Main Content:

Pagini: 1 ... 711 712 [713] 714 715 ... 721

NOI CU CINE VOTAM ?

  • Mr. G
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2360
  • Vezi Profilul
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10680 : Septembrie 22, 2019, 07:29:29 »

La ainostri, nu se pune....
E o gafa, intr-adevar, da cum s-a-ntamplat, cum nu ... contine adevarul !!!    Nea' Vasile, nea Vasile  ... Nu uita sa-l intrebi de 'Petrov'!   Grin  Cry  Grin

Cazul asta scoate la lumina adevaratul STAT (GUVERN, JUSTITIE) PARALEL.
Apropo de "petrov", ia intreaba i pe Voiculescu, Mona Musca, Nicolicea....
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Conectat Conectat
  • Mesaje: 11355
  • Vezi Profilul
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10681 : Septembrie 22, 2019, 21:02:46 »

Acum cel putin va dati seama cat de perfect stupizi au fost uni?

Eu sunt Liberal!Sustin candidatura la Presedintie a lui CRIN  ANTONESCU!

Iata un comentariu care mi-a mers la inima:

Blogger Pro DOC spunea…
    O suta de intelectuali (neindoielnic, de elita), altii decat elitarii de partid si de stat, sinecuristii propagandisti ai presedintelui Basescu, au semnat o lista care, dincolo de exprimarea sprijinului pentru candidatura lui Crin Antonescu, ne arata ca nu suntem singurii care vrem sa iesim din impostura in care ne-am afundat.

    Pe lista sunt disidenti anticomunisti, sunt fosti lideri ai protestului maraton din Piata Universitatii, sunt oameni de top (inclusiv din mediile academice), care nu pot inghiti marea cacealma cu opereta condamnarii comunismului in Parlament, si nici cu reformarea invatamantului si modernizarea statului. Sunt pe lista romani care, ca si noi, nu mai suporta minciunile propagandei probasesciene, care are din ce in ce mai putine legaturi cu realitatea pe care o traim. Este o lista a sperantei, a redesteptarii spiritului civic, care este unul altruist si nicidecum sinecurist, asa cum il intruchipeaza ICR-istii si compania.

    Nu stiu cata influenta va avea lista asupra electoratului neinstruit, pe ale carui voturi mizeaza astazi cu precadere Basescu, dar ea spala – in al douasprezecelea ceas! – obrazul intelectualitatii, care chiar are obligatia de a salubriza spatiul public, mai ales intr-o tara cufundata in ceata diversiunilor si a “ideologiei” portocalii.

    17.09.2009 11:30:00

Am avut o bucurie astazi citind acest articol la Lilick.

Am preluat si eu de la Cepeca si sper sa mai preia si altii:

- conf.dr. Emilian Alexandrescu, de la Universitatea din Bucureşti,
- conf. dr. Doru Anastasiu, decanul Facultăţii de Medicină Generală, Universitatea “Victor Babeş“, Timişoara,
- prof. dr. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române, preşedintele Societăţii Geologice a României (2000-2006),
- Prof. dr. Anton Anton, prorector al Universităţii Tehnice de Construcţii, preşedintele Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică (2005 – 2008),
- prof. dr. Alexandru Avram, de la Universitatea Le Mans, Franţa,
- Constantin Avramescu, de la Fundaţia pentru Societate Civilă,
- prof. dr. Alexandru Barnea, decanul Facultăţii de Istorie (1996-2004), Universitatea din Bucureşti,
- prof. dr. Rodica Bărănescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Inginerilor în Construcţii de Maşini, SUA,
- Ducu Bertzi, cantautor,
- Radu Boroianu, regizor, ambasador în Elveţia (1997-2001),
- dr. Tudor Berza, de la Institutul de Geologie al României, director executiv al Fundaţiei Române pentru Democraţie (1997-2000),
- prof. dr. Lucian Boia, de la Universitatea din Bucureşti,
- prof. dr. Monica Bottez, de la Universitatea din Bucureşti,
-prof. dr. Paul Botez, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “G.T. Popa”, Iaşi,
- prof. dr. Ion Bruckner, decanul Facultăţii de Medicină, U.M.F. “Carol Davila” (1990-1992),
-dr. George Calalb, preşedintele Convenţiei Medicilor Democraţi din România (1994-2006),
- Anca Calangiu, traducător, membru Uniunea Scriitorilor,
- Gabriela Carp, critic de artă, membru fondator Fundaţia Academia Civică şi reprezentant al “Alianţei Civice” la Munchen, membru fondator şi fost vicepreşedinte “Alianţa Civică”, München,
- Mircea Carp, jurnalist, director Vocea Americii şi Europa Liberă,
- conf. dr. Matei Cazacu, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique Paris, membru al mişcării Goma şi al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului din 1977,
- dr. Marcel Cazacu, director ştiinţific al Institutului de Cercetări Viticole al Academiei Române Valea Călugărească (1997-2007),
- prof. dr. Ştefan Câlţia, pictor, profesor la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti,
- Daniela Crâsnaru, scriitoare, director de programe Academia di România din Roma (2001 – mai 2009),
- dr. c.p. I Constantin Crăciun, şef Departament Institutul Naţional Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului,
- Radu Călin Cristea, scriitor, jurnalist Europa liberă (1990-2003),
- prof. dr. ing. Mihail Chircor, de la Universitatea “Ovidius” Constanţa,
- Alexandru Cistelecan, critic literar,
- Eleonora Cofas, director la Muzeul Cotroceni (1997 – 2000),
- Aferăriţei Constantin, copreşedinte Consiliul Moral al Revoluţiei,
- prof. dr. Petre Constantin (dr. Barbi), Academia de Ştiinţe Economice, autor al Imnului Golanilor în Piaţa Universităţii, ambasador (1997-2000),
- prof. dr. Mugura Constantinescu, de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava,
- prof. dr. Sorin Dimitriu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Institutului Naţional de Cercetări Aerospaţiale,
- Mircea Diaconu, directorul Teatrului Nottara Bucureşti,
- Gabriel Dimisianu, scriitor, director adjunct “România literară”,
- Georgeta Dimisianu, editor, redactor-şef al revistei “Istorie a civilizaţiei”,
- dr. Neagu Djuvara, istoric şi diplomat,
- prof. dr. Octavian Duliu, preşedintele Solidarităţii Universitare, Facultatea de Fizică, Universitatea din Bucureşti,
- Adrian Dumitrescu, preşedinte Fundaţia Română pentru Cooperare Europeană,
- Caius Dobrescu, scriitor,
- Catrinel Dumitrescu, actriţă Teatrul Nottara Bucureşti,
- Smaranda Enache, copreşedinte Liga Pro Europa, ambasador în Finlanda şi Estonia (1998-2001), membru fondator Alianţa Civică,
- dr. Georgeta Filitti, cercetător ştiinţific,
- prof. dr. Lucian Gavrilă, preşedintele Asociaţiei Geneticienilor din România,
- Ion Gâtlan, preşedintele Forumului Antitotalitar Creştin al Luptei Anticomuniste, părintele primului tânăr ucis în Revoluţie,
- Mihai Gheorghiu, vicepreşedintele Ligii Studenţilor, Universitatea din Bucureşti (1990), organizator al manifestaţiei din Piaţa Universităţii,
- Prof. dr. Mihaela Grancea, şef de catedră, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu,
- Gen. divizie veteran Constantin Emil Grădinescu, cavaler al Ordinului Mihai Viteazu,
- Manuela Golescu, preşedinta Fundaţiei Golescu,
- prof. dr. Dan Grigore, pianist, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti,
- Emil Hossu, actor Teatrul Nottara Bucureşti,
- Valentin Hurduc, creatorul ziarului anticeauşist “Luneta”, incendiatorul statuii lui Lenin,
- prof. dr. Sorin Ilfoveanu, pictor, rectorul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti (2000-2005),
- prof. dr. Alexandru Ionescu, preşedinte Ecomondia, membru al Academiilor de Ştiinţe din Illinois şi New York,
- prof. dr. Adrian Iorgulescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR – ADA),
- Filip-Lucian Iorga, vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu,
- conf. dr. Marinel Kovacs, Universitatea de Nord Baia-Mare,
- Cornel Leu, scriitor, preşedinte Mişcarea pentru Progresul Statului Românesc,
- dr. Aurora Liiceanu, psiholog,
- conf. dr. Ecaterina Lung, prodecan al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti,
- Diana Lupescu, actriţă Teatrul Nottara Bucureşti,
- Ştefan Niculescu Maier, disident anticomunist (SUA),
- prof. dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii “Babeş Bolyai”, Cluj,
- prof. dr. Tudor Marian, Universitatea Bucureşti, preşedintele Solidarităţii Universitare (1992-1998),
- prof. dr. Dumitru Marin, etnolog, Vaslui,
- Tudor Mărăscu, regizor,
- conf. dr. Rodica Mihulecea, prodecan Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu,
- prof. dr. Dumitru Mnerie, rectorul Universităţii “Ioan Slavici”, Timişoara,
- prof. dr. Ioana Moisil, Facultatea “Herman Oberth”, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu,
- prof. dr. Alexandru Moisuc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului,
- Alexandru Muşina, scriitor,
- prof. dr. Victor Neumann, Universitatea de Vest Timişoara,
- dr. Marius Oprea, istoric,
- dr. Theodor Orăşanu, membru fondator (1988) al Asociaţiei Villages Roumaines-Suisse,
- prof. dr. Călin Oros, prorector Universitatea Valahia, Târgovişte,
- acad. Ion Păun Otiman, secretar general al Academiei Române,
- prof. dr. Zoe Petre, Universitatea din Bucureşti,
- Dan Petrescu, director British Petroleum,
- prof. dr. ing. Virgil Petrescu, Universitatea Tehnică Bucureşti,
- Dan Piţa, regizor,
- Anamaria Pop, traducător,
- conf. dr. ing. Virgil Popescu, Universitatea din Craiova,
- Antonie Popescu, avocat, Clubul Seniorilor Ligii Studenţilor,
- prof. dr. Alexandru Popovici, preşedintele Fundaţiei pentru Societatea Civilă,
- Radu Portocală, publicist anticomunist, Franţa; membru fondator al Ligii pentru Drepturile Omului (Paris, 1984),
- conf. dr. Florian Purghel, UMF, şef secţie Chirurgie Ortopedică-Traumatologie Spitalul Clinic de Urgenţă “Dr. Bagdasar-Arseni”,
- Dr. Lidia Purghel, cercetător ştiinţific la IFIN-HH, laureată a Premiului pentru Fizică “Horia Hulubei”,
- prof. dr. ing. Dumitru Rădăuceanu, Facultatea de Mecanică, Universitatea Tehnică Iaşi,
- dr. Sorin Rădulescu, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale Resurse Minerale,
- prof. dr. Nicolae Robu, rectorul Universităţii Politehnice Timişoara, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor,
- Dorina Rusu, preşedinta Fundaţiei “Horia Rusu”,
- prof. dr. Cornel Sigmirean, cancelarul Universităţii “Petru Maior” din Târgu-Mureş,
- prof. dr. Marius Smigelschi, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”,
- Septimiu Stoica, avocat, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti 2006-2007,
- Iolanda Strănescu-Costide, arhitect, preşedinte al Asociaţiei Culturale a Românilor din Anglia (ACRA), fondator Ion Raţiu,
- prof. dr. Radu Surdulescu, Universitatea din Bucureşti,
- Alex. Ştefănescu, scriitor, redactor-şef revista “România Literară”,
- prof. dr. Nicolae Şerban Tanasoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române,
- prof. dr. Antoaneta Tănăsescu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti,
- conf. dr. Marian Tiplic, şeful catedrei Antică şi Medie, Facultatea de Istorie, Sibiu,
- Liviu Tofan, director la Institutul Român de Istorie Recentă, fost director adjunct Radio Europa Liberă,
- prof. dr. Cătălin Turliuc, Academia Română, filiala Iaşi,
- prof. univ. Maria Nicoleta Turliuc, Universitatea “Al.I. Cuza”, Iaşi,
- prof. dr. Mihai Aristotel Ungureanu, prorector Universitatea Româno-Americană, secretar general al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS),
- Doina Uricariu, scriitoare, director al grupului editorial Universalia,
- prof. dr. Dragoş Vaida, Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti,
- conf. dr. Varujan Vosganian, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor,
- prof. dr. Constantin Vlaicu, Facultatea de Electrotehnică, Universitatea Politehnică Bucureşti,
- prof. dr. Laurenţiu Vlad, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti,
- dr. Renate Weber, preşedinta Fundaţiei pentru o Societate Deschisă România (1998–2007),
- Dinu Zamfirescu, preşedintele Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc
http://elisagradinameadevis.wordpress.com/2009/09/17/intelectuali-de-elita-i-se-alatura-lui-crin-antonescu/
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Conectat Conectat
  • Mesaje: 11355
  • Vezi Profilul
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10682 : Septembrie 23, 2019, 09:50:15 »

Inainte de a trece la somn, va m spun ca nu intentinez sa ma cert cu nimeni.
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10683 : Septembrie 24, 2019, 17:41:11 »

Circulă în mediul online o variantă cu viitorul Guvern. https://www.dcnews.ro/lista-guvern-de-la-negocierile-pentru-daramarea-guvernului-dancila_693179.html?fbclid=IwAR1x7Kd4eQNGwRDXq1W4b3gMzfnn_WPCakXI3M19awbIJIE3iJ7d9svywVY

Imaginea ar fi de la negocierile pentru dărâmarea Guvernului Dăncilă. Restructurarea atinge toate partidele. DC News i-a contactat pe Raluca Turcan, Ionel Dancă și Ludovic Orban pentru a ne spune dacă această listă este reală, dar nu au răspuns.



Iată care sunt variantele propuse pentru cele mai importante posturi din Guvern, cu menţiunea că pentru câteva dintre ele sunt trecute persoane atât din PNL cât şi din USR, probabil aceste posturi suportând negocieri, aşa cum sunt ele scrise pe listă:

Ludovic Orban - prim-ministru;

Cristian Barbu - SGG;

I.Rus - Interne;

PNL:

- FlorinCîţu - Ministerul Finanţelor;

- Raluca Turcan - Ministerul Educaţiei;

- Ionel Dancă - Ministerul Dezvoltării;

- Justiţie - Băcanu;

- Transporturi - Săpunaru;

- Gigel Ştirbu - Ministerul Culturii;

 

USR:

- Andrei Caramitru - Ministerul Finanţelor;

- Cosette Chichirău - Ministerul Educaţiei;

- Vlad Voiculescu - Ministerul Sănătăţii;

- Justiţie - Barna (??);

- Diaspora - I.Chirilă;

- Mihai Goţiu - Ministerul Muncii;

- Rodeanu - Ministerul Apărării

Pro România:

- Victor Ponta - vicepremier;

- Mihai Tudose - MAE;

ALDE:

- Daniel Chiţoiu - Vicepremier;

- Graţiela Gavrilescu - Ape;

PMP:

- Robert Turcescu - Relaţia cu Parlamentul

UDMR:

- Korodi - Mediu.
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5198
  • Vezi Profilul
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10684 : Octombrie 10, 2019, 09:36:56 »
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5198
  • Vezi Profilul
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10685 : Octombrie 11, 2019, 17:56:04 »

Nu se bucură nimeni pe forum că sasul a scăpat țara de ”ciuma roșie”? Haideți, că au venit ai voștri la putere!
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10686 : Octombrie 12, 2019, 16:59:36 »

Ce o sa alegeti anul asta romani? Hai ca ii un subiect important. Va spuneti parerile public? Eu aleg sa nu merg la vot da voi care sinteti mai informati stiti pe cine.



Iohannis, lansare la Brașov printre ”penali”. Rareș Bogdan nu-i vede că sunt de-ai lui…
http://transilvania365.ro/iohannis-lansare-la-brasov-printre-penali-rares-bogdan-nu-i-vede-ca-sunt-de-ai-lui/?fbclid=IwAR1grO-0ERG0dkf2mU5MKI_8zsBFXWAReuDwcUDWhVYeWhAbuKSUgFi9Miw

Klaus Iohannis s-a întâlnit vineri la Brașov cu membrii și simpatizanții din Regiunea Centru. Evenimentul a început cu discursurile principalilor lideri naționali, dar și regionali. Bineînțeles, nu au lipsit nici atacurile la adresa PSD, mai ales împotriva ”penalilor”. Doar că liberalii au omis un amănunt foarte important. PNL este singurul partid la Brașov care are 6 consilieri municipali și județeni condamnați sau cercetați pentru acte de corupție. La această listă se adaugă și primarul ”independent” George Scripcaru, cercetat în mai multe dosare penale. Culmea este că ”penalii” din PNL Brașov se aflau chiar în sală.

În concluzie, Klaus Iohannis, dar și Rareș Bogdan, susțin că nu sunt de acord cu penalii, dar îi susțin și chiar îi păstrează pe listele lor de la Consiliul Local și Județean. Cum de acceptă Rareș Bogdan să aibă PNL un vicepreședinte la Consiliul Județean care s-a plimbat cu mașina băut cu o alcoolemie de peste 2 la mie? Cum poate să accepte să aibă persoane condamnate în conducerea Organizației PNL Brașov, dar și în Consiliul Județean sau Consiliul Local? Cu alte cuvinte, pentru unii CIUMĂ pentru alții MUMĂ…

Ce să înțeleagă brașovenii sau românii, că penalii lor sunt buni și doar cei ai PSD-ului sunt răi? Cum de acceptă Mara Mareș, lider la tineret, să iasă în față la Brașov cu lideri care au dosare penale? Cum de acceptă toate aceste mizerii Adrian Veștea, președintele Organizației Județene a PNL ?


Memorat
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10687 : Octombrie 14, 2019, 23:44:15 »

Vazand aceste poze, nu pot sa nu ma gandesc la replica lui Giugaru:    Ochi alunecosi, inima zburdalnica!    Cine stie !?
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5198
  • Vezi Profilul
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10688 : Octombrie 17, 2019, 21:18:49 »

Dan Barna, pa! Cei din #REZIST penibili tot timpul!
Dan Barna - discuție cu membrii USR
https://www.facebook.com/USRNational/videos/448416872454108
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5198
  • Vezi Profilul
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10689 : Octombrie 19, 2019, 16:53:02 »

Liviu Plesoianu  -  14 ore ·
https://www.facebook.com/groups/457229437795435/?multi_permalinks=1209765732541798%2C1209788395872865&notif_id=1571494800680897&notif_t=group_activity




Diferența  între mine și tine, Barna, este că eu voi VORBI chiar și dacă tu vei fi  abuzat de o instituție precum DNA. Diferența dintre mine și tine,  Barna, este că eu nu îți voi striga, bătând tribal din tobe: "DNA să  vină să te ia!"...

Da, cred că meriți pe deplin LECȚIA  BUMERANGULUI. Culegi exact ce ai semănat! Ai aplaudat ABUZURILE, acum ai  ocazia să simți pe proprie piele ce este statul ăla paralel în legătură  cu care făceai glume de creșă.

În același timp, nu am cum să nu  constat că ancheta marilor deontologi de la "RISE Project" apare fix cu  câteva săptămâni înainte de alegeri... Și nu, Barna, eu nu aplaud o  OPERAȚIUNE nici atunci când e pe deplin meritată, nici atunci când e  îndreptată împotriva unor personaje pe care le detest!

Cred că e o mare MIZERIE ce ai făcut cu fondurile alea europene! În  același timp, cred că e o mare mizerie ca despre mizeriile tale să se  vorbească taman acum! ...Și mai cred că e un domn, pe un deal din  București, care e foarte interesat să nu îl deranjezi prea mult. Doar  ți-a spus-o în clar chiar aghiotantul lui SERVIL acum câteva  săptămâni...
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10690 : Octombrie 21, 2019, 18:13:14 »


https://evz.ro/mesaj-la-dupa-30-de-ani-de-la-revolutie-nu-putem-intoarce-spatele-acelui-moment.html?fbclid=IwAR2jGlHou7twls0yg_k36NDIrDEu4eUxJouENGmhaxOnYFyelzB-TvB_gs8
Duminica, 20 octombrie 2019

Mesaj după 30 de ani de la Revoluţie. „Nu putem întoarce spatele acelui moment”
Autor: Ionescu Lucian


Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, a postat pe pagina sa de socializare un mesaj în care afirmă toţi candidaţii la alegerile prezidenţiale  „ignora responsabilitatile de politica externa sau securitate”

„Azi am pierdut vreo doua ore citind programele diferitilor candidati la prezidentiale. Mai toti regreta ca nu sunt premieri, de aceea si-au si facut programe politice extinse, acoperind multe domenii de care presedintele nu raspunde si unde nu are parghii executive. Toti vor sa fie presedinte jucator, avand mari ambitii politice, usor de citit printre randuri. Sindromul lui Voda este inca puternic. Pe de alta parte mai toata lumea trateaza superficial sau chiar ignora responsabilitatile de politica externa sau securitate. Nu face nimeni o radiografie a starii actuale a Romaniei, ca punct de plecare, asa dupa cum mai toata lumea ignora contextul international actual. Cuvantul periculos, ca descriere a mediului international, nu apare pe nicaieri, tot asa dupa cum nu am vazut referiri la Rusia.

Multi candidati nu inteleg corect ideea de securitate nationala, chiar daca pe ici sau colo mai apare cate ceva despre securitate cibernetica sau energetica. Nu apar pe nicaieri marile pericole la adresa Romaniei (lista lor a crescut in ultimul timp) si nu ne spune nimeni care este cea mai mare amenintare la adaresa Romaniei. De departe, cel mai inchegat material este cel al presedintelui Johannis. In primul rand este singurul care accepta radacinile decembriste ale politicii actuale si isi reclama legitimitatea din atitudinile acelor zile. La 30 de ani de la caderea comunismului nu putem intoarce spatele acelui moment.

Lupta cu post-comunismul trebuie sa continue. In al doilea rand, vede apartenenta noastra la NATO si UE, la Occident, ca fundament al unei „Romanii normala”, situatie pe care nu o accepta chiar toata lumea. In al treilea rand este singurul care opereaza cu conceptul de politica de securitate nationala, concept inexistent la toti ceilalti, chiar daca in Constitutie, prin prisma pozitiei de sef al CSAT, Presedintele este principalul garant al securitatii nationale. Daca competitia prezidentiala s-ar reduce doar la compararea programelor politice, Klaus Johannis ar castiga din primul tur. Macar domnia sa s-a straduit sa vina cu un program de prezidentiabil. Ceilalti au doar niste insailari de cuvinte”, a scris Iulian Fota pe Facebook.
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5198
  • Vezi Profilul
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10691 : Octombrie 21, 2019, 21:41:25 »

Citiți atenți discursul (integral) al Majestății Sale Margareta a României, miercuri 9 octombrie, la Institutul Olandez de Relații Internaționale, din Haga.

Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor,

Sunt onorată să fiu alături de voi astăzi, nu numai pentru că recunosc Institutul Olandez de Relații Internaționale ca fiind unul dintre principalele think-tank-uri ale Europei, ci și pentru că admir dubla sa misiune de a informa publicul și de a contribui la dezbaterea privind întrebările de securitate, dar și a formatorilor de politici, militarilor și oameni de afaceri din întreaga regiune a continentului, ca parte a activităților Academiei diplomatice. Acest dublu rol face ca institutul să fie unic în rândul think-tank-urilor din Europa.

Trebuie să încep prin a aminti ospitalitatea pe care i-ați oferit-o tatălui meu, Regele Mihai, când a venit să vă vorbească în urmă cu 17 ani. Merită să ne amintim unde era România atunci: încă nu era membru al NATO și al Uniunii Europene, deși era candidat pentru ambele. România de atunci încă se confrunta cu probleme majore de integrare în Europa și cu întrebări serioase cu privire la vocația sa europeană. Tatăl meu s-a străduit din răsputeri să răspundă acestor întrebări și să elimine concepțiile greșite, iar tribuna pe care i-ați oferit-o atunci a fost foarte importantă. La câteva luni după ce a vorbit în fața voastră în anul 2002, România a fost invitată să se alăture NATO și exact doi ani după aceea, am devenit membri cu drepturi depline.

Deși aderarea la NATO nu a fost direct legată de aderarea la Uniunea Europeană, tatăl meu a prezis în urmă cu 17 ani că extinderea NATO însemna și o extindere accelerată a Uniunii Europene. Într-adevăr, acest lucru s-a întâmplat în anul 2007. Faptul că ați fost gata să ascultați argumentele noastre atunci a fost important. Deci, încă o dată, îmi exprim recunoștința pentru acest lucru.

Doamnelor si domnilor,

Nu cred că m-ați invitat aici să „lustruiesc” sau „să întorc din condei” dificultățile cu care se confruntă țara mea, nici să încerc să diminuez dificultățile pe care le întâmpinăm. Oamenii din țara voastră., inclusiv mulți dintre politicieni, au avut fără îndoială dreptate când au susținut la începutul anilor 2000 că o integrare europeană adevărată și completă va dura mult și că simplul act de aderare la Uniune va trebui să fie urmat de multe decenii de munca grea.

Cu toate acestea, aș dori să argumentez că, în loc să fie pe jumătate gol, paharul este de fapt pe jumătate plin și că, atât România în sine, cât și Uniunea Europeană cu România în centrul său, progresează.

Să ne amintim că, timp de zeci de ani, am auzit că cea mai mare forță a Uniunii Europene a fost stimulentul pe care l-a oferit țărilor solicitante să pună în aplicare reforme serioase înainte de a li se permite să se alăture ca membri deplini ai UE, că acquis-ul comunitar a reprezentat unul dintre cele mai puternice mecanisme de reformă a Europei. Această perspectivă optimistă a predominat atunci când zece țări din Europa Centrală s-au alăturat în 2004.

Totuși, când România s-a alăturat Bulgariei la trei ani de la valul inițial, s-a adoptat poziția opusă; și anume, faptul că țării mele și Bulgariei le-a fost îngăduit să intre în UE fără să fi fost obligate să întreprindă reformele necesare, că li s-a permis să se alăture uniunii din motive politice, și nu din motive practice. Și argumentul a fost repetat și după aceea. S-a spus că, în timp ce în trecut întrebarea cu care s-au confruntat guvernele europene era dacă o anumită țară era pregătită pentru Uniunea Europeană, în zilele noastre s-a inversat argumentul, iar adevărata întrebare este dacă Uniunea Europeană este pregătită pentru țările partenere. Ei bine, cred că acest argument nu este doar greșit, ci și riscant.

Pentru început, merită să ne amintim că presiunea asupra României și procedurile de reformă care au fost puse în aplicare înainte de aderarea țării la UE au fost destul de serioase și susținute. Vă pot asigura, ca persoană care s-a aflat în miezul acestei acțiuni, că s-a întreprins un efort uriaș. Nimeni dintre cei care au lucrat la proiect nu a crezut atunci că României i se oferea un „bilet de intrare” ușor în UE. De fapt, a fost exact invers: mulți dintre oficialii și administratorii țării au simțit că România a fost solicitată să facă ceea ce de alte țări foste comuniste nu s-a așteptat să realizeze.

Desigur, poate fi adus un argument logic, anume că ar fi trebuit să petrecem mai mult timp pregătind România înainte de aderarea la Uniune. Dar acest argument este greu de susținut. Nu cred că este necesar să spun în fața acestui public expert că ideea de a menține România sau Bulgaria în afara UE pentru a le stimula să întreprindă mai multe reforme este greșită.

În realitate, Europa a trebuit să găsească un echilibru între a face promisiunea de aderare suficient de credibilă pentru a încuraja țările să se reformeze, dar, de asemenea, suficient de dură pentru a convinge țările candidate că reformele pe care trebuiau să le implementeze ar trebui să fie serioase. Cred că incontestabil că Uniunea a ales calea corectă, în sensul că a făcut promisiunea de aderare reală și posibilă, dar că a făcut și insistența asupra reformelor la fel de reală și imediată.

Trebuie doar să privim exemplul Turciei pentru a realiza ce se întâmplă atunci când cele două procese – respectiv procesul de stimulare versus procesul de insistență asupra reformelor structurale profunde – iese din sincronizare; rezultatul este că nici un proces, nici celălalt nu devin realizabile. Deci, da, primirea României în UE a fost, cel puțin parțial, un act de curaj de crede în ceva dincolo de posibil (leap of faith). Dar la fel a fost și pentru Grecia când a intrat în Uniunea Europeană, iar Spania și Portugalia au simțit la fel. Toate acestea au fost „salturi de credință” care s-au transformat într-un parteneriat loial. Și nu există niciun motiv să nu se întâmple la fel și în România.

Vă puteți întreba de ce reiau argumente auzite cu mai mult de un deceniu în urmă. O fac pentru că modul în care conturăm trecutul influențează foarte mult modul în care interpretăm prezentul. Dacă veți crede că a fost o greșeală să includeți România în Uniunea Europeană la acea vreme, atunci este foarte probabil că veți crede că astăzi, orice am face, nu vom putea să ținem pasul cu restul continentului. În schimb, dacă vedeți integrarea României ca parte a unui proces continuu, atunci problemele pe care le întâmpinăm astăzi devin dificultăți care trebuiesc depășite, nu presupuse greșeli ale vremurilor trecute.

Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor,

Cred că, în efortul nostru de a îmbunătăți funcționarea Uniunii noastre, am devenit poate prea obsedați de proces, mai degrabă decât de viziune, așa că de multe ori uităm cât de mare este realizarea noastră. Un continent împărțit timp de două generații de Războiul Rece este acum din nou unit. Am făcut aceasta cu sacrificii reciproce, nu pentru că am vrut să reducem costurile la roșii sau la automobilele din țările noastre, ci pentru că am împărtășit aceeași viziune și aceleași valori. Și împărtășim și astăzi aceleași valori și opinii.

Da, avem probleme. Dar avem o creștere economică incredibilă în fosta jumătate comunistă a continentului, iar țara mea este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa. Acest fapt nu a șters însă diferențele semnificative de bogăție între jumătățile estice și vestice ale continentului. Au trecut trei decenii de la sfârșitul comunismului, dar probabil avem nevoie de alte trei decenii pentru a șterge pe deplin efectele nocive ale dictaturii comuniste și a proastei administrări a țării. Pe scurt, o întreagă generație va trece înainte de a fi cu adevărat și pe deplin uniți și aproape nimeni dintre cei care erau oameni maturi când evenimentele din 1989 în țara mea l-au înlăturat pe dictatorul comunist nu va fi în viață în ziua în care diviziunea economică a estului și vestului Europei va dispărea complet. Subliniez faptul că nu încerc să găsesc scuze sau să „repartizez” vina cuiva, ci doar să explic sentimentul de frustrare resimțit în multe noi state membre.

De asemenea, în Estul Europei avem perspective diferite asupra vieții sociale și a obiceiurilor. Suntem mai religioși, mai patrioți și mai suspicioși în privința nivelului ridicat de imigrare. S-ar putea ca unora din Occident să nu le placă aceasta. Dar a respinge sentimentele noastre ca doar „rasism și xenofobie” sau a împărți totul între „progresist” – prin care ne referim la occidentali – și „reacționar” este în mod clar contraproductiv. De asemenea, este greșit să argumentăm că valorile noastre nu sunt valori europene; s-ar putea să nu fie la modă în unele părți ale Europei, dar sunt valori care aparțin continentului. Când criza de imigrație din 2015 a lovit continentul nostru, România a fost una dintre țările care a acceptat ca sarcina de primire a acestor imigranți să fie împărțită.

Repet: nimic din toate acestea nu sugerează faptul că noile state membre ar trebui să fie scutite de responsabilități și obligații, indiferent de ce se întâmplă în țările lor. Lupta împotriva corupției, de exemplu, ar trebui să continue fără încetare. Și nu există niciun dubiu că unele dintre evoluțiile politice din țara mea au trezit suspiciune în rândul partenerilor noștri europeni.

Dar punctul-cheie pentru toate activitățile noastre este încetarea atitudinii de superioritate față de noile state membre și evitarea amenințării acestora prin clauze de condiționalitate extinse artificial. Diverse propuneri de utilizare a condiționalității politice în acordarea fondurilor din bugetul următor de șapte ani al Uniunii, în schimbul anumitor concesii politice, sunt nu numai ilegale în cadrul tratatelor UE existente, ci sunt, de asemenea, o garanție că vor diviza mai degrabă decât să unească Europa.

Încă din 2011, Comisia Europeană a apreciat că România a îndeplinit toate condițiile tehnice necesare pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, una după alta, au fost adăugate condiții. Acum ni se spune în privat – de către oficiali dintr-o serie de țări, inclusiv, sunt tristă să spun, propria voastră țară – că există în țările occidentale considerente politice interne care îngreunează includerea României în Schengen. Pot înțelege acest argument. Dar sper că și voi puteți înțelege că presiuni interne similare revin oamenilor noștri politici din partea conaționalilor mei, care nu pot accepta că trebuie să fie într-o poziție inferioară celorlalți cetățeni europeni.

Totuși, cred că toți merităm să ne felicităm pentru ceea ce am obținut în ultimele două decenii și cât de mult s-a schimbat continentul în bine, de când tatăl meu a fost aici în anul 2002. Românii sunt astăzi de aproape trei ori mai bogați decât erau când s-au eliberat de comunism. Există un consens național în țara mea că nu există niciun alt loc în care România să poată fi, decât în mijlocul NATO și UE. De fapt – așa cum am amintit adesea fraților noștri europeni – adevărații idealiști întru Europa se află în partea de est a continentului; adevărații cinici sunt adesea în Occident.

Pe scurt, vocația europeană a României rămâne neclintită. Și la fel, sunt încrezătoare, este și prietenia și sprijinul vostru pentru Națiunea noastră.

Mulțumesc foarte mult!
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 5198
  • Vezi Profilul
Răspuns: NOI CU CINE VOTAM ?
« Răspunde #10692 : Octombrie 23, 2019, 17:45:49 »

Se vede cu ochiul liber: v-au luat de fraieri!

Memorat
Pagini: 1 ... 711 712 [713] 714 715 ... 721
Schimbă forumul: