Main Content:

Pagini: 1 ... 7 8 [9] 10 11 ... 104

@ REVOLUTIA SIBIU 1989 @

  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #120 : Martie 23, 2008, 16:16:59 »

          


INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE
DIN DECEMBRIE 1989
achiziţionează, contracost sau prin donaţii,
documente, fotografii, filme şi obiecte referitoare
 la Revoluţia Română din Decembrie 1989,
 în vederea îmbogăţirii arhivei proprii
şi a realizării
Muzeului Revoluţiei Române.

Persoane de contact: Viorela Dobre; Gheorghe Neacşu
Telefon: 021. 311870
http://www.irrd.ro/informari.htm
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #121 : Martie 23, 2008, 16:43:20 »

http://www.sspr.ro/xls/LUPTATORI%20TRIMISI%20LA%20IMPRIMERIE.htm
http://www.sspr.ro/xls/n/REGISTRE%20LUPTATORI.htm
Pentru a cauta apasati tastele "ctrl" si "F" simultan, introduceti numele si apastai "Find next" ca in imaginea alatura
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #122 : Martie 23, 2008, 18:48:58 »

 Istoria imnului la romani. Tot ce trebuie sa cunoastem despre imnul national 
Scris de Mirela Mateescu   
30-07-2007
         
   Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române, termenul “Imn naţional” sau “imn de stat” este definit drept -“cântec solemn apărut o dată cu formarea statelor naţionale şi adoptat oficial ca simbol al unităţii naţionale de stat.”

    ISTORIA IMNULUI ÎN ROMÂNIA

    Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români.           

    În anul 1862 a fost organizat un concurs public pentru desemnarea imnului noului stat constituit prin unirea Principatelor Române (24 Ianuarie 1859). Cel care a câştigat concursul a fost compozitorul Eduard Hülseh cu piesa "Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor".

    Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri a scris "Imnul Regal Român ", care avea să devină imnul de stat al României. Acesta a fost intonat pentru prima dată în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I de Hohenzollern. Acordurile lui au fost auzite în ţara noastră până în anul 1947.             

    În anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, imnul ţării a devenit „Zdrobite cătuşe în urmă rămân", pe versuri de Aurel Baranga, melodia aparţinându-i lui Matei Socor.           

    În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat ; este vorba de cel datorat poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, "Te slăvim, Românie" (1953-1977) şi  varianta modificată a melodiei "Trei culori cunosc pe lume", cântecul patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu ; acest imn i-a succedat primului şi a dăinuit până la Revoluţia din 16-22 decembrie 1989.             

    Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor.           

    Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea (la 18 zile după izbucnirea revoluţiei).           

    Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei româneşti (Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial ori mişcarea revoluţionară din decembrie 1989) au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureşanu şi Anton Pann, ce va deveni imn naţional sub titlul "Deşteaptă-te române" .           

    Potrivit Art.12, alineatul 3 din Constituţie, Imnul Naţional al României "Deşteaptă-te, române!" este format din versurile strofelor 1, 2 ,4 si 11 ale poeziei "Un răsunet" de Andrei Mureşanu, pe muzica lui Anton Pann.  ”ISTORIA IMNULUI “DESTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!”   CUM S-A NASCUT IDEEA UNUI IMN NAŢIONAL       

    Iată cum descrie poetul George Coşbuc, ideea naşterii imnului naţional, în lucrarea „Un concurs literar la 1848    Era în anii revoluţiei, 1847, 1848. Începuseră  frământările în Europa. Muntenia şi Moldova fierbeau, iar în Ardeal românii se pregăteau să apuce armele, spune Coşbuc. La noi, dincoace de munţi nu aveam, nu puteam să avem, o gazetă care să vorbească verde şi să îndrăznească a-şi spune focul, relatează Coşbuc.           

    Însă, în Ardeal exista o astfel de gazetă, după datele lui Coşbuc, gazeta săptămânală a ardelenilor : "Foaie pentru minte, inimă şi literatură" redactată de George Bariţiu.           

    Goerge Bariţiu a simţit nevoia unui cântec războinic, unei "Marsellieze” a românilor,  în Ardeal. Pentru că nu avea pe nimeni cui să se adreseze, el  i-a scris lui Eliade şi apoi s-a adresat tuturor poeţilor din principate să facă un cântec, o” Marsellieză” a românilor.           

    Eliade, pentru că nu avea nimic gata, i-a trimis lui Bariţiu poezia scrisă de Cârlova, prin 1834, care purta titlul "Marşul lui Cârlova". Lui Eliade, această poezie i se păru cea mai potrivită, şi era într-adevăr singura cu caracter eroic, din acea vreme (Poezia a fost publicată la 5 ianuarie).           

    După puţin timp, Eliade i-a trimis lui Bariţiu un cânt de cinci strofe semnat "Un român", şi intitulat " Hora Ardealului “, publicat la 14 iunie. Acest cântec s-a cântat  multă vreme în Ardeal, pe o melodie veche de doină, dar acest cântec nu era nici războinic, nici eroic şi, în afară de versurile "a sosit ziua dreptăţii, ziua sfânt-a libertăţii“, nu are nimic din ceea ce îi trebuie unui cântec naţional.           

    Marşul lui Cârlova, a devenit un fel de crez al românilor din Ardeal. A făcut lucruri mari în Ardeal. Dar el nu spunea ceea ce le trebuia românilor. Era clar, trebuia să vină şi alţi poeţi să îşi încerce forţele şi norocul.           

    Primul a fost Alecsandri, care, publică la 24 mai poezia, deja publicată sub cenzură în Moldova, "Cătră Români" Aceasta a fost cu mult mai puternică decât a lui Cârlova, dar nu cea potrivită pentru a deveni o “Marsellieză” a ardelenilor  şi a întregului neam românesc, pentru că era prea  parţială în cereri şi revendicări, prea teoretică fără să expună nimic practic şi să pună degetul pe rană.           

    După Alecsandri, a încercat Andrei Mureşanu, care după cum spune Coşbuc "şi-a publicat al său “Răsunet" . Acesta a fost publicat la 21 iunie tot în aceeaşi foaie, în care publicase şi Alecsandri.           

    Dintre cele cinci poezii, numai una mai trăieşte azi şi se mai recită. Aceasta nu e a celui mai bun poet, ci a celui mai slab poet. Mureşanu a devenit mare, cu siguranţă prin faptul că a scris această poezie. "Fără îndoială, Mureşanu, ca ardelean, ştia cel mai bine ce are şi ce trebuie spus ardelenilor; a priceput însă, să spună păsurile neamului întreg", spune Coşbuc.             

    Începând cu anul 1840 în toate "Principatele Române" s-a născut ideea unui imn naţional ce se cânta mai ales la festivităţile oficiale unde apărea Domnitorul ţării.             

    În anul 1848, poetul Andrei Mureşanu a rugat pe cântăreţul Gh. Ucenescu de la biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, să-i "potrivească" o melodie pe versurile revoluţionarei poezii, intitulată “Un răsunet".           

    Gh. Ucenescu a adaptat melodia "Din sânul maicii mele" scrisă de Anton Pann la strofele 1, 2 si 4 din poezia "Răsunet" şi i-a dat titlul primului vers - "Deşteaptă-te, române!". Acest cântec s-a intonat pe stradă pentru prima oară în 1848 de către studenţii revoluţionari.           

    În anul 1900 s-a făcut prima înregistrare pe disc, de către solistul Al. Pascu, în S.U.A.           

    În anul 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucureşti împreună cu fanfara Regimentului Ştefan cel Mare din Iaşi, au făcut la Bucureşti, prima înregistrare instrumentală.           

    Tot în anul 1910, corul "Ion Vidu" din Lugoj, a înregistrat pe disc, în restaurantul Lugoj din localitate, pentru prima oară, varianta corală.           

    Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri sau cântece patriotice, au fost interzise; intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Din anii '70, melodia a putut fi din nou cântată dar fără versurile originale. 
>>>>>         
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #123 : Martie 23, 2008, 18:53:09 »


   Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.POETUL ŞI COMPOZITORUL            Andrei Mureşanu (16 noiembrie 1816 - 12 octombrie 1863) a fost un poet transilvănean, un patriot român ce a participat la Revoluţia din 1848-1849 din Transilvania.           

    S-a născut în Bistriţa, într-o familie de ţărani. A studiat filozofia şi teologia la Blaj, a fost profesor la Braşov,  începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă şi literatură".           

    A fost printre conducătorii revoluţiei din 1848, participând în delegaţia Braşovului la întrunirea de la Blaj, din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Braşov, pe melodia unui vechi imn religios, a devenit imn revoluţionar şi a fost numit de Nicolae Bălcescu -"Marseilleza” românilor.           

    După revoluţia din 1848, Mureşanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică şi de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum.             Având sănătatea  precară, a murit la Braşov în anul 1863.           

    Antonie Pantaleon - scriitor, muzician şi folclorist. Cel care în cărţile sale ”se citeşte Anton Pann" s-a născut în târgul bulgăresc Sliven din Balcani, tatăl său fiind căldărar: Pantaleon Petrov.             

    La adolescenţă, îi moare părintele şi călătoreşte cu mama sa, Tomaida, la nordul Dunării, iar cei doi fraţi pier în război, la Brăila. Tomaida şi Anton ajung la Chişinău, apoi la Bucureşti, unde se stabilesc, în 1812, când băiatul avea 16 ani. Vorbea turceşte, greceşte, ruseşte şi româneşte. Cânta frumos acompaniindu-se cu chitara. E paracliser la biserica Olari, cântăreţ de strană şi profesor de muzică. S-a afirmat apoi ca scriitor, traducător, editor (avea tipografie proprie) şi culegător de folclor. A publicat cărţi bisericeşti de muzică.       

    În toamna lui 1854, după o obositoare călătorie pentru plasarea cărţilor editate de profesorul-tipograf, se îmbolnăveşte de pneumonie, apoi de tifos şi moare, fiind înmormântat în apropierea casei, la biserica Lucaci.     

    A fost supranumit de Mihai Eminescu-"finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb"     

    Operele principale sunt: "Fabule şi istorioare" (1841), "Culegere de proverburi sau Povestea vorbii" (1847), "O şezătoare la ţară sau Călătoria lui Moş Albu" (1851- 52) şi "Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea" (1853).MESAJUL IMNULUI           

    Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice.             

    Imnul conţine acest sublim "acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Maraton şi Salamina pâna la "Marseilleza" Revoluţiei franceze.             Invocaţia destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest "acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum.ZIUA IMNULUI NAŢIONAL            Parlamentul României a adoptat prin  Legea  nr. 99 din 26 mai 1998  proclamarea Zilei Imnului Naţional al României .Textul actului a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 198/28 mai. 1998. Legea stipulează la Art. 1. - (1): Se proclamã ziua de 29 iulie, Ziua imnului naţional al României - Deşteaptă-te, române, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848.           

    Sursa, pe baza căreia s-a adoptat inclusiv legea “Zilei Imnului Naţional al României”, este Raportul nr. 10 al Comisarului extraordinar al districtului Vâlcea, D. Zăgănescu, către Ministerul trebilor din Lăuntru al Ţării Româneşti, publicat în Monitorul Oficial nr. 14, 1848, din 26 august.           

    Datat în 30 iulie 1848, documentul anunţa că “ieri, joi 29 ale curgătoarei luni”, cetăţenii din Râmnicu Vâlcea au manifestat “într-o câmpie înconjurată cu arbori ce este la marginea cetăţii pentru constituţie, iar garda naţională a răspuns printr-un număr însemnat de arme cu salve detunătoare”. Aflându-se în acest “pompos constituţiu şi d-lui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu câţiva cântăreţi de aceeaşi profesie, au alcătuit o muzică vocală cu nişte versuri prea frumoase puse pe un ton naţional plin de armonie şi triumfal, cu care a ajuns entuziasmul de patrie în inimile tuturor românilor”.           
    Imnul Naţional al României se cântă şi se publică oficial numai în limba română. Imnul Naţional al altor state se intonează cu prilejul vizitelor, festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter internaţional împreună cu Imnul Naţional al României, înaintea acestuia.LA MULŢI ANI, TUTUROR ROMÂNILOR, DE ZIUA IMNULUI NAŢIONAL!

   Prof. drd. Mirela Sorina Mateescu

 
        

 


 
 
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #124 : Martie 23, 2008, 18:56:46 »

Istoria apartine celui care o povesteste !
         Napoleon
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #125 : Martie 23, 2008, 19:10:40 »

Bustul lui Andrei Mureşanu»Parcul ASTRA
Andrei Muresanu  Poet, participant la revoluţia de la 1848, este autorul poeziei Un răsunet (Deşteaptă-te române), devenit după 1989 imnul de stat al României. Andrei Mureşanu (1816-1863) a făcut parte din Comitetul Naţional Român de la Sibiu, împărtăşind soarta membrilor acestuia. După înfrângerea revoluţiei se stabileşte la Sibiu. A fost colaborator al Telegrafului român.
  Bustul din bronz aparţine sculptorului sibian Gyenge Imre (1973).
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #126 : Martie 23, 2008, 19:23:56 »

Însemnele naţionale
Stema naţională a României
Stema Romaniei Preocuparea pentru o stemă reprezentativă, sintetică, datează în România încă de la începutul secolului al XIX-lea. Ea a condus la formarea unei strălucite echipe de specialişti în heraldică, ce a strâns laolaltă personalităţi remarcabile ale ştiinţei româneşti. În momentul în care au fost înfiinţate Arhivele Statului, iar studiile de sigilografie s-au dezvoltat, experţii în heraldică au identificat stemele judeţelor, provinciilor, însemnele heraldice ale marilor latifundiari ş.a. După 1859 (an în care Ţara Românească şi Moldova s-au unit într-un singur stat, România) s-a pus problema unei steme reprezentative. În anul 1863 a fost găsită soluţia reunirii simbolurilor tradiţionale ale Ţării Româneşti (vulturul de aur cruciat) şi ale Moldovei (bourul cu stea între coarne). Ulterior, în 1872, Comisia naţională de heraldică a propus o stemă rezultată din combinarea simbolurilor tradiţionale ale tuturor provinciilor româneşti: Ţara Românească, Moldova, Bucovina, Transilvania, Maramureş, Crişana, Banat şi Oltenia. Stema a fost adoptată de Guvernul României şi s-a aflat în uz până în 1921 când, în urma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, a fost creată noua stemă a României Mari prin adăugarea simbolurilor instituite în 1872: însemnele Casei de Hohenzollern (Casă regală europeană care-şi are originile în zorile Evului Mediu. Ea a dat României patru regi, primul dintre ei - Carol I, 1866-1914 - fiind cel care a ridicat ţara la nivel de regat în 1881); coroana României (făcută din oţelul unui tun capturat la Plevna în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878, în urma căruia, prin vitejia soldaţilor români, ţara şi-a câştigat independenţa faţă de Imperiul Otoman) şi doi delfini cu cozile ridicate dispuşi faţă în faţă, simbolizând Marea Neagră.
Stema României Mari a fost înlocuită în 1947 - când, sub presiunea trupelor sovietice de ocupaţie, a fost proclamată Republica Populară Română - printr-o efigie decorativă întruchipând bogăţiile ţării, încadrate de spice de grâu, având ca fundal un răsărit de soare, iar în partea superioară o stea roşie.
Imediat după Revoluţia din 1989, s-a pus problema conferirii unei noi steme, reprezentative pentru România.
Stema actuală a României are ca element central vulturul de aur cruciat. În mod tradiţional, acest vultur apare pe stemele judeţului Argeş, oraşului Piteşti şi oraşului Curtea de Argeş. El simbolizează dinastia Basarabilor, nucleul în jurul căruia a fost organizată Ţara Românească, provincie ce a jucat rolul hotărâtor în destinul istoric al întregii Românii. Vulturul, simbol al latinităţii şi pasăre de prim rang în heraldică, întruchipează curajul, hotărârea, zborul spre marile înălţimi, puterea, grandoarea. El tronează, de asemenea, pe stema Transilvaniei. Scutul pe care stă este de azur, simbolizând cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru şi o sabie, aceasta din urmă reamintind de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt (1456-1504), denumit şi "Cavalerul lui Cristos", în timp ce sceptrul îl evocă pe Mihai Viteazul (1593-1601), primul unificator al Ţărilor Române. Pe pieptul păsării se află un blazon împărţit în câmpuri heraldice cu simbolurile privinciilor istorice româneşti (Ţara Românească, Moldova, Transilvania, Banat şi Crişana), precum şi doi delfini, amintind de litoralul Mării Negre. În primul cămp se găseşte stema Ţării Româneşti pe azur: un vultur, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoţit de un soare de aur la dreapta şi o lună nouă de aur la stânga. În câmpul al doilea se află stema tradiţională a Moldovei: un bour negru cu o stea între coarne, un trandafir cu cinci petale în partea dreaptă şi o semilună la stânga, ambele de argint. Al treilea câmp al stemei reprezintă stema tradiţională a Banatului şi a Olteniei deasupra valurilor, un pod galben cu două arce de boltă (simbolizând podul peste Dunăre al împăratului roman Traian), de unde iese un leu de aur ţinând un paloş în laba din dreapta faţă. În cel de-al patrulea câmp ni se înfăţişează stema Transilvaniei cu Maramureşul şi Crişana: un scut împărţit în două printr-o linie îngustă, astfel: deasupra, pe un fond de azur, se află un vultur negru cu gheare de aur, ce are la dreapta un soare de aur, iar la stânga o semilună de argint; dedesubt se găsesc şapte turnuri crenelate, plasate în două registre, în primul patru turnuri, în al doilea trei. Sunt, de asemenea, reprezentate teritoriile adiacente Mării Negre, pe fond de azur: doi delfini afrontaţi, dispuşi cu capul în jos.

Drapelul României

Drapelul RomanieiDrapelul României este un tricolor: roşu, galben şi albastru. El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848 când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.
Documente sigilografice atestă faptul că în unele epoci istorice, drapelul românesc avea dispuse orizontal cele trei culori, cu roşul în partea superioară, galbenul la mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost mereu aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Esenţialmente, cele trei culori atât de dragi românilor pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar a lui Ştefan cel Mare.Tricolorul românesc (culorile roşu, galben şi albastru se regăsesc, de asemenea, şi pe stema României) a rezistat ca simbol chiar şi după venirea comunismului în această ţară, când întreaga heraldică a sateliţilor U.R.S.S.-ului era caricaturizată.
Drapelul României are culorile plasate vertical precum urmează: albastru (la lance), galben (în mijloc) şi roşu (în afară). Lăţimea fiecărei culori este o treime din lungime. Albastrul este cobalt, galbenul - crom, iar roşul - vermillon.

Imnul naţional al României
   Windows Media Player (878 KB)
   Real Player (80 KB)

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul "Deşteaptă-te, române!", câştingându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, atât în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în luptele din primul şi cel de-al doilea război mondial.
În momentele de criză de după 23 august 1944, când, după lovitura de stat, România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste, participând la război în tabăra aliaţilor, acest imn s-a aflat în mod spontan pe buzele tuturor şi a fost transmis pe postul naţional de radio, îmbărbătând întreaga ţară.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi pe 22 Decembrie 1989 în timpul revoluţiei anticomuniste; imnul s-a înălţat spontan pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.

Sursa: FOCUS România

Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #127 : Martie 23, 2008, 19:41:37 »

ROMANIA
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #128 : Martie 23, 2008, 19:43:07 »

ROMANIA
Memorat

Nihil sine Deo!!
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #129 : Martie 23, 2008, 22:42:55 »

Imi place ca va tine-ti de cuvint si continuati.
Memorat
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #130 : Martie 29, 2008, 21:36:24 »

Ranile Revolutiei inca mai gauresc zidurileSIBIU STANDARD : Sibiu - 20 Martie 2008
Pe multe cladiri din Sibiu inca se mai vad urmele gloantelor trase in timpul Revolutiei din 1989.
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #131 : Martie 29, 2008, 22:46:39 »

Sibiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la oraşul Sibiu, judeţul Sibiu, România. Pentru alte sensuri vedeţi Sibiu (dezambiguizare).
Sibiu
Stema oraşului Sibiu    Sibiu în România
stemă    amplasare
Amplasare    [arată locaţia pe o hartă interactivă] 45°47′45″N, 24°09′08″E
Ţară    România România
Judeţ    Sibiu
Atestare documentară    1191
Populaţie (2002)    155.045
Suprafaţă    121 km²
Densitatea populaţiei    1.417 loc./km²
Altitudinea medie    415 m n.m.
Sibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben, în latină Cibinium) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu, România. Este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei. Deţine titlul de oraş martir. Potrivit recensământului din 2002, are o populaţie de 155.045 locuitori. Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanţă de oraş.
Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind centrul coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxembourg.
>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #132 : Martie 29, 2008, 22:51:15 »

Geografie
Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în depresiunea Cibinului, străbătută de râul cu acelaşi nume.
Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), a Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.
Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.
Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.
Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte, până în luna mai
Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole.
Ca o consecinţă a corelaţiilor dintre componentele climatice şi caracteristicile geomorfologice ale spaţiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci şi calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porţiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvenţa cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă şi nefavorabilă deplasărilor.
Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munţi chiar lapoviţă şi ninsoare. Uneori mai bate vara şi Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mişcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.
Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună bogată. Prin poziţia sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar şi gorun care urcă de la porţile oraşului şi până pe dealurile şi versanţii munţilor din apropiere.>>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #133 : Martie 29, 2008, 22:53:54 »

Istorie
În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.
În zona actualului cartier Guşteriţa a existat o aşezare romană numită Cedonia.
Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de colonişti saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi parţial distrus de hoardele mongole.
Biserica Reformată din Sibiu, cu vârful Negoiu în spate. (Fotografie luată de la mare distanţă, ceea ce face ca munţii să pară mai aproape de oraş.)
Biserica Reformată din Sibiu, cu vârful Negoiu în spate. (Fotografie luată de la mare distanţă, ceea ce face ca munţii să pară mai aproape de oraş.)
Primăria, Biserica evanghelică (doar vârful turnului), Biserica catolică
Primăria, Biserica evanghelică (doar vârful turnului), Biserica catolică
Timbru poştal românesc din 1967
Timbru poştal românesc din 1967
În secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Oraşul era organizat în bresle, fiind cunoscute un număr maxim de 19 bresle.
n anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraş".
Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această perioadă fiind Palatul Brukenthal.

În secolul XIX se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este electrificat. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti.

Ca urmare a celui de-al doilea război mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

[modifică] Evenimente importante în istoria Sibiului

    * 1292 - A fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al României.
    * 1300 - Intr-un document se aminteste existenta Bisericii Sf. Elisabeta.
    * 1350 - La Sibiu se infiinteaza prima monetarie din Transilvania.
    * 1380 - A fost documentată prima şcoală de pe teritoriul actual al României.
    * 1494 - Prima farmacie de pe teritoriul actual al României.
    * 1534 - Prima fabrică de hârtie de pe teritoriul actual al României.
    * 1544 - A fost tipărită la Sibiu prima carte în limba română.
    * 1551 - Primul experiment cu rachete din lume, realizat de Konrad Haas.
    * 1671 - A fost descoperit gaz metan lângă Sibiu.
    * 1782 - Franz Joseph Müller a descoperit elementul chimic teluriu.
    * 1788 - Primul teatru de pe teritoriul actual al României.
    * 1795 - Primul paratrăsnet din Sud-Estul Europei este instalat în Cisnădie.
    * 1797 - Samuel von Hahnemann deschide primul laborator homeopatic din lume.
    * 1817 - Primul muzeu din România, Muzeul Naţional Brukenthal este deschis la Sibiu.
    * 1861 - Se înfiinţează societatea ASTRA.
    * 1896 - Prima linie electrică din Sud-Estul Europei.
    * 1904 - Al doilea oraş din Europa şi al treilea din lume în care este utilizat tramvaiul electric.
    * 1928 - Prima gradină zoologică din România.
    * 1989 - Al doilea oraş participant la Revoluţia din 1989.
    * 2007 - Capitală Culturală Europeană 2007
>>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #134 : Martie 29, 2008, 22:56:45 »

Stema Sibiului,
Memorat

Nihil sine Deo!!
Pagini: 1 ... 7 8 [9] 10 11 ... 104
Schimbă forumul: