ANUNTURI

<< < (1535/13502) > >>

florin1989:
Citat din mesajul lui: kronstadt 2 din Iunie 14, 2012, 21:21:12

Citat din mesajul lui: Silviu din Iunie 14, 2012, 20:06:58

Citat din mesajul lui: ilie_jean_flt din Iunie 14, 2012, 17:50:26

SI ACUM O INTREBARE PENTRU CUNOSCATORI: UNDE SE INCLUDE LEGEA 341/2004? LA LEGI SPECIALE SAU LA LEGI NORMALE?



Întrucît legea 341/2004 este "izvor de drepturi" ce nu se regăsesc în legea generală, este o lege specială, motiv pentru care în Contenciosul administrativ nu se percepe taxa de timbru,etc.


Este lege ordinara( nu speciala) si se poate schimba orcind cu jumatate simpla in parlament!
http://www.cdep.ro/pls/caseta/eCaseta.OrdineZi?oid=929&prn=1
Legii nr.341 din 12 iulie 2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 (Pl-x 762/2011) - lege ordinară -


 Silviu ai dreptate.K2 vorbeste de alta clasificare ,respectiv importanta(ierarhia) legii in sistemul legislativ care determina cvorumul cu care se adopta o lege.Dupa acest criteriu legile se clasifica in legea fundamentala (Constituitia) ,legea organica si legea ordinara.Din punct de vedere al domeniului de reglementare sint sint legi generale (dreptul comun) si legi speciale. ;)

Gheorghe Iosif:
Astazi a aparut urmatorul anunt in sectiunea rezervata SSPR pe site-ului Guvernului Romaniei
- http://www.sspr.gov.ro/index.php?comunicate&id=287:

AUDIENȚELE CU SECRETARUL DE STAT AL SSPR SE ȚIN, CA SI PANA ACUM, ÎN FIECARE ZI DE MARȚI A SĂPTĂMÂNII, ÎNTRE ORELE 09.00 - 12.00, PE BAZA CERERII APROBATE ÎN PREALABIL [...]

Silviu:
Citat din mesajul lui: kronstadt 2 din Iunie 14, 2012, 21:21:12

Citat din mesajul lui: Silviu din Iunie 14, 2012, 20:06:58

Citat din mesajul lui: ilie_jean_flt din Iunie 14, 2012, 17:50:26

SI ACUM O INTREBARE PENTRU CUNOSCATORI: UNDE SE INCLUDE LEGEA 341/2004? LA LEGI SPECIALE SAU LA LEGI NORMALE?



Întrucît legea 341/2004 este "izvor de drepturi" ce nu se regăsesc în legea generală, este o lege specială, motiv pentru care în Contenciosul administrativ nu se percepe taxa de timbru,etc.


Este lege ordinara( nu speciala) si se poate schimba orcind cu jumatate simpla in parlament!
http://www.cdep.ro/pls/caseta/eCaseta.OrdineZi?oid=929&prn=1
Legii nr.341 din 12 iulie 2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 (Pl-x 762/2011) - lege ordinară -



Nu există "leagea specială"!  Am căutat şi n-am găsit o definiţie clară. Motiv pt. care, mai sus am improvizat şi pt a înţelege mai bine, voi încerca să detaliez...

În talonul Casei de pensii, indemnizaţia e trecută la "Legi speciale".  Dar acest termen nu se regăseşte explicit nicăieri. Prin urmare...

"Legea, în sens restrâns, în limbaj juridic, reprezintă izvorul de drept de cea mai înaltă forţă juridică, actul juridic normativ adoptat de către organul legislativ suprem- Parlamentul.

În categoria legii sunt incluse ca forme:
-         Constituţia- şi/sau legile fundamentale; [39]
-         legile şi/sau codurile de legi;
-         actele cu putere de lege: decretele-legi, ordonanţele guvernului, unele acte internaţionale ratificate de Parlament (tratate, convenţii, acorduri).

Art. 72 Constituţia României prezintă ca structură:
-         legi organice;
-         legi ordinare.

Deosebirile dintre aceste elemente structurale sunt date de poziţia lor ierarhică şi de modalitatea lor de adoptare.

Constituţia (implicit legile prin care se modifică) constituie categoria de legi "supreme", cu forţă juridică supremă faţă de celelalte acte normative

Caracterul "suprem" al Constituţiei provine şi din obiectul reglementării: organele puterii de stat, drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora, stabilirea principiilor juridico-politice ce fundamentează exercitarea puterii în stat.

Forţa juridică superioară a legilor constituţionale sau fundamentale decurge şi din faptul că ele se adoptă şi se modifică în cadrul unor proceduri speciale, deosebite faţă de celelalte legi, necesitând, de regulă, întrunirea la vot a majorităţii calificate (2/3 sau 3/4 din numărul parlamentarilor).

Legile organice

Constituie acea categorie de legi cu caracter intermediar -între legile constituţionale şi cele ordinare, în sensul că ele reglementează organizarea, funcţionarea şi structura organelor statului sau domenii majore ale vieţii sociale. Procedura de elaborare a acestora este stipulată în art.74 al Constituţiei: legile organice se adoptă cu votul majorităţii membrilor din fiecare cameră - deci o procedură specială.

Legile ordinare

Sunt toate celelalte legi elaborate de organul legislativ suprem (Parlament) în procedura obişnuită de legiferare având ca obiect reglementarea diverselor domenii şi raporturi sociale ce nu sunt de domeniul Constituţiei sau legilor organice. Procedura de adoptare: jumătate din numărul parlamentarilor prezenţi.

Tot în categoria de legi, ca izvor de drept, sunt cuprinse "codurile" de legi; ele reglementează domenii largi ale vieţii sociale; poartă denumirea şi de "drept comun" (ex: Codul Civil- drept comun  sau legea generală în raport cu o lege adoptată mai recent în materie de drept civil şi care, spre deosebire de Cod este şi poartă denumirea de "lege specială"). În cazul concursului de legi: între legea specială şi cea generală, acţionează principiul "lex speciali derogat generali"."
Acest discurs îl găsiţi la:

http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/AdrianGorun/Cap9.htm

Concluzionînd, Legea ordinară definită de Constituţie, reprezintă cadrul general în care Legea 341/2004 reprezintă cazul particular, cu reglementare strictă, specială! Motiv pt. care este denumită Lege specială şi prevederile ei prevalează legii generale!

Nu am făcut dreptul dar din ceea ce am reuşit să citesc pe repede înainte, ăsta-i rezultatul meu!

florin1989:

 " INTERPRETAREA LEGII CIVILE

 

Definitie - Prin interpretarea legii civile “intelegem operatiunea logico-rationala de lamurire, explicare a continutului si sensului normelor de drept civil, in scopul justei lor aplicari prin corecta incadrare a diferitelor situatii din viata practica” (Belein). r4p4ps
Aceasta definitie - contine trei elemente:
- interpretarea legii este o etapa a procesului de aplicare a legii civile.
- continutul interpretarii este lamurirea sau explicarea sensului.
-scopul interpretarii - este corecta incadrare a diferitelor situatii din circuitul civil, ceea ce asigura justa aplicare a legii civile.
Clasificarea interpretarii civile
1. In functie de forta sa (obligatorie sau neobligatorie) se distinge : - interpretarea oficiala (obligatorie)
- interpretarea neoficiala (neobligatorie)
2. In functie de rezultatul interpretarii deosebim:
- interpretarea literala (declarativa)
- interpretarea extensiva
- interpretarea restrictiva
3. Dupa metoda de interpretare folosita
- interpretarea gramaticala
- interpretarea sistematica
- interpretarea istorico teleologica
- interpretarea logica

Interpretarea oficiala - este realizata, in exercitarea atributiilor ce-i revin potrivit legii de catre un organ de stat ce apartine puterii legislative, executive sau judecatoresti.
Daca interpretarea provine chiar de la organul de stat care a editat actul normativ - interpretarea oficiala se numeste autentica si se caracterizeaza in norme interpretative.
Tot interpretare autentica este si cea care provine de la un organ obstesc (exemplu art.15 din Decretul lege 66/90: Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti emite, in conditiile legii , norme obligatorii pentru toate organizatiile cooperatiei mestesugaresti cu privire la....).”
Interpretarea oficiala este si cea realizata de organele puterii judecatoresti - numita si interpretare juridica; care este obligatorie numai la speta.
Este neoficiala interpretarea care se da legii civile in doctrina (literatura de specialitate) ori de un avocat in pledoariile sale. Aceasta interpretare nu are putere juridica obligatorie.

Interpretarea literala, extensiva, restrictiva

Interpretarea “literala este determinata de faptul ca intre formularea textului legal interpretat si cazurile din practica ce se incadreaza in ipoteza sa exista concordanta. Aceasta interpretare este impusa de texte clare, ori de dispozitii ce contin enumerari limitative.
Interpretarea “extensiva” - este necesara atunci cand intre formularea textului legal intepretat si cazurile din practica la care se aplica acest text nu exista concordanta, in acest caz textul trebuie extins si asupra unor cazuri care nu se incadreaza in litera textului; deci cand un text legal este formulat prea restrictiv fata de intentia reala legiuitorului.
Interpretarea restrictiva - este impusa de faptul ca intre formularea unui text legal si cazurile de aplicare in practica, exista neconcordanta, in acest caz formularea textului legal este prea larga fata de situatiile care se pot incadra in text (exemplu art.1 din L.31/1990 : “Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane”; in sensul ca priveste doar societatile comerciale infiintate potrivit acestei legi.

3. Interpreatera gramaticala , sistematica si istorico-teologica

Interpretarea gramaticala - presupune lamurirea intelesului unei dispozitii legale civile pe baza regulilor gramaticii, tinandu-se seama de sintasca si morfologia propozitiei ori frazei, ca si de semnele de punctuatie.
Interpretarea sistematica - presupune lamurirea intelesului unei dispozitii legale tinandu-se seama de legaturile sale cu alte dispozitii din acelasi act normativ ori din alt act normativ (Belein).
Aceasta interpretare este intalnita frecvent in practica, - plecind de la calificarea unei dispozitii ca norma generala ori norma speciala, prin respectarea urmatoarelor doua reguli:
- norma generala nu deroga de la norma speciala
- norma speciala deroga de la norma generala. Intre aceste reguli, “norma generala” reprezinta regula, iar norma speciala constituie exceptia.
Interpretarea istorico teleologica presupune stabilirea sensului unei dispozitii legale, tinandu-se seama de finalitatea urmarita de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face partea acea dispozitie, intr-un context istoric dat.

Interpretarea logica a legii civile
Aceasta interpretare a normelor juridice a dobandit o inflorire aparte in dreptul roman, ceea ce a dus la formularea unor reguli si argumente de interpretare logica, adesea exprimate in adogii.
1. Exceptia este de stricta interpretare si aplicare.
In interpretarea sistematica a legii civile se "tine seama de raportul dintre legea generala (regula) si legea speciala (exceptia). Sunt supuse aceste interpretari:
- textele legale care contin enumerari limitative;
- textele legale care institue prezumtii legale;
- textele care contin o exceptie.
2. Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga. Aceasta regula tine seama de faptul ca, unei formulari generale a textului legal trebuie sa-i corespunda o aplicare a sa tot generala, fara a introduce distinctii pe care legea nu le contine.
3. Legea civila trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, iar nu in sensul neaplicarii. Aceasta regula de interpretare este continuta in art.978 Codul civil pentru interpretarea conventiilor, dar, pentru identitate de ratiune ea este extinsa si la interpretarea normei de drept civil.

Argumente de interpretare logica
- Argumentul per a contrario. Acest argument inseamna ca ori de cate ori un text de lege prevede un anumit lucru, se poate prezuma ca el neaga contrariul (Angheni).
- Argumentul a fortiori. Pe baza acestui argument se ajunge la extinderea aplicarii unei norme, edictata pentru o anumita situatie, la un caz neregulamentar expres, deoarece ratiunile care au fost avute in vedere la adoptarea acelei norme se regasesc, si mai evident, in cazul dat Belein p.72).
- Argumentul de analogir. Acest argument are in vedere faptul ca, unde exista aceleasi ratiuni trebuie aplicata aceeasi solutie. Acest argument este folosit indeosebi, pentru rezolvarea “lacunelor legii” ceea ce se realizeaza prin aplicarea “prin analogiei” a normelor de drept civil (Belein).
4. Argumentul reducerii la absurd. Pe baza acestui argument se are in vedere ca numai o anumita solutie este admisibila rational, solutia contrara fiind o absurditate, care nu poate fi acceptata."
 La ce foloseste distinctia intre dreptul comun (legea generala) si legea speciala.Totdeauna legea speciala deroga de la legea generala. ( lex specialibus lex generalibus derrogant " inca din dreptul roman).Adica prevederile legii speciale se aplica in mod prioritar fata de prevederile dreptului comun (legea generala).

florin1989:

 "  extrasul de mai sus poate fi gasit in " Dreptul civil - Partea generala " Ghe. Beleiu

Navigare

[0] Indexul de mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina anterioara