Main Content:

Pagini: 1 ... 470 471 [472] 473 474 ... 630

Lupta noastra

  • remus43de
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7622
  • Vezi Profilul
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7065 : Iunie 14, 2015, 16:16:25 »

Cred ca trebuie sa imi cer iertare ca am postat la acest topic. Cred ca topicul pentru acest subiect este "Ordonanta".
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7066 : Iunie 14, 2015, 17:09:47 »

http://www.luju.ro/institutii/csm/pe-stanciu-o-paste-o-plangere-penala-judecatorul-norel-popescu-din-csm-acuza-ca-a-fost-amenintat-de-sefa-iccj-dupa-ce-a-cerut-ca-membrii-csm-sa-fie-verificati-daca-sunt-ofiteri-acoperiti-si-justita-este-subordonata-serviciilor-livia-stanciu-a-vazut-o-ca-p
PE STANCIU O PASTE O PLANGERE PENALA – Judecatorul Norel Popescu din CSM acuza ca a fost amenintat de sefa ICCJ dupa ce a cerut ca membrii CSM sa fie verificati daca sunt ofiteri acoperiti si Justita este subordonata serviciilor. Livia Stanciu a vazut-o ca pe o atitudine de “exaltare nejustificata”: “Uitati un singur aspect. Si l-ati uitat probabil de cand ati intrat in CSM. Judecatorii acestei tari judeca! Nu stau in fiecare zi nici pe presa, nici sa urmareasca”
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7067 : Iunie 14, 2015, 20:42:59 »

Marian Munteanu e acum pe B1.
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7068 : Iunie 15, 2015, 08:20:00 »

Fara sa pot afirma sau infirma vinovatia, sau nevinovatia premierului, pentru aceasta trebuind sa se exprime o instanta judecatoreasca, constat ca scandalul acuzarii sale si motiunea (anemica) de cenzura au scos aproape complet de pe agenda presei, dar si a cetateanului, scandalul urias din justitie. Astfel, jocul cu petarde pare mai eficient in societatea noastra decat activitatea institutiilor. Sa ne reamintim unde ajunsese dezbaterea in urma cu nici doua saptamani.
« Ultima modificare: Iunie 15, 2015, 08:21:47 de către razvan »
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7069 : Iunie 15, 2015, 08:35:04 »


www.luju.ro/institutii/ong/judecatorii-acuza-politia-politica-unjr-ii-cere-lui-iohannis-sa-intervina-pentru-stoparea-imixtiunii-sri-in-justitie-judecatorii-sunt-din-start-investigati-analizati-si-clasificati-de-sri-implica-supravegherea-de-tipul-politiei-politice-a-magistratilor-fi
Joi, 4 iunie 2015


JUDECATORII ACUZA POLITIA POLITICA – UNJR ii cere lui Iohannis sa intervina pentru stoparea imixtiunii SRI in Justitie: „Judecatorii sunt din start investigati, analizati si clasificati de SRI... Implica supravegherea, de tipul politiei politice, a magistratilor... Fiecare achitare va fi primita cu suspiciuni vis a vis de coruperea judecatorului insusi, fiecare condamnare va fi primita cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse si obscure a serviciilor”

Scris de George TARATA



Dupa ce pana acum a ignorat toate solicitarile judecatorilor privind implicarea Serviciului Roman de Informatii in actul de justitie si existenta ofiterilor acoperiti in randul judecatorilor si procurorilor, presedintele Romaniei Klaus Iohannis este pus in fata unui nou demers al magistratilor. Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, condusa de judecatoarea Natalia Roman (foto), i-a trimis, miercuri 4 iunie 2015, o scrisoare lui Iohannis, in care ii cere sa convoace Consiliul Suprem de Aparare a Tarii pentru a dezbate mai multe aspecte care privesc posibila implicare a SRI in Justitie.
Mai exact, UNJR ii solicita lui Iohannis identificarea tuturor hotararilor CSAT privind atributiile serviciilor secrete, in special a SRI, in domeniul privind combaterea coruptiei si lupta impotriva crimei organizate si a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala; verificarea compatibilitatii acestor hotarari cu actele normative avand o forta juridica superioara, respectiv tratatele internationale privind drepturile omului, Constitutia Romaniei, Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii; revocarea hotararilor emise de catre CSAT prin exces de putere, respectiv a hotararilor adoptate prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a limitelor prevazute de Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI; verificarea tuturor activitatilor efectuate in temeiul hotararilor mentionate anterior, luarea tuturor masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii siangajarea raspunderii celor vinovati de incalcarea limitelor prevazute de lege.
In scrisoarea transmisa lui Iohannis, UNJR face trimitere la declaratiile generalului Dumitru Dumbrava, seful Directiei juridice din SRI, si a directorului Serviciului Roman de Informatii, Eduard Hellvig, in legatura cu implicarea SRI in Justitie, urmarirea dosarelor pana la solutionarea lor definitiva, transformarea instantelor in camp tactic, precum si supravegherea judecatorilor si procurorilor si identificarea celor care uita ca servesc statul roman.
In opinia UNJR, din aceste declaratii rezulta ca este vorba despre o activitate investigativa complexa si extinsa, ce permite SRI ca, odata sesizata instanta de judecata cu rechizitoriu, sa verifice profilul judecatorilor chemati sa solutioneze cauza prin aplicarea acestor pattern-uri. Practic, acest lucru inseamna ca judecatorii care isi desfasoara pur si simplu activitatea, sesizati fiind cu dosare penale de mare coruptie, sunt din start investigati, analizati si clasificati de SRI, asemenea celor care atenteaza la siguranta nationala.
UNJR atrage atentia ca aceasta componenta investigativa, ce excede evident notiunii de “sprijin in efectuarea actelor de cercetare penala” implica supravegherea, de tipul politiei politice, a magistratilor pentru a preveni potentiale fapte de coruptie, cu un puternic efect de intimidare, presiune si discreditare a judecatorilor si procurorilor.
Nu in ultimul rand, Uniunea condusa de Natalia Roman avertizeaza ca in acest context orice achitare va fi primita cu suspiciuni vis a vis de coruperea judecatorului insusi, iar fiecare condamnare va fi primita cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse si obscure a serviciilor.

Prezentam in continuare scrisoarea transmisa de UNJR presedintelui Klaus Iohannis:
"Excelentei Sale, domnul Klaus Werner IOHANNIS, Presedintele Romaniei
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, profund ingrijorata de situatia devoalata de declaratiile publice din ultimele saptamani privind implicarea serviciilor secrete in justitie dincolo de limitele legii, va solicita ca, in calitate de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, sa convocati acest organism pentru a dezbate si a hotari cu privire la urmatoarele chestiuni:
-identificarea tuturor hotararilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii privind atributiile serviciilor secrete, in special a Serviciului Roman de Informatii, in domeniul privind combaterea coruptiei si lupta impotriva crimei organizate si a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala;
-verificarea compatibilitatii acestor hotarari cu actele normative avand o forta juridica superioara, respectiv tratatele internationale privind drepturile omului, Constitutia Romaniei, Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii;
-revocarea hotararilor emise de catre Consiliului Suprem de Aparare a Tarii prin exces de putere, in sensul art.2 alin.1 lit.m din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a hotararilor adoptate prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a limitelor prevazute de Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii;
-verificarea tuturor activitatilor efectuate in temeiul hotararilor mentionate anterior, luarea tuturor masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii siangajarea raspunderii celor vinovati de incalcarea limitelor prevazute de lege.
Considerente:

Declaratiile publice ce au generat aceasta solicitare:
1. Declaratiile generalului Dumitru Dumbrava, acordate siteu-lui juridice.ro la data 30 aprilie 2015:
Fenomenul coruptiei, ca amenintare la adresa securitatii nationale, a intrat relativ recent in portofoliul SRI. (…) Angajarea SRI in aceasta lupta, (…) s-a facut ca structura de suport a autoritatilor judiciare cu atributii in materie (…). Saltul evolutiei in acest demers a fost facut odata cu adoptarea unui concept integrat in combaterea coruptiei, focalizand secvential instrumentele investigative pe toata lungimea lantului trofic judiciar. Concret, daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata, in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze”.
Aceasta maniera de lucru, in care suntem angrenati alaturi de procurori, politisti, judecatori, lucratori ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveala punctual si aspecte care tin de coruptia sistemului judiciar, in limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate”.
“Realitatea este ca, in foarte putine cazuri de coruptie in sistemul judiciar, SRI pleaca de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degraba ca, aplecandu-ne asupra fenomenului, am determinat analitic cateva pattern-uri infractionale care apar ca niste anomalii in sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infractionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificand actorii si partiturile jucate de acestia, fie ca este vorba de politisti, de procurori, judecatori si, de ce nu, SRI-isti
”.
2. Declaratiile domnului director Eduart Hellvig din data de 23 mai 2015, data cu ocazia lansarii volumului "25 de ani. Monografia SRI, 1990-2015"
"E o declaratie care e foarte simpla si care incearca sa clarifice oarecum ceea ce s-a intamplat. Serviciul Roman de Informatii lucreaza bine, dar din pacate are momente cand comunica prost. Daca la acea afirmatie ar fi fost o virgula in care s-ar fi spus 'in limitele legilor si competentelor stabilite pentru Serviciul Roman de Informatii', aceasta discutie nu exista. A fost, ca sa spun asa, o declaratie, sau un interviu, care a fost data la o revista de specialitate care poate trebuia un pic mai atent, mai ales in circumstantele lumii in care traim astazi. Daca s-ar fi comunicat ca doar in ceea ce tine de competentele legislatiei a Serviciului Roman de Informatii, evident ca lumea ar fi inteles ca urmarim, ca procesul in sine nu ne intereseaza pe noi in faza procesuala, dar sa nu existe persoane cum au fost in trecut, judecatori, procurori, care pe drum au uitat ca servesc statul roman si au avut alte preocupari decat a servi statul roman".
3. Declaratiile domnului Traian Basescu, fost presedinte al Romaniei in perioada 2004-2014
Fostul presedinte Traian Basescu a comentat duminica intr-un interviu pentru B1 TV declaratiile generalului Dumitru Dumbrava si a directorului SRI Eduard Hellvig privind interventia SRI in Justitie, mai exact masura in care serviciul urmareste evolutia proceselor aflate pe rolul instantelor.
Basescu a explicat ca in CSAT s-a stabilit ca SRI sa urmareasca infractorii ca acestia sa nu influenteze procurorii sau judecatorii in timpul procesului penal.
"Atentionarea speciala a fost pe faptul ca infractorii reuseau sa influenteze procurori si judecatori in timpul procesului. Aceasta era cu totul alta directie (n.r. decat cea indicata de Dumbrava)
”.
Prevederi legale aplicabile
LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii

ART.1
Consiliul Suprem de Aparare a tarii este autoritatea administrativa autonoma investita, potrivit Constitutiei, cu organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta nationala.
ART.3
In exercitarea atributiilor ce ii revin Consiliul Suprem de Aparare a Tarii emite hotarari, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autoritatile administratiei publice si institutiile publice la care se refera. Acestea raspund, in conditiile legii, de masurile luate pentru punerea lor in aplicare.
Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
Art.1
Serviciul Roman de Informatii este organul de stat specializat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a sistemului national de aparare, activitatea sa fiind organizata si coordonata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
ART. 12 alin.2
La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Roman de Informatii pot acorda sprijin la realizarea unor activitati de cercetare penala pentru infractiuni privind siguranta nationala.
ART.13
Organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest.
Analiza declaratiilor amintite prin raportare la prevederile legale precitate.
a) Limitele in care serviciile secrete pot actiona in sistemul judiciar rezulta in mod explicit din prevederile art. 12 si 13 din Legea 14/1992
a.1) natura faptelor: infractiuni privind siguranta nationala;
a.2) modalitatea de actiune: sprijin la realizarea actelor de cercetare penala, nu efectuarea unor astfel de acte;
a.3) moment procesual: pe parcursul cercetarii penale.
a1.Natura faptelor
Conform art.13 din Legea 14-1993, sprijinul acordat de Serviciul Roman de Informatii organelor de cercetare penala poate interveni doar in cazul infractiunilor privind siguranta nationala.
Includerea infractiunilor privind coruptia si fapte asimilate acestora in categoria infractiunilor privind siguranta nationala nu rezulta explicit din Legea 51/1991. Conform declaratiilor facute de general Dumbrava, aceste atributii au intrat “recent” in sfera de activitate a Serviciului Roman de Informatii. Potrivit informatiilor publicate pe siteul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, aceste atributii par a fi fost atribuite Serviciului Roman de Informatii prin Hotararea 17/2015 privind combaterea coruptiei, fraudei si a spalarii banilor si extinse ulterior prin alte hotarari. Este necesar a e verifica in ce masura aceste hotarari respecta limitele legale trasate de Legea 51/1991 privind siguranta nationala.
a.2. Cea de a doua limita stabilita de lege priveste modalitatea de actiune a Serviciului Roman de Informatii: sprijin la realizarea actelor de cercetare penala, nu efectuarea unor astfel de acte.
Or, atat declaratiile din speta, cat si din mentiunile de pe siteul Serviciului Roman de Informatii, releva o incalcare a acestor limite.
Generalul Dumbrava declara ca “realitatea este ca, in foarte putine cazuri de coruptie in sistemul judiciar, SRI pleaca de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degraba ca, aplecandu-ne asupra fenomenului, am determinat analitic cateva pattern-uri infractionale care apar ca niste anomalii in sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infractionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificand actorii si partiturile jucate de acestia, fie ca este vorba de politisti, de procurori, judecatori si, de ce nu, SRI-isti”.
Ideea este intarita de directorul Serviciului Roman de Informatii, care sustine ca urmarirea se face nu in vederea influentarii procedurilor judiciare, ci pentru ca sa nu existe persoane cum au fost in trecut, judecatori, procurori, care pe drum au uitat ca servesc statul roman si au avut alte preocupari decat a servi statul roman.
Ca atare, din aceste declaratii rezulta ca ar fi vorba despre o activitate investigativa complexa si extinsa, ce permite SRI ca, odata sesizata instanta de judecata cu rechizitoriu, sa verifice profilul judecatorilor chemati sa solutioneze cauza prin aplicarea acestor pattern-uri. Generalul Dumbrava chiar admite ca investigarea judecatorilor de catre Serviciul Roman de Informatii nu incepe in cele mai multe cazuri de la un denunt a unui magistrat corupt, ci se face pro-activ in baza faptului ca un judecator este parte dintr-un complet care primeste un dosar. Acest lucru inseamna ca judecatorii care isi desfasoara pur si simplu activitatea, sesizati fiind cu dosare penale de mare coruptie, sunt din start investigati, analizati si clasificati de Serviciul Roman de Informatii, asemenea celor care atenteaza la siguranta nationala.
Pe de alta parte, aceasta componenta investigativa, ce excede evident notiunii de “sprijin in efectuarea actelor de cercetare penala” implica supravegherea, de tipul politiei politice, a magistratilor pentru a preveni potentiale fapte de coruptie, cu un puternic efect de intimidare, presiune si discreditare a judecatorilor si procurorilor.

O astfel de activitate este una asumata, in termeni generali, de catre Serviciul Roman de Informatii, aratandu-se pe siteul acestei institutii ca “prin actiuni specifice, culegem si verificam informatii care ne permit sa identificam forme de manifestare ale fenomenului coruptiei ce determina disfunctii majore in domenii de interes pentru segmente largi de populatie, precum administratia publica, justitia, invatamantul, sistemul sanitar ori cel de protectie sociala”.
Privite din aceasta perspectiva, declaratiile mai sus amintite releva aplicarea acestui tip de actiune – de culegere si verificare informatii – tuturor judecatorilor sesizati cu solutionarea unor dosare de coruptie. Efectele unui acest tip de actiune sunt devastatoare. Nu doar ca independenta judecatorului este grav afectata, prin presiunea pusa asupra acestuia, ci si increderea in sistemul de justitie va fi grav afectata.
Fiecare achitare va fi primita cu suspiciuni vis a vis de coruperea judecatorului insusi, fiecare condamnare va fi primita cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse si obscure a serviciilor.

O activitate de acest tip a fost desfasurata in trecut de catre SIPA - Serviciul Intern de Protectie si Anticoruptie. Arhiva acestui serviciu, ce continea inclusiv date privind viata personala a magistratilor,a constituit multa vreme sursa unor suspiciuni publice privind santajul unor magistrati sesizati cu dosare de mare interes public. Un astfel de abuz nu poate si nu trebuie a fi repetat.
Existenta unei hotarari a Consiliului Superior de Aparare a Tarii privind urmarirea “procesului” pentru evitarea coruperii magistratilor este confirmata de fostul presedinte Traian Basescu, in declaratia citata –
in C.S.A.T. s-a stabili ca S.R.I.(…)
Ca atare, este imperios a se verifica de catre Consiliul Superior de Aparare a Tarii in mod efectiv existenta si continutul unor astfel de hotarari, in vederea restabilirii legalitatii.
a3. Limita data de momentul procesual: pe parcursul cercetarii penale.
Din declaratiile generalului Dumbrava reiese ca activitatea initiala a Serviciul Roman de Informatii de suport al actiunii autoritatilor judiciare a fost extinsa ulterior prin “adoptarea unui concep integrat”, afirmatie ce implica existenta unei decizii in acest sens luata la nivel de conducere a Serviciul Roman de Informatii sau a Consiliul Superior de Aparare a Tarii.
In raport de ultima conditie subliniem ca, prin definitie, cercetarea penala reprezinta activitatea specifica desfasurata de organele de urmarire penala, respectiv organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare speciale, avand drept scop strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.
Momentul procesual al urmaririi penale, ce permite Serviciului Roman de Informatii sa ofere sprijin tehnic organelor de cercetare penala, este depasit in momentul sesizarii instantei de judecata. Acest fapt rezulta cu prisosinta din prevederile legale amintite.
Aceste limite impuse de lege trebuie respectate de SRI, iar din spusele generalului Dumbrava acest lucru s-a intamplat pana la adoptarea unui nou “concept integrat”.
“Saltul” facut de Serviciul Roman de Informatii prin adoptarea unui “concept integrat”, care include Serviciul Roman de Informatii in actul de justitie, nu este altceva decat un salt facut in afara legii, un salt prin care limitele legale ale activitatii acestui serviciu sunt vadit depasite. Concluzia se desprinde clar din analiza facuta in paragrafele anterioare.
In prezent, conform celor dezvaluite de generalul Dumbrava, activitatea Serviciului Roman de Informatii se intinde pe “toata lungimea lantului trofic judiciar”, adica pe durata intregului proces penal. Acest aspect este de altfel reiterat si explicat ca atare, prin precizarea ca interesul Serviciului Roman de Informatii se mentine pana la solutionarea definitiva a cauzei. Cu nuantarile precizate, afirmatia este sustinuta si de declaratiile directorului Serviciului Roman de Informatii.
Or, in conditiile in care strategia Serviciului Roman de Informatii se stabileste la nivelul Consiliului Superior de Aparare a Tarii, se impune si sub acest aspect o verificare a hotararilor Consiliului Superior de Aparare a Tarii, in scopul eliminarii tuturor activitatilor ce exced limitele etapei procesuale ale cercetarii penale.
In acord cu considerentele expuse, in vederea restabilirii increderii atat in independenta sistemului judiciar, cat si in exercitarea in limitele legii a activitatii Serviciului Roman de Informatii, va solicitam ca, in calitate de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a tarii, sa convocati acest organism pentru a dezbate si a hotari cu privire la urmatoarele chestiuni:
-identificarea tuturor hotararilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii privind atributiile serviciilor secrete, in special a Serviciului Roman de Informatii, in domeniul privind combaterea coruptiei si lupta impotriva crimei organizate si a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala;
-verificarea compatibilitatii acestor hotarari cu actele normative avand o forta juridica superioara, respectiv tratatele internationale privind drepturile omului, Constitutia Romaniei, Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii;
-revocarea hotararilor emise de catre Consiliului Suprem de Aparare a Tarii prin exces de putere, in sensul art.2 alin.1 lit.m din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a hotararilor adoptate prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a limitelor prevazute de Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii;
-verificarea tuturor activitatilor efectuate in temeiul hotararilor mentionate anterior, luarea tuturor masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii si angajarea raspunderii celor vinovati de incalcarea limitelor prevazute de lege.
Va asiguram, domnule presedinte, de intreaga noastra consideratiune.
Cu stima,
Judecator Natalia Roman
Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania"
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7070 : Iunie 15, 2015, 11:18:31 »

http://www.luju.ro/institutii/csm/prinsi-in-campul-tactic-amr-unjr-si-apr-acuza-csm-ca-ingroapa-cazul-declaratiilor-generalului-sri-dumitru-dumbrava-raportul-inspectiei-nu-raspunde-motivelor-ce-au-stat-la-baza-solicitarii-magistratilor-aproximativ-doua-pagini-de-concluzii-formulate-intr-u
PRINSI IN CAMPUL TACTIC – AMR, UNJR si APR acuza CSM ca ingroapa cazul declaratiilor generalului SRI Dumitru Dumbrava: „Raportul Inspectiei nu raspunde motivelor ce au stat la baza solicitarii magistratilor... Aproximativ doua pagini de concluzii, formulate intr-un limbaj atipic unui magistrat, ne creeaza o 'suspiciune rezonabila'... Evenimentele recente dovedesc un dispret manifest fata de activitatea noastra, pe care-l expuneti public la fiecare sedinta” (Adresa)

Luni, 15 iunie 2015
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7071 : Iunie 15, 2015, 11:19:55 »

http://psnews.ro/prima-reactie-a-stegarului-dac-dupa-ce-a-iesit-de-la-nebuni-si-anunta-dezvaluiri/
Prima reacție a stegarului dac după ce a ”ieșit de la ”nebuni” ” și anunță dezvăluiri
Memorat
  • oleoleole
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4677
  • Vezi Profilul
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7072 : Iunie 15, 2015, 14:10:43 »

„Toader a dus-o pe Livia Stanciu la Băsescu”
15 Iun 2015 - 12:48
Autor: Oana Stancu




Numele lui Mircea Toader a apărut de-a lungul anilor în multe afaceri oneroase direct sau prin interpuși. Niciuna nu a prezentat interes pentru DNA, Toader având cel mult calitatea de martor.

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/observator/dottoressa-stanciu-livia-nota-zero-la-purtare-689130.html

O posibilă explicație a venit de la Mariana Rarinca, doamna care a fost băgată după gratii nevinovată pentru presupusa șantajare a Liviei Stanciu. Toader ar beneficia de protecția acesteia după ce el a fost cel care a introdus-o pe actuala șefă a ÎCCJ la Băsescu.

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/observator/mircea-badea-despre-livia-stanciu-si-cazul-rarinca-e-un-caz-care-se-muleaza-perfect-pe-ideea-de-conflict-de-interese-690099.html

„Dl Băsescu a pus-o la insistențele unor prieteni, e vorba de doi prieteni, de unul știu sigur. Unul dintre ei este Mircea Toader, bun prieten cu Andrei Stanciu, soțul decedat al Liviei Stanciu”, a declarat Mariana Rarinca, la emisiunea „Q&A” de la Antena 3.

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/politica/livia-stanciu-nu-am-ce-sa-mi-reprosez-nu-imi-dau-demisia-689254.html

Dezvăluirea acesteia duce cu gândul la șirul de afaceri în care numele lui Mircea Toader este invocat, în cele mai multe cu probe directe, precum dosarul Portul Constanța, afacerile cu retrocedări sau exproprieri, casa Ancăi Boagiu sau casa Elenei Băsescu. Bunăoară, în contextul în care premierul Ponta este acuzat de conflict de interese pentru numirea lui Dan Șova în Guvern, pare de neînțeles dezinteresul DNA față de traficul de influență indicat direct de interceptările din dosarul Portul Constanța, în care Laurențiu Mironescu povestea numitului Pilcă Aurelian Cătălin cum a intervenit pe lângă Mircea Toader pentru ca acesta s-o determine pe Anca Boagiu să-l numească pe Pilcă șef în port. Toader a fost audiat ca martor de către procurorii DNA.

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/observator/livia-stanciu-s-a-opus-legii-raspunderii-magistratilor-de-ce-platim-noi-si-nu-ei-690087.html

Portul și exproprierile
Două dintre societățile-paravan îi dau de gol pe Toader și Comșa pentru afacerile legate de Portul Constanța. Jurnalul Național dezvăluia cum, în 2008, pe când se organiza licitația pentru podul rutier peste Canalul Dunăre - Marea Neagră, chiar prin incinta Portului, cu o valoare estimată de peste 30 milioane de euro, avea loc o serie de tranzacții imobi¬liare în Agigea, acolo unde urma să fie amplasat un picior al podului. Pe 11 iunie 2008, CN APMC SA a depus la Primăria Agigea cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru podul rutier peste canal. Pe 8 iulie, Gheorghe Palaz, tatăl subprefectului județului Constanța, Claudiu Iorga Palaz, devenit ulterior prefect, a cumpărat de la un anume Ștefan Dilancea 85% din parcela de 67.785 mp cu 150.000 de euro, adică 2,6 euro/mp. Pe 21 iulie 2008, Primăria Agigea a eliberat certificatul de urbanism, iar nouă zile mai târziu, Gheorghe Palaz a vândut cota sa de 85% împreună cu Marioara Galan, care deținea restul de 15%, către Trans Pec Leasing Galați, cu prețul de 3.185.000 euro, ceea ce înseamnă 46,98 euro/mp.

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/observator/mircea-badea-astept-de-la-procurorul-uncheselu-sa-o-ancheteze-pe-doamna-stanciu-pentru-conflict-de-interese-690063.html

Afaceri profitabile la tot pasul
Pe 18 martie 2011, Trans Pec Leasing Galați a vândut 5.860 mp către CN APMC SA cu 422.543 euro, adică 72,10 euro/mp, având un profit de 147.241 de euro numai pentru această parcelă. Prin comparație, în perioada 2010- 2011 CN APMC SA a cumpărat teren în zonă cu prețuri cuprinse între 32 și 41 euro/mp, un exemplu fiind cel al Primăriei Agigea, care a vândut Admistrației Portului 611 mp cu 41 de euro/mp.

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/observator/livia-stanciu-atac-la-prim-ministru-legea-nu-este-egala-pentru-toti-690011.html

Anterior, în anul tranzacțiilor 2008, pe 24 iulie, la trei zile după ce Primăria Agigea a eliberat certificatul de urbanism pentru podul peste canal, Trans Pec Leasing și Trans Europa Management au încheiat un contract de leasing pentru terenul de 67.785 mp. Iar pe 30 iulie, Trans Pec Leasing a ipotecat terenul în favoarea unei bănci, obținând astfel suma care a fost achitată celor doi proprietari.

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/politica/livia-stanciu-nimeni-nu-este-mai-presus-de-lege-689952.html

Escrocherii imobiliare mai vechi
Mircea Toader pare însă expert vechi în afaceri imobiliare oneroase. În anii 2000, Toader avea două „pile” la Primăria Capitalei: pe Traian Băsescu însuși, fost coleg de Marină, și pe Andrei Creci, director în Primărie și nepot al lui Toader. Prin intermediul celor doi, Toader a fost conectat la dosarele de revendicare ale proprietăților confiscate de comuniști și la afacerile care s-au făcut cu aceste dosare. Unul dintre ele, dosarul nr. 1986/2001, l-a făcut celebru pentru presă pe dl Toader. Dosarul viza retrocedarea unui imobil de peste două milioane de euro în strada Biserica Amzei nr. 27, în centrul Capitalei. Aflând că adevărații moștenitori întâmpină dificultăți în instanță, Toader și vărul său, Creci, tatăl directorului din Primărie, au pus mâna pe actele din dosar și în baza lor au contactat-o pe Francisca Machedon, una dintre persoanele care apăreau în dosar ca şi moştenitor a altor bunuri, nu al imobilului, și au obținut de la aceasta numirea ca legatari cu titlu particular, lăsându-le moştenire bunuri mobile, mai exact... un televizor. De la această numire, Toader și Creci au ajuns la fabricarea unui certificat de moștenitor care a fost devoalat peste ani ca fiind fals și în baza acestuia au dat în judecată Primăria pentru revendicarea nu a televizorului, ci a imobilului și, inițial, au obținut o hotărâre în instanță prin care au devenit proprietari. Numai că adevărații moștenitori au sesizat Parchetul, care, pus în fața adevăratului certificat de moștenitor, a cerut Tribunalului revizuirea hotărârii. În mod cu totul dubios însă, procurorii care au stopat escrocheria au „uitat” să-l mai ancheteze pe Mircea Toader pentru fals, uz de fals, mită sau asociere în vederea com¬terii de infracţiuni.

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/observator/dna-a-fabricat-un-nou-dosar-pentru-rarinca-689426.html

Un lung şir de „coincidenţe” scoate la iveală relaţii apropiate între persoane influente. Multe dosare care au făcut vâlvă sunt acum uitate de anchetatori. Un exemplu concludent este cel al fostului lider PDL-ist, Mircea Toader, peste ale cărui dosare s-a așezat praful de multă vreme. Explicația a fost oferită de Mariana Rarinca

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/observator/q-a-mariana-rarinca-nu-ma-tem-de-actiunile-dna-689351.html

Casa Elenei Băsescu: legături cu rețeaua portocalie
Indirect, numele lui Toader este legat și de o altă construcție celebră, cea în care locuiește mezina lui Traian Băsescu. Imediat după nuntă, EBA și Syda s-au mutat într-un imobil de lux de pe strada Povernei, în buricul Capitalei. Imobilul aparține trio-ului Bebe Ionescu-Claudiu Rădulescu-Mircea Comșa. Cuscrul lui Traian Băsescu și Rădulescu de la Luxten au o relație veche, de pe vremea când Ionescu a fost șeful privatizării Luxten. Despre Comșa se spune însă că este nu doar finul, ci paravanul lui Mircea Toader în afaceri. Cei doi controlează un grup de firme din care fac parte EURO PEC SA, TRANS EUROPA SA și surorile lor cu nume derivate Trans PEC Leasing, Trans Europa Port SA, Trans Europa Management SRL.

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/observator/incredibil-dna-cere-anularea-hotararii-de-achitare-a-marianei-rarinca-iata-schimbul-de-replici-dintre-livia-stanciu-si-risantea-gagescu-care-sta-la-baza-contestarii-in-anulare-689350.html

Euro PEC SA se numără printre companiile care au cumpărat energie electrică ieftină de la stat și a vândut-o scump consumatorilor industriali cu profituri uriașe. Comșa e asociat la Trans PEC și Euro PEC SA. Toader este acționar la Trans Europa SA și menționează în CV că a fost și director al companiei între 1992-2000.

Citeşte şi http://jurnalul.ro/stiri/politica/alina-gorghiu-livia-stanciu-nu-are-motive-sa-isi-dea-demisia-689334.html

Vila de lux a lui Boagiu, la preț de garsonieră
Relația apropiată dintre Toader și Boagiu este de notorietate. El este cel care semna pentru tatăl Ancăi Boagiu, pe când aceasta era ministru, contractul prin care acesta achiziționa de la o firmă de construcții o vilă de jumătate de milion de euro pe malul Lacului Snagov, în zona de fițe a celebrităților, cu doar 40.000 de euro. Întrebat la emisiunea „Exces de putere” despre respectiva tranzacție, Toader se jura că nu știe nimic și întreba ipocrit „de unde să știu eu, ce treabă am eu cu Anca Boagiu sau cu tatăl său?”. Cu ce treabă el știe, Toader a fost văzut însă frecvent dând la pește de pe pontonul Ancăi Boagiu.
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7073 : Iunie 15, 2015, 15:18:27 »
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7074 : Iunie 15, 2015, 19:00:40 »

http://www.luju.ro/institutii/csm/in-genunchi-in-fata-sri-csm-a-respins-cererea-asociatiilor-profesionale-de-aparare-a-independentei-justitiei-dupa-ce-generalul-sri-dumitru-dumbrava-a-dezvaluit-ca-instantele-sunt-camp-tactic-si-ca-serviciul-urmareste-dosarele-pana-la-solutionarea-definiti

IN GENUNCHI, IN FATA SRI – CSM a respins cererea asociatiilor profesionale de aparare a independentei Justitiei, dupa ce generalul SRI Dumitru Dumbrava a dezvaluit ca instantele sunt camp tactic si ca serviciul urmareste dosarele pana la solutionarea definitiva. Robert Cazanciuc: „Nu cred ca o declaratie cu caracter general se poate spune ca influenteaza actul... Judecatorii, procurorii stiu foarte bine ce au de facut”
Memorat
  • remus43de
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7622
  • Vezi Profilul
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7075 : Iunie 15, 2015, 19:20:40 »

Am copiat de pe Facebook parerea ziaristei cu care este prieten domnul administrator, Roxana Iordache:
Vin acasă cu pisoiul de la perfuzie şi ce aflu? Via Antena 3, da, că măcar are nişte profesionişti şi ar putea fi televiziune, a şi fost, la un moment dat, restul, parodii, cu păcat de câţiva profesionişti. Cică atunci când l-au umflat pe cumnatul lui Tonta, au audiat-o pe Gorghiţa, în cauza Vlasov şi nu s-a ştiut, dar asta e secundar, principalul e scandalul din acea cauză, adică, investighează ce şi cum au votat parlamentarii în privinţa unui proiect de lege! Păi procurorii care au instrumentat o asemenea cauză trebuie arestaţi. Iar Alina Gorghiu nu poate fi decât extrem de dependentă penal din moment ce a fost audiată ca martor şi nu a sesizat Parlamentul în acea cauză absolut scandaloasă. Dacă ar fi puşcării mixte, Ponta şi Gorghiţa ar face un cuplu, la fel şi Băsescu cu Blaga.
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7077 : Iunie 15, 2015, 23:30:00 »


 
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7078 : Iunie 16, 2015, 02:31:31 »

In urma cu 25 de ani, in dimineata acestei zile, aveam obrajii siroiti din cauza gazelor lacrimogene care ieseau din canalizarile Bucurestiului. Era prima data cand il inhalam si-i simteam asprimea pe gat dupa Revolutia din Decembrie 1989. Brusc, lupta noastra inregistrase un contraatac dur, in inima Cpitalei Romaniei, in epicentrul afirmarii sperantelor noastre, in Piata Universitatii. Nu am fost acolo in timpul represiunii, a celei fizice, fiind plecat din tara, dar am receptionat cu o durere amplificata de neputinta represiunea psihica la care am fost supusi prin acea barbarie "de stat si de partid". Cu totii, dintr-o data, am inteles ca toti dusmanii tarii, mai ales cei din interiorul ei, erau pe aceleasi pozitii, gata sa ne rapuna. Dintr-o data, toate aprehensiunile noastre, toate nemultumirile majore pe care le comunicam majoritatii primisera o confirmare absoluta, cea a crimei programate.
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #7079 : Iunie 16, 2015, 02:51:01 »

Au trecut 25 de ani de atunci. Zilele acestea, mi-am amintit de un articolas pe care l-am scris in acea perioada in ziarul cu aparitie meteorica "15 Noiembrie", unde aveam o rubrica intitulata "Consemnari". L-am recitit dupa un sfert de secol de la publicare si am horarat sa-l postez in cateva locuri pe net, sa existe si altfel decat plumbuit pe-o pagina de ziar uitat. Un ziar care a fost parte din aceeasi lupta pe care, cat mai putem, o luptam si acum.
Memorat
Pagini: 1 ... 470 471 [472] 473 474 ... 630
Schimbă forumul: