Main Content:

Pagini: 1 ... 604 605 [606] 607 608

Lupta noastra

  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11249
  • Vezi Profilul
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9075 : Septembrie 04, 2019, 18:50:13 »

Am inteles ca a fost ingropata la IML zilele astea, sa n-o m caute nimeni si ca-i ameninta familia.



Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11249
  • Vezi Profilul
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9076 : Septembrie 06, 2019, 23:43:08 »

Grozavia din Caracal si lumea in care traim. Pt cei care se descurca in engleza:
https://www.youtube.com/watch?v=Jufqll7vCOA,
Epstein’s Child Sex Procurer Of 12-year-old Triplets: Jean Luc Brunel
Si vedeti pana unde duce reteaua,
https://www.youtube.com/watch?v=ibDCJ_CQKAY,
How much trouble is Jeffrey Epstein's death for the Royal Family? - BBC Newsnight.



La ce va m asteptati acum daca la noi politia se preteaza la furt de la tigani?

Copiii unor afaceriști gorjeni s-au dat romi pentru a intra la Academia de Poliție
https://realitateadegorj.net/index.php/2019/08/28/copiii-unor-afaceristi-gorjeni-s-au-dat-romi-pentru-a-intra-la-academia-de-politie/?fbclid=IwAR0sX4TFLFGbxLBlPin_dOKXMb3n95jU9pUFbYMmEpGHc3J3H3ln6d5mJ04

Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11249
  • Vezi Profilul
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9077 : Septembrie 09, 2019, 00:05:55 »



Daca Ro a ajuns sa fie condusa de traficantii de copii, de ce va m mirati de ce se intampla acum la Caracal?

Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9078 : Septembrie 09, 2019, 18:13:02 »

9 septembrie: 79 de ani de la masacrul de la Treznea. Mărturii din infern: Horthiștii au pus mâna pe copiii de români și îi aruncau de vii în foc, făcându-i să moară în chinuri groaznice. Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor



În toamna anului 1940, imediat după intrarea în vigoare a Diktatului de la Viena, care prevedea cedarea Ardealului de Nord către Ungaria horthystă, în mai multe localități din această parte a României trupele maghiare au ucis sute de români, printre cele mai cunoscute fiind masacrele de la Treznea, unde au fost ucise 86 de persoane, și Ip, cu 157 de morți.

86 de localnici – copii, bărbați, femei, vârstnici – toți au fost  omorâți în 9 septembrie 1940 de trupele horthyste, pentru simplul motiv că erau români, povestește doctorul în istorie Marin Pop din cadrul Muzeului de Istorie și Artă Sălaj, conform Adevărul.

Primele victime au fost copii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 86 de români și 6 evrei.

Cotidianul România nouă din data de  1 ianuarie 1941, relata cazul lui Nicolae Brumar, român ridicat din propria sa casă de trupele ocupantului și împușcat lângă o căpiță de fân, împreună cu soția și cele două fiice ale sale. Cadavrele au fost descoperite ciopârțite cu baioneta. Un alt caz foarte cunoscut în epocă a fost cel al lui Vasile Mărgăruș. Acesta a fost străpuns cu baioneta în mai multe părți ale corpului și apoi împușcat în cap cu gloanțe model "dum-dum". Preotul ortodox a căzut de asemenea victimă trupelor horthyste. A ars in casa parohiala care a fost incendiată.

În Trăznea se aflau și 9 soldați români reîntorși acasă și demobilizați. Aceștia au fost împușcați cu efectele militare pe ei. Învățătorul și soția au încercat să se refugieze în comuna Pusta. Au fost prinși și aduși la sediul jandarmilor maghiari de la Agrij, de unde au fost duși pe un câmp și împușcati.

Printre victimele masacrului de la Treznea se numără și familia muzicologului român Octavian Lazăr Cosma, președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (au fost uciși părinții săi, învățătorii Lazăr si Aurelia Cosma).
 
În memoriile sale, profesorul Cosma evocă evenimentele sângeroase din 1940:
 
„Și vara anului 1940 avea să aducă reflexele militarismului regimurilor totalitare, fascist și comunist, o parte a teritoriului fiind pusă pe tavă horthystilor, Treznea intrând sub acest funest Diktat ce avea să schimbe cursurile multor vieți. Consecințele pentru sătenii Treznei au fost dezastruoase, la 9 septembrie 1940 trupele ungare au mărșăluit pe ulița principală, venind dinspre Zalău și îndreptându-se spre Buciumi și mai departe. La primărie, notabilitățile – primarul român, notarul, directorul școlii – le-au întâmpinat fără prejudecăți. Către orele amiezii, subțiindu-se rândurile trupelor, se părea că preluarea autorității se făcuse si pe raza comunei noastre, lumea își vedea de treburi, căci era o zi însorită de toamnă, culesul recoltei neputând aștepta, mai ales otava… Și, deodată, au răsunat împușcături, ce deveneau persistente, se auzeau strigăte de groază, neliniștea și neputința își dăduseră mâna, soldați înarmați se războiau cu femei casnice, cu pruncii, cu moșnegii; încep să ardă case, primăria este cuprinsă de flăcări, se aude o puternică detunătură din centrul comunei, care a băgat și mai mult oamenii în sperieți. Grupe de cătane răscoleau gospodăriile și, sub amenințarea baionetelor, se făceau coloane de nevinovați, care erau împușcați, găuriți cu baionete, conduși spre locuri unde urmau să fie executați. Motivul? Erau români. Localnicii unguri au reacționat cu bucurie, dar au existat și cazuri de reținere, căci nu se așteptau la un măcel. Groful Francisc Bay dispăruse, nimeni nu intervenea salvator… Bubuitura din sediul primăriei are o explicație simplă: la subsol era depozitată o cantitate mare de dinamită folosită pentru spargerea răzoarelor de piatră, necesară pavării drumului. Temperatura generată de flăcările ce cuprinseseră primăria a declansat explozia, care a alertat trupele ocupante, derutându-le. Aceste trupe de închidere se aflau, după unii martori, sub influența alcoolului. Pe Meses, se zice, groful Bay cu oamenii săi au organizat o acțiune, cerând execuții în anume puncte. Erau vizați și intelectualii satului, preotul Traian Costea, care a fost împușcat și lăsat pradă vîlvătăilor care cuprinseseră casa parohială. Măcelul s-a derulat cu cruzime, nemenajînd, în prima fază, pe cei care cădeau în calea armatei însetată de sânge. Nu numai români, deoarece printre victime au fost și evrei, inclusiv copii.” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Masacrul_de_la_Treznea)

Lord Edmond Fitzmaurice, Foreign Office, Londra, spune: „Atitudinea provocativă a minorității maghiare față de români poate, de la un moment la altul, să dea naștere la revolte sângeroase, ale căror consecințe sunt incalculabile. Ungurii urmăresc o politică violentă și oarbă împotriva naționalităților supuse Coroanei, în mod deosebit împotriva românilor." (https://ro.wikipedia.org/wiki/Masacrul_de_la_Treznea)

În lucrarea „Les assassinats", publicistul american Milton G. Lehrer relata: „Comuna Treznea a fost ocupată de trupele ungurești la 9 septembrie 1940. Ca și când armata de ocupație ar fi executat un ordin primit, îndată ce satul a fost invadat de soldați, un veritabil potop de foc și sânge s-a abătut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale: puști, mitraliere, tunuri, grenade. După ce au fost trase primele salve, soldații au pătruns în case și au asasinat pe oricine găseau în calea lor, incendiind locuințele. Cazul preotului român Traian Costea, care, dupa ce a primit un glonte în cap, a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului - căruia i s-a dat foc și a ars în întregime odată cu cadavrul preotului - este tipic. După încetarea focului de arme, ungurii au pus mâna pe copiii de români și îi aruncau de vii în foc, făcându-i să moară în chinuri groaznice. Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor".

An de an, masacrul de la Treznea este pomenit de istorici ca fiind o pată neagră în istoria umanității, o crimă care nu trebuie să se mai repete niciodată.
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9079 : Septembrie 09, 2019, 18:20:19 »

Uitat și neiertat: Castelul Bay din Treznea
http://transilvaniareporter.ro/clujul-din-nori/foto-uitat-si-neiertat-castelul-bay-din-treznea/?fbclid=IwAR1c1sMKhy-irUOvWYHbo9yfv2-YMTKlq5RLujNeAPjlH54IMgyRkapOoEU



În comuna în care în urmă cu aproape 80 de ani avea loc nemilosul masacru antiromânesc cunoscut în istorie drept „Masacrul de la Treznea”, unul dintre cele mai frumoase castele ale Sălajului, unic nu doar în Transilvania, ci în vechiul Imperiu Austro-Ungar, cu o replică a Punţii Suspinelor din Veneţia, a devenit o ruină aproape de prăbușire. Rana rămasă deschisă câteva decenii la rând în centrul comunei va cunoaște, se pare, o singură formă de „vindecare”.

În august 2018, prefectul județului Sălaj, Florin Florian, anunța că Primăria Treznea face demersuri pentru declasarea Castelului Bay de pe lista monumentelor istorice, la solicitările comunității locale, în vederea demolării. Potrivit publicației Graiul Sălajului, Florin Florian își exprima atunci regretul că monumentul se află în stare avansată de degradare și, cu toate că ar fi fost de preferat un proiect de restaurare, în ultimii 29 de ani nu s-a făcut niciun demers și nu s-au găsit resurse financiare pentru o astfel de inițiativă. În acest context, singura soluție rămâne declasarea castelului și demolarea acestuia.




Primarul comunei Treznea, Cristian Oros a declarat pentru Transilvania Reporter că după încheierea expertizei de anul trecut nu au mai fost făcute alte demersuri în privința Castelului Bay.

„Încă nu știm ce vom face cu acest castel. Expertiza arată că nici măcar 10% din castel nu mai este în picioare. Sătenii își doresc în continuare demolarea lui mai ales pentru că se află în această situație. Dacă după 1990 s-ar fi realizat conservarea, poate lucrurile ar sta altfel. Dar în situația actuală nu știu ce altceva ar fi de făcut. Terenul este în proprietatea Primăriei și am putea să îl folosim pentru o investiție în comună, dar oficial nu s-a stabilit încă nimic”, a precizat Cristian Oros.

Din anul 2002, castelul Bay aparține domeniului public al comunei Treznea, conform Anexei nr.56 la Monitorul Oficial al României nr.681 bis / 2002 privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public Treznea. Conform acelui document, castelul situat în comuna Treznea la numărul 254 cu o suprafață construită de 800 mp și 6600 mp de teren, a fost preluat de către primăria Treznea în baza legii 18/1991.

Castelul Bay este văzut în comunitate drept un monument al barbariei hortyste

Castelul din Treznea a aparținut grofului criminal de război Bay Ferenc și a fost construit în jurul secolului al XIX-lea. Situat chiar în centrul satului Treznea, castelul este legat de familia grofului Bay Ferenc, care a locuit în el până în 1944, an în care, cu doar câteva săptămâni înainte ca frontul celui de-al doilea Război Mondial să ajungă în zonă, a fost părăsit. Groful, alături de fiul și de soția lui, de cei doi nepoți, dar și de o parte din animalele pe care le avea la momentul respectiv, s-au retras din fața armatei române la Curtuișeni, în județul Bihor, aproape de granița cu Ungaria, în localitatea natală a surorii sale. După venirea comuniștilor la putere, castelul a fost sediul CAP-ului din localitate, perioadă în care a fost cât de cât întreținut, mai scrie Graiul Sălajului. După 1990, însă, castelul a fost abandonat și lăsat în voia sorții, consemnează Graiul Sălajului.








În prezent, deși este inclus pe lista monumentelor istorice, ansamblul arhitectural este o ruină. Nici Direcția de Cultură și nici Primăria Treznea nu au făcut nimic pentru întreținerea clădirii. Și nici nu se dorește, pentru că sătenii îl consideră un monument al barbariei hortyste, care le amintește permanent de clipele de groază prin care au trecut în cel de-al doilea Război Mondial, groful Bay fiind considerat un dușman al românilor. Castelul are în componență două corpuri principale, legate între ele de o reproducere a punții suspinelor din Veneția, unică în Romania, dar care sunt astăzi departe de strălucirea de altădată. Castelul are o structură și o formă legată strict de genealogia familiei ce a locuit în el. Deși atât bătrânul Bay Ferenc cât și soția acestuia proveneau din familii nobiliare, Ferenc era cu o treaptă mai sus în ierarhie, fapt pentru care corpul de clădire rezervat lui era mai mare. Corpul de clădire rezervat soției nu este doar mai mic, ci a fost legat de cel al soțului printr-o punte a suspinelor ce simbolizează înnobilarea prin căsătorie a părții feminine a familiei.

Momentul 1940

Ca urmare a Dictatului de la Viena prin care se cedează Ardealul, trupele hortyste intră în satul Treznea la 9 septembrie 1940. Urmează un adevărat măcel, copii, femei, bărbaţi sunt omorâţi cu multă cruzime, cu glonţul şi cu baioneta și numeroase case sunt incendiate. 93 de victime, români și evrei, de la copii nenăscuţi şi până la bătrâni de peste 80 de ani, au căzut pradă furiei hortyştilor. Printre ei, dascălii satului, învăţătorii Aurelia şi Lazăr Cosma şi preotul ortodox Traian Costea. În memoria Eroilor-Martiri de la Treznea, în 1984 a fost construit, în centrul satului, Monumentul Martirilor, iar în cimitir a fost amenajat Mormântul Comun. Prin lucrarea părintelui paroh Trandafir Vid, preotul martir Traian Costea a fost dezhumat şi înmormântat în curtea bisericii pe care a slujit-o. În anul 1995 s-a constituit Comuna-martir Treznea. La împlinirea, la 9 septembrie 2005, a 65 de ani de la masacrul de la Treznea, la iniţiativa Asociaţiei „Treznea – Sat Natal”, şcoala din sat a primit numele învăţătorilor martiri Aurelia şi Lazăr Cosma.






În „apărarea” castelului, în 2013, profesorul Mirel Matyas scria pe blogul său:

„Este adevărat că la nivel local există resentimente, răni adânci lăsate de faptele reprobabile petrecute în 1940. Din punctul de vedere al urmașilor familiilor care au avut de suferit, castelul Bay ar trebui ras de pe fața pământului. Este de neconceput, din punctul lor de vedere, ca această clădire ce a aparținut autorului moral al masacrelor, să rămână în picioare. Situația existentă la Treznea este complexă și, să recunoaștem, sensibilă. Însă aceasta nu este o scuză pentru faptul că imobilul se deteriorează pe zi ce trece. În 2009 un turn și un perete al castelului s-a dărâmat, un an mai târziu, în 2010 un alt turn a avut aceeași soartă. Lipsa de interes a autorităților locale, concretizate în faptul că nu există un paznic, a dus în repetate rânduri la furtul unor cărămizi de la baza pereților și inevitabil la dărâmarea acestora. Ba mai mult de atât, în 2011 s-a furat toată tabla de pe acoperișul clădirii. În aceste condiții, castelul se dărâmă câte puțin în fiecare zi. Personal am avut ocazia să-l văd în primăvara acestui an la diferență de două luni. Dacă la mijlocul lunii februarie peretele fațadei corpului de clădire dinspre terenul de fotbal mai era în picioare, la începutul lunii mai rămăsese doar jumătate din ceea ce era cândva portalul intrării principale. Pe zi ce trece, șansele de salvare ale castelului sunt din ce în ce mai mici, zidurile și ornamentele neogotice sau baroce devin moloz”.
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11249
  • Vezi Profilul
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9080 : Septembrie 11, 2019, 07:50:35 »

Am inteles ca a fost ingropata la IML zilele astea, sa n-o m caute nimeni si ca-i ameninta familia.

Șocant!
Generalii care au patronat prostituția cu minore vor Președinția României!

https://burebista2012.blogspot.com/2019/09/socant-generalii-care-au-patronat.html?fbclid=IwAR01X2AK0XuOyFcCzjSp5jWOXo1cvBmbKsbpS6QkdRJm9JOqd-L5yzTZsyc



Cei mai grei generali ai Romaniei sunt implicati în alegerile prezidentiale din acest an si probabil au fost implicati în mai toate alegerile! Este vorba despre gen. Florian Coldea – fost sef al SRI (2006-2017) si gen. Silviu Predoiu – fost sef al SIE (2006-2018). Chiar dacă s-au pensionat, oamenii lor sunt bine mersi în cele mai puternice Servicii Secrete precum și în pozitii cheie în Justitie, politică, presă, alte servicii secrete, etc ! Să ținem cont și de informatiile pe care le au în dosarele format electronic strânse timp de peste un deceniu !
Generalul Coldea este arhitectul USR și stăpânul lui Dan Barna. Generalul Predoiu este arhitectul Pro Romania și stăpânul lui Ponta. Cei 2 generali l-au șantajat pe Tăriceanu să se retragă și i-au promis că îl scapă de dosarul greu, de mită, de la ICCJ. Așa s-a ajuns ca Ponta și Tăriceanu să îl susțină brusc, peste noapte, pe “independentul” Mircea Diaconu. “Independent” care a luat pozitia de drepti și a urlat “Să trăiți!”
Cei 2 generali fac echipă demult și împreună l-au ajutat pe Iohannis să câștige alegerile în 2014 ! Tot prin ICCJ, prin șefa de atunci, Livia Stanciu. Judecătoarea a amânat procesul lui Iohannis exact cât a trebuit și, în loc să fie condamnat Klaus a ieșit președinte ! Acum, cei 2 generali joacă împotriva lui Iohannis, la șantaj, pentru a avea o poziție dură de negociere! Aparent ! Fiindcă…
1.     Chiar dacă SRI-Hellwig și SIE-Vlase îl sprijină pe Iohannis, e foarte posibil ca actualul Președinte să nu intre în turul 2 ! Leneșului i se arată sondaje roz dar în realitate Românii nu îl votează.
2.     Nici chiar cei din PNL nu se înghesuie să susțină mumia de la Cotroceni fiindcă membrii de partid știu că PNL va fi sacrificat după alegerile prezidențiale dacă iese Iohannis !
3.     Generalul Coldea are dosare grele despre Hellwig și e posibil ca acesta să îl trădeze pe Iohannis, exact cum l-a vândut pe cel mai bun prieten al său, Crin Antonescu!
Practic, cei 2 generali joacă numai la câștig : ori îl scot pe Barna președinte ori îl forțează pe Iohannis, dacă iese prezident, să îl numească premier pe Barna ! SRI și SIE s-au aliniat, deocamdată, în spatele lui Iohannis, Dancilă, Kelemen Hunor iar generalii stau în spatele lui Barna și Mircea Diaconu. Cum s-a ajuns la această “prietenie” între cei 2 generali ? Fiindcă acești doi criminali nu se prea iubesc ! Simplu…
Vă amintiti probabil ancheta GSP (Mirela Neag si Cătălin Tolontan), o anchetă din care am aflat că fratele generalului Predoiu, Gabi Predoiu, lucra la SRI si “consuma” la greu tinere minore prostituate (14-17 ani), în bordelul Shanghai din Bucuresti ! Dosarul a ajuns la DIICOT încă din anul 2005 și iată că fratele generalului nu a pățit nimic ! Ba mai mult, gen. Predoiu a recunoscut faptul că fratele său frecventa bordelul Shanghai, repet minore ca Alexandra din Caracal, cu vârste între 14-17 ani !!!
Și acum vine BOMBA ! Gen. Predoiu a declarat că fratele său se afla în MISIUNE! Ca ofițer SRI !!! Ce înseamnă asta ?
1.     Că atât SRI cât și SIE, la cel mai înalt nivel, au știut încă din 2005 despre reteaua criminală care răpește minore, le violează și apoi le exploatează sexual, inclusiv la export !
2.     În cazul răpirilor și exportului ulterior de minore, atribuțiile revin exclusiv SRI și SIE ! Să ne aducem aminte de implicarea lui Coldea și SIE în cazul “răpirea celor 3 ziariști” !
Așadar, avem cei mai grei baștani ai SRI și SIE care, încă din 2005 știau și nu au făcut nimic să oprească miile de răpiri de adolescente și adolescenți ! Cazul Caracal nu ar fi fost posibil dacă acești 2 criminali se implicau ! Fiindcă știau ! O spune chiar gen. Predoiu ! Că fratele lui, lucrător SRI în misiune, a frecventat bordelul cu minore ! Deci știa și SIE dar și SRI, de la propriul lucrător ! Sau măcar din dosarul DIICOT care zace și astăzi cu praful pe el ! Înțelegeți acum modul în care Coldea l-a șantajat pe Predoiu, ca între generali… Doi criminali care au permis multe crime și mulți copii au fost mutilați pe viață !
Și toti se fac că plouă ! Și candidații acestor generali nemernici, și Iohannis, și Dăncilă, și actualii șefi ai Serviciilor Secrete, chiar și presa ! Fiindcă le e teamă sau sunt sclavii direcți ai celor 2 generali ! Doi oameni extrem de periculoși și extrem de bolnavi și întunecați la minte !
Aceasta e România confiscată de SECURIȘTI și păpușile lor din politică ! Barna, Ponta, Tăriceanu, Diaconu – va simțiți bine ?! Iohannis, Dăncilă, Hellwig, Vlase – dormiți bine ?! SRI si SIE, ce ați făcut în ultimii 15 ani în cazul acestor mii de răpiri de adolescenți ?! Ati stiut ! Ati avut un sereist în misiune ! Așa zice generalul Predoiu ! În afară de bordelul Shanghai din Bucuresti, despre celelalte rețele din zonele sărace ale României nu ați aflat ? Caracal, Vaslui, Tîrgu Jiu, etc ?!?!
Repet, răpirile și exportul de “carne vie” sunt strict atributele SRIși SIE !!! Eu bănuiesc că de fapt, așa cum ăștia vor să controleze Președintele României, cea mai înaltă poziție în Stat, exact așa au patronat și industria de prostituție cu minori ! Doi generali multimedaliați și multiînstelați : generalii Coldea și Predoiu ! Și cică avem democratie, alegeri libere ! Ăștia controlează tot…
Poate înțelegeți mai bine acum, de ce Candidatul Radu Moraru – Independent 100% – nu există pe nicăieri în presa lor, în sondajele lor ! Mulțumesc Secunda Tv, Romania Liberă, Nasul Tv, Aktual24 și întregii prese din Basarabia ! Datorită Vouă Românii au aflat că m-am înscris la Președinția României încă de pe data de 2 Decembrie 2018, în prima zi a Anului Centenar ! Atunci eram 2, Iohannis și Radu Moraru !
Acum sunt o puzderie de Candidați iar cei mai importanti sunt ȘANTAJAȚI, CONTROLAȚI și SPERIAȚI de către acești 2 generali CRIMINALI ! Le cer Candidaților să se retragă ! Le cer generalilor să se predea sau să fugă din România! Ca Președinte îi voi găsi oriunde se vor ascunde, chiar și la Moscova ! Eu știu că ROMÂNII s-au săturat de SECURIȘTI ! DE CANDIDAȚII POLITICIENI sau PĂPUȘI ale SECURIȘTILOR !
Românii au de ales între aceste triste personaje, toți un fel de “răul cel mai mic” sau Cetățeanul Luptător Radu Moraru ! În mandatul meu, începând cu 10 Noiembrie 2019, vom repara Țara și vom scăpa de SECURIȘTI ! Ne-au mâncat 30 de ani din viață !
   Să fiți iubiți! / Radu Moraru

  Notă blogger : Acum două seri la Nasul TV, Radu Moraru a mai expus o bombă referitor la cazul Caracal. A spus că are informații că DIA (Serviciile de Informații ale Armatei), a făcut două memorii scrise lui Iohannis și prezentate în CSAT, de două ori, cu informații despre rețelele de prostituție cu minore de la Caracal de care beneficiază și militarii americani din baza de la Deveselu. Deci Iohannis știa de mult de ce se întâmplă acolo și nu a luat nicio măsură. De altfel acest subiect a fost abordat, se pare, și în discuțiile dintre el și Trump, în vizita din SUA. Probabil de-asta a primit și el ceva de la americani….o șapcă !!
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11249
  • Vezi Profilul
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9081 : Septembrie 12, 2019, 19:55:48 »

E pericol in Ardeal, dar nu uitati nici Moldova. Ardealul e intre granite, Moldova doar pe jumatate!  Sa nu ne uitam fratii, ci sa-i ajutam!

Basarabia, ROMÂNIA (1917-1925). Schemă reprezentând localizarea acțiunii teroriste bolșevice în Basarabia. Vedem pe hartă centrul de coordonare din U.R.S.S. de la Moscova și subcentrele de la Kiev și Harkov. Atentate teroriste, atentate împotriva ordinii de Stat, agitație și propagandă, atentate împotriva autorității, atentate C.F.R., atacuri pe Nistru. (”CU FIERUL ROȘU”, documentare anti-comunistă de Florin Becescu. BUCUREȘTI 1942, Editura ”Dacia Traiană”)

Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9082 : Septembrie 13, 2019, 10:48:28 »

Dragos Serban Popovici
www.facebook.com/dragosserban.popovici.5/posts/638875129972476
 ·
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ ROMÂNILOR

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI = ART. 2
(1) SUVERANITATEA NATIONALA APARȚINE POPORULUI ROMÂN ,
CARE O EXERCITĂ PRIN ORGANELE SALE REPREZENTATIVE ȘI PRIN REFERENDUM
( 2) NICI UN GRUP ȘI NICI O PERSOANĂ NU POT EXERCITA SUVERANITATEA IN NUME PROPRIU

DE 30 ANI POPORUL ROMÂN ASISTĂ ZILNIC LA CIRCUL OFERIT DE AȘA ZISĂ CLASĂ POLITICĂ...
INTERESUL NAȚIONAL NU CONTEAZĂ PENTRU POLITICIENII ROMÂNI...DOAR INTERESUL PERSONAL+ INTERESELE UNOR CERCURI DE INTERESE INTERNE SI INTERNAȚIONALE...TOTAL STRAINE DE INTERESELE POPORULUI ROMÂN
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI K.W.IOHANIS AR TREBUI SĂ FIE UN FACTOR DE MEDIERE INTRE PUTERILE STATULUI , PRECUM ȘI INTRE STAT ȘI SOCIETATE
INCA DE LA INCEPUTUL MANDATULUI DL.K.W.IOHANIS SE COMPORTA CA UN DICTATOR...CA ȘI CÂND ROMÂNIA AR FI MOȘIA LUI PROPRIE IAR ROMÂNII AR FI SCLAVII LUI...
ACEASTA ATITUDINE ESTE INTOLERABILĂ
POPORUL ROMÂN A SCĂPAT IN 1989 CU JERTFE DE SÂNGE
DE UN DICTATOR ODIOS...
ACUM VEDEM CA AVEM UN DICTATOR ȘI MAI ODIOS = CARE NESOCOTESTE TOATE LEGILE...DEOARECE PENTRU DL.IOHANIS
EXISTĂ O SINGURĂ LEGE = LEGEA BUNULUI SĂU PLAC...
CU TOATE CA JUSTIȚIA ROMÂNĂ A HOTĂRÂT CA FAMILIA IOHANIS A COMIS O INFRACȚIUNE ( ȘI-A ÎNSUȘIT CU ACTE FALSE DOUĂ IMOBILE...TOTUȘI DL.IOHANIS NE CERE VOTURILE PENTRU INCA UN MANDAT DE PREȘEDINTE...
UN INFRACTOR = UN HOȚ ARE TUPEUL INCREDIBIL SA PRETINDA SĂ ÎȘI BATĂ JOC DE POPORUL ROMÂN ÎNCĂ 5 ANI
LOCUL INFRACTORILOR ESTE LA PUȘCĂRIE...

PARLAMENTUL ESTE ORGANUL REPREZENTATIV SUPREM AL POPORULUI ROMÂN
IN EXERCITAREA MANDATULUI , DEPUTAȚII SI SENATORII SUNT IN SERVICIUL POPORULUI

CEREM IMPERATIV PARLAMENTULUI SĂ IL DEMITĂ IMEDIAT PE DL. K.W. IOHANIS DIN FUNCTIA DE PRESEDINTE AL ROMANIEI PENTRU INALTA TRADARE FATA DE POPORUL ROMAN
ESTE INADMISIBIL CA UN INFRACTOR SA MAI CONDUCA CHIAR SI O SINGURA ZI ACEASTA TARA...
NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE...NICI PRESEDINTELE...
NICI PARLAMENTARII...TOTI SUNT IN SLUJBA POPORULUI ROMAN
SI NU INVERS...
IN ULTIMII 5 ANI GRUPURILE DE CRIMA ORGANIZATA AU RAPIT 2000 DE COPILE NEVINOVATE...IAR PRESEDINTELE IOHANIS NU A UZAT DE PREROGATIVELE PREVAZUTE IN CONSTITUTIE PENTRU CA LEGILE SA FIE RESPECTATE DE TOTI CETATENII...
IN 5 ANI 2000 DE COPILE MINORE AU FOST LIPSITE DE UN DREPT FUNDAMENTAL GARANTAT PRIN CONSTITUTIA ROMANIEI
DRETUL LA LIBERTATE...
DL. K.W.IOHANIS ESTE INTERESAT DOAR DE SIGURANTA SA SI A SOTIEI SALE ...
SIGURANTA NATIONALA NU EXISTA DACA SIGURANTA PERSONALA A FIECARUI CETATEAN NU ESTE ASIGURATA
LEGILE SUNT IMPERATIVE...NU FACULTATIVE
LEGILE TREBUIE RESPECTATE DE TOTI CETATENII CARE INDEPLINESC FUNCTII PUBLICE = PRESEDINTELE ROMANIEI + SENATORI + DEPUTAȚI ETC

ESTE ULTIMUL AVERTISMENT PE CARE IL ADRESEZ SENATORILOR SI DEPUTATILOR CARE REPREZINTA POPORUL ROMAN SI TREBUIE SA IL DEMITA IMEDIAT PE INFRACTORUL K.W.IOHANIS ...
TRAIM IN ROMANIA SI NU IN GERMANIA
IN ROMANIA NICIODATA ABSOLUT NIMENI NU ARE DREPTUL SA INSTAUREZE O DICTATURA PERSONALA...
ORI PARLAMENTUL IL DEMITE IMEDIAT PE DL.IOHANIS...
ORI IL DEMITE POPORUL ROMAN...

PATRIA ESTE NORODUL...IAR NU TAGMA JEFUITORILOR !!!
POPORUL ARE INTOTDEAUNA DREPTATE !!!

DRAGOȘ ȘERBAN POPOVICI
SECRETAR GENERAL
ASOCIATIA CONSILIUL UNIRII
12.09.2019


Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9083 : Septembrie 13, 2019, 11:13:23 »



Nu uitam ca anul acesta sarbatorim un alt important centenar al Romaniei.
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9084 : Septembrie 13, 2019, 13:11:44 »

O chestie de care vream sa va zic de mai demult da acum am gasit un articol (e din 4 aprilie) care ne pune pe ganduri. Sau in garda?
http://www.g4media.ro/germanii-si-francezii-nu-ar-apara-romania-si-ucraina-in-cazul-unui-atac-al-rusiei-asa-cum-prevede-tratatul-nato-britanicii-si-americanii-da-sondaj-yougov-think-tank-britanic.html?fbclid=IwAR2odOleaHPLNEGZZRk0xMeKULEsmiQWDTvsH4cFbzx8Ubkayy7CTo0njhY#.XXjUsMR_RTg.facebook

Germanii și francezii nu ar apăra România și Ucraina în cazul unui atac al Rusiei, așa cum prevede Tratatul NATO/ Britanicii și americanii da – sondaj YouGov, think tank britanic


Germanii și francezii nu ar apăra România, Ucraina, Turcia în cazul unui atac al Rusiei asupra lor, iar germanii nu ar apăra nici Statele Unite, se arată într-o cercetare realizată de YouGov pentru Charles Koch Institute și RealClearPolitics. Sondajul măsoară percepția populației în legătură cu aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO, adică principiul solidarității, „toți pentru unul”. Articolul 5 din tratatul NATO prevede ca fiecare stat al Alianței să ajute oricare alt stat membru în cazul unui atac.



În cazul în care România ar fi atacată de Rusia, 40% dintre britanici și americani ar fi de acord ca țările lor să intervină de partea României, pe când numai 32% dintre francezi și germani ar apăra România. Când au răspuns la întrebarea dacă nu ar fi mai bine ca țările lor să nu intervină pentru a apăra România, numai 24% dintre britanici și 18% dintre americani au spus că ar fi mai bine ca țările lor să nu intervină de partea României, pe când 39% dintre germani și 33% dintre francezi au răspuns că statele lor ar trebui să nu intervină.
Când au fost întrebați dacă, în cazul în care Rusia ar fi implicată într-un conflict cu unul dintre țările membre NATO, oricare ar fi acel stat, țările lor ar trebui să intervină pentru a apăra statul atacat, aproape jumătate dintre germani au spus că nu (48%), pe când dintre francezi 38% au spus nu, dintre britanici 30%, iar dintre americani numai 27%.
Majoritatea cetățenilor din principalele state membre NATO nu sunt convinși că acțiunile întreprinse de Alianță au fost eficiente, iar pentru propria apărare se sprijină pe Statele Unite, se mai arată în sondajul realizat pe eșantioane reprezentative din Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania sau Turcia.
La începutul anului 2017, aproape trei sferturi dintre britanici (73%) erau de acord cu apartenența Regatului Unit la NATO. În sondajul din 2019, doar 59% își mențineau preferința. Același fenomen este vizibil și în Germania (68% în 2017, 54% în 2019), în Franța (54% în 2017, 39% în 2019), în Danemarca (80% în 2017, 70% în 2019) și în Norvegia (75% în 2017, 66% în 2019).
În rândul americanilor, 39% dintre ei consideră că NATO este mai relevant astăzi decât acum 70 de ani, pe când 36% sunt de părere că Alianța este mai puțin relevantă astăzi decât în  momentul în care s-a înființat. Rezultatele din Germania și Marea Britanie sunt similare cu cele din Statele Unite, pe când 51% dintre francezi și 53% dintre turci consideră că NATO nu mai este relevant astăzi.


Ce se mai arată în studiul realizat de YouGov:
•   Majoritatea celor intervievați din Germania, Franța și Marea Britanie sunt de părere că alianța militară cu Statele Unite este un lucru bun
•   Întrebați dacă în cazul în care statele lor ar fi atacate, ar fi un lucru bun ca Statele Unite să intervină în apărarea lor, cei mai mulți francezi, germani și britanici au răspuns că da
•   Dar dacă Statele Unite ar fi atacate, doar 27% dintre germani și 45 dintre francezi și britanici au răspuns că ar fi un lucru bun ca statele lor să intervină în apărarea Statelor Unite
•   Întrebați dacă țările lor finanțează suficient bugetul NATO, 45% dintre germani, 43 dintre francezi și 42% dintre britanici au răspuns că nu. Pe de altă parte, 50% dintre americani și 56% dintre turci consideră că țările lor finanțează suficient NATO
Sursă foto: YouGov
Surse: Support for NATO falls in key European nations
On 70th Anniversary, Some NATO Countries Uncertain Membership is Worth the Costs
NOTĂ Robert Ciobanu este bursier al Fundației Konrad Adenauer în parteneriat cu G4Media.ro
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9085 : Septembrie 13, 2019, 13:57:18 »

Asatai harta pe care orice roman trebe sa o aiba intiparita in minte si suflet.

Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9086 : Septembrie 13, 2019, 14:09:23 »
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11249
  • Vezi Profilul
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9087 : Septembrie 15, 2019, 21:41:43 »

Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9088 : Septembrie 17, 2019, 00:02:49 »

De la domnul Iulius Muresan.

„Dar stăpânitorii noștri ar dori ca noi să ne dezbrăcăm de ființa noastră românească. Ar dori să nu mai fim români, ci să ne contopim și noi în neamul unguresc, să ne facem unguri. Din pricina aceasta stăpânitorii acestei țări urăsc tricolorul nostru românesc și se face adevărată vânătoare după acest tricolor.” (După o publicație din Arad, articol apărut în anul 1911).

ANUL 1867
Francisc Hossu – Longin, Amintiri din viața mea, 1975, pag. 233, 234:
„Mare senzație a făcut faptul că Ilie Măcelariu, care șidea pe strada Mănășturului (din Cluj – n.n.), cum intri de-a stânga, a scos un steag roșu – galbă (n) – vânăt, fiindcă pe acolo-și făcea intrarea triumfală numitul comisar (Pechy Mano, „comisar” trimis de guvernul de la Pesta – n.n.) (...)
Întreg Clujul unguresc s-a revoltat contra lui și ștudenții de la gimnaziul reformat, unitar și de la piariști s-au înțeles ca aducând o scară lungă să rumpă și să dea jos steagul românesc.
Aflând ștudenții români de planul ștudenților maghiari, la îndemnul juriștilor și mai cu samă la încuragiarea lui ranta Buticescu, ne-am adunat în grupuri și toată ziua și noaptea ne-am plimbat naintea casei dlui Ilie Măcelariu ca să păzim steagul romănesc. Așa ungurilor le-a trecut pofta ca să săvârșească o nouă vitejie și steagul a fâlfâit și altă zi până târziu.”

ANUL 1872
Lungu Mihail Corneliu (coordonator), De la Pronunciament la Memorandum 1868 – 1892, 1993, documentul 27, pagina 128 - 129.
„De la ministrul regal maghiar de interne către prefectul comitatului Zarand.
Am primit raportul dumneavoastră cu nr. 175 din 27 luna trecută în problema manifestărilor organizate la Baia de Criș, cu ocazia morții lui Avram Iancu, și, din acela, m-am convins că într-adevăr steagul românesc („a romaniai zaszlo” – n-am mai folosit ortografia maghiară - n.n.) a fost arborat, pe casa unde stătea catafalcul lui Iancu.
Arborarea în orice ocazie a steagului român („A roman zaszlonak” – n.n.), ca simbol al unei națiuni vecine independente se consideră ca o demonstrație împotriva apartenenței la cetățenia maghiară, dar folosirea acestui steag este cu atât potrivnică legilor noastre precum și simțămintului cetățenesc maghiar, cu cât, interzicerea lui este cerută de prestigiul statului, cât și de demnitatea națiunii.
Cer deci excelenței Voastre, pe baza scrisorii mele confidențiale emise la 9 septembrie anul curent, sub nr. 4346 prez. Referitoare la îndepăratarea culorilor și simbolurilor străine, ca acum să ia deja măsuri hotărâte ca pe viitor folosirea cu indiferent ce prilej a steagului român să fie evitată.
La Buda, în 9 octombrie 1872 Toth Vilmos cu propria mână.

ANUL 1878
„Mult iscusita vremii slovă. Poeți transilvăneni cîntă independența și Unirea. Antologie și prefața de george Togan, 1998.
Pag. 40. Stindardul de preotul ortodox Zaharia Boiu (1834 – 1903), poezie publicată în Telegraful Român. Nr. 58, Sibiu, 1878, pag. 226:
„Să-ți fie drag, române, pe cât vei fi-n viață, / Stindardul țării tale cu cele trei culori. (...) La mijloc este galben stindardul la coloare, / Ca aurul ce-a ta țară, ascunde sânul său;”

Iuliu Moisil, Amintiri din viaţa de liceu (articol din Arhiva Someșană 26 / 1939):
„Serbarea zilei de 3/15 Mai din anul 1878 a fost excepţional foarte frumoasă, căci vremea era caldă şi splendidă, cerul senin. După ce ne-am întrunit toţi şcolarii la liceu, la orele 9 am făcut o plimbare prin străzile Năsăudului, în frunte cu fanfara, ce mai rămăsese din timpul regimentului al II-lea de graniţă, şi cu patru steaguri, în colorile româneşti, iar pe la orele 11 am plecat în frumoasa pădure de stejari „Dumbrava”. (...)
Noi şcolarii, în special cei din cursul superior, ne-am încins, cu ocazia acestei serbări naţionale, brâile tricolore româneşti, făcute de ţărance din Năsăud şi din Rebrişoara, late de vr’o 3 degete, încinse în jurul trupului, capetele atârnând în jos cu ciucurii lor.
După amiazi pe la 3—4 începea dansul şi era o petrecere şi o veselie din cele mai entusiaste. Dansurile, cari se jucau, erau în afară de valsuri, polci şi cadrile, jocurile româneşti Someşana, Romana.
Cu Someşana se începea întotdeauna. In pauză se jucă de o grupă de 12 şcolari jocurile voiniceşti: Căluşerul, Romanul şi Bătuta, îmbrăcaţi în costum naţional, încinşi cu brâu tricolor. Tot în pauză lăutarii dela Bistriţa înveseleau publicul cu fel de fel de cântece româneşti, romanţe, pe cari lăutarii le aduceau din vechiul Regat, doine, cântece populare etc. (…)
Dela dânşii noi şcolarii învăţam toate romanţele şi cântecele aduse de ei din Regat şi în urmă le cântam mereu. (…)
In anul 1879 însă nu s’au mai permis steaguri în tricolorul românesc (...).”

ANUL 1883
Colectiv, Documente privind mișcarea națională a românilor din Transilvania I 1881 – 1891:
Pag. 146: „Excelența Voastră, domnule ministru regal maghiar de interne
Conform înștiințării comandamentului garnizoanei din comitatul Alba de Jos, cu sediul la Blaj, în curțile școlilor românești de acolo, de asemenea, pe așa numita Câmpie a Libertății din apropierea orașului, s-a arborat căte un drapel național românesc în ziua de 15 a acestei luni.
Drapelul a fost arborat de către elevii claselor a VI-a, a VII-a și a VIII-a ai liceului românesc (...).
Cluj, 1883, mai 17 du Mont Varhegyi”
Pag. 149. Conform ordinului Ministerului Regal maghiar al Cultelor și Instrucțiunii Publice, semnat de Trefort Agoston, se ordonă administratorului regal al așezămintelor publice să cerceteze cazul („au arborat (...) drapelul național românesc”, „Dimineața, un astfel de drapel era arborat și pe catargul de gimnastică aflat în curtea școlii”; „Melodiile cântate de corul cetățenilor plecați pe Câmpia Libertăți în cursul dimineții – marșul românesc, imnul popular românesc și cântecul libertății – au fost acompiate, cu cântec domol, de seminariști”), să-i prezinte rezultatul cercetărilor și să facă propuneri.”

Manciulea Ștefan, Povestea unei vieți, 1995, pag. 28 – 30:
„Studenții gimnaziului din Blaj, au fost totdeauna naționaliști înflăcărați. Prin activitatea lor desfășurată în Transilvania între anii 1840 – 1848, ei au pregătit lumea satelor noastre de iobagi la participarea marilor adunări naționale de la 30 aprilie și 3 / 15 mai 1848.
După redeschiderea liceului din Blaj – 1852 – și înființarea „Societății de lectură a studenților gimanziali – 1865, aniversarea acestui praznic național a fost săvârșită an cu an cu mare solemnitate. În această memorabilă zi, dimineața, la Piatra Libertății, era slujit un serviciu religios, după care urma desfășurarea programului serbărilor, stabilit de Societatea de lectură: cuvântări, poezii, declamări patriotice și cântece naționale. La serbări participau memebrii corpului didactic împreună cu publicul blăjean.
După anul 1871 guvernul unguresc din Budapesta a interzis cu strășnicie aniversarea acestui eveniment epocal, sub sancțiunea închiderii gimnaziului pentru totdeauna.
Studențimea nu s-a lăsat intimidată de aceste măsuri ale oficialității și a găsit, totuși, metodele și mijloacele de a săvârși acest praznic, fără caracter oficial de solemnitate publică. În preseara zilei de 3 / 15 mai, tineri necunoscuți arborau drapelul tricolor pe câte un catarg înfipt în mijlocul lacului Chereteu ori în vârful unui stejar falnic din Cărbunari sau pe turnul bisericii catedrale. Organele jandarmeriei, o dată cu zorile, confiscau drapelele, raportând cazul de urgență la atât prefecturii județului Alba, cât și ministerului de interne de la Budapesta. De aici veneau apoi ordine strașnice poruncind supravegherea severă a tinerimii revoluționare valahe, care prin acțiunile ei iredente însemna o primejdie pentru stat.”

Lungu Mihail Corneliu (coordonator), De la Pronunciament la Memorandum 1868 - 1892 Mișcarea memorandistă, expresie a luptei naționale a românilor, 1993, documentul 72:
„Înaltul Ministeriu regal de Culte și de Învățământ, cu datul 1 august a. c. nr. 1319 pres. ne recerca ca în institutele care stau sub jursidicțiunea Consistoriului (de la Caransebeș - n.n.) să stăruim, ca tinerimea să se crească în patriotism și în alipirea către statul unguresc, anume: sub cea mai aspră răspundere să oprim tinerimea de a purta culori și semne contrare unității statului unguresc, precum și de a cînta cântece revoluționare îndreptate în contra statului unguresc.”

ANUL 1885
Lungu Mihail Corneliu (coordonator), De la Pronunciament la Memorandum 1868 - 1892 Mișcarea memorandistă, expresie a luptei naționale a românilor, 1993, documentul 88:
„De la Ministerul regal maghiar al Cultelor și Instrucțiunii Publice (...)
În Brașov, Sibiu și, în general, în mitropolia de Sibiu, apoi în eparhiile române ortodoxe ale episcopiilor din Arad și Caransebeș, elevii poartă pe șepciile lor culorile naționale române, peste tot comportamentul lor este antipatriotic, se adresează pentru burse cercurilor instigatoare din România, tot acolo se duc în excursii, primesc demonstrativ instigatorii români.
În cadrul mitropoliei române greco - catolice și în dieceze episcopale române greco - catolice se observă uneltiri în parte asemănătoare cu cele schițate aici (....)
Nefiind aceptate astfel de stări ciudate, este neapărat necesară eliminarea cu toată puterea din școli, prin toate mijloacele legale, a activității antipatriotice.”
Memorat
Răspuns: Lupta noastra
« Răspunde #9089 : Septembrie 17, 2019, 00:35:52 »

ANUL 1893
Ciucă Marcel – Dumitru, Ciucă Teodora – Elena, Dr. Ioan Rațiu Corespondență (scrisori primite, 1866 – 1895), 1944, pag. 123:
Cu prilejul Conferinței naționale ținute de românii din Transilvania și Ungaria la Sibiu în iulie 1893, în sală s-au pus trei drapele: unul roșu, unul galben și unul albastru. Autoritățile maghiare considerând că aceste trei culori formează stindardul național al României, au înlocuit steagul albastru cu unul alb. Tineretul a hotărât atunci să dăruiască studenților bucureșteni steagul albastru, interzis în sala conferinței. Predarea a avut loc cu mare solemnitate la Predeal. La rândul ei, flamura roșie a fost dăruită studenților din Iași, iar cea galbenă a fost păstrată de studenții transilvăneni. Astfel, s-a hotărât ca atunci când va fi o întrunire a tineretului român, fiecare să vină cu steagul respectiv și astfel atunci, să se reunească cele trei steaguri.

ANUL 1895
Familia 6 / 5 februarie / 17 februarie 1895:
„Dômnele şi domnişorele din Iaşi au trimis domnişorelor române din Sibiu, care au fost date in judecată pentru purtarea tricolorului naţional, o adresă prin care le felicită, zicând: „Voi, fecióre iubite, alesele némului românesc, voi aţi imprimat tricolorului nostru acel farmec nobil, şi nu intr'un avênt de veselia, nu in emoţiunea unei solenităţi, ci in impregiurări de grea cumpenă, intr'un timp de apesare şi de prigonire fără margini". Adresa e semnată de 150 de dame din Iaşi.”

ANUL 1899
Familia 39 / 26 septembrie / 8 octombrie 1899, Oradea:
„Pentru tricolorul român. Cetim în „Tribuna” că nouă juni selișteni, cari au jucat „Călușerul” și „Bătuta” la petrecerea poporală de la Netedu, cu prilejul Scietății pentru fond de teatru român, sunt citați la judecătoria cercuală acuzați de a fi comis transgresiune contra statului. Atentatul contra patriei va fi probabil tricolorul nostru național cu care bravii juni erau împodobiți.”

ANUL 1900
Familia 4 / 23 ianuarie / 4 februarie 1900, Oradea:
Coriolan Steer, George Novacovici și Ioan Scurtu sunt citați în 13 februarie 1900 la judecătoria Deva, pentru că în 31 decembrie 1899 „toți trei au încunat mormântul lui (Avram Iancu – n.n.) cu o cunună pe care se afla o pantlică în tricolorul național românesc și cu inscripție”.

ANUL 1901
Familia 18 / 6 / 19 mai 1901, Oradea:
„Tricolorul românesc. Dl. Constantin Berariu a publicat sub titlul acesta o broșură, trasă cu tricolorul românesc, la Cernăuți. Autorul susține și arată că tricolorul acesta nu este singurul al României, ci reprezintă coloniile naționalității române de pretutindeni, în toate țările locuite de Români.”

ANUL 1904
Enciclopedia Română, vol.III, 1904, Sibiu, pag. 788, 802, 1128 (lucrarea a fost, „publicată din însărcinarea și sub auspiciile Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român”, cea mai importantă asociație culturală a românilor din Transilvania și a apărut la Sibiu în trei volume ( anii 1898, 1900, 1904), cu 37.622 articole şi 172 autori din întreg spațiul locuit de români):
„Român în înțeles politic cetățean al României, în înțeles etnic membru al națiunii române (v. Români), locuitoare în România, Ungaria (Transilvania, Bănat, Maramureș), Bucovina și Basarabia. (...)
Dintre toate popoarele neolatine numai R. au păstrat numele poporului străbun, din care s'au născut. (...)
R. formează poporațiunea cea mai numeroasă pe teritoriul Daciei lui Traian; afară de aceea locuiesc în masse compacte în Bulgaria, Serbia, Bosniei și Herțegovinei, precum și în Grecia și Istria.Urme de Români, cari însă nu-și mai vorbesc limba, se află în provinciile austriace Moravia, Silezia, apoi în Bitinai (Asia mică) (...)
Numărul total al R.-lor se poate evalua la 10 1/2 milioane împărțiți astfel: România 5.430.000 (1901), aici nu intră aproape 600.000 străini (Ovrei, Bulgari, Tătari, Germani, Ruși, Turci, Greci), Ungaria 2.931.369 (1900, Czirbusz); Bucovina 229.018 (1900); Serbia 300.000 (Burada); Bulgaria 65.000 (Meyer); Basarabia și guvernamentele de preste Nistru 1.200.000; Turcia 250.000; Grecia 30.000; Istria 200.000. Total 10.437.387.”
„Tricolorul românesc e roșu, galben, vânăt, aceste culori se regăsesc pe țesăturile, apoi pe îmbrăcămintea femeilor române.”

ANUL 1907
Tribuna 246 / 7 / 20 noiembrie 1907:
„Pedepsit pentru treicolor. Ni-se comunică din Beiuş că dl Eugen Nyéki, candidat de advocat a fost pedepsit de către judecătoria de acolo la 25 cor. amenda, pentru transgresiune contra statului, pe care ar fi săvârşii-o prin purtarea unei bande de treicolor la pălărie. Dl Nyéki s'a apărat însă cu demnitate, arătând că treicolorul roşu-galben-albastru este nu numai al României, cum zice dl procuror, ci a întreg neamului românesc!

Tribuna 248 / 10 / 23 noiembrie 1907:
„Osândit pentru agitare”. In 14 п. I. c. dl Georgiu Teaha, cand. de preot din Câmp a fost osândit de judecătoria cercuală din Vaşcău Ia 7 coroane amendă pentru motivul şubred că a purtat treicolorul român în decursul campaniei electorale delà Beiuş.” (Tribuna 248 / 10 / 23 noiembrie 1907).

ANII 1908 – 1911
Din articolele publicate în presa timpului prezentate de Radu Theodoru, Urmaşii lui Attila, pag. 72-82:
La 5 august 1908, preotul Ioan Popovici din Buteni - Arad, este pedepsit cu 5 zile temniţă şi 100 coroane amendă pentru că la procesiune hainele copiilor care purtau sfeşnicele aveau cheotori din panglici tricolore.

În 18 decembrie1908 la Orăştie sunt citaţi la poliţie şi pedepsiţi cu câte 2 zile închisoare şi câte 30 coroane amendă un număr de 30 de cetăţeni care purtau tricolorul românesc la costumul naţional.
Tot atunci, dr. Aurel Oprea şi Ioan Mihali primesc şi ei câte 2 zile temniţă şi 30 coroane amendă fiindcă pe costumele copiilor se găsea tricolorul.

La 3 iunie 1909 în Bucium - Poieni din Alba de Jos este pedepsit Ioan Iancu cu 200 coroane amendă pentru că pe fruntea calului de la trăsură atârna o panglică roşie, sub ureche era o placă de nichel, care deşi privită de aproape e de culoarea nichelului, înclinat, de departe însă părea galbenă, iar sub această placă era prinsă o panglică vânătă.
În 9 iunie la Orăştie jandarmii umblă prin târg şi vânează tricolorul. Smulg cingătorile, baierele de la straiţe, bat şi arestează mulţi români.

La 14 iunie 1909 în Lupşa - Turda, la nuntă jandarmii sfârtecă hainele nuntaşilor care aveau tricolor. Bat şi arestează.

La 20 iunie 1909 în Blaj, jandarmii descing brâiele tricolore de la 20 de feciori şi fete şi le întocmesc procese verbale de contravenţie şi agitaţie.

La 23 august 1909 în Câmpeni unde era târg, jandarmii vânează tricolorul. Arestează, bat şi sfâşie hainele de pe moţi. O femeie este despuiată în mijlocul târgului. Jandarmii i-au sfâşiat cămaşa cusută cu roşu, galben şi albastru. Sunt mulţi răniţi.

La 28 august 1909 în Ocna Sibiului, Anuţa Soreanu, venită de la Caracal la băi, este arestată pentru motivul că a fost găsit tricolorul pe hăinuţele copiilor.

În 15 septembrie 1909 la Igris - Timiş - Torental, Ioan Gallu primeşte o zi temniţă şi 10 coroane amendă pentru că purta brâu tricolor.
La o nuntă din Năsăud ce a avut loc în 31 ianuarie 1911, jandarmii distrug steagul vorniceilor alcătuit din năframe roşii, galbene şi albastre.

În 12 mai 1911 la Hodac - Mureş, patru femei sunt pedepsite cu cât 4 zile temniţă şi câte 10 coroane amendă pentru port ilegal de brâie tricolore.

La 15 mai 1911 la Ocna Sibiului , copiliţa Paraschiva Balteş venind de la câmp cu mama sa este arestată de jandarmi care îi descing brâul tricolor. Dată pe mâna poliţiei este pedepsită cu o zi închisoare şi 5 coroane amendă.

În zilele de 14-16 mai 1911 în Câmpeni - Alba, jandarmii bat femei şi fete. Hainele le sunt sfâşiate. Se fac percheziţii pentru confiscarea tricolorului.

ANUL 1910
Revista Economică 47 / 1935 (articolului lui Ion Opriș).
„Un bătrân intelectual dintr'o comună rurală din Ţara Oltului, ne-a povestit o întâmplare de acum 25 ani, care trebue adusă la cunoştinţa generală (...)
Era în anul 1910, când dl Dr. Alexandru Vaida Voevod, fu ales reprezentant al românilor din circumscripţia Arpaşul de jos, județul Făgăraş, în Camera deputaţilor dela Budapesta (în cel mai bun an electoral al lor, parlamentari români în Parlamentul Ungariei au fost 15, iar după ponderea lor numerică din populația Ungariei trebuiau să fie 70, adică 16 - 17% din peste 400 parlamentari. Deplina egalitate sub civilizația asta austro - ungară, ce mai poți zice! - n.n.). (populația Ungariei 17.449. 705 locuitori, din care 8.200.000 unguri. Familia 6 / 10 februarie / 22 februarie 1891)
Biruința strălucită a dlui Dr. Alexandru Vaida Voevod a entusiasmat întreagă populaţia românească dela poalele Negoiului. Şi bucuria acestei isbânzi a mers mult mai departe.
S'a întâmplat atunci un fapt deosebit de important.
In comuna Scoreiu, notarul Comşa, un adevărat român, s'a urcat în cel mai înalt plop din comună, şi în vârful lui a agăţat lăsând să fâlfăe în bătaia vântului tricolorul românesc. Acest vrednic notar a avut de grije ca la coborîre, să tae toate crengile plopului pentruca nimeni să nu mai poată urca până în vârf, la steag.
Desigur că acest fapt s'a adus repede Ia cunoştinţa autorităţilor civile şi militare de pe atunci, şi notarul Comşa a fost imediat destituit din post. Dacă a suferit închisoare, acel care ne istoriseşte întâmplarea nu mai ştie.
Dar, notarul Comşa destituit din post, a fost imediat angajat ca funcţionar la Banca „Albina". El n'a fost lăsat să fie distrus, ori nimicit de minoritatea numerică, dar stăpânitoare, din acele vremuri.
Iată deci suprema misiune a Băncilor din Ardeal, cari nu s'au înfiripat pentru a îmbogăţi un individ sau o tovărăşie de indivizi, ci pentru a feri de peire un neam.”

ANUL 1911
Negrilă Iulian, Ziarul „Românul” și Marea Unire, 1988. Pag. 86, Memoriul românilor adresat guvernului maghiar, citat din Românul 3, 3 / 18 ianuarie 1911.
„23. În unele ținuturi este uz vechi că la portul țărănesc se folosesc brâuri și panglici cu culorile roșu, galben, albastru, fără intenții politice de demonstrare, este deci necesar a îndruma organele polițiale și jandarmeria să nu urmărescă pentru acest motiv în mod brutal poporul pașnic, ceea ce se face în paguba evidentă a adevăratului interes de stat.”

Popeangă Traian, Muresianu Ion B., Aradul cultural în lupta pentru înfăptuirea Marii Unirii (1908 - 1918), 1911. Documentul 81 (pe pachet se află nota:„proiect pact 1914 -1918”), punctul 29.
„Tricolorul românilor din Ungaria, roșu, galben, albastru, ca simbol al naționalității lor românești să fie admis în folosință nu numai ca parte integrantă a îmbrăcămintei țărănești, ci și ca manifestare a naționalității.” (Dintr-un document rămas de la Vasile Goldiș).

Românul 83, 15 / 28 aprilie 1911, Arad, redat fragmentul și în Negrilă Iulian, Ziarul „Românul” și Marea Unire, 1988. Pag. 113:
„Fiecare popor ține să-și aibă semnul său, prin care se deosebește de alte popoare. Semnul de deosebire sunt de obicei culorile. Fiecare neam își are culorile sale. Și fiindcă culorile acestea au însemnătate, că deosebesc ființa unui neam de ființa celorlalte neamuri pentru aceea fiecare neam își cinstește și își iubește culorile sale, cum își iubește ființa sa, sufletul său.
Culorile poporului românesc sunt: roșu, galben și albastru.Noi românii iubim culorile acestea pentru că ele sunt semnele sufletului nostru. Când noi purtăm pe hainele noastre, în părul nostru aceste culori, prin asta nu vrem să zicem, că noi urâm alte neamuri, ori că vrem răul altora, ci vrem să arătăm numai, că noi suntem români, că vrem să rămânem ceea ce au fost strămoșii noștri, că ne iubim neamul nostru. (...)
culorile roșu, galben și albastru sunt numai semnul vădit al ființei noastre românești, al iubirii noastre pentru neamul românesc.
Și de aceea noi ne iubim neamul mai mult decât viața noastră și fiindcă noi dorim să rămânem în veci români, pentru aceea niciodată nu putem să ne lăsăm de culorile noastre românești, de mândrul nostru tricolor.
Dar stăpânitorii noștrii ar dori ca noi să ne dezbrăcăm de ființa noastră românească. Ar dori să nu mai fim români, ci să ne contopim și noi în neamul unguresc, să ne facem unguri. Din pricina aceasta stăpânitorii acestei țări urăsc tricolorul nostru românesc și se face adevărată vânătoare după acest tricolor. S-a întâmplat moarte de om din pricina asta și jandarmii smulg cingătoarele românești ale fetițelor noastre și se aprind de mânie, când văd pe hainele noastre culorile: roșu, galben și albastru.”

ANUL 1914, LA IZBUCNIREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL
Tăslăuanu C. Octavian, 3 luni pe câmpul de răsboiu,, 1915, pag, 11:
„Bătrânul împărat făcea apel „către popoarele mele”, de astădată agrăindu-le pe toate în limba lor și chemându-le să-i apere țările de potopopul slavismului. Afișele cari vesteau mobilizarea, erau și ele tipărite în toate limbile. Noi, cetățenii Ungariei, nu mai trebuia să știm limba oficială a statului.Ni s-a îngăduit chiar și purtarea de concarde și de steaguri tricolore. (...)
În Români, totuși nu avea nimeni încredere. Prin cabinetele statului major din Viena se temeau că Valachii nu se vor prezinta sub steaguri și că că cel mai bun corp de armată, cel din Ardeal, se va pierde. Contele Tisza a și spus șefilor noștri politici, că va face un lac de sânge întreg Ardealul, de vom îndrăzni să ne împotrivim.”

Pușcariu Sextil, Memorii, 1978, pag. 14:
„Ficiorile li se dădea chiar voie să-și pună tricolor la chipiu și părintele Saftu a sfințit cu ceremonie mare un steag tricolor cu care a plecat pe câmpul de război o companie de marș românească. Dar flăcăii înșirați între honvezii unguri erau totuși bruscați și înjurați de ofițerii maghiari și siliți să cânte Kutya Szerbia.”

Românul 227 / 16 / 29 octombrie 1914.
„Prigonirea tricolorului.
Nu credeam că vom mai avea ocazie să înregistrăm cazuri de prigonire a tricolorului nostru acum, când regimentele româneşti se duc în foc cu drapele na ţionale şi oraşele iar au înălbit de flăcăii noştri, cel mai proaspăt contingent de recruţi, cari vin să-şi facă datoria către patrie cu panglici late tricolore la pălărie şi în piept.
Pe cale particulară suntem informaţi că în Poiana-sărată (corn. Trei-scaune) s'a intentat proces de agitaţie tânărului Ion Cioban şi altor şase inşi, cari la asentările recente şi-au pus şi ei tricolor românesc la pălărie. Somaţi de jandarmi să lapede aceste „culori ale unui stat străin", tinerii au încercat să dovedească cu ziarele româneşti că cel puţin acum e permis să se poarte tricolorul, dar nimeni nu i-a crezut.
Acest exces de zel se zice că s'ar datora notarului din comună, care le-a şi trântit flăcăilor — la încheierea procesului verbal — argumentul caracteristic budapestan: — Dacă nu vă place, mergeţi în România sa f'aceţi agitaţie! Şi cică câţiva dintre ei l-ar fi şi ascultat pe domnul notar". Atragem atenţia celor competenţi asupra aestui caz, care ar fi consult să rămână izolat.”

Românul 222 / 9 / 22 octombrie 1914.
„Steag national în Pecica.
Mercuri în 14 Octomvrie a. c. au plecat din Pecica-Română 250 feciori la asentare, la Arad, în frunte ducând un frumos şi mare steag national român. încă în zorile dimineţii frumoasele cântări ale feciorilor şi muzica românească au trezit întreg satul din somn. Toti feciorii noştri s'au strâns la casa oraşului unde steagul nostru naţional românesc înfipt fâlfăea frumos şi măestos, aducându-ne aminte de zile mai bune.
La noi în Pecica nu s'a mai pomenit să mai fi fost până acum steag na ţional. Se mirau toti şi ziceau că, oare pentruce n'a avut omenie până acuma steagul nostru românesc. Tot poporul cu ochii plini de lacrămi de bucurie se uita la el. Delà casa oraşului apoi au plecat feciorii noştri în cântece naţionale şi sunetul muzicei până la gară, petrecuţi fiind de peste 3 mii de persoane, fete, feciori, oameni şi femei. Şi străinii se mirau de frumuseţea colorilor steagului nostru românesc. Iar jandarmii se uitau numai chiorâş la steagul nostru, însă n'au zis nici un cuvânt.”

ANUL 1918
Arimia Vasile, Ardeleanu Ion, Botoran Constantin, Cartea Neamului. Marea Unire din 1918. Documente istorice, 1993,
pag 102, 167 – 168.
1918 februarie 9, Paris, Memoriu adresat de colonia română din Paris președintelui S.U.A., Woodrow Wilson:
„Pentru motivul de a se fi împodobit cu panglici colorate în roșu, galben și albastru (...) au fost maltratați femei și copii de toate condițiile sociale; au fost băgați la închisoare, bătuți și omorâți oameni, pentru că acest lucru a fost considerat drept agitație împotriva statului național ungar.
Dar atunci când a izbucnit războiul, aceiași unguri s-au grăbit să livreze regimentelor românești drapele în culorile până atunci oprite, cu scopul de a le încuraja să meargă la luptă pentru dubla – monarhie. Aceasta a însemnat o recunoaștere a faptului că românii nu voiau să se bată decât sub drapelele României.”

1918 noiembrie 2 / 15 Cluj. Senatul (Sfatul) Național Român din Ardeal. Secția Consiliul Național Român.
„5. Adunarea decretează organizarea trupelor române din Ardeal, din soldați și ofițeri români, sub tricolorul român și cu limba română de comandă, la ordinele comisarilor militari și poporului din Ardeal, numiți în Cluj, ca singurii îndreptățiți și puși în fruntea senatului.”

Unirea 69 / 9 noiembrie 1918, Blaj, scrie că în 4 noiembrie 1918, s-a constituit Consiliul Național Român la Blaj și s-au arborat „stindarde naționale pe toate instituțiile și clădirile mai de seamă, din piață”. Se amintește de poetul Mureșan care a spus fim uniți în cuget și simțiri. Se cântă Pe-al nostru steag e scris unire și se umblă pe străzi cu stindard național”.
Lascu Viorica, Știrban Marcel, Consiliul Național Român din Blaj (noiembrie 1918 – ianuarie 1919) Protocoale și acte, 1978, pag. 196.
7 noiembrie 1918 scrisoarea lui Vasile Suciu, prezidentul Consiliului Național Român din Blaj, adresată mai multor preoți parohi din apropierea Blajului (23 localități), cu rugămintea ca aceștia să o transmită și „fraților” din celelalte comune din comitatul Târnava Mică, în care arată că aceștia să se „pună pe lucru”, să înființeze consilii naționale române și gărzi naționale române din bărbați până la 45 ani „Ca semn de deosebire, membrii Consiliului național român și membrii Gărzii naționale române vor purta tricolor românesc la butonieră și la pălărie.”

Unirea, 23 noiembrie 1918, Blaj:
„Tricolorul nostru” și „ cântarea celor„Trei colori"...
Momente istorice.
— Fiie de ziar. —
15 Noemvrie (1918 - n.n..).
Primim ştirea, că pe casa comitatului la Aiud şi la Diciosânmărtin (Tîrnăveni - n.n., reședința comitatului Târnava Mică)
s'a arborat steagul nostru tricolor, iar de la pretură de aici (din Blaj n.n) ni s'a restituit steagul şi uniformele secveatrate ale corporaţiei pompierilor voluntari din Blaj şi o corfă mare plină de brâne şi petele tricolore confiscate pe vremuri.
Quae mutatio rerutn! —
Tricolorul nostru persecutat şi smuls cu forţa de la brâul flăcăilor şi din cosiţele fetelor noastre, tricolorul, pentru care au fost osândiţi oamenii noştri,tricolorul confiscat de nou în 1916 — după-ce apucase, un timp oare-care, să fie tolerat, alăturarea cu tricolorul unguresc pe şcolile şi instituţiile noastre — astăzi acest tricolor fâltăie mândru şi liber tn adierea vântului de toamnă, nu numai pe instituţiile noastre, ci şi pe* coperisul caselor, unde până acuma de curând nici vorba românească nu era îngăduită. (După izbucnirea războiului în vara anului 1914, pentru a se da impresia populației românești din Transilvania că România este aliata Austro - Ungariei, s-a permis purtarea, în anumite condiții, și a tricolorului românesc, fapt care se va interzice în anul 1916 - n.n. ) (...)
Pe ruinele urgisitei „idei de stat"şi a concepţiilor vechi de drept public din aceasta ţară, pe ruinele„naţiunii unitare" a răsărit tricolorul nostru, a răsărit libertatea şi dreptul de existenţă al tuturor neamurilor, cari se închină lui Dumnezeu în atâtea diferite limbi.
De acuma, noi purta-vom tricolorul nostru nu numai în sufletele
noastre, ci pe faţă, atârnat pe piepturile şi frunţile noastre , de acuma el va fâlfăi mândru pe hotarele fireşti ale neamului nostru — dela Nistru până la Tisa — ca cel mai desăvârşit simbol al fiinţei noastre etnice, al unităţii neamului nostru.
Sub umbra lui vor lupta oştenii noştri, vor fi dați la groapă și vor odihni martirii libertăţii noastre — începând cu acel tinăr student Teodor Pascu, prima jertfă in Blaj a acestor zile mari — cu cântarea celor„Trei colori" îşi vor alina durerile şi chinurile bolnavii şi răniţii noştri!”

Munteanu Ioan (coordonator), Făurirea statului național român. Contribuții documentare bănățene 1914 -1919, 1983:
1918 noiembrie 5, Oravița – „steagul național”; „Astăzi toți românii sînt sub steagul național.” (Pag. 53).
1918, 12 noiembrie, Lugoj, Apelul consiliului Militar Român din Timișoara –„Insignul este tricolorul român purtat la chipiu.” (Pag. 56).
1918, noiembrie 30, Arad, despre ce s-a întâmplat în Peteac. „Unanim s-a hotărât împodobirea comunei cu steaguri tricolore și depunerea jurământului. În scopul cumpărării steagului tricolor s-au colecat 500 cor.: „sfințirea steagului tricolor”; cântând „Deșteaptă-te Române”, unul din gardiști a pus mândrul triccolor pe casa comunală. De atunci spre el se îndreaptă toate privirile sătenilor, nutrindu-le nădejdea eliberării.” (Pag. 63).
1918, noiembrie 27, Arad, comuna Saravale despre CNR constituit în 10 noiembrie 1918; „ cu un entuziasm nespus și cu strigăte „Trăiască România Mare” (...) desfășura stindardul național.” (Pag. 70).
,1918, noiembrie 17, Mehadia. „iar la cuvintele „iar tu falnic tricolor”,simbolul sfânt al tuturor idelaurilor naționale (...) A urmat sfințirea steagului (...) Corul a cîntat „Trei culori cunosc pe lume.” (...) preotul cu steagul în mână a început „Hora Unirii”. (Pag. 103).
1918, noiembrie 18, Mehadia. „a luat stindardul nostru național și alături de 8 preoți a pornit convoiul pe strada principală cîntîndu-se „Deșteaptă-te Române” (Pag. 109).
1918, noiembrie 18, Valeabolvașnița – „sfințesc steaguil nostru național”;„„Hora Românească” sub stindardul național, strigînd să trăiască „România Mare.”” (Pag. 110).
1918, noiembrie 22, Mehadica. „se va sfinți steagul național român.” (Pag. 113).
1918, noembrie 21, Globurău „Ieșire cu steagul național; „luând steagul național și muzia locală, intonând imnul „Deșteaptă-te Române” (Pag. 115).
1918, noiembrie 23, Mehadia. Pe toate gările din ținutul districtului să se arboreze steaguri tricolore (Pag. 117)
1918, noiembrie 24, Plugova, „purcede la sfințirea drapelului național român”. .(Pag. 122).
1918, noiembrie 24, Cornereva ”sub egida falnicului tricolor – sfințit în aceeași zi.” (Pag. 127).
1918, decembrie 8. Timișoara, după un ziar de limba germană, ”Clădirile instituțiilor bancare românești și nenumărate case particulare din Lugoj au fost împodobite cu drapele. (...) Pe străzile orașului populația românească ieșise în haine de sărbătoare, purtând cocarde în culorile naționale românești.” (Pag. 194).

Din memoriile biologului Emil Pop despre drapelul localității Bucerdea Vinoasă, Alba, la adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918:
"Satul meu Bucerdea Vinoasă se pregătea cu zel pentru marea sărbătoare. În fiecare seară se strângeau feciorii şi fetele în casa noastră unde sub conducerea învăţătorului Ioan Giurca învăţau cântece patriotice. Se alegeau cele mai frumoase costume naţionale. Fiecare comună urma să apară cu tricolorul dus de un stegar ales. Stegarul comunei a fost Ştefan Muncuş cel mai harnic om din sat. Problema era confecţionarea steagului. Culoarea roşie şi albastră rămase în sat de la vopsitul ouălor de paşti, dar nu se găsea culoare galbenă. Stegarul comunei a spart 150 de ouă şi a ales gălbenuşurile. Cu ele a colorat pânza din mijloc. Bucerdea Vinoasă s-a prezentat cu un steag falnic la adunare."

Unirea din 10 decembrie 1918 scrie că la Cluj, în 6 decembrie, au început atacurile secuilor împotriva românilor care purtau tricolorul. De asemenea, împotriva bisericii greco - catolice române, unde se sfințea un steag și împotriva Băncii Economu care avea steagul românesc pe sediul acesteia.

Lascu Viorica, Știrban Marcel, Consiliul Național Român din Blaj (noiembrie 1918 – ianuarie 1919) Protocoale și acte, 1978, pag. 157.
8 decembrie 1918. Zenovie Pâclișanu, din ordinul CNR din Blaj, a luat legătura cu Consiliul Maghiar din Cluj, arătând, printre altele, că dacă nu se garantează cinstirea tricolorului nostru la dumnealor acasă, cât și în ținuturile unde dumnealor îngrijesc ordinea publică, nici noi nu mai luăm nici o răspundere în ce privește viața și avutul locuitorilor neromâni. S-a amintit cazul din Gara Bucerdea, când în tren au fost bătuți mai mulți români, iar dr. Hossu, fratele episcopului de Gherla, a fost rănit pentru că purta cocardă tricoloră. Faptul s-a întâmplat în văzul gărzii maghiare de acolo, care în loc să intervină râdea. Zenovie Pâclișan, în aceeași zi a luat legătua și cu cel care este comandatul gărzii maghiare din Teiuș, pentru că gardiștii unguri din Teiuș și alți unguri, aflătători întâmplător în gară, îi atacă pe călătorii români care poartă tricolorul românesc.

Românul 42 / 18 / 31 decembrie 1918, despre vizita generalului Berthelot din 29 decembrie 1918 de la Arad:
„Demonstraţii sângeroase contra Românilor în Arad. (...) Bande înarmate — scrâşnind din dinţi — cutreerau străzile luând pretutindeni tricolorul românesc de pe edificii şi călcându-l în picioare.”

ȘI ASTĂZI „O MARE RUȘINE PENTRU TOT NEAMUL ROMÂNESC!”

„Este o mare rușine pentru tot neamul românesc! S-a luat pe stema României o stema medievală a Transilvaniei din care lipsesc românii. Ungurii au simbol acvila neagră, secuii soarele și luna și sașii cele șapte turnuri. Steagul e luat din fondul stemei; jos galben, mijloc roșu și sus albastru. Iată așadar ce purtam noi românii ca steag: absența românilor din istoria Transilvaniei. Rușine! Rușine! Rușine.
Tinerii români, puțini la numar, care defilează sub acest steag al Transilvaniei care disprețuieste, în continuare, peste timp, pe români, sunt de iertat, pentru că nu au știut ce fac. Cei ce vor continua, aflând acum adevărul, vor fi de neiertat în fața strămoșilor noștri și demni de dispreț și în fața străinilor, care nu acceptă din principiu să-ți trădezi neamul” - scria istoricul Vasile Lechințan, autorul mai multor cărți și articole despre istoria Transilvaniei.
Memorat
Pagini: 1 ... 604 605 [606] 607 608
Schimbă forumul: