Portalul Revolutiei

Deschid această nouă secţiune a forumului
ferm convins că orice cetăţean trebuie să cunoască
anumite lucruri despre societatea în care trăieşte.

Materialele pe care le voi posta aici sunt întocmite
de către personalităţi în materie, recunoscute pe plan intern şi, în unele cazuri, chiar internaţional.

Rog să nu vă bateţi joc şi de această secţiune.

S-ar putea ca materialele ce vor fi postate să vă
intereseze, sau dacă nu , în mod sigur îi va interesa pe alţii.

Totuşi,

Vă rog să citiţi!

Cu suimă,

Dorel HARAGA

CONTINUARE

 

STEFFANE  REV A MURIT O DATA CU ALEGERE LUI ILICI A 3 OARA  , ACUMA VREA PIRATU SA RAMANA PE VECIII  , DA SIGUR ALIANTA DACA FAC PARTE - TURNATORI - MILITIENI - SECURISTI - APEVISTI SI RESTU E SUPER E OK A DA BANII VIN SIGUR DE LA U.E  ALO NE LUATI DE PROSTI ( NU CA NU AS FII PROST DEMENT ANALFABET E.T.C ) DA MA STRADUESC CU GRAMATICA  LITERATILOR NUMA VOI ATI FACUT REVOLUTIEA SA U CE DRACU A FOST

" lupul blana si-o  schimba dar , naravu ba ".......

asa si HARAGA......

Face EL ce face si mai intra intr-o arhiva ....pe cand in arhiva FBI ...!!??!!...cine stie , poate si acolo scrie cate ceva si despre tine ..

Ia incearca !

ELEMENTE DE DIFERENŢIERE

NAŢIONALĂ ÎN SOCIETATE

 

 

http://www.youtube.com/watch?v=6SMRGmvmLQk&feature=related

   Dosarul pierdut al Monicai Macovei si Mineriada din 1990
•   Luni, 31 mai 2010 09:28
 
Multe reproşuri îi pot fi aduse lui Traian Băsescu. Numai de faptul că nu a promovat femeile în politică şi în funcţii importante în stat, nu poate fi acuzat de cineva. “Profesionistele” i-au dat mari dureri de cap preşedintelui, Băsescu ajungând de nenumărate ori subiect de scandal în paginile de monden ale ziarelor de scandal. Relaţiile prea apropiate cu muze politice ca Elena Udrea, Adriana Săftoiu , Raluca Turcan, Laura Codruţa Kovesi, Roberta Anastase, Monica Iacob Ridzi sau Mioara Mantale, i-au creat preşedintelui o aură de crai în ochii jurnaliştilor.
Excepţie a făcut, poate, fostul procuror Monica Macovei, ministru al Justiţiei “independent” în epoca Băsescu, astăzi europarlamentar portocaliu, promovată la cel mai înalt nivel pentru cariera strălucită în magistratură. Mai mult, după debarcarea sa de la conducerea Ministerului Justiţiei, Monica Luisa Macovei,  “muză de drept” a preşedintelui Traian Băsescu, a fost omniprezentă în toate emisiunile TV organizate de lingăii Cotrocenilor. Că era vorba de Raportul Comisiei Europene privind Justiţia din România, că se vorbea despre nesupunerea Consiliului Superior al Magistraturii faţă de preşedinte, despre Revoluţia din ‘89 sau mineriade, specialista Monica Macovei era chemată să-şi dea cu expertiza la fiecare dezbatere. Mai nou, europarlamentara pedelistă Monica, plină de aceiaşi expertiză, dar mai ales de profesionalim, acuza partidele politice de corupţie şi clientelism politic. Câtă expertiză şi cât profesionalism încap în fosta ministresă a jusitţiei române, veţi afla cele ce urmează.
Specialista rătăcea dosarele parchetului
Redacţia cotidianului Gorjeanul a intrat în posesia unui document senzaţional, care dovedeşte că “specialista” pedeleului în drept, justiţie, mineriade şi alte cele a dat dovadă de neglijenţă crasă la locul de muncă, pierzând un dosar pe când era procuror şef de birou la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti. Aflată probabil într-o avansată stare de beatitudine, Macovei a rătăcit dosarul nr. 1539/P/1991, referitor la evenimentele din 13-15 iunie 1990, mai precis despre prima mineriadă de la Bucureşti. Ca urmare a dispariţiei dosarului sus menţionat, procurorul Popescu Alexandru emite o ordonanţă la data de 12 iulie 1993, cu următroul conţinut :
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL
MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Nr. 1539/P/1991
ORDONANŢA
12 iulie 1993
Procuror P0PESCU ALEXANDRU de la  Parchetul de pe lîngă Tribunalul Municipiului Bucureşti;
Avînd în vedere dispariţia dosarului nr.1539/P/1991, privind pe inculpatul
-GAIU FLORIN, cercetat sub aspectul săvîrşirii infr. Prev. de art.2 şi 3 Decretul-lege nr. 88/1990;
CONSTAT
La data de 31.05.1991, cu referatul nr. 157561, Inspectoratul General al Poliţiei - Direcţia Cercetări Penale a trimis dosarul nr. 1539/P/1991, privind pe inc.GAIU FLORIN cu propunerea de scoa-
tere de sub urmărire penală a acestuia în baza disp. art. 10 lit.e
c.pr.pen.-
După înregistrarea dosarului în evidenţele Secretariatului Parchetului de pe lîngă Tribunalul Municipiului Bucureşti, acesta a fost preluat de proc. şef birou MONICA MACOVEI. în vederea repartizării sale procurorului pentru soluţionare, dată de la care dosarul nu s-a mai regăsit în evidenţele secretariatulul, iar verificările ulterioare au stabilit faptul că dosarul respectiv nu a fost repartizat, în vederea soluţionării lui, vreunui procuror.
Avînd în vedere faptul că de le data preluării sale de către proc. şef birou  MONICA MACOVEI, dosarul nu a mai putut fi găsit, în vederea soluţionării acestuia şi a scăderii lui din evidenţele unităţii, se impune reconstituirea sa de către Inpectoratul General al Poliţiei – Direcţia Cercetări Penale.-
Văzînd şi disp. art.509 c.pr.pen. şi art.51a1.2c.pr.pen.
DISPUN:
1.-Reconstituirea dosarului nr.1539/P/1991, privind pe inculpatul GAIU FLORIN, cercetat sub aspectul savîrşirii infr. prev. de art.2 si 3 din Decretul-Lege nr.88/1990.-
2.-Reconstituirea dosarului va fi efectuată de către Inspectoratul General al Poliţiei - Direcţia Cercetări Penale, căreia i se va trimite prezenta ordonanţă.-
Procuror, Popescu Alexandru
Carevasăzică, marea specialistă în drept, moralista Monica Luisa Macovei, dând dovadă de înalt profesionalism şi responsabilitate, a rătăcit definitiv un dosar, preluat personal de la Secretariatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti. Nu numai că nu a păţit nimic, ci a fost promovată mai departe în “sistemul ticăloşit”, până a ajuns  ministru al Justiţiei şi europarlamentar PDL în regimul lui Traian Băsescu. Asta ca să vedeţi cine a condus ani la rând Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki şi pe cine a uns drept minstru al Justiţiei camarila lui Băsescu. Din decenţă ne oprim aici.
Eduard Ovidiu Ohanesian
Dosarul rătăcit -1539/P/1991
La data de 15 iunie 1990, procurorul Emil Dinu emite mandat de arestare preventivă pe numele lui Florin Gaiu, acuzat de pătrundere fără drept în sediul unor instituţii de stat şi distrugere în dauna avutului obştesc. S-a reţinut ca situaţie de fapt că, la data de 13 iunie 1990, inculpatul a pătruns fără drept, împreună cu alte persoane, prin violenţă, în sediul unei instituţii de stat, provocând distrugeri". Măsura arestării preventive a fost prelungită de două ori cu câte 30 de zile, iar la data de 7 septembrie 1990 aceasta a fost revocată prin ordonanţă, inculpatul fiind pus în libertate. Comparând situaţia de fapt cu actele existente la dosar, se constată că învinuirii formulate îi lipseste in totalitate suportul probatoriu. Astfel, la data luării măsurii de arestare preventivă, dosarul cuprindea doar declaraţii ale inculpatului, încălcându-se dispoziţiile legii. Din conţinutul acestor declaraţii nu rezultă săvârşirea vreunei infracţiuni de către inculpat, care a negat în mod constant participarea sa la violenţele din data de 13 iunie 1990, precizând şi modul în care şi-a petrecut ziua respectivă Inculpatul a fost reţinut de forţele de ordine la data de 14 iunie 1990, în zona Cercului Militar Bucureşti, fără a exista vreun act de constatare, fără ca inculpatul să fi fost depistat într-o anume activitate infracţională. Din declaraţiile sale, care nu au fost infirmate de nici o altă probă, rezultă că acesta intenţiona să intre la cinematograf dar, nefiind crezut, a fost ridicat şi dus la sediul, poliţiei militare", unde a fost bătut, fiind transportat apoi la UM Măgurele. Fiind întrebat despre participarea sa la manifestaţia din Piaţa Universităţii, inculpatul a precizat că s-a deplasat de câteva ori în Piaţă, pentru a vinde ziare. Nu există nici un mijloc de probă, nici măcar declaraţiile inculpatului, care să ducă spre săvârşirea vreunei infracţiuni. De altfel şi redarea situaţiei de fapt reţinută în mandatul de arestare este imprecisă, dovedind nesiguranţă şi lipsa de probaţiune. Faţă de cele menţionate, în cauză s-au încălcat dispoziţiile legii, arestarea fiind netemeinică şi nelegală, imputabilă procurorului.

oare o fi unicul dosar?oare o fi singura greseala facuta?si oare e singurul magistrat care a purces la astfel de practici?eu nu cred,ca daca era unicat nu era tara in starea asta.

stiati ca sspr-ul avea cunostinta ca tara urmeaza sa fie impartita in regiuni inca din primavara de unde si sedintele(pe regiuni) care s-au tinut in tara si numirea acelor inspectori de catre Bucuresti in prefecturi-primarii.cautati si vedeti cand au fost publicate numirile si sedintele in comunicate.asa ca am luat din nou taca si se face totul fara stirea(consultarea) celor multi sau daca sant consultati fac tot ce stiu ei,oare este normal?

TABEL

cu persoanele arestate in legatura cu evenimentele din 13-15 iunie 1990

Nr. crt.   Numele si prenumele   Virsta   Ocupatia   Antecedente penale
1   Almasan Ioan Dan   32    fara ocupatie   condamnat pentru furt avut obstesc, vatamare corporala si specula
2   Amariutei Mircea   21   muncitor   -
3   Andrei Adrian Dan   23   sudor   -
4   Ardeleanu Giuliano Eduard Danut   17   fara ocupatie   internat in S.G.M.R. pentru furt
5   Ausprung Dan   19   fara ocupatie   -
6   Apetroaie Florin   21   muncitor   -
7   Avram Florin   16   fara ocupatie   -
8   Apostol Andrei   39   muncitor   -
9   Badila Nicolae   18   fara ocupatie   -
10   Bancila Gheorghe   30   muncitor   codamnat pentru furt calificat in paguba avutului personal si furt in paguba avutului obstesc
11   Beutel Octavian  - Marian   22   muncitor   internat in S.G.M.R., condamnat in baza decretului 153/1970
12   Bocanet Nicolas- Alexandru   17   elev   -
13   Bogdan Vasile   30   fara ocupatie   condamnat in baza decretului 153/1970
14   Braileanu Vasile   35   muncitor   -
15   Bradiceanu Emil - Robert   15   elev   -
16   Branzan Ilie   39   muncitor   condamnat pentru furt in paguba avutului personal, furt - avutul obstesc
17   Bruca Fanel   21   fara ocupatie   internat intr-un institut medical de specialitate pentru furt
18   Banu Mihaita   31   sudor   -
19   Budila Mariana   19   fara ocupatie   -
20   Badea Ion   24   muncitor   -
21   Bostinaru Nicolae   46   pensionar   -
22   Bugean Nicolae   48   pensionat medical   condamnat pentru furt avut personal, furt avut obstesc si lovire
23   Burcea Catalin - Anton   32   conducator auto   -
24   Broasca Constantin   63   pensionar   -
25   Beldea Ion   57   economist   -
26   Borcoman Corneliu   54   arhitect   -
27   Barajin Pavel   44   conducator auto   -
28   Caracostea Jana   42   fara ocupatie   -
29   Caldarescu Alexandru   22   fara ocupatie   -
30   Calin Gh. Gheorghe   21   muncitor   condamnat in baza decretului 153/1970
31   Cercel Marius   17   fara ocupatie   -
32   Cernescu Mihai   26   fara ocupatie   condamnat in baza decretului 153/1970
33   Cimpoieru Paul Constantin   16   elev   -
34   Cirlogea Lucica Luiza   16   fara ocupatie   arestata pentru prostitutie la 29.06.1989; liberata la 19.01.1990 , amnestiata
35   Clicerescu Valeriu   35   strungar   condamnat pentru ultraj contra bunelor moravuri
36   Cojocaru Victor   35   inginer   -
37   Coman George   29   muncitor   -
38   Constantin Maricica   31   lucrator comercial   -
39   Cornescu Dumitru   34   fara ocupatie   condamnat pentru furt in paguba avutului personal, furt - avutul obstesc, inselaciune si tilharie in paguba avutului obstesc
40   Costache I. Gheorghe   18   elev   -
41   Cristinoiu Alex. Danut   33   muncitor   -
42   Covaliu Mihai Florin   28   fara ocupatie   condamnat pentru furt avut obstesc
43   Constantin Razvan   14   elev   -
44   Ciorteanu Constantin   27   marinar   -
45   Calin C. Gheorghe   36   muncitor   condamnat in baza decretului 153/1970
46   Cazacu Marin   58   pensionar   -
47   Cercel Doina   26   fara ocupatie   -
48   Condruta Gheorghe   17   muncitor   -
49   Daragiu Dan   19   fara ocupatie   -
50   Dabulescu George   25   fara ocupatie   -
51   Dobre Marian   16   fara ocupatie   -
52   Dobrovicescu Mircea   38      -
53   Dodita Ion   32   muncitor   -
54   Dumitriu Liliana   23   muncitor   -
55   Dinca Dumitru   40   fara ocupatie   -
56   Draghici Doru   34   fara ocupatie   condamnat in baza decretului 153/1970
57   Dumitrescu Constantin   22   fara ocupatie   -
58   Duta Mihai Klepper   22   fara ocupatie   -
59   Enciu Adrian   17   elev   -
60   Ene Gheorghe   28   fara ocupatie   -
61   Epure Nicolae   21   muncitor   -
62   Ene Valerian   25   fara ocupatie   condamnat pentru complicitate la furt in paguba avutului obstesc
63   Filip Valentin Silviu   16   elev   -
64   Floroiu Ilie   31   fara ocupatie   -
65   Floroiu Marian   21   muncitor   -
66   Fotache Viorel   27   fara ocupatie   -
67   Fodorescu Vasile   17   muncitor   -
68   Frijan Viorel   25   muncitor   -
69   Gaiu Florin   16   fara ocupatie   -
70   Gavrilescu Nelu   23   muncitor   -
71   Georgescu Laurentiu   35   muncitor   -
72   Gheorghe Angelica   16   fara ocupatie   -
73   Gaie Dumitru   22   fara ocupatie   condamnat pentru viol, tilharie si relatii sexuale intre persoane de acelasi sex
74   Gogoi Ionel   15   elev   -
75   Golub Alexandru   40   muncitor   -
76   Grecea Valentin   32   matematician   -
77   Guzumas Ion   29   muncitor   -
78   Gruita Marius Cristinel   20   lacatus   -
79   Gusa Adrian   15   elev   -
80   Ganea Ion   33   fara ocupatie   
81   Garosanu Ciprian   22   electrician - student anul II la IPS Ploiesti   -
82   Grosu Ioan   35   fara ocupatie   -
83   Iacob Gheorghe   34   muncitor   condamnat pentru furt in paguba avutului personal
84   Iacob Valentin Gheorghe   20   muncitor   -
85   Ilina Simona Gabriela   15   fara ocupatie   -
86   Ion Ovidiu Damian   40   muncitor   -
87   Ionescu Gheorghe   39   muncitor   -
88   Ionica Marian   20   elev scoala ajutatoare   -
89   Ionita Cristian   19   fara ocupatie   internat intr-o scoala speciala de munca si reeducare
90   Iordache Gheorghe   29   muncitor   -
91   Ichim Anghel   31   fara ocupatie   condamnat pentru furt in paguba avutului personal
92   Irimia Stefan   31   muncitor   -
93   Iorganda Paul   22   fara ocupatie   -
94   Ionita Ionel   22   fara ocupatie   condamnat in baza decretului 153/1970
95   Jipa Florin Costin   17   muncitor   -
96   Lambru Dumitru   15   fara ocupatie   -
97   Lie Maria   29   economist   -
98   Lungu Gheorghe   38   fara ocupatie   condamnat pentru abandon de familie
99   Lixandru Vasilica   22   fara ocupatie   -
100   Maimut Ion-Gabriel   28   muncitor   -
101   Mandache Valentin   17   fara ocupatie   -
102   Manolache Florin   21   muncitor   -
103   Marin Gheorghe   19   fara ocupatie   internat intr-o scoala speciala de munca si reeducare pentru furt avut obstesc
104   Mazareanu Constantin   18   muncitor   -
105   Miotreanu Mihai   31   fara ocupatie   condamnat pentru relatii sexuale intre persoane de acelasi sex
106   Mocanu Emil   20   fara ocupatie   -
107   Moise Viorel   32   muncitor   condamnat pentru tilharie  si furt avutut personal
108   Mustata Tamara   23   fara ocupatie   -
109   Murgoci Eugen   34   conducator auto   -
110   Mihai Marian   31   fara ocupatie   condamnat pentru tentativa la infractiunea de omor, ultraj si violare de domiciliu
111   Moise Maria   41   portar   -
112   Munteanu Marian Teofan Dragos   28   student   -
113   Marin P. Nicolae   32   muncitor   condamnat penru ultraj cu violenta si distrugere avut obstesc
114   Molnar Stefan   28   conducator auto   condamnat pentru complicitate la furt in paguba avutului personal si pentu infractiunea de varamare corporala.
115   Matei Alexandru Marian   24   muncitor   condamnat pentru furt in paguba avutului personal
116   Manole Nicolae   52   conducator auto   condamnat pentru furt in paguba avutului obstesc
117   Marculescu Nicolae   53   pensionar   -
118   Marin Ion   29   muncitor   -
119   Morosanu Jivilic Marian   21   fara ocupatie   -
120   Maries Teodor   27   controlor CTC   -
121   Marin Adrian   25   strungar   -
122   Nastase Ovidiu   17   fara ocupatie   internat intr-o scoala speciala de munca si reeducare pentru tentativa la infractiunea de furt in paguba avutului obstesc
123   Necula Elena   39   muncitor   -
124   Negrea Dorin   26   fara ocupatie   condamnat in baza decretului 153/1970
125   Nicolescu Nicolae   58   muncitor   condamnat pentru inselaciune in paguba avutului obstesc
126   Nicu Costel   20   muncitor   -
127   Nutu Maria   36   operator mase plastice   condamnat pentru delapidare
128   Nica Leon   35   subinginer   -
129   Marga Gheorghe   21   lacatus, stud. an.I, I.P.B   -
130   Olaru Nicoleta   22   infirmiera   -
131   Oprea Sandu   33   fara ocupatie   condamnat la 3 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri si vatamare corporala
132   Pavel Cristian   29   fara ocupatie   -
133   Pavel Teodor   17   fara ocupatie   -
134   Pascutoi Andreea   20   reparator seruri   -
135   Parauta Eugen   18   elev   -
136   Piroi Gheorghe   32   muncitor   condamnat in baza decretului 153/1970
137   Popa Romeo Lucian   32   fara ocupatie   -
138   Popescu Magdalena   32   muncitor   -
139   Popescu Robert   14   elev   -
140   Puscasu Dan Ioan   15   elev   -
141   Paun Laurentiu   18   muncitor   -
142   Preda George   24   conducator auto   -
143   Papadache Ion   32   fara ocupatie   condamnat in baza decretului 153/1970
144   Pirvulescu Dan   20   fara ocupatie   -
145   Popa Stefan   51   fara ocupatie   -
146   Popescu S.   16   elev   -
147   Rapita Victor   41   laborant   -
148   Rob Mircea Andrei   16   elev   -
149   Robescu Gheorghe   16   fara ocupatie   -
150   Rotaru Vasile      fara ocupatie   -
151   Rotaru Vasile   23   fara ocupatie   condamnat pentru furt in paguba avutului obstesc si conducere fara permis
152   Rusinaru Gheorghe   55   fara ocupatie   -
153   Radulescu Stelica   21   fara ocupatie   -
154   Rosu Adrian Daniel   18   fara ocupatie   -
155   Raileanu Teodor   55   inginer   -
156   Scordaliu Ion   28   muncitor   -
157   Sfeclis Nicolae   18   fara ocupatie   -
158   Stoian Elena   42   fara ocupatie   -
159   Stoican Valentin   15   elev   internat intro scoala speiala de munca si reeducare
160   Stolnicu Valentin   17   muncitor   -
161   Seitan Cristian   21   fara ocupatie   -
162   Sfetlogu Ecaterina   35   fara ocupatie   -
163   Serban Florian   38   fara ocupatie   condamnat pentru specula, viol, ultra contra bunelor moravuri si lovituri cauzatoare de moarte
164   Surdu Mircea   35   portar   -
165   Sirbu Ducu   31   fara ocupatie   -
166   Stanescu Rene   20   decorator vitrine   -
167   Stoenica Radu   19   fara ocupatie   -
168   Serbulet Relu   22   fara ocupatie   -
169   Tanasa Nicolae   39   fara ocupatie   condamnat pentru viol
170   Tanasescu Tudor   50   muncitor   -
171   Toma Florian   16   fara ocupatie   -
172   Toma Gheorghe   28   muncitor   -
173   Tomescu Cristian Antonio   16   muncitor   -
174   Tudor Adrian   22   muncitor   -
175   Totea Mircea Mihail   22   fara ocupatie   -
176   Trifu Vasile   16   vinzator ziare   internat intr-o scoala speciala de munca si reducare pentru furt avut personal
177   Tudor Alexandru   40   pensionat medical   -

Cu base de peste sapte ani la putere si cu guv portocaliu de peste doi ani la Palatul Victoria, Monica Macovei se plange... De fapt, a reusit sa m treaca o data guv peste momentul comemorativ 13-15 iunie, critic pt oricine s-ar afla la putere. De anul viitor, daca nu reusesc in alegeri, vor fi altii vinovati. E f siplu pt ei, politicienii, indiferent de culoare.
http://www.agerpres.ro/media/index.php/justitie/item/69675-Monica-Macovei-Dezbaterile-din-Senat-pe-tema-imprescriptibilitatii-omorului-au-deviat-in-mod-artificial-si-mincinos.html

Monica Macovei: Dezbaterile din Senat pe tema imprescriptibilităţii omorului au deviat în mod 'artificial şi mincinos'

Dezbaterile din Senat pe tema proiectului legislativ privind introducerea imprescriptibilităţii omorului au început să devieze în mod ''artificial şi mincinos'' în sensul retroactivităţii, a declarat, duminică, la o dezbatere organizată de Asociaţia 21 Decembrie 1989 cu prilejul împlinirii a 21 de ani de la 13-15 iunie 1990, europarlamentarul PDL Monica Macovei.

Monica Macovei a subliniat că acest proiect legislativ de modificare a Codului Penal, pe care ea l-a scris şi care a fost depus de mai mulţi parlamentari PDL, se aplică numai infracţiunilor cărora nu li s-a împlinit încă termenul de prescripţie, în contextul în care "în declaraţii politice, la Senat" s-a discutat faptul că ar fi retroactiv.

În acelaşi context, europarlamentarul PDL a arătat că, în ceea ce priveşte infracţiunile de omor comise în decembrie 1989, nu este nevoie ca magistraţii care au aceste dosare să aştepte schimbarea legii pentru a-i pedepsi pe vinovaţi.

Decizia CEDO din 24 mai spune că crimele din 1989 nu se prescriu niciodată. Asta înseamnă că nu trebuie ca cineva să aştepte modificarea legii, asta înseamnă pentru judecătorii şi procurorii care au aceste dosare că trebuie să treacă la treabă, trebuie să finalizeze probaţiunea, să trimită în judecată şi judecătorii nu pot invoca prescripţia în acest caz", a spus ea, subliniind că legislaţia CEDO are prioritate în faţa dreptului intern român.

Monica Macovei a precizat că, în aceeaşi Decizie a Curţii se mai arată că au trecut perioade îndelungate de timp în care în dosarele respective nu s-au făcut investigaţii, subliniind că toţi procurorii şi judecătorii care nu au făcut nimic pentru pedepsirea vinovaţilor ar trebui cercetaţi şi traşi la răspundere.

"Consiliul Superior al Magistraturii are în mână toată răspunderea disciplinară a magistraţilor şi trebuie să sancţioneze orice judecător sau procuror care se face vinovat de împlinirea termenului de prescripţie", a afirmat ea.

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş precizat că aşteaptă ca, în foarte scurt timp, CEDO să se pronunţe şi în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. AGERPRES

SPRE ADUCERE AMINTE. GOLGOTA ROMANILOR IN TIMPUL OCUPATIEI HORTHYSTE IN HARGHITA SI COVASNA.

Pierderile teritoriale ale Romaniei, 1940
Pagini din calvarul românilor covăsneni, în timpul ocupaţiei horthyste, din toamna anului 1940  (în “ANGVSTIA”, nr. 11, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2007, p. 275-288) Deoarece trecerea timpului aşterne o nepermisă uitare peste suferinţele românilor din Ardealul de Nord, din perioada ocupaţiei horthyste, acum când susţinătorii autonomiei teritoriale a aşa zisului Ţinut Secuiesc, continuă demersurile pentru realizarea unui proiect anacronic şi antiromânesc, este cazul să readucem în atenţia opiniei publice, prin intermediul documentelor de arhivă, câteva pagini din calvarul trăit de românii covăsneni. Cele prezentate, sunt doar crâmpeie din etnogenocidul de care au “beneficiat” românii din Ardealul de Nord, în perioada ocupaţiei horthyste, şi în anii care au urmat, inclusiv în timpul Regiunii Autonome Maghiare, dar constituie argumente convingătoare care stau la baza hotărârii românilor din zonă, şi din întreaga ţară, de a nu accepta, sub nici o formă, autonomia propusă de liderii maghiari. Ruinele bisericii româneşti din comuna Căpeni, judeţul Trei Scaune, zidită în 1876, una dintre primele biserici româneşti dărâmate de ocupanţii unguri (Octombrie 1940)Puţinele lucrări apărute, pe această temă, înainte de 1989 şi câteva după această dată, purtând semnătura unor distinşi cercetători, dintre care amintim: Mihai Fătu, Mircea Muşat, I.P.S. Corneanu Nicolae, Mihai Racoviţan, Ioan Ciolan, Gheorghe Bodea, Vasile T. Suciu, Ilie I. Puşcaş, Raul Şorban, Constantin Voicu, Vasile Lechinţan, Petre Ţurlea, Virgil Teodorescu ş.a.(a se vedea Bibliografia la volumul Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură, de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2003), au reflectat doar parţial – atât cât a permis cercetarea documentară, de la vremea respectivă – întreaga drama trăită de românii din Ardealul de Nord, cedat Ungariei
maghiare o delegaţie de români în frunte cu preotul Irimie Ticuşan au ieşit întru întâmpinarea acesteia, unde au fost huiduiţi de populaţie fără ca armata sau alte organe să fi intervenit spre a ne lua apărarea. Populaţia maghiară este liberă de a formula orice fel de pretenţii faţă de români, iar noi trebuie să satisfacem toate pretenţiile lor neîntemeiate, deoarece autorităţile şi Jandarmeria dădeau concursul tuturor ungurilor fără ca noi să fi avut dreptul a ne justifica.
Faţă de oierii noştri au formulat pretenţii pentru motivul că ar fi păşunat recoltele lor timp de 22 de ani, pretunzând pentru acest timp desbăgubiri fabuloase de 20-50000 lei. Satele româneşti au aspect jalnic casele cu geamuri şi uşile sparte, pereţi dărmaţi de bombardamentul bolovanilor şi ceomegilor aplicate de bandele organizate de către studenţii copii ai intelectualilor unguri. Şi astăzi geamurile de la casele românilor sunt bătute cu scânduri, pentru a nu fi expuse din nou atacurilor nocturne.
Foştii funcţionari sunt făcuţi răspunzători şi puşi în situaţia de a despăgubi pe locuitorii unguri pentru impozitele plătite faţă de Statul Român, sau pentru orice alte sume, ce au fost plătite drept cote legale de unguri. În comuna Covasna nu ni s-a admis să avem şcoală confesională. În şcoală se predă toată materia în limba maghiară, iar copii noştri care la rugăciune îşi fac cruce sunt bătuţi peste degete fiindu-le interzis de a se închina decât numai în limba maghiară. Familiile celor rămaşi în concentrare în timpul ocupaţiei sunt şi ele expulzate fără nici un fel de avere. Drept pentru care am dat prezenta declaraţie, (urmează semnăturile olografe ale celor 12 persoane din Covasna). Întorsura Buzăului la 16 Noiembrie 1940. (1)
Declaraţie. “Subsemnaţii locuitori din comuna Zăbala, Judeţul Trei -Scaune/ Ardealul de Nord cedat Statului Ungar/ prin prezenta declarăm următoarele: În ziua de 17 Noiembrie 1940, pe la orele 4 dimineaţa s-au prezentat la locuinţa noastră jandarmii unguri care ne-au pus în vedere ca imediat să fim gata de plecare împreună cu soţie şi copii, şi să ne luam numai strictul necesar că trebuie ca să ne ducă în comuna Covasna la Comandamentul Militar pentru a da declaraţii. În câteva minute a trebuit să fim gata şi sub excortă cu întreaga familie am fost duşi la primărie. Cei ce ne-am opus acestei somaţii am fost bătuţi crunt. Ajunşi la primărie am fost îmbarcaţi pe nişte căruţe şi trimişi în comuna Zagon, unde a trebuit să ne dăm jos din căruţe şi să venim pe jos până la frontieră, o distanţă de circa 4 km. (…)
Declarăm mai departe că în urma acestora ne-a rămas acolo toată averea noastră, noi ne având asupra noastră decât câte un singur rând de haine. Casele ne-au rămas cu tot ce a fost în ele acolo. Grajdurile cu animale fără nici un îngrijitor. Imediat după ocupaţie, populaţia maghiară din comună a pus la dispoziţia armatei un număr de 240 arme şi 2 mitraliere, cu care s-a înarmat tineretul maghiar şi cu ajutorul trupelor de ocupaţie au început a ne distruge casele şi mobila din case, prin tragerile făcute cu arma în cursul nopţilor. Apoi au început percheziţiile sub pretext că dacă ungurii au avut arme asupra lor, atunci şi noi trebuie să avem arme. Ori dacă noi nu am avut de unde scoate armele, am fost luaţi la bătaie şi bătuţi până la sânge săptămâni în şir. Contesa Armin Micheş, din Zăbala, care azi are un cumnat în comuna Budila, jud. Braşov/ Grof Micheş/ când s-au întors bandele maghiare de la distrugeri şi maltratările locuitorilor români din comună, a întrebat pe aceştia câţi români au împuşcat? La răspunsul acestora că nu au omorât nici unul, i-a scuipat şi a spus să pună din nou mâna pe arme şi nici un român să mai rămână în comună.
În timpul cât am fost excortaţi de la comuna Zăbala şi până la frontieră, pe tot parcursul, am fost huiduiţi şi scuipaţi de populaţia maghiară. Aceasta ne este declaraţia pe care o dăm şi o semnăm propriu. Barcani, la 18 Noenvrie 1940. Dată în faţa noastră: Învăţător: Gh. Fediuc, Notar: I. Paşcan, Declaranţi: (urmează 14 semnături olografe). (2)
“Subsemnaţii (…) toţi din comuna Zagon, judeţul Trei Scaune, declarăm următoarele: În ziua de 20 Noiembrir a.c. pe când ne aflăm toţi în gospodăriile nostre, cam pe la ora 10 din noapte au venit la noi, soldaţi maghiari şi civili începând să ne maltrateze în modul cel mai barbar, spunându-ne că dacă până dimineaţă nu părăsim localitatea să trecem frontierea în România, atunci vom fi împuşcaţi fără nici o excepţie. Chiar în acea noapte am fost siliţi să părăsim locuinţele noastre cu tot ceea ce era în ele şi ne-am retras în pădurile apropiate, pentru a nu fi chinuiţi.
În dimineaţa zilei de 21 Noiembrie 1940, ne-am dus iarăşi la casele noastre pentru a ne lua ceva din îmbrăcăminte şi n-am găsit nimic; casele ne-au fost prădate şi lăsate cu pereţii goi, chir şi geamurile le-au luat, cele care au fost în stare mai bună, astfel că am fost siliţi să plecăm cu ceea ce a fost pe noi. Ne-au luat şi vitele în acea noapte astfel că, dimineaţa când ne-am dus, n-am mai găsit decât sentinelele maghiare care nu ne lăsau să intrăm înspre centrul comunei şi nici chiar în curţile noastre. Văzându-ne în această stare de plâns, am plecat spre frontieră în ziua de 21 Noiembrie 1940 şi în seara acelei zile am ajuns la pichetul de grăniceri români, trecând frontiera la punctul Barcani, jud. Braşov. Ne-am prezentat la primăria comunală Barcani în ziua de 23 Noiembrie 1940, de unde am fost repartizaţi pentru comuna Vama Buzăului, jud. Braşov, unde am fost plasaţi pe la casele fraţilor noştri români.
Aceasta ne este declaraţia pe care o susţinem şi o semnăm propriu. Vama-Buzăului 23 Noiembrie 1940. Declaranţi (urmează şase semnături olografe). Prezenta declaraţie s-a dat şi semnat în faţa noastră. Vama Buzăului, 12 Noiembrie 1940. Primar, C-tin Burcus, Secretar, V. Şerban”. (3)
“Subsemnatul G.R preot ortodox român în comuna Zăbala, Judeţul Treiscaune, refugiat la data de 16 octombrie 1940 în comuna Sita Buzăului, judeţul Braşov, declar următoarele: În urma cedării către Ungaria a teritoriului ce păstoream m-am hotărât şi am rămas în mijlocul credincioşilor bisericii pe care o păstoream ca să fiu un mângâitor şi conducător al popolaţiei româneşti din comuna Zăbala ajunsă din nou în robia pe nedrept al pământului nostru sfânt. Am rămas în mijlocul credincioşilor din Zăbala şi lângă Altarul sfânt al bisericii noastre unde îmi dădeam seama că aveam de îndeplinit un rol şi o misiune frumoasă pentru a fi îndrumătorul şi călăuzitorul fraţilor noştri rămaşi în robie.
Dar hoardele barbare ale neamului asiatic s-au pornit cu o furie de neînchipuit asupra bieţilor români distrugându-le tot şi jefuindu-i şi supunându-i la chinuri de neînchipuit. Porneau noaptea în cete şi bombardau cu pietre şi gloanţe de puşcă locuinţele la aproape toţi românii distrugându-le. Mai tare au avut de suferit locuitorii P.O, V.L, D.R, D.R, G.O, I.C, I.M, G.R, şi alţii. La cei amintiţi mai sus le-au distrus casele, tăindu-le ferestrele, uşile şi pridvoarele cu topoarele, mobila din case le-au sfărmat-o complect, păturile, plapumele şi pernele le-au tăiat cu cuţitele; burdufii de brânză, făina şi ce-au găsit le-au împrăştiat prin case şi prin curţi.
Locuitorului P.V. din Pava care plecase înainte de a veni armata maghiară i-au dat foc la şura plină cu bucate, i-a distrus absolut tot ce-au găsit în casă, sticlele de bulion le-au spart izbindu-le de pereţi, iar după aceste isprăvi şi-au făcut necesităţile în casă, ca să dea dovadă complectă de civilizaţie. Pe toţi cei care le-au distrus locuinţele jandarmii au luat forţat declaraţii de la fiecare, că nu au nici o pretenţie de despăgubire, ameninţându-l că, în caz contrariu, le va da foc şi-i va omorî.
În faţa acestor prigoniri, noaptea fiind nevoit să stau ascuns fără a putea dormi, iar ziua ocupat cu credincioşii pe la autorităţi, m-am îmbolnăvit greu având hemoptizie abundentă, căzând la pat greu bolnav. Deşi eram greu bolnav, totuşi mi s-au trimis ameninţări ca să plec dacă nu vreau să sufăr prigonirile ce le proiectau. În asemenea situaţie fiind am plecat în refugiu şi am venit în comuna Sita Buzăului, unde îmi este familia. Am dat această declaraţie cu întârziere din motiv că am fost greu bolnav în pat, oprit de medic de a vorbi. Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin”.(4)
“Subsemnatul O.G. de ani 49, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu patru copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Zăbala, ju. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: De la ocuparea teritoriului de către Unguri am suferit mai multe bătăi, casa dărmată, stricată de unguri cu bolovani, şi lucrurile cele mai de preţ furate. În noaptea de 17 Noiembrie 1940, ora 4 am fost luaţi de acasă de Jan. Unguri şi duşi la Zagon de unde am fost aruncaţi peste frontieră, neavând voie să luoam cu noi nimic. În locuinţa mea au rămas următoarele: 2 moşii cu 7 clădiri, 20 Iug. Pământ cu recolta de pe el, 5 cai, o vacă, 13 porci, 50 de păsări, 4 căruţe, 150 de oi, plus lucrurile din casă. Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau, susţin şi o semnez propriu”. (5)
“Subsemnatul P.I. de ani 52, de profesiune plugar, religie ortodoxă, căsătorit cu 5 copii, carte ştiu, cu domiciliu în teritoriul cedat, în comuna Zagon, Jud. Treiscaune, actualment refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov declar: De la intrarea ungurilor am suferit mai multe batjocuri şi mi s-a luat recolta de pe 5 jugăre de pământ (…) Toate bunurile mi-au rămas acolo, neputând lua nimic pentru că jandarmii unguri ne aşteptau până ne-am îmbrăcat şi am fost forţaţi a ieşi cât mai repede afară şi să plecăm în România, la românii noştri puturoşi, cum ziceau ei. (…)(6)
“Subsemnata P.G., de 49 de ani, de profesiune agricultoare, religie ortodoxă, căsătorită cu 8 copii, carte ştiu, cu domiciliu cu domiciliu în teritoriul cedat, în comuna Zagon, Jud. Treiscaune, actualment refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov declar:
În ziua de 18 Noiembrie 1940 orele 11 dim, m-au ridicat de acasă mai mulţi unguri, dintre care au fost şi câţiva cu nume cunoscuţi şi anume: A, B, B.C. – primarul comunei, iar restul necunoscuţi. Acest grup m-a forţat să părăsesc locuinţa şi să plec imediat, neputând lua cu mine decât ceea ce era pe mine şi pe cei 8 copii.”(…) (7)
“Subsemnatul R.D. de ani 28, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu un copil, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Zăbala, ju. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: De la ocuparea teritoriului de către unguri am avut de suferit foarte multe greutăţi. Chiar în ziua de 13 septembrie orele 10 au venit la casa mea mai mulţi unguri, care au căutat ca să mă jefuiască, luându-mi toate lucrurile mai de valoare, precum şi suma de lei 15.500, iar celelalte obiecte care ne le-au putut lua, le-au stricat pentru a nu-mi rămâne mie. Aceşti unguri erau urmaţi de echipe militare, care îi păzeau pentru a nu fi atacaţi. Pentru faptul că nu am dat armă, ceia ce nu posedam, am fost bătut în mai multe rânduri chiar de către jandarmii unguri.(…) Mai declar că la locuinţă mi-au mai rămas următoarele: moşia cu 6 clădiri, 160 de oi, 3 cai, o vacă, 7 porci, 7 Iug. De pământ, 2 Iug. De pădure, recolta de pe terenul arătat mai sus, fân în valoare de 50.000 lei, 2 căruţe plus lucruri casnice şi unelte agricole.” (…)(
“Subsemnatul N.V. de ani 58, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 7 copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în cătunul Pava, comuna Zăbala, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: De la ocuparea teritoriului de către unguri am fost bătuţi în fiecare zi, de către unguri civili şi de către jandarmi unguri, iar în timpul nopţii nu puteam dormi la locuinţele noastre, alegându-ne diferite ascunzişuri prin pădure, de frica acestor barbari care ne schinjuiau. (…) Am fost bătut în scopul de a mă face să părăsesc domiciliul meu, spunându-mi că încă nu m-am dus după puturoşii mei, iar eu am răspuns că niciodată nu voi părăsi acest loc unde s-au născut şi crescut strămoşi de strămoşii mei. Toate acestea le-am suferit până în ziua de 17 Noiembrie 1940, când am fost ridicat de jan. unguri de care nu am fost lăsaţi să luom cu noi ceva îmbrăcăminte, decât ceea ce este pe mine, soţie şi copii. (…) La locuinţa mea mi-au rămas următoarele: casă, grajd, şură, bucătărie, 30 Iug. Pământ, plus recolta după acest pământ, 150 de io, 70 Iug. pădure de brad, 4 cai, 6 căruţe, 3 vaci, 5 porci, plus lucrurile casnic.” (…)(9)
“Subsemnatul N.V. de ani 49, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 1 copil, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Covasna, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: A doua zi după ocupare am fost la comenduirea lor, unde m-au udat şi m-au bătut, ca să dau arma în mâna lor, pe care eu nu o aveam. La o săptămână după aceasta au venit din nou şi m-au dus la post, unde din nou am fost bătut pentru că am fost înscris în Legiune şi m-au reţinut două zile acolo, dându-mi în loc de hrană bătaie. La ora 12 noapte în 17 Noiembrie 1940 au venit jandarmii unguri şi m-au ridicat de acasă, numai cu ce am fost pe mine, ducându-ne la comenduire la Zagon, iar de acolo am fost trecut frontiera, spunând că nu merităm a sta pe pământul lor unguresc, noi românii puturoşi.” (…)(10)
“Subsemnatul A.G.. de 41 de ani, de profesiune pădurar comunal şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 3 copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Zagon, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: Prima dată după sosirea armatei maghiare am fost atacat mişeleşte de populaţia civilă din sat, spărgându-mi geamurile cu pietre aruncând din şosea şi profitând de ocazia întunericului s-au făcut nevăzuţi. Văzându-mă asediat am fost să merg la autorităţile ungureşti din localitate, pentru a aduce la cunoştinţă cele ce mi se întâmplase. Atunci am fost interogat de mai multe date asupra mea la care eu am răspuns afirmativ, şi la care ei mi-au răspuns că şi populaţia maghiară a suferit asemenea lucruri din partea românilor. De toate acestea mi-au declarat mai mulţi unguri, că mă au în vedere şi că o să mă omoare pentru faptul că am fost pădurar şi mi-am făcut conştiincios dataoria.” (…)(11)

Relatari din presa vremii
“Subsemnata M.B. de ani 28, de profesiune agricultoare şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 7 copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, comuna Zagon, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: După ocupare au fost nevoiţi bărbaţii să plece, iar noi am rămas soţiile să suferim, pentru că ei spuneu că nu mai avem nici un drept în ţara lor.” (…)(12)
“Subsemnatul F.G. de ani 28, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu un copil, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Zăbala, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: La ocuparea teritoriului de către unguri ni s-au spart de către ei casa precum şi mobilierul dinăuntru, iar îmbrăcăbintea a fost tăiată fâşii cu cuţitul, iar eu am fost ridicat şi dus la primărie unde am fost bătut în mod barbar de câte 5-6 ori pe zi, iar seara eram lăsaţi liberi pentru a merge acasă, iar a doua zi eram din nou chemaţi la primărie şi bătuţi din nou.” (…)(13)
“Subsemnatul P.P.. de 55 de ani, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 2 copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în cătunul Pava, comuna Zăbala, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: De la ocuparea teritoriului amintit mai sus de către unguri am fost batjocoriţi şi trataţi în mod îngrozitor de către autorităţile ungureşti, precum şi de către populaţia civilă. Strigând că suntem români puturoşi şi să plecăm că împuţim locul.” (…)(14)
“Subsemnatul O.P.Gh. de 36 de ani, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 3copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în cătunul Pava, comuna Zăbala, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: După ocupare în prima noapte au venit mai mulţi unguri care au stricat uşile şi locuinţa pe dinafară şi aceştia erau urmaţi de vreo 13 soldaţi care îi păzeau ca să nu fie atacaţi de români. Am fost chemat la postul de jandarmi unde mi s-a cerut arma pe care eu nu o aveam şi pentru aceasta am fost bătut, am fost interogat asupra cuibului de legionari şi că de ce m-am înscris în Legiune, pemtru toate acestea am suferit multă mizerie din partea lor.” (…)(15)
“Subsemnatul C.C. de ani 63, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 5 copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Zăbala, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: De la ocuparea teritoriului amintit mai sus de către unguri am fost chemat la primărie spunându-mi ca să predau arma, eu am răspuns ce armă să dau că nu am nimic (…) Am fost lovit de un jandarm cu o bâtă enorm de

(VA CONTINUA)