furizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.
     În concluzie, informaţiile furnizate de pârât au îngrădit: dreptul la libertatea de exprimare si libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituţia României în 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional cu priviie la Drepturile Civile si Politice.
     In drept, reclamantul si-a întemeiat actiunea pe conţinutul articolelor: art. 3, art. 2 Iit. b, art. 8 lit a, art. 11 alin. l, art. 5 alin. l teza a Il-a ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii aprobată cu modificiri şi completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. l, art. 35 alin. 5 Iit. a din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S adptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum şi pe dispoziţiile articolului 112 al Codului de Procedură Civilă.
     Curtea a încuviinţat reclamantului proba cu înscrisuri.
     Potrivit art. 2 lit b din O.U.G. nr. 24/2008 aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de colaborator al Securităţii se impune îndeplinirea următoarelor conditii:
   1.    Informaţiile furnizate Securităţii, indiferent sub ce formă, să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
   2.    Informaţiile prevăzute la punctul l să vizeze îngrădirea drepturilor si libertătiIor fundamentale ale omului.
     1. Această condiţie este îndeplinită deoarece pârâtul a furnizat despre o persoană, actor la Teatrul de Stat din Ploieşti, urmatoarele informaţii: "În cadrul colectivului teatrului Municipal Ploieşti îşi desfăsoară activitatea actorul EN, care obişnuieşte să consume destul de des bauturi alcoolice, fapt ce face ca în unele împrejurări să comenteze ştirile transmise de postul de radio "EUROPA LIBERĂ", uneori declarându-se de acord cu cele ascultate. De regulă, aceste discuţii se poartă la barul "PRAHOVA", cabina teatrului. La aceste discuţii au mai luat parte printre alţii si: A.B., C.C., F.G., V.B., L.B., F.D." Această informaţie a avut drept consecinţă deschiderea dosarului de urmărire informatvă asupra persoanei semnalate, asa cum rezultă si din Planul de măsuri din data de 02.09.1988 (dosar nr. l 235030, f. 1), nota fiind de asemenea exploatată si în dosarul unei alte persoane din anturajul acestuia (dosar nr. I 234734, f. 3).
     2. Şi această conditie este asigurată deoarece informatiile furnizate de pârât au îngrădit dreptul la libertatea de exprimare si libertatea opiniilor prevăzută de art. 28 din Constituţia României în I965, coroborat cu art. 19 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile şi Politice.
     Constatarea calitătii de colaborator al Securitătii are loc atunci când persoana verificată, prin informaţiile furnizate, a făcut posibilă suprimarea sau îngrădirea unor drepturi sau libertăti fundamentale.
     Cu atât mai mult este îndeplinită această conditie în spetă deoarece infomatiile furnizate de pârât au avut drept consecintă deschiderea dosarului de urmărire informativă asupra persoanei semnalate, asa cum rezultă si din Planul de măsuri din data de 02.09.1988 (dosar nr. l 235030, f. I), nota fiind de asemenea exploatată si în dosarul unei alte persoane din anturajul acestuia (doar nr. I 234734, f. 3).
     Din aceste motive, în baza art. 2 lit. b dio O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 293/2008, Curtea va admite cererea si va constata existenţa calitătii pârâtului de colaborator al Securităţii.
Pentru aceste motive.
în nunele legii,
hotărăste:

     Admite cererea formulată de reclamantul CONSILIUL NATIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂŢII cu sediul în Bucuresti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul MĂCHIŢESCU TUDOR domiciliat în Ploieşti, str. Mărăsesti, nr. 259, bl. 2, sc. A, et. 4, ap 20, judeţul Prahova.
     Constată existenta calitătii pârâtului de colaborator al Securitătii.
     Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
     Pronuntată în sedintă publică, azi, 19.02.2010.[/b]


N.B.
MACHITESCU  TUDOR A  FOST PRESEDINTELE FUNDATIEI REVOLUTIEI DECEMBRIE 1989, FILIALA PRAHOVA.
PRESEDINTELE FUNDATIEI LA  BUCURESTI  FIIND  IORDAN  RAULESCU.

Memorat

Domunule Adevărul

Vă rog să verificaţi.

Am răspuns întrebării dvs. pe secţiunea

ARTICOLE DE PRESĂ.

Consider un exces de zel din partea dumneavoastră

să repostaţi acelaş material,

însoţit de aceeaşi întrebare, pe mai multe

secţiuni ale forumului.

Nu vreau să cred că aţi luato pe

urmele colegului Perju.

Sau trebuie să înţelegem că este vorba despre o...

problebă personală tratată în mod public?
Memorat
  • adevarul
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 793
  • Vezi Profilul

dorele nu  este  vb  de  nici  un  exces  de  zel...ai mers  prea  departe.
am  repostat materialul pentru  ca, pur  si  simplu mi-a  scapat replica ta. se  mai  intampla  asta  cand membrii  forumului  sunt  mai  activi.
am  citit raspunsul tau.esti  departe de adevar.ca  s-a  comportat bine cu tine acest  Machitescu , asta   nu  inseamna  ca  el  este alba ca  zapada...
tu stii ca a  facut si  puscarie?
uite  ca  sa  incarcam  forumul  cu  destainuiri socante despre  Machitescu iti  propun sa  trecem  la privat sa  discutam...pentru  ca este  imposibil  sa nu  fi  auzit  si  tu  ca  machitescu  era si este  vanator profesionist de  stampile  si  functii.dar  asta  n-ar  fi  nimic  pe  langa  altele  pe  care  tu  nu  le  stii.
Memorat

       Pentru "adevarul" si nu numai,
       "Adevarule" ai postat cumva si materialul cu un alt revolutionar-informator al securitatii, pe numele lui ALDESCU CONSTANTIN?
       Ca eu sint mai nou pe forum si nu am vazut toate materialele tale
Memorat
Pagini: 1 ... 66 67 [68] 69 70 ... 127
Schimbă forumul: