Main Content:

Pagini: 1 ... 8 9 [10] 11 12 ... 104

@ REVOLUTIA SIBIU 1989 @

  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #135 : Martie 29, 2008, 22:58:02 »

Demografie

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a oraşului şi extinderea acestuia, a crescut şi populaţia sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:

    * 1850: || 12.765 locuitori
    * 1900: |||| 21.465 locuitori
    * 1930: |||||||||| 49.345 locuitori
    * 1948: |||||||||||||| 60.602 locuitori
    * 1966: |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori
    * 1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori
    * 1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori
    * 2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori
    * 2007: |||||||||||||||||||||||||||||||| 159.000 locuitori (estimativ)

[modifică] Populaţia istorică
Muzeul Brukenthal şi Primăria din Piaţa Mare
Muzeul Brukenthal şi Primăria din Piaţa Mare
Recensământul[1]    Structura etnică
Anul    Populaţia
Sibiului    Români    Maghiari    Germani
1850    12.765    2.089    977    8.790
1880    19.446    2.810    2.065    14.327
1890    21.465    4.581    3.199    13.148
1900    29.577    7.106    5.747    16.141
1910    33.489    8.824    7.252    16.832
1920    32.748    8.553    4.291    18.218
1930    49.345    19.006    6.782    22.045
1941    63.765    33.829    4.262    23.574
1948    60.602    37.371    5.060    16.359
1956    90.475    60.526    4.772    24.636
1966    109.515    78.548    5.124    25.387
1977    151.005    119.507    5.111    25.403
1992    169.610    158.863    4.163    5.605

Ca limbă maternă, în Sibiu domina limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8824) şi maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puţin de 1% din populaţia urbană. Se cuvine menţionată limba idiş vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

Proporţia relativ mare a maghiarilor din Sibiu este rezultatul maghiarizării de după Ausgleich-ul din 1867. La recensământul austriac din 1850, maghiarii constituiau doar 8% din populaţie.>>>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #136 : Martie 29, 2008, 23:00:18 »

Astăzi

În anul 2002, Sibiul avea o populaţie de ca. 160.000 locuitori. Dintre aceştia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% au absolvit o instituţie de învăţământ superior.

Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează:

    * 95,7%: |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||| Români
    * 2,02%: ||| Maghiari
    * 1,61%: || Germani (Saşi)
    * 0,65%: | alţii

[modifică] Structura confesională

Sub aspect confesional populaţia Sibiului este alcătuită din:

    * ortodocşi (91,0%)
    * romano-catolici (2%)
    * luterani (1%)
    * reformaţi (1%)
    * mozaici (0,1%)
    * greco-catolici (1,5%)
    * unitarieni (0,5%) ş.a.

Restul confesiunilor reprezintă fiecare sub 1% din populaţia oraşului.

[modifică] Cartiere
Cartierele oraşului
Cartierele oraşului

În Sibiu există următoarele cartiere:

    * Centru
    * Oraşul de Jos
    * Lupeni
    * Trei Stejari
    * Sub Arini
    * Vasile Aaron
    * Hipodrom I, II, III, IV
    * Valea Aurie
    * Tilişca
    * Ştrand I, II
    * Turnişor
    * Piaţa Cluj
    * Ţiglari
    * Terezian
    * Reşiţa
    * Lazaret
    * Gusteriţa
    * Broscărie

De asemenea, există două zone industriale:

    * Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre Braşov şi Râmnicu Vâlcea, la ieşirea spre Agnita
    * Zona Industrială Vest, la ieşirea spre Sebeş, în apropierea Aeroportului

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul oraşului, la ieşirea spre Răşinari aparţine tot de Municipiul Sibiu.>>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #137 : Martie 29, 2008, 23:02:51 »

Relaţii externe

Consulate

    * Germania Consulatul Republicii Federale Germane
    * Marele Ducat de Luxemburg Consulatul Onorific al Marelui Ducat de Luxemburg

 Oraşe înfrăţite

    * Brazilia Bauru, Brazilia din 1995
    * Statele Unite Columbia, Statele Unite din 1994
    * Austria Klagenfurt, Austria din 1996
    * Germania Landshut, Germania din 2002
    * Belgia Mechelen, Belgia din 1996
    * Germania Marburg, Germania din 24 octombrie 2005
    * Franţa Rennes, Franţa din 1999
    * Venezuela Valencia, Venezuela din 1993
    * Regatul Unit Wirall, Regatul Unit din 1994

[modifică] Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere oraşe din România şi primeşte una din cele mai mari rate de investiţii străine.

Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini (Bilstein Compa), industria confecţiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) şi industria de rechizite şcolare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice şi electronice (Continantal, Kunkee Relee, Haartmann), de rulmenţi(SNR Rulmenti), de air bag-uri (Takata Petri) şi de curele de transmisie (investiţie a companiei germane Siemens).

În Sibiu îşi au sediul central Banca Carpatica şi societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu îşi are sediul Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri, instituţie emblematică pentru mediul economic şi de afaceri românesc. Toate companiile bancare şi de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraş.

 Angajaţi pe sector industrial

    * Industrie - 49%
    * Comerţ - 15%
    * Construcţii - 7,5%
    * Sănătate - 7,5%
    * Educaţie - 7%
    * Transport - 6,5%

 Transport

 Transporturi externe

Avioane Sibiu are un aeroport internaţional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria şi Italia, cele mai multe cu escală la Timişoara. Aeroportul este în plin proces de modernizare pentru a permite primirea aeronavelor mai mari.

Curse directe există către:

    * München (Tarom), (Lufthansa)
    * Viena (Austrian)
    * Birmingham (Lufthansa)
    * Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş (Tarom)
    * Timişoara (Carpatair)

TrenuriMunicipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnişor, precum şi un important depou pentru locomotive diesel.

Iată căile feroviare care trec prin municipiu:

    * Tronsonul Sibiu - Braşov - Bucureşti
    * Tronsonul Sibiu - Mediaş - Sighişoara
    * Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova
    * Tronsonul Sibiu - Vinţu de Jos - Deva - Arad
    * Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)

Legături zilnice cu trenuri Inter-city (Săgeata Albastră) se fac către:

    * Bucureşti
    * Braşov
    * Cluj-Napoca
    * Timişoara
    * Craiova
>>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #138 : Martie 29, 2008, 23:05:17 »

 Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul naţional DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

    * Şosele internaţionale:

   1. E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu – Braşov
   2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda – Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa

    * Drumuri naţionale:

   1. DN 1 Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Oradea – Borş –> Ungaria
   2. DN 7 Bucureşti – Găeşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –> Ungaria
   3. DN 14 Sighişoara – Dumbrăveni – Mediaş – Copşa Mică – Sibiu

Centura rutieră a oraşului se află în construcţie, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece prin Sibiu, este în faza de începere a lucrărilor. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Tălmaciu - Şelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Şura Mică - Apoldu de Jos.

Autobuz Municipiul Sibiu are două autogări cu autocare şi microbuze care fac legătura cu aproape toată ţara şi cu spaţiul Uniunii Europene.

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinaţii. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deţine şi una din autogările oraşului (Autogara Turnişor).

[modifică] Transporturi interne

Sibiul are peste 300 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri creşte mărimea suprafeţei oraşului în fiecare an. Reţeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiţii, în special asfaltări şi construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o reţea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

Autobuz Există 22 de linii de autobuz şi troleibuz în Sibiu. Tursib [1] este compania de trasport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. De asemenea există o linie de tramvai până la Răşinari.

Preţurile biletelor sunt de 1.5 RON/bilet.

Taxi Există deasemnea şi puternice companii de taximetrie:

    * Taxi Star-953
    * Taxi 942
    * Taxi Pronto-949
    * Taxi Audi-948
    * Taxi 946

Preţul este de 1,5 RON/km, iar pornirea de 1 RON.

Automobile Din Sibiu se pot închiria maşini prin intermediul firmelor specializate.>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #139 : Martie 29, 2008, 23:07:29 »

Personalităţi

    * Nicolaus Olahus (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Esztergom, primat şi regent al Ungariei
    * Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei
    * David Urs de Margina (1814-1897), nobil român, purtător al Ordinului Maria Terezia, preşedinte al "Fondului şcolastic" al Regimentului I de Graniţă de la Orlat în perioada 1871 - 1897.
    * George Bariţ (1812-1893), istoric şi publicist, întemeietorul presei româneşti în Transilvania
    * Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apărării în Imperiul Austro-Ungar între 1871-1880 (în guvernele Auersperg, Stremayr şi Taaffe)
    * Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat în Dieta Transilvaniei între 1865-1867, în Parlamentul Ungariei între 1867-1877, primar al Sibiului între 1877-1884
    * Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerţului în Imperiul Austro-Ungar între 1893-1897 (în cabinetul Kasimir Badeni)
    * Arthur Arz von Straussenburg (1857-1935), general, ultimul şef al Marelui Stat Major al armatei austro-ungare
    * Octavian Goga (1881-1938), poet si om politic
    * Emil Sigerus (1854-1947)
    * Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic
    * Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor
    * Emil Cioran (1911-1995), scriitor si filozof
    * Antonie Plămădeală (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane
    * Oskar Pastior (1928-2006), scriitor
    * Gavril Dejeu (n. 1932), ministru de interne (între 1996 şi 2000), avocat în Baroul Sibiu
    * Nicolae Manolescu, scriitor, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România
    * Dieter Acker (n. 1940), compozitor
    * Mircea Păcurariu, profesor univ., membru corespondent al Academiei Române
    * Paul Niedermaier, profesor univ., membru corespondent al Academiei Române
    * Alexandru Lupaş, profesor univ., matematician
    * Lucian Vinţan, profesor univ., membru al Academiei de Ştiinte Tehnice din România
    * Radu Vasile (n. 1942), prim ministru (între 1998 şi 1999)
    * Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor
    * Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor
    * Mircea Ivănescu, poet
    * Zeno Popovici, profesor universitar, membru al Academiei de Ştiinte Medicale din România
    * Dinu Giurgiu, compozitor
    * Toma Dordea, profesor, membru al Academiei Române
    * Sabina Cojocar, gimnastă
    * Klaus Johannis (n. 1959), primar
    * Laura Codruţa Kövesi, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ioan Popa(1919-2005),doctor in economie,fost director economic la firma Siemens A.G.din oraşul Erlangen din Germania.

>>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #140 : Martie 29, 2008, 23:48:15 »

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului, atesta formarea si dezvoltarea societatii omenesti inca din paleolitic. La Racovita, a fost descoperit un topor de silex apartinand celei mai vechi culturi din istoria omenirii "cultura de prund" (1.000.000 - 600.000 ani). Vestigii arheologice din neolitic (5500-1900 I.Ch.) reprezentate prin fragmente din ceramica, podoabe, unelte casnice au fost descoperite in mai multe centre: Casolt, Ocna Sibiului, Medias, Boarta.Unelte din epoca bronzului (1900-800 I.Ch) au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Medias, Tilisca, Sura Mica, iar vestigii din epoca fierului au fost scoase la iveala la Sibiu (cartierul Gusterita), Apoldul de Sus, Somartin etc.

Bogatia si valoarea istorica a materialelor din perioada dacica atesta ca teritoriul judetului a fost intens locuit in perioada Latene (cca. 300 I.Ch.-106 I.Ch.
Marturii din perioada dacica au fost descoperite la Sibiu (cartierul Gusterita), Casolt, Seica Mica, Medias, Bradu, Tilisca, Ocna Sibiului
Romanii au lasat numeroase marturii ale existentei lor pe teritoriul judetului reprezentate prin cetati, drumuri, vase de lut ars, monede, opaite, obiecte metalice, tigle, caramizi etc. Importante descoperiri s-au facut la Boita, Sibiu (cartierul Gusterita), Seica Mica, Micasasa, Turnu Rosu, Talmaciu, Selimbar, Cristian, Miercurea Sibiului etc.
Dupa retragerea armatei, administratiei si o parte a proprietarilor populatia autohtona daco-romana a ramas pe loc. Continuitatea acestei populatii pe teritoriul Transilvaniei a fost dovedita prin descoperirile de la Bradu, Bratei, Biertan, Sura Mica, Ocna Sibiului etc.
Existenta unor comunitati de crestini in spatiul intercarpatic este dezvaluita de descoperirile arheologice, nu foarte numeroase,intre ele cea mai cunoscuta este Donariumul de la Biertan (gasit in 1779) datat in secolul al IV-lea care cuprinde pe langa monograma lui Christos si o inscriptie latina cu numele donatorului: "Ego Zenovius votum posui" (Eu Zenovie am pus aceasta ofranda).
Epoca prefeudala - in care pe teritoriul tarii au patruns popoarele migratoare - este reprezentata pe teritoriul judetului prin urme ale trecerii acestora la: Medias (avari),Velt (huni), Bruiu (goti), Seica Mica (gepizi).
>>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #141 : Martie 29, 2008, 23:49:25 »

Epoca feudala
In epoca feudala, istoria sibiana este bogata in evenimente. incepand cu secolul IX, patrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii, care au gasit aici poporul roman ca o entitate cu organizatii politice prestatale. Regii unguri, in scopul apararii "pamantului regesc" de atacurile dinspre rasarit si miazazi, au adus colonisti sasi. Colonizarea sudului Transilvaniei cu sasi a inceput pe vremea regelui Geza al II-lea (1141-1162), cea mai importanta si mai intens colonizata zona fiind zona Sibiului. In secolul XIII a fost recunoscut voivodatul Transilvaniei, din care facea parte si zona Sibiului. In anul 1224, an in care regele Andrei al II-lea (1205-1235) a dat "Bula de Aur" a aparut comitatul de Sibiu, condus de un comite, numit de rege, cu resedinta la Sibiu, oras atestat documentar in 1191 intr-o bula emisa de Papa Caelestin al III-lea, devenind astfel centru administrativ si politic. Datorita transformarilor juridice si administrative au fost desfiintate comitatele si s-au infiintat scaunele si provinciile, provincia Sibiului cuprinzand incepand cu anul 1355 sapte scaune (Orastie, Sebes, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu si Rupea) si mai tarziu, inca trei (Sighisoara, Medias si Seica Mare), in care erau cuprinse toate satele cu populatie romana si germana mixta, fiind supuse aceluiasi regim politico-administrativ. Provincia Sibiului, cuprinzand cele zece scaune impreuna cu districtele Brasov si Bistrita, au format intre 1486-1487, pana in 1876, obstea sasilor (Universitas Saxorum) ca unitate politica, administrativa si judecatoreasca a tuturor comunitatilor sasesti de pe pamantul craiesc - teritoriu de colonizare a sasilor, primit de acestia ca privilegiu - avand in fruntea ei pe comitele sasilor care era si jude regal al Sibiului. In 1323, apar primele insemne heraldice ale stemei sibiene simbolizand dreptul de judecata. Cele trei atacuri turcesti din anii 1437, 1438 si 1442 s-au lovit de rezistenta darza a locuitorilor Sibiului. Primele atacuri turcesti au pus in fata principalelor orase si a multor sate, problema ridicarii unor constructii fortificate in care sa fie adapostiti oamenii si bunurile. Inca de la inceputul secolului XV, au fost ridicate cetati puternice si intarite cele vechi (Sibiu, Medias, Slimnic si in majoritatea satelor de pe vaile Tarnavei Mari si Hartibaciului).
>>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #142 : Martie 29, 2008, 23:50:27 »

Epoca moderna
In timpul revolutiei din Transilvania (1848-1849), Sibiul a jucat un rol important, fiind sediul Comitetului National Roman cunoscut si sub numele de Comitetul de Pacificatiune, din care au facut parte, Simion Barnutiu, Axente Sever, August Triboniu Laurian, Avram Iancu s.a. Dupa revolutie, Sibiul a devenit cel mai important centru national, politic si cultural din Transilvania. Activitatea culturala dobandeste orizonturi tot mai largi, orasul devenind un veritabil centru de raspandire a stiintei. Existenta bibliotecilor, a muzeului, activitatea celor doua societati sasesti "Societatea pentru cercetarea Transilvaniei" si "Societatea Transilvana de stiinte naturale", care editau si publicatii de specialitate, au stimulat interesul intelectualitatii romanesti pentru emanciparea sociala si nationala prin cultura.

Intre iulie 1863 - octombrie 1864 s-a intrunit Dieta Transilvaniei la Sibiu.
Dieta Romaneasca
Cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Dieta romaneasca de la Sibiu, este pentru prima oara in istoria Transilvaniei cand in Dieta au intrat un numar foarte mare de deputati romani. Atunci a fost votata "legea asupra egalei indreptatiri a natiunii romane si a confesiunilor sale cu a celorlalte nationalitati si confesiuni", precum si "legea privind folosirea limbii romane in administratie, pe baza de egalitate cu cea maghiara si germana".
Evolutia ulterioara a evenimentelor (instaurarea compromisului austro-ungar) nu a mai ingaduit punerea lor in aplicare. Tot Sibiul a fost sediul Partidului National Roman din Transilvania si Ungaria, constituit in urma Conferintei nationale din luna mai 1881. Sfarsitul secolului a fost reprezentativ pentru epoca memorandista, etapa definitorie si hotaratoare in miscarea de emancipare national-politica a romanilor transilvani. In orasul nostru a fost elaborat si tiparit textul cunoscutului memoriu politic - memorandul. Aici a aparut primul cotidian politic romanesc la 1884 "Tribuna", iar din 1853, fara intrerupere pana astazi apare publicatia "Telegraful Roman". In planul vietii economico-financiare alaturi de institutiile financiare sasesti (Casa generala de economii, in anul 1841), la 1871 este fondata Banca Albina, prin activitatea desfasurata va deveni cel mai reprezentativ reper economic pentru romanii din monarhia dualista, cea mai puternica banca romaneasca, o veritabila banca nationala. In sfarsit, ca un corolar al locului si rolului sau in lupta de emancipare culturala si nationala, Sibiul a fost desemnat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, drept sediu al viitorului guvern romanesc provincial reprezentat prin Consiliul Dirigent. Prin aceasta, dupa Marea Unire, Sibiul prin institutiile gazduite si prin activitatea desfasurata a fost pentru o perioada o adevarata capitala a Transilvaniei. Dupa actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, Sibiul prin instalarea Consiliului dirigent (un fel de guvern provizoriu) a devenit capitala Transilvaniei, ca parte integranta a statului unitar roman.
>>>
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #143 : Martie 29, 2008, 23:57:07 »

Laura Codruţa Kövesi, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la ce personalitati intra? La cele negative? Caci altfel nu inteleg ce cauta pe lista respectiva. E o rusine pentru Romania. Nu stiam ca e de la Sibiu. Sa-i dati sfatul cel bun, sa merga la mitropolit sa se spovedeasca ca sa-i ierte Dumnezeu pacatele.
O pata pe obrazul orasului, asta e.
Memorat
  • antimafia
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 183
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #144 : Martie 30, 2008, 18:26:41 »

Domnule Nor,nu veti ajunge dumneavoastra sau eu intr-o asemenea pozitie in justitie.E o anumita categorie de oameni
Memorat
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #145 : Aprilie 01, 2008, 03:04:36 »

Nu zi hop pina nu sari domnule Antimafia,ce noi nu putem ajunge si noi mai sus singura conditie este sa tocim mult.
Memorat
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #146 : Aprilie 02, 2008, 13:01:51 »

Sibiul istoric

autor: Nita Delia

Judeþul Sibiu face parte dintr-o regiune istoricã extrem de veche.

Cea mai veche mãrturie despre existenþa umanã pe aceste meleaguri dateazã încã de la începutul epocii vechi a pietrei (circa acum 600.000 de ani). Un toporaº de mânã (cioplitor) din cremene, a fost descoperit in hotarul comunei Racoviþa.

Epoca neoliticã (6500 – 1700 î. Hr.), este reprezentatã de vestigiile de la Ocna Sibiului, ªura Micã, Boiþa, Turnu Roºu, Cristian, Fântânele ºi din multe alte localitãþi de pe teritoriul judeþului. Existenþa oamenilor pe acest teritoriu în epoca bronzului (1700 - 800 î.Hr.) este sugeratã de urmele unor aºezãri compacte cum este cea de lângã Orlat, de la Tiliºca, Ocna Sibiului, ªura Micã, Alþâna ºi altele, cât ºi de marele depozit de bronzuri descoperit în suburbia Guºteriþa.

Cele mai multe descoperiri din a doua vârstã a fierului (300 î.Hr. – 106 d.Hr.) aparþinând civilizaþiei geto-dace, atestã existenþa dacilor pe aceste meleaguri, conduºi la acea vreme de Burebista ºi mai apoi de Decebal.

În cetatea cu atributele unei uniuni de triburi de la Tiliºca, exista o monetãrie ce bãtea monede dacice din bronz ºi putea reproduce identic monede macedonene ºi romane, ceea ce dovedeºte atât dezvoltarea superioarã a tehnicii ºi artei autohtone, cât ºi intensele legãturi comerciale cu lumea greco-romanã, cu mult înainte de cucerirea Daciei.

Repertoriul tezaurelor monetare de pe teritoriul judeþului Sibiul este destul de mare ºi variat, atât cel din timpul ocupaþiei romane, cât ºi dupã aceea.

Dupã retragerea aurelianã, tezaurele monetare, cimitirele ºi vasele specifice ceramicii dacice descoperite pe aceste teritorii la Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Guºteriþa-Sibiu, Dumbrava Sibiului, ªura Mare, ªeica Micã, etc.; aºezãrile din timpul culturii “Bratei” (sec. VI – VII ) ºi culturii ‘Dridu’ (sec VIII-IX) cât ºi inscripþia în limba latinã datatã din sec. IV de la Biertan, dovedesc cã populaþia daco-romanã

localã, a continuat sã existe ºi sã se dezvolte ºi dupã retragerea aurelianã pe acelaºi teritoriu tradiþional, continuându-ºi procesul de romanizare prin relaþiile directe cu lumea romano-bizantinã pânã la începutul mileniului al II-lea, când a devenit fondul principal etnic ºi biologic al poporului latinofon român.

*

Oraºul de pe malurile Cibinului, întemeiat la intersecþia a douã vechi drumuri romane, cel alutan ºi cel illyric dateazã din sec. al XII-lea, fiind atestat documentar in anul 1191, când regele Ungariei, Bella al III-lea, întemeiazã la Sibiu prepozitura catolicã - organism ecleziastic cu rol conducãtor în aceste pãrþi ale Transilvaniei.

În 1224 regele Andrei al II-lea înfiinþeazã provincia Sibiului, ceea ce ne face sã credem cã aºezarea exista încã dinaintea sec. al XII-lea, considerând importanþa ce i-a fost acordatã.

În apropiere se afla ºi aºezarea anticei Cedonii, localitate dacicã ºi apoi daco-romanã, ce este astãzi cartier al Sibiului.

În secolul al XII-lea, sunt aduºi pe aceste meleaguri coloniºti germani, pentru a menþine autoritatea ungarã. Aceºtia au cãpãtat mai apoi numele de saºi.

La început, fiindu-le cãlcate privilegiile, în 1224, au primit de la regele Andrei al II-lea, “bula de aur a saºilor”, un document prin care le erau acordate o serie de privilegii: erau scutiþi de taxe vamale pe întreg teritoriul regatului, puteau þine târguri fãrã a plãti vamã, aveau acces la exploatãrile de sare, aveau dreptul de a bate monedã proprie oraºului, dreptul de depozit pentru comerþul cu Þara Româneascã, iar din 1376 + dreptul de organizare a meºteºugurilor în bresle. În schimb, aveau faþã de coroana maghiarã obligaþii militare ºi fiscale.

În secolul al XV-lea se va constitui “Universitas Soxorum”, formatã din districtele Sibiului cu nouã scaune (Orãºtie, Sebeº, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu, Rupea, Mediaº ºi ªeica) Braºovului ºi Bistriþei, ce-ºi va exercita putere administrativã, politicã ºi juridicã, asupra comunitãþii sãseºti din aceste zone, din anul 1486 pânã în anul 1876.

În anii 1241 – 1242, comunitatea abia formatã a Sibiului, trebuie sã facã faþã nãvãlirilor dezastruoase ale tãtarilor, în urma cãrora mai rãmân aproximativ o sutã de supravieþuitori, ce vor începe refacerea oraºului ºi totodatã fortificarea lui. Lucrãrile la fortificaþii au încetat abia în sec. al XVIII-lea, odatã cu intrarea în imp. Habsburgic, când nu mai erau necesare. Datoritã acestor fortificaþii, Sibiul devine între sec. XV-XVIII cea mai puternicã cetate a Transilvaniei ºi unul dintre cele mai prospere oraºe.

Istoricul fortificaþiilor

Cetatea medievalã îºi are începuturile pare-se, la intersecþia strãzilor 9Mai ºi Farului, ca o modestã aºezare de tip þãrãnesc, aºezatã pe malul drept al râului Cibin.

Pe platoul superior (actuala Piaþã Huet) s-a construit o basilicã în stil romanic. Prima centurã de fortificaþii s-a construit în jurul acesteia. Iniþial, aceste ziduri fuseserã construite din lemn ºi pãmânt.

A doua etapã de fortificaþii, ce îngloba ºi actuala Piaþã Micã, s-a desfãºurat, se pare dupã ultimele cercetãri, în al doilea sfert al sec. al XIII-lea, dupã acordarea “Bulei de aur a saºilor” de cãtre regele Andrei al II-lea în 1224. Din aceastã fazã s-au pãstrat trei turnuri, modificate evident, turnurile din Piaþa Micã nr. 23 ºi 24 ºi Turnul Sfatului (Piaþa Micã nr. 1), una dintre emblemele Sibiului .

Dupã invazia tãtarã de la 1241 – 1242, nevoia de fortificaþii mai ample ºi mai solide s-a fãcut simþitã. Astfel, colina din partea de sus a oraºului a fost înconjuratã cu o centurã de zid, cu intercalãri de noi turnuri, constituind a treia etapã de fortificaþii.

Centura îngloba 12 turnuri de forme variate de la circulare pânã la poligonale, clãdite pe arcade interioare de susþinere, ca ºi pereþii, pentru a rezista loviturilor. Turnurile erau dispuse in lungul zidului la distanþe egale pentru a permite apãrarea intervalelor cu arcurile, arbaletele ºi balistele. Pentru apãrarea apropiatã, alte deschizãturi, plasate orizontal sub marginile acoperiºurilor, înlesneau aruncarea asupra a asaltatorilor, în lungul pereþilor, piatrã, apã fiartã sau smoalã topitã. La turnurile ºi zidurile centurii s-a folosit, pentru prima data la noi, prevalent, cãrãmidã, remarcabilã prevedere, a conducãtorilor cetãþii, faþã cu efectul proiectilelor de mai târziu ale artileriei. Zidul de cãrãmidã era mai rezistent la ºoc, ºi gãurile puteau fi umplute cu uºurinþã. De la aceste fortificaþii de cãrãmidã, Sibiul primeºte numele de ‘Oraºul roºu’.

Din a treia centurã de fortificaþii astãzi mai putem vedea urmãtoarele vestigii:

          o Un turn de fortificaþii, transformat în locuinþã, cu trei etaje ºi o porþiune de zid, în curtea caselor din Piaþa Aurarilor nr. 4.

          o Douã turnuri ce se înalþã deasupra zidurilor ruinate dintre strãzile A. Iancu ºi Movilei, au fost transformate in locuinþe ºi sunt vizibile din curþile caselor cu nr. 9, 19, 31, de pe strada A. Iancu .

          o O porþiune de zid in lungime de peste 30m e pe strada Manejului.

          o Trei turnuri de fortificaþii pe strada Cetãþii, al dulgherilor, al olarilor, legate printr-o porþiune de zid ºi al archebuzierilor (trecut mai târziu pânzarilor). Turnul dulgherilor, cu bazã circularã, a fost construit o datã cu turnul archebuzierilor ºi întãrit în 1450. În anul 1500 i s-a mai înãlþat un etaj octogonal. Turnul olarilor, cu bazã pãtratã, a fost construit prin intercalare între celelalte douã turnuri, spre sfârºitul secolului al XIV-lea.

Inscripþia 1547 aparþine unei renovãri. Turnul archebuzierilor, cu bazã pentagonalã, a mai fost întãrit în anul 1450.

- Zidul de fortificaþie înalt de aproape 10m, susþinut de contraforturi puternice, sprijinite pe arcuri butante pe unele clãdiri de pe Pasajul Scãrilor.

          o Turnul de poatã de la întretãierea strãzilor Al. Odobescu ºi Pasajul Scãrilor, cãruia i s-a alãturat mai târziu casa Altemberger- Pempfflinger (Primãria Veche) la sfârºitul sec. al XV-lea.

Din incinta a treia de fortificaþii a fãcut parte ºi Turnul Porþii Cisnãdiei, demolat în 1836, cunoscut nouã doar prin acuarelele lui Johann Böbel.

Deasupra Porþii Cisnãdiei, aflatã la capãtul sudic al strãzii N. Bãlcescu (fostã Heltauergasse – strada Cisnãdiei) se ridica un turn masiv, cu trei etaje, marcate prin metereze dreptunghiulare.

Invaziile tãtarilor ºi mai apoi ale turcilor, au provocat mari pierderi Oraºului de Jos, ceea ce a impus, în sec. al XV-lea, construcþia a unei noi centuri de fortificaþii care sã includã ºi aceastã parte a oraºului.

Un numãr de 39 de tunuri strãjuiau acum centura larg înconjurãtoare a cetãþii.

Intrarea in cetate se fãcea pe porþile Cisnãdiei (în partea sudicã a actualei strãzi N. Bãlcescu), Turnului (lângã Piaþa Cibin) ºi Elisabetei (în capãtul strãzii 9 Mai). Fiecare era încredinþatã spre apãrare unei bresle, de obicei dintre cele mai bogate.

Ca urmare a fortificaþiilor de acum 500 de ani mai putem vedea astãzi doar douã turnuri ce au rezistat doar datoritã mãrimii lor: Turnul Pulberãriei, situat pe strada Ocnei la nr. 33 (în curtea Grupului ºcolar Independenþa) ºi Turnul Pielarilor în apropierea acestuia.

Din a patra centurã au dispãrut Turnul Porþii Ocnei ºi Poarta Ocnei, Poarta Elisabetei ºi Poarta Turnului.

Turnul Porþii Ocnei era cel mai mare dintre turnurile celor patru porþi, construit din cãrãmidã ºi sprijinit de contraforturi; a fost demolat în 1856 deºi se afla intr-o stare bunã. Ne este cunoscut tot din acuarelele lui Johann Böbel, ca de altfel ºi Poarta Elisabetei. Aceastã poartã, aflatã pe strada 9 Mai, era în directã legãturã cu zidurile. Avea douã turnuri de apãrare pe care desenul ni le prezintã într-o avansatã stare de agregare.
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #147 : Aprilie 02, 2008, 13:03:50 »

  Poarta Turnului se afla pe strada cu acelaºi nume (fostã Saggasse), la intersecþia acesteia cu Piaþa Cibin. Construcþia turnului semãna cu Turnul Olarilor, ridicându-se pe trei etaje, cu acoperiº piramidal, prezentând guri de pãcurã la nivelul superior. Avea mete reze pentru arme de foc. ªi acesta a fost demolat in anul 1858.

Ca urmare a progresului armamentului de foc, noi fortificaþii se impun in sec. al XVI-lea pentru întãrirea celor existente.

Astfel au apãrut rondelele ºi bastioanele.

Unul dintre rondelele rãmase in picioare este Turnul Gros, situat pe bulevardul Corneliu Coposu. Este un turn masiv, construit din piatrã (la bazã) ºi din cãrãmidã. Pe platformã erau amplasate tunurile. În 1788 a luat aici fiinþã primul teatru al oraºului, ce a funcþionat neîntrerupt pânã in 1949, când a fost distrus de un incendiu.

Pentru apãrarea mai bunã au apãrut ºi cinci bastioane.

Bastionul Haller se aflã pe actuala stradã Maternitãþii la nr. 1 ºi pe bulevardul Corneliu Coposu. Pe platforma sa erau amplasate tunuri. În 1771 aici a fost construitã o ºcoalã de cãlãrie acoperitã (Manej) iar astãzi se aflã un spital.

Apoi s-a construit bastionul Turnului, de la Poarta Turnului, pe locul actualei Pieþe Cibin (1569 – 1570). A urmat bastionul Cisnãdiei, pe locul Pieþei Unirii (1577 – 1582), bastionul Porþii Ocnei (1603) ºi bastionul Soldisch sau al Mercenarilor (1622 – 1629) la intersecþia strãzii Bastionului cu ºoseaua Alba Iulia.

Astãzi, mai sunt in picioare doar bastionul Haller ºi Soldisch, ce stau drept mãrturie a influenþei arhitecturii militare italiene.

Sibienii erau cunoscuþi ºi pentru calitatea armamentului ºi a pulberii lor, fiind solicitaþi de Matei Corvin, ªtefan cel Mare, ªtefan Bathory, Ioan Zapolya ºi alþi principi ºi domnitori.

Cei care ar fi vrut sã atace Sibiul erau împiedicaþi ºi de lacurile din jurul fortificaþiilor create de revãrsãrile Cibinului, canalului Strezii ºi Morilor. La început, comunitatea ºi mai apoi proprietarii lacurilor erau datori sã creascã peºte ºi sã taie stuful, pentru a înlesni buna observare din turnuri. Venitul lacurilor era destinat Spitalului sãracilor.

În cazul asediilor, galerii subterane legau cetatea cu exteriorul, dintre care una ce pornea din Piaþa Mare ºi ieºea în curtea Azilului, existã ºi astãzi. Apa potabilã era adusã printr-un apeduct din pârâul Dumbrava, pânã în mijlocul cetãþii.

Întreþinerea unei astfel de cetãþi nu era uºoarã ºi majoritatea locuitorilor îºi aduceau contribuþia. Totul mergea bine, datoritã bunei organizãri.

*

Regii Ungariei, având interesul ca oraºele sãseºti importantã sursã de venituri în visterie sã prospere, cât ºi în fortificarea Sibiului ca oraº de graniþã, au reînnoit permanent Diploma Andreianã de la 1224 ºi au lãrgit privilegiile saºilor. Astfel, începând cu 1367, negustorii sibieni puteau face comerþ oriunde, iar în cazul în care mergeau la curtea regalã, nu li se percepea nici o vamã.

Negustorii sibieni erau favorizaþi ºi de domnii Þãrii Româneºti, începând cu Vladislav I (1364 – 1377). Pe relaþiile cu Þara Româneascã, s-au bazat în special comercianþii sibieni în permanentã concurenþã cu cei braºoveni.

Datoritã dezvoltãrii economice, în a doua jumãtate a sec. al XIV-lea iau fiinþã breslele (asociaþii de meºteºugari – forme tipice de organizare a meºteºugurilor în Evul Mediu formate din meºteri, patroni, calfe ºi ucenici care aparþineau aceleiaºi branºe sau înrudite). Primul regulament de funcþionare a breslelor dateazã din 1376 când existau 19 bresle cu 25 de branºe meºteºugãreºti ºi 200 de meseriaºi, numãrul acestora ajungând în 1794 la 34.

Prin comparaþie cu alte oraºe medievale ale Europei Ulm-17 bresle, Augsburg-15, Koln-22, Strassburg-28, deducem cã organizarea Sibiului era de avangardã.

Fiecare breaslã era responsabilã cu apãrarea ºi întreþinerea unei porþiuni de zid, a unui turn sau a unui bastion, de unde ºi numele acestora.

În perioada medievalã, apar în Sibiu anumite elemente ce denotã buna organizare ºi dezvoltare a burgului. Încã din 1292 funcþiona un spital, astãzi azilul de bãtrâni (strada Azilului nr.4) lângã care a fost ridicatã capela azilului. Acesta este primul spital atestat documentar din þarã. În 1330 este atestatã prima bisericã de manuscrise din þarã, aparþinând cãlugãrilor dominicani. Se ºtie cã încã din 1380 funcþiona o ºcoalã care probabil exista de mai multã vreme. Din 1471 pe lângã aceastã ºcoalã funcþioneazã un internat. În 1494, sibienii înfiinþeazã un nou spital, în locul celui vechi pe care îl transformã în azil.Tot în acest an, este menþionatã ºi farmacia oraºului, prima din þarã.

În 10 ianuarie 1493, se naºte la Sibiu, Nicolaus Olahus, marele umanist român, care, în lucrarea sa fundamentalã “Hungaria”, dovedeºte originea latinã a românilor, vechimea ºi continuitatea acestora pe aceste meleaguri, mândrindu-se cu obârºia lui.

În sec. al XV-lea, Lucas Trapoldner ºi Theobaldus Griffius înfiinþeazã prima tipografie. Prima carte, tipãritã în 1529, este o “Gramaticã latinã” scrisã de Toma Gemmarius. În sec. al XVII-lea, se gãseau în Sibiu 12 ateliere tipografice. Se tipãreºte în 1612 primul calendar din þarã, în 1788 se deschide prima librãrie ºi se tipãreºte prima revistã teatralã din þarã: Theatral Wochenblatt.

Din iniþiativa lui Martin Hochmeister apare în 1790 primul ghid al Sibiului, iar în tipografia lui Samuil Flitsch apare “Gramatica româneascã” a lui Ion Heliade Rãdulescu.

În general, conducãtorii Sibiului au cãutat sã fie în bunã înþelegere cu regii Ungariei, încercând mereu sã obþinã noi privilegii, dar au existat ºi neînþelegeri.

La începutul sec. al XIV-lea, Sibiul se amestecã în lupta pentru tronul Ungariei, susþinându-l pe Otto de Bavaria, împotriva lui Carol Robert de Anjou. Carol Robert (1308 – 1342) iese rege însã nu îºi poate permite sã-i sancþioneze prea aspru pe sibieni, datoritã importanþei oraºului lor pentru coroana regalã.

Totuºi, impunându-le un comite ales de el ºi astfel micºorându-le libertãþile, determinã o rãscoalã a acestora.

Drept dovadã a importanþei burgului stã ºi faptul înfiinþãrii în 1325 de cãtre Carol Robert, a primei monetãrii din Transilvania. Monetãria regalã din Sibiu bãtea monedã de argint în greutate de 0,975 gr.

Unii nobili saºi participã la rãscoala nobiliarã din Transilvania împotriva lui Matei Corvin (1437). Drept urmare Petru Gareb, primarul Sibiului, participant la complot, este decapitat în piaþa oraºului.

Acest lucru nu afecteazã însã relaþiile Sibiului cu Matei Corvin, cere, dupã ce îi reconfirmã privilegiile cedeazã scaunului Sibiului ducatele Amlaºului ºi Þara Fãgãraºului (1472).

Cetatea este nevoitã în sec. al XV-lea sã facã faþã în repetate rânduri atacurilor ºi chiar asediilor turceºti. În 1432 ºi 1437, Sibiul respinge douã asalturi. În 1438 este supus unui asediu de opt zile de cãtre armata lui Murad al II-lea dupã care turcii renunþã. În 1442 aceºtia asediazã din nou Sibiul dupã victoria împotriva lui Iancu Corvin de Hunedoara dar acesta revine, ºi în 23 martie nimiceºte oastea otomanã lângã Sibiu.
Memorat

Nihil sine Deo!!
  • LRD-S ,NR.47
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4234
  • Nihil sine Deo!
  • Vezi Profilul
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #148 : Aprilie 02, 2008, 13:05:22 »

     În 1493, turcii jefuiesc împrejurimile Sibiului dar sunt atacaþi ºi alungaþi de cãtre cete de români sprijinite de un detaºament sibian condus de primarul Georg Hecht.

    Rezistenþa cetãþii Sibiului pe timpul incursiunilor ºi asediilor turceºti, o face cunoscutã Europei întregi, fiind socotitã de cãtre papa Eugen al IV-lea, într-o scrisoare din 1444 ca un “adevãrat bastion al creºtinãtãþii”. Patriarhul Constantinopolului, într-o scrisoare adresatã în1453, primarului cetãþii, arãta cã “Sibiul se bucurã de un mare nume printre turci care spun cã le este opreliºte în drum”.

    Aceste succese s-au datorat atât armamentului ºi muniþiei cât ºi iscusinþei apãrãtorilor ºi zidurilor puternice.

    În 1541 dupã marea înfrângere a armatei maghiare la Mohács (1526)ºi transformarea regatului în paºalâc turcesc, Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate turceascã.

    Pentru tronul Ungariei se dezlãnþuie din nou un conflict, de data aceasta între Ioan Zápolya, voievod al Transilvaniei sprijinit ºi de imp. Otoman ºi Ferdinant de Habsburg. Sibienii îl sprijinã pe Ferdinant dar sorþii sunt de partea lui Ioan Zápolya. Dupã o epidemie de ciumã în 1533, urmate de o foamete în 1535, neprimind nici un ajutor din partea lui Ferdinant, sibienii sunt nevoiþi sã-l recunoascã pe Zápolya în 1536.

    În 1554, o nouã epidemie de ciumã secerã 3200 de vieþi iar în 1555 un incendiu devastator distruge 556 de case.

    În 1556, izbucneºte o rãscoalã a populaþiei împotriva patricianului sãsesc. Aceasta este înãbuºitã iar conducãtorii decapitaþi în Piaþa Mare.

    În ultima jumãtate a sec. al XVI-lea stabilitatea politicã este menþinutã de juzii regali Augustin Hedwig ºi Albert Huet.

    Odatã cu unirea principatelor de la 1600, magistratul sibian îl sprijinã pe Mihai Viteazul dar mai apoi, oficialitãþile sibiene se întorc împotriva acestuia, atât pentru nemulþumirile ce le aveau împotriva domnitorului care începuse sã înlocuiascã saºii din funcþiile publice cu români, cât ºi datoritã presiunilor fãcute de curtea vienezã.

    Drept mulþumire, generalul imperial Basta, la numai trei zile de la uciderea lui Mihai, intrã cu onoruri în cetate ºi dãruieºte sibienilor castelul de la Buia ºi 14 sate.

    La începutul sec. al XVII-lea, principele Gabriel Bathory înºelând încrederea sibienilor, intrã în oraº cu armata de 20,000 de ostaºi ºi îl ocupã, alungând locuitorii ºi jefuindu-l. În 1611, Radu ªerban, domnitorul Þãrii Româneºti îl asediazã pe Gabriel Bathory în cetate dar nu obþine nimic. Dupã alþi doi ani de ocupaþie, în 1613, domnii Moldovei ºi ai Þãrii Româneºti, ªtefan Tomºa ºi Radu Mihnea, sprijiniþi de otomani, îl alungã pe Bathory din Sibiul în care mai rãmãseserã doar 53 de familii.

    În anul 1688 armatele imp. Habsburgic pãtrund definitiv în Transilvania impunând stãpânirea habsburgicã consacratã prin Diploma Leopoldinã de la 1691 în care este recunoscutã autonomia principatului precum ºi privilegiile comunitãþilor ºi nobilimii sãseºti.

    Stãpânirea habsburgicã nu a fost însã beneficã Sibiului. Obligaþiile fiscale ale oraºului au crescut de la 12,000 de florini în 1690 la 96,000 de florini în 1713 ºi erau în continuã creºtere. În schimb, nobilimea privilegiatã se întãrea.

    În Sibiu pãtrund odatã cu evenimentele de la sfârºitul sec. al XVII-lea ºi cãlugãrii iezuiþi care se impun cu toate protestele saºilor lutherani. Dupã ei, vin ºi franciscanii (1716) ºi apoi ordinul cãlugãresc al ursulinelor (1734) ce primeºte fosta bisericã a dominicanilor alungaþi odatã cu reforma de le 1543.

    Aceste vremuri sunt marcate de abuzuri ale nobilimii asupra oricui voia sã înlãture asuprirea regimului. Un exemplu este cazul lui Ioan Zabanius, înnobilat cu titlul de Sachs von Harteneck, comite al Sibiului, care, voind sã-ºi punã în practicã ideile reformatoare ce afectau privilegiile nobilimii, cade pradã uneltirilor acesteia. Este acuzat de înaltã trãdare ºi decapitat în 7 decembrie 1703 în Piaþa Mare.

    Din 1692, pânã în 1791, Sibiul devine capitala Transilvaniei, în el stabilindu-se reºedinþa “gubernului”.

    Tot în aceastã perioadã, în 1790, fostul guvernator al Transilvaniei Samuel von Brukenthal, fondeazã Palatul Brukenthal.

    Personalitate marcantã atât în istoria Transilvaniei cât ºi a Sibiului, baronul Brukenthal a avut o contribuþie însemnatã în viaþa culturalã a oraºului dar a contribuit la bunãstarea sibienilor ºi în plan politic. Astfel, la rugãminþile sale în 1767, împãrãteasa Maria Tereza dãdea dreptul comercianþilor saºi sibieni sã facã negoþ cu ridicata.

    De cum au intrat în Sibiu iezuiþii, care au deschis un gimnaziu catolic (1692) pe locul actualului Colegiu Naþional “Gheorghe Lazãr”; cãrturarul român al cãrui nume îl poartã acest colegiu studiind în acest loc, precum ºi mulþi alþi oameni de valoare ardeleni. În 1734 este înfiinþatã lângã biserica Ursulinelor o ºcoalã de fete, astãzi Colegiul Naþional Andrei ªaguna iar în 1723 este atestatã o ºcoalã ungureascã.

    În domeniul ºtiinþei se remarcã sibianul Conrad Haas (1529 – 1579) inventatorul rachetei cu mai multe trepte ºi al dirijãrii zborului prin aripioare “delta” ºi apoi Hermann Oberth, unul din pãrinþii astronauticii moderne, nãscut în 1894 la Sibiu.

    Primul medic ocultist român, Ioan Molnar-Piuariu (1749 – 1815) din Sibiu, scrie ºi în prima carte de medicinã româneascã ce apare aici în 1793 numitã “Sfãtuire cãtre studenþii în chirurgie”

    Valentin Frank von Frankenstein, un alt umanist român, preocupat ºi de domeniul pirotehniei, a avut activitate ºi în domeniul literar, traducându-l pe Ovidiu în germanã, românã, maghiarã ºi grai sãsesc.

    În 1784 apare primul ziar sibian în limba germanã, intitulat Siebenbürger Zeitung.

    În domeniul arhitecturii, goticul târziu, cu elemente ale arhitecturii renascentiste lasã treptat locul barocului vienez reprezentat de Palatul Brukenthal, Biserica iezuiþilor (catolicã) din Piaþa Mare, biserica reformatã de pe strada Mitropoliei.

    Românii care trãiau la periferiile cetãþii, îºi construiau ºi ei în sec. al XVIII-lea primele biserici: Biserica Dintre Brazi ºi Biserica Din Groapã.

    În oraº exista încã din 1598 o breaslã a muzicanþilor ºi de la începutul sec. al XVII-lea, o fanfarã a oraºului. În sec. al XIX-lea au concertat aici chiar muzicieni renumiþi ai Europei cum ar fi Franz Liszt (1846) ºi Johann Strauss (1847).

    Românii, deºi erau cei mai numeroºi ºi constituiau baza întregii economii a Transilvaniei erau consideraþi toleraþi în propria lor þarã, neavând nici un drept ºi fiind excluºi de la conducere.

    În revoluþia de la 1848, Sibiul este centrul ideologic, aici desfãºurându-se conferinþele premergãtoare ºi ulterioare ale Marii Adunãri de la Blaj. Avram Iancu, tânãrul ºi energicul revoluþionar din Munþii Apuseni venea adesea la Sibiu pentru consultãri cu membrii comitetului ales de Adunarea de la Blaj.

    Proclamarea de cãtre unguri a unirii Transilvaniei cu Ungaria, determinã ruptura între revoluþia maghiarã ºi cea transilvanã. Comitetul Naþional înarmeazã populaþia ºi organizeazã Transilvania ca þarã româneascã.

    Drept rãspuns, generalul maghiar Bem, atacã trupele imperiale din Transilvania. Pierde în bãtãlia de la Ocna Sibiului ºi se retrage spre Sibiu pe care îl atacã fulgerãtor ºi îl ocupã în 11 martie 1849. Comitetul Naþional fuge în Þara Româneascã unde George Bariþiu, Timotei Cipariu ºi Simion Bãrnuþiu sunt arestaþi.

    Bem este nevoit sã evacueze Sibiul la 20 iulie sub ameninþarea trupelor þariste venite în ajutorul imp. Habsburgic. Trupele maghiare capituleazã în 13 august 1849 lângã Arad iar în Transilvania se reinstaureazã stãpânirea habsburgicã ce continua sã nu recunoascã nici un drept al românilor.

    În Transilvania se instaleazã un sistem absolutist promovat de un guvern brutal care se rezema pe metode violente militariste. Sibiul redevine capitala Transilvaniei între anii 1849 – 1865.

    Încep arestãrile. Fostul prefect Axente Sever, este ridicat din locuinþa sa ºi închis într-o cazarmã din Sibiu. În anul 1852 Avram Iancu este arestat la Alba Iulia, maltratat ºi adus în cãtuºe la Sibiu, unde i se intenteazã un simulacru de proces, fiind achitat dupã ºase sãptãmâni de închisoare habsburgicã, care i-au zdruncinat mintea.

    În ciuda regimului absolutist, dorinþa de unire a românilor din cele trei þãri româneºti “în cuget ºi-n simþiri” nu a putut fi oprimatã.

    Astfel, în 1861 este fondatã la Sibiu de cãtre George Bariþiu, Timotei Cipariu, Andrei ªaguna, Axente Sever, Ion Puºcaºiu “Asociaþia Transilvanã pentru Literatura Românã ºi Cultura Poporului Român” (ASTRA), important instrument de luptã pentru emanciparea poporului român.

    În 1867 se instaureazã în imperiu dualismul austro–ungar ce dã curs unui lung proces de deznaþionalizare în Transilvania. Drept rãspuns, în 1869, la Miercurea Sibiului este întemeiat Partidul Naþional Român din Transilvania, ale cãrui conferinþe, adevãrate congrese naþionale, se desfãºurau la Sibiu.

    Apar la Sibiu publicaþii în limba românã. În 1853, Andrei ªaguna pune bazele “Telegrafului român”, cel mai vechi ziar cu apariþie neîntreruptã din România. ASTRA fondeazã revista Transilvania (1868) condusã de George Bariþiu, iar în 1884, Ioan Slavici, George Coºbuc, Ioan Rusu ªirianu, Septimiu Albini ºi alþii, pun bazele Tribunei.

    Conducãtorii saºilor au dus ºi ei o acþiune de revendicãri, dar pânã la urmã, regimul absolutist le-a desfiinþat vechea lor autonomie. Comunitãþile sãseºti însã, au continuat sã sprijine acþiunile românilor declarând limba românã drept limba lor oficialã ºi fiind alãturi de acþiunile ASTREI.

    Din Sibiu porneºte miºcarea memorandistã prin care românii îºi afirmau voinþa de libertate. Memorandumul nici nu este citit ºi este respins iar memorandiºtilor le este intentat “Procesul de la Cluj” (1894).

    Dar, dupã cum spunea memorandistul Ion Raþiu “Nici o idee n-a putut fi sugrumatã prin forþã”. Într-adevãr, ideea unitãþii naþionale a crescut mai mult ca oricând ºi miºcarea memorandisticã a atras atenþia întregii Europe asupra situaþiei românilor din Transilvania.

    Odatã cu izbucnirea celui de-al doilea rãzboi mondial, au loc lupte în preajma Sibiului, mãrturie stând cimitirele din împrejurimile Sibiului iar în 1918, odatã cu Marea Unire, Transilvania, deci ºi Sibiul fac parte definitiv din România, dorinþa secularã de unire cu þara mamã a românilor, fiind împlinitã.

    Dupã al doilea rãzboi mondial, în 1948, România intrã într-un nou sistem, cel socialist.

    În aceastã perioadã s-au construit noi cartiere, în special de blocuri: Hipodrom, Terezian, Vasile Aaron, ªtrand, Valea Aurie, Þiglari ºi Turniºor, însã, patrimoniul arhitectonic de mare importanþã al Sibiului, nu a fost valorificat, din contrã, o importanþã parte a acestuia a fost distrusã (casele de pe strada Constituþiei).

    În revoluþia de la 1989, când dictatura comunistã a fost înlãturatã, Sibiul a jucat un rol important, fiind considerat al treilea oraº martir al þãrii.

    Un fenomen demografic trist ce s-a produs dupã 1989 este emigrarea saºilor spre þara lor de origine, Germania. Dacã în 1908 în Sibiu (centrul cultural al saºilor din Transilvania) erau 15,555 de saºi, adicã 58,38% din totalul de 169,656 de locuitori ai Sibiului în 1992 din totalul de 169,656 de locuitori, doar 3,30% adicã 5,605 erau saºi. În 1998, numãrul saºilor din Sibiu a scãzut la cifra de 1800.

    Pentru cã saºii sunt cei care au întemeiat oraºul de pe malurile Cibinului ºi au fost practic locuitorii lui timp de mai bine de ºapte secole, plecarea lor a constituit nu numai o pierdere demograficã ci ºi o pierdere pentru viaþa economicã ºi social – culturalã a Sibiului ºi implicit a României.

    Oricum, viaþa cetãþii transformatã într-un oraº al sec. XX continuã ºi urmele istoriei sale de mai bine de 800 de ani, încã înfruntã timpul aºteptându-l pe orice trecãtor ce ar vrea sã coboare în misterul lor ºi sã descopere o altã lume, cea din care s-a nãscut lumea noastrã de astãzi.

 
Memorat

Nihil sine Deo!!
Răspuns: @ REVOLUTIA SIBIU 1989 @
« Răspunde #149 : Aprilie 02, 2008, 13:29:49 »

Inca o data bravo domnule Nicolae pentru aricolele pe care le puneti pe acest portal daca toti ar pune macar cite un articol poate lumea ar fi mai buna.
Memorat
Pagini: 1 ... 8 9 [10] 11 12 ... 104
Schimbă forumul: