Portalul Revolutiei

Ce e cu acest Monitor Oficial, care e importanta lui?

http://lege5.ro/Gratuit/gm3tonbrge/decizia-nr-366-2013-referitoare-la-respingerea-exceptiei-de-neconstitutionalitate-a-prevederilor-art-ii-art-8-alin-1-si-art-18-din-ordonanta-de-urgenta-a-guvernului-nr-80-2010-pentru-completarea-art-1


Este legat de indemnizatia taiata.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 697 din 14.11.2013.

Decizia nr. 366/2013 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II - art. 8 alin. (1) şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a prevederilor art. II - art. 8 alin. (1) şi art. 18 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind
reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar,
precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul
bugetar, excepţie ridicată de Simion Georgică în Dosarul
nr. 7.223/114/2012 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă
(complet specializat - conflicte de muncă şi asigurări sociale).
Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale
nr. 188D/2013.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de
neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în
materie a Curţii Constituţionale.
C U R T E A,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 12 martie 2013, pronunţată în Dosarul
nr. 7.223/114/2012, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă
(complet specializat - conflicte de muncă şi asigurări
sociale) a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor "art. 81 şi art. 18 din
Legea nr. 283/2011". Excepţia a fost ridicată de Simion
Georgică cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect
pretenţii. Autorul excepţiei a solicitat obligarea Casei Judeţene
de Pensii Buzău la plata unor sume de bani, pretins cuvenite pe
anii 2011 şi 2012, reprezentând cuantumul indemnizaţiei
reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine că reducerea/neacordarea indemnizaţiei lunare
reparatorii în anul 2012, prevăzută de Legea nr. 341/2004,
reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, consacrat atât
de art. 44 din Constituţia României, cât şi de art. 1 din Primul
Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, invocă
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit
căreia noţiunea de "bunuri" acoperă atât "bunurile actuale", cât
şi "valori patrimoniale", faţă de care autorul excepţiei pretinde o
"speranţă legitimă". Totodată, în opinia sa, există o
"neconcordanţă stridentă" între prevederile "art. 8 şi art. 18 din
Legea nr. 283/2011", întrucât acest act normativ "instituie două
reguli diferite aplicabile unor situaţii similare, perfect
comparabile, respectiv, prin art. 8 menţine în plată indemnizaţiile
reparatorii, în vreme ce prin art. 18 suspendă plata acestora",
ceea ce are ca efect golirea de conţinut a însuşi dreptului în
cauză, devenit astfel "teoretic şi iluzoriu", iar nu "concret şi
efectiv".
De asemenea, susţine că prin prevederile art. 18 se
restrânge exerciţiul drepturilor pentru două dintre categoriile
beneficiarilor Legii nr. 341/2004, fiind încălcate astfel atât
prevederile art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
referitoare la interzicerea discriminării, cât şi cele ale art. 14 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, "prin aplicarea de reguli diferite, la situaţii
similare, comparabile şi chiar juridic identice". Autorul excepţiei
arată că prin neacordarea indemnizaţiei reparatorii lunare, adică
a unui drept câştigat, sunt încălcate şi dispoziţiile constituţionale
ale art. 53, referitor la condiţiile în care poate fi restrâns exerciţiul
unor drepturi. În acest context, apreciază că motivele invocate
de legiuitor pentru neacordarea acestor drepturi, şi anume
reducerea cheltuielilor publice, eliminarea riscului de deficit
excesiv etc., nu pot constitui o justificare pertinentă.
În fine, apreciază că Legea nr. 283/2011 este
neconstituţională, având în vedere că acest act normativ a fost
semnat la data de 14 decembrie 2011 de către domnul Mircea
Geoană - preşedinte al Senatului, în condiţiile în care acesta
fusese suspendat din funcţie în 23 noiembrie 2011, fiind înlocuit,
la data de 29 noiembrie 2011, de domnul Vasile Blaga.
Tribunalul Buzău - Secţia I civilă (complet specializat -
conflicte de muncă şi asigurări sociale) apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este
neîntemeiată. În acest sens, arată că din analiza motivării
excepţiei de neconstituţionalitate reiese că autorul acesteia
formulează atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi
critici de neconstituţionalitate intrinsecă. Astfel, în ceea ce
priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, apreciază că
aceasta vizează eventuale încălcări ale prevederilor
Regulamentului Senatului în cadrul procedurii de legiferare,
aspecte ce excedează însă competenţei Curţii Constituţionale,
relevante în acest sens fiind Decizia nr. 413/2010 sau Decizia
nr. 1.237/2010. Referitor la criticile de neconstituţionalitate
intrinsecă, Guvernul arată că prevederile de lege criticate au mai
fost supuse controlului de constituţionalitate, din perspectiva
unor critici similare, sens în care invocă Decizia nr. 1.576/2011.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege
criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa
în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia
nr. 1.576/2011 sau Decizia nr. 1.046/2012.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea
nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie,
precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost
reţinut prin dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie
prevederile "art. 81 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011".
Curtea constată că Legea nr. 283/2011 aprobă cu modificări
şi completări Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri
financiare în domeniul bugetar.
Astfel, Legea nr. 283/2011, prin articolul său unic, pe de-o
parte, a modificat titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 80/2010, iar, pe de altă parte, a introdus un nou articol, art. II,
în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, prin care
s-a aprobat, pentru anul 2012, instituirea unor măsuri financiare
în domeniul bugetar. Aceste măsuri vizează, în esenţă, veniturile
şi alte drepturi de natură patrimonială acordate personalului
plătit din fonduri publice ori care beneficiază de măsuri de
protecţie socială ce se acordă din aceste fonduri.
Aşa fiind, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepţiei
de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II - art. 8
alin. (1) şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor
măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru
instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ordonanţă
de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.
Prevederile legale criticate au următorul cuprins:
"
Art. II. -
Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri
financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Art. 8. -
(1) În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la
art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), alin. (4), art. 13 lit. b) şi c) şi la art. 14
din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în
vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi
completările ulterioare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se
acordă pentru luna decembrie 2011. [...]
Art. 18. -
În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4
alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii
care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie
1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au
avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la
Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, nu se acordă."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele
de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44
privind dreptul de proprietate şi art. 53 referitor la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea,
invocă încălcarea art. 20 din Constituţie, prin raportare la
prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
privind dreptul de proprietate, art. 14 din aceeaşi Convenţie,
referitor la interzicerea discriminării, şi art. 7 din Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului, referitor la interzicerea
discriminării.
I. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine
că o primă critică, de natură extrinsecă, vizează modalitatea de
adoptare a Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind
reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.
Astfel, autorul excepţiei invocă faptul că acest act normativ a
fost semnat la data de 14 decembrie 2011 de preşedintele
Camerei Deputaţilor - Roberta Alma Anastase şi de
preşedintele Senatului - Mircea Geoană, în condiţiile în care
la data de 23 noiembrie 2011 acesta din urmă a fost suspendat
din funcţia pe care o exercita, fiind înlocuit în data de
29 noiembrie 2011 de către domnul Vasile Blaga. Ca atare, în
opinia autorului excepţiei, semnarea acestui act normativ de
către domnul Mircea Geoană este în afara cadrului legal şi, în
consecinţă, nu poate produce efecte juridice.
Analizând derularea procesului legislativ privind adoptarea
Legii nr. 283/2011, Curtea constată că această critică este
neîntemeiată, având în vedere următoarele aspecte:
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind
reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar a fost
depus la Senat, ca primă Cameră sesizată, fiind adoptat de
acesta la data de 15 iunie 2011, cu respectarea dispoziţiilor
art. 76 alin. (2) din Constituţie, dată la care funcţia de preşedinte
al Senatului era exercitată de domnul Mircea Geoană. Apoi,
proiectul de lege a fost depus la Camera Deputaţilor, în calitate
de Cameră decizională, fiind adoptat de aceasta în data de
8 noiembrie 2011, iar legea a fost promulgată de Preşedintele
României în 14 decembrie 2011, prin Decretul nr. 961/2011, dată
la care Legea nr. 283/2011 a fost şi publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Aşa fiind, Curtea constată că au fost respectate, sub aspectul
modului de legiferare, dispoziţiile constituţionale ale art. 61,
astfel încât nu poate fi reţinută critica autorului excepţiei
referitoare la pretinsul viciu de neconstituţionalitate în ceea ce
priveşte adoptarea Legii nr. 283/2011.
De altfel, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din
16 ianuarie 2012, cu prilejul controlului "a priori", Curtea s-a
pronunţat atât asupra unor critici de natură extrinsecă, cât şi
asupra unor critici de natură intrinsecă ale actului normativ
criticat, prilej cu care a constatat că Legea privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru
completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în
domeniul bugetar este constituţională.
II. Referitor la criticile de natură intrinsecă formulate, Curtea
reţine că prevederile art. II - art. 18 din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 80/2010 au mai constituit obiect al controlului de
neconstituţionalitate, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia
nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 88
din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, şi Decizia nr. 1.046 din
11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 101 din 20 februarie 2013, prin care Curtea a
constatat că acestea sunt constituţionale.
Prin aceste decizii, Curtea a reţinut că art. II - art. 18 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 stabileşte că,
temporar, pentru anul 2012, nu se mai acordă indemnizaţiile
prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste
indemnizaţii, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la
salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea asigurărilor
sociale de stat, beneficiau persoanele care au obţinut titlul de
Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei
Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un
venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea, de această
indemnizaţie beneficiau şi copiii eroilor-martiri, indiferent de
vârstă, dacă nu erau încadraţi în nicio formă de învăţământ ori
nu realizau venituri din motive neimputabile lor.
Curtea a statuat că aceste drepturi fac parte dintr-un
ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit
pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn
de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei
Române din Decembrie 1989. În ceea ce priveşte prevederile
actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea
în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel
constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental,
Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt
incidente, acestea având în vedere doar restrângerea
exerciţiului unor drepturi fundamentale.
Totodată, Curtea a reţinut că, "deşi temeiul moral al acordării
acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru
cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea
regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este
incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o
obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se
vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea
unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin
Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie
1989".
Referitor la susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia
prevederile de lege criticate aduc atingere art. 44 din Constituţie
şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea
a constatat că această critică nu este întemeiată, deoarece, deşi
indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004
constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional
la Convenţie, reglementarea legală criticată prevede doar
suspendarea pentru anul 2012 a plăţii acestor indemnizaţii,
măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta însă substanţa
dreptului.
În acest sens este şi Decizia nr. 1.087 din 14 octombrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din
25 noiembrie 2008, prin care Curtea observa că, prin prevederile
"art. 4 din Legea nr. 341/2004, legiuitorul a prevăzut modul de
calcul al indemnizaţiei lunare reparatorii pentru persoanele care
au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite.
Aşadar, fiind vorba despre indemnizaţii cu caracter reparatoriu,
legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi
criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din
Legea fundamentală".
Relevante din această perspectivă apar şi cele reţinute de
Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie
2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761
din 15 noiembrie 2010, când, analizând o situaţie similară,
referitoare la acordarea unor drepturi cu titlu de compensaţie
morală persoanelor persecutate în perioada comunistă, a
conchis că nu se poate vorbi despre existenţa unei obligaţii a
statului de a acorda despăgubiri de acest gen, iar legiuitorul are
libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum
şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare. Astfel, legiuitorul
va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării
măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se
supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text
constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea
fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi.
De asemenea, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută nici
critica privind contrarietatea cu dispoziţiile referitoare la
interzicerea discriminării, deoarece prin art. 18 se instituie un
tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie,
aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor beneficiarilor
indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea
nr. 341/2004, şi anume persoanelor care deţin titlul prevăzut de
art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, de "Luptător Remarcat prin Fapte
Deosebite", precum şi copiilor eroilor-martiri, indiferent de
vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori
nu realizează venituri din motive neimputabile lor.
De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat,
prin Hotărârea din 12 mai 2009, pronunţată în Cauza Ernewein
şi alţii împotriva Germaniei, şi prin Hotărârea din 2 februarie
2010, pronunţată în Cauza Klaus şi Iouri Kiladze contra
Georgiei, că dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale nu impun statelor membre
nicio obligaţie specifică de a repara nedreptăţile sau daunele
cauzate de predecesorii lor.
În fine, în ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei
privind necorelarea dintre prevederile art. 14 lit. d) din Legea
nr. 118/2010, la care face referire art. 8 alin. (1) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, şi cele ale art. 18 din
acelaşi act normativ, sub aspectul acordării indemnizaţiilor
reparatorii, ceea ce determină, în opinia acestuia, existenţa a
două reglementări contradictorii, Curtea reţine că aceste
aspecte nu reprezintă probleme de constituţionalitate, ci de
interpretare şi aplicare a legii, care excedează competenţelor
Curţii Constituţionale.
Ca atare, o asemenea critică nu poate fi reţinută, întrucât
examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere
compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din
actele internaţionale la care România este parte, iar nu
compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici
coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei
interne.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Simion Georgică în Dosarul nr. 7.223/114/2012
al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă (complet specializat - conflicte de muncă şi asigurări sociale) şi constată că prevederile
art. II - art. 8 alin. (1) şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea
altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Buzău - Secţia I civilă (complet specializat - conflicte de muncă şi asigurări sociale)
şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
Monitoare oficiale

Mof I nr. 699 din 14.11.2013
Mof I nr. 698 din 14.11.2013
Mof I nr. 697 din 14.11.2013
Mof I nr. 696 din 14.11.2013
Mof I nr. 695 din 13.11.2013
Ultimele actualizări

Legea nr. 296/2013
Legea nr. 504/2002
Legea nr. 571/2003
Codul Fiscal din 2003
Decretul nr. 879/2013
Prezentare produs
Manual de utilizare

Multumim Mitica .
Acumstim la ce sa ne asteptam de la justitie.
Pana acum era justitia lui Basesacu.
Acum e JUSTITIA LUI PLAGIATORUL MINCINOS.
4,7 CRESTERE PE ULTIMUL TRIMESTRU SI ICCJ da CA E NECONSTITUTIONAL cand ORDONANTA SE REFERA LA PERIOADEA DE CRIZA.
SA VA IA DRAQUL DE POLITRUCI SI JUSTITIARI PLATITI SA MINTITI.
Culmea e ca cine ia dat in judecata e omul lui Iliescu adica Secretar executiv din departamentul PSD.Omul care alaturi de Iliescu va PROMITEA CA IN 3 LUNI rezolva PROBLEMA la intrarea in PSD.

asdtia merita sa le punem sapa in mina si sai trimitem acolo unde merita

Vasile Slobozia.Uniti-va cati puteti care credeti in ceea ce am incercat sa realizam in 89 si HAI LA TREABA.PE EI PE MAMA LOR.ORI EI ORI NOI.CHIAR DACA PIERDEM NU E CA LA FOTBAL PIERDEM PE DREPTURILE NOASTRE,PE ISTORIA NOASTRA  nu PE A jigodia de  PLAGIATOR SAU CHIOR.
ISTORIA ARE CUVANTUL  SI COPII NOSTRII SI URMASII NOSTRII.ASTIA VOR PATI CA CEASCA SI CRED EU CA URMASII NOSTRII NU-I VOR MAI IERTA CUM I-AM IERTAT NOI PE MULTI IN 1989.

        cum au judecat in halul asta cei din CCR ? iar finalul ca  D E C I D E
     "definitiv si obligatorie",,,,cu alte cuvinte ,,,SA NE LUAM ADIO DE LA UN
     DREPT CONSFINTIT DE LEGE ? si totul  in unanimitate de voturi,,,,,ma face
     cred ca ,,NE-AM INTORS IN 16 DECEMBRIE 1989,,,adica in timp,,,,,si atunci
     OBLIGATORIU trebuie sa ii luam pe fiecare ,SEPARAT,in parte,sa vedem cati
     ani aveau,unde lucrau,daca aveau legatura cu PCR-ul,cu securitatea,daca
     aveau carnet de partid comunist,,,,,si sa LE ADUCEM AMINTE CA MORTII,
     RANITII,LUPTATORII CU MERITE DEOPSEBITE au venit prin jertfa lor cu legi
     asa zise "democratice" de care au PROFITAT PERSONAL  toti membrii CCR,pe
     care ,,,,NICI NU LE VISAU IN CARIERA LOR,,,,,,si ii mai intrb odata:

          =C U M  E S T E  P O S I B I L  S A  U I T A T I  I S T O R I A ?
                        =U N D E  E S T E  S T A T U L  D E  D R E P T ?
     nici nu stiu cum sa ii definesc,,,,,ca democrati nu sunt,,,,,iar pentru
     EI,,,,,REVOLUTIA INSEAMNA CEVA ?,,,dar stiu ca NU am luat APROBARE sa
     ies in strada  de la,,,,,C E D O  si nici de la CCR ca nici NU EXISTA !,,,
     si va dadea comunismul banii ce ii incasati lunar ?,,,sa fim seriosi,,,
     banii incasati au urme de ,,,,,SANGELE VARSAT DE EROII NEAMULUI GLIEI
     ROMANESTI,,,,,,chiar nu va MUSTRA CONSTIINTA ?,,,,,,inchei cu sloganul
     nostru de 24 de ani,,,,,,,"PACAT DE SANGELE VARSAT".
           Azi am scos ULTIMUL DINTE,ma-ati lasat stirb,voi CCR-istilor, o sa
     vin sa ava cer DANTURA pe care nu o pot repara ca mi-ati luat-o  fara sa
     fiu judecat,sa am vre-o vina,dreptul meu care imi reziolva problema,ma
     obligati sa mananc in gingii,,,,DE CE ? ,,,,poate asteptati sa MOR in
     chinurile acestei neputinte de a ma hrani,,,,,OLOG SA FIU,GHIOR SA FIU,
     TOT VIU LA VOI,,,,,sa va ,,,,"SORCOVESC" cum stiu eu,,,,incepand asa:

                             "SORCOVA,,,,,,VESELA,,,,,,
                              VREAU SI EU ,,,SA POT MANCA,,, "  s.a m.d.

           si sa vad ce,,,,,,,PREMIU IMI DATI ?,,,,doar NU OTI PUNE POTERA
           PE MINE ?  ca schimb versurile la "SORCOVA",,,,,desi am 71 de ani,
     colegi,certati-ma,injurati-ma,dar sa stiti ca cineva trebuie sa imi
     "mestece"  ca sa pot continua sa fiu langa voi pe portal,,,,
          cu stima tuturor EROILOR NEAMULUI,,,,,
                                               sandu t  ,,,,,,(stirbul),,,,
         

Degeaba este painea-n mana noastra daca brisca este-n mana lor
Iata ce spun scursurile justitiei;

Relevante din această perspectivă apar şi cele reţinute de
Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie
2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761
din 15 noiembrie 2010, când, analizând o situaţie similară,
referitoare la acordarea unor drepturi cu titlu de compensaţie
morală persoanelor persecutate în perioada comunistă, a
conchis că nu se poate vorbi despre existenţa unei obligaţii a
statului de a acorda despăgubiri de acest gen, iar legiuitorul are
libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum
şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare. Astfel, legiuitorul
va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării
măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se
supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text
constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea
fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi.

     DRAGI CAMARAZI AFLATI IN SUFERINTA


Odata condamnat Lazar Maior Dorin, asupra noastra se va abate un nou val de acuzatii.
Presa va avea ce scrie si comenta in fel si chip de acum incolo.
Guvernul Ponta are acum motiv intemeiat sa nu poarte nicio discutie serioasa cu SSPR.
Astazi, un grup de revolutionari din Bucuresti, s-au prezentat la sediul SSPR, pentru a cere explicatii domnului Socaciu in functia sa de Secretar de Stat, motivul tergiversarii punerii in plata a Luptatorilor Remarcati.
Nesimtirea si bataia de joc a domnului Socaciu au fost la cote maxime.
A fost trimis la poarta sa comunice cu "fraierii" numitul George Grosu, acesta informandu-i pe colegii nostrii sa se adreseze Ministerului de Finante  si Ministerului Muncii.
Acest personaj, (care a profitat din plin dupa evenimentele din ianuarie 2012 de sprijinul larg al PSD-ului si instalat la cabinetul lui Socaciu) uita faptul ca, nu este vesnic in gratiile partidului din care face parte.
 Eu personal voi cere demisia din aceasta functie a persoanei George Grosu, acesta depasindu-si atributiile si incalcand cu buna stiinta Legea 188/1999.
As fi curios sa stiu daca a fost respectata Legea Functionarului Public pentru angajarea sa in SSPR. ( Poate se sesizeaza Corpul de Control al Primului Ministru in aceasta problema).
ATENTIE !!!
Secretarul de Stat in persoana domnului Socaciu Victor, lucreaza in defavoarea celor care si-au adus aportul la descatusarea Libertatii in Romania, tergiversand predarea listei finale solicitata de Primul Ministru Victor Ponta.
Asupra celor care conduc in prezent aceasta odioasa institutie, trebuie sa facem plangeri penale in nume propriu la parchet, pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazut la art. 246 din codul penal si incalcarea art.42 alin.1,2,3  art 43. alin.1, din Legea 188/1999 - privind Statutul functionarului public.
Nu vom primi respect si nu se va face dreptate in randul revolutionarilor, atata vreme cat nu vom reactiona pentru respectarea legii 341/2004.
Anul viitor, ne asteapta pe toti mazilirea noastra si trecerea in anonimat a Revolutiei din Decembrie 89.
De plata indemnizatiilor (pe care statul roman le garanteaza si le gireaza conform legii), nici vorba.
Va cer un singur lucru, tuturor acelora care ati participat (mai mult sau mai putin ) la evenimentele sangeroase din Decembrie 89. :
NU MAI DATI MOTIV DE CEARTA INTRE NOI CU IMPOSTURA !!!
ACEST MESAJ A FOST LANSAT DIN LABORATOARELE MANIPULATOARE A POLITICULUI, PENTRU DISTRUGEREA SI FRAGMENTAREA CELEI MAI PUTERNICE MISCARI SOCIALE DIN ROMANIA : REVOLUTIONARII DIN 1989.
La ce metoda simpla de a distruge Miscarea Revolutionara din Romania au folosit (DIVIDE ET IMPERA ) chiar nu pot intelege cum de nu v-ati prins pana acum.
Sunt trist si dezamagit citind mereu pe portal injuraturi, insulte, jigniri aduse unii altora.
Dar ce mi-am dorit privind unificarea si coagularea revilor intro singura forma de manifestare civica, pentru a spune raspicat ce dorim de la cei care ne conduc destinele, nu se discuta.
 DRAGII MEI CAMARAZI DE REVOLUTIE.
 CE DORITI DE FAPT ?
 SA VA ATACATI PE ACEST PORTAL SI SA MURITI INCET DAR SIGUR IN ANONIMAT, SAU SA RIPOSTATI PE MASURA CURAJULUI VOSTRU IN 1989 ?
 Eu stiu ce ma asteapta: O MOARTE SIGURA ( fiind afectat de o boala incurabila) !!!
 Dar cel putin nu parasesc campul de lupta si voi fi un INVINGATOR in clipa mortii.
Ce vreti sa faceti cu viitorul urmasilor vostrii ?
 Lasati pe adevaratii " IMPOSTORI" sa va distruga incet dar sigur, destinele voastre?
 Astazi am avut un nou puseu dureros al bolii.
 V-am vorbit simplu si adevarat.
DUMNEZEU SA FIE CU NOI CU TOTI.
 AS FI FOARTE BUCUROS SI FERICIT DACA NU V-ATI MAI ATACA UNII PE ALTII AICI.
VETI DA DOVADA DE INTELEPCIUNE SI PUTERE, ATUNCI CAND VA OPRITI SA DECLANSATI "JIHADUL" INTRE VOI.
 Dupa cum observati nu dau nume si nu acuz pe nimeni.
 In fond cine sunt eu sa acuz?
 Eu doresc PACE intre noi si caderea de comun acord, cu o noua forma de organizare (indiferent cum s-ar numi ea ) pentru a iesi din actuala situatie nefasta.
 DACA AM TRANSMIS CEVA GRESIT LA ADRESA DOMNIILOR VOASTRE, VA ROG SA MA JUDECATI .
 Judecata voastra este mai buna decat a " calailor " nostri, care ne asteapta sa ne cante "vesnica pomenire".
Cu stima,
 Al vostru (inca )camarad de lupta,
  George Neata, alias Kobra22.

[/size]

KOBRA 22 -Eu unul apreciez cele scrise de tine, sant de accord cu sfaturile tale  si indem ,la randul meu, la o reconciliere a noastra, a tuturor celor adevarati,spre binele in primul, rand al imaginii noastre in randul opiniei publice. Tare frica imi este ca nu va fi asa si ca, mai devreme sau mai tarziu ,vom cadea in uitare si in ignorarea totala (nu mai vorbesc de drepturi).

O sa ma balacariti pentru ignoranta, dar trebuie sa pun o intrebare foarte directa: care erau asociatiile ce faceau (sau care sunt, care fac) parte din BNR? Erau (sunt) si membri persoane fizice, care nu faceau (fac) parte din asociatii mai mici dar aderasera (adera) la BNR? (Don't shut me...  )

Anul acesta, cred ca evenimentul descris in articlul urmator va fi singurl semnificativ din tot ce a fost programat sa se intample cu prilejul aniversarii a 26 de ani de la Revolta din 15 Noiembrie 1987 - http://newsbv.ro/2013/11/14/15-noiembrie-2013-apelul-de-bun-simt-de-sub-tampa, joi, 14 noiembrie a.c.

15 Noiembrie 1987 – 2013 – Apelul (de bun simț) de sub Tâmpa

În timp ce Asociația 15 Noiembrie, viciată politic de președintele acesteia, nu-i dăm numele, se ocupă de adunat bani pentru sindrofii și crosuri, cei care nu au abdicat de la a lupta împotriva totalitarismului, împotriva comunismului și a privilegiaților acestui regim, vor să fie respectați.

Nu vor bani, nu vor pensii nesimțite ca ale torționarilor, nu vor privilegii. Vor «Ziua Demnitatii Nationale» a romanilor.



Iată „Apelul de sub Tâmpa“

Neinfricatii luptatori anticomunisti din grupul celor “61”, care si-au regăsit demnitatea prin jertfă, cand au spus NU comunismului in 15 noiembrie 1987 la Brasov, suportand condamnarile si deportarile care le-au fost impuse de catre Regimul Ilegitim si Criminal, considera ca este necesar ca romanii din tara si de  pretutindeni sa beneficieze de o zi a lor cu care sa se mandreasca acum si in vesnicia veacurilor.
Argumente de netagaduit:
    1. «Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987» Cel mai inaltator moment a fost cand peste 10.000 de brasoveni au aplaudat caderea si arderea tabloului lui Ceausescu si a simbolului comunismului in lume, drapelului rosu cu secera & ciocanul.
    2. In 15 noiembrie 1988 la Munchen a fost proclamata «Ziua Internaţională de Solidaritate cu Poporul Român» Initiatorii actiunii: Helmuth Frauendorfer, Doru Braia, Richard Wagner, Petrica Moldovan, Gerhard Ortinau, Florin Matrescu, William Totok, Paul Goma, Adrian Niculescu si doamna Herta Muller, Laureata a Premiului Nobel pentru Literatura pe anul 2009.
     3. Novembristii au participat la Victoria Revolutiei din decembrie 1989 aflandu-se sub gloante in cel mai fierbinte loc al Revolutiei -Televiziunea Romana.
    4. In luna mai 1990 mai multi membrii  ai Asociatiei “15 Noiembrie 1987” i-au solicitat Procurorul General al Romaniei – Gherghe Robu lista cu tortionarii din’87.
     5. Cu prilejul « Primei Intruniri a Rezistentei Romane » din sept. 1990 de la Brasov  a avut loc “împăcarea istorică” între reprezentanţii muncitorilor şi intelectualilor din România
     6. Pe data de 1 noiembrie 1990 a avut loc in fata Prefecturii Brasov – Primul protest din Romania impotriva «Pensiilor Nesimtite»
    7. In data de 8 noiembrie 1990 a avut loc la Sala Clubului de la  Roman S.A – Primul  Tribunalul Moral - Tovarasii, care in ’87 ne-au cerut condamnarea la moarte au refuzat sa participe la intalnirea cu “victimile!”.
    8. In primavara anului 1991, 35 de membri ai Asociatiei „15 Noiembrie ’87”au protestat timp de 27 de zile si nopti in fata Senatului Romaniei pentru «Publicare listelor cu informatorii si colaboratorii securitatii», urmand exemplul Germaniei de Est, Poloniei, Ceho-Slovaciei etc.
    9. In 15 noiembrie 1990, cu prilejul aniversarii a 3 ani de la «Revolta muncitoreasca anticomunista din 1987», in Piata Sfatului din Brasov, in prezenta a peste 35.000 de manifestanti , a fost lansata «Proclamatia de la Brasov», prilej cu care  ziua de 15 Noiembrie a fost declarata: « Ziua Nationala de Lupta Impotriva Comunismului »
Punctul 10. Astazi 13 noiembrie 2013, cu prilejul aniversarii a 26 de ani de la  «Revolta brasovenilor impotriva comunismului din 15 noiembrie 1987», facem un apel catre senatorii si deputatii din Parlamentul Romaniei sa declarare ziua de 15 noiembrie  «Ziua Demnitatii Nationale» a romanilor.
Ii invitam pe  fostii detinuti politici, opozantii anticomunisti, dizidentii, minerii din ‘77, revolutionarii din Timisoara, Bucuresti, Brasov, Sibiu, Cluj, Constanta, Iasi etc, organizatii ale societatii civile, oamenii de pe strada, sa participe la o dezbatere publica asupra acestui subiect. Nu cerem inca o zi libera, insa solicitam respectarea punctului 8 din “Proclamatia de la Brasov” 1990. “Publicarea tuturor proiectelor de lege şi supunerea lor discuţiei publice.”
Brasov 15 nov. 2013

Grupul celor “61” – condamnatii si deportatii                                                     
Mircea Sevaciuc, Werner Sommeraurer, Aurica Geneti, Radu Duduc,Aurel Huian, Gheorghe Zaharia, Aurel Buceanu, Costica Bahnareanu,Ioan Bruma,Nicusor Cojocea, Ioan Gradinaru, Vasile Anghel, Daniel Anghel, Gavrila Filichi, Ilie Ionel, Gheorghe Haldan, Marian Ricu, Florin Tulai iosif Farkas,Eugen Tudose, Marius Petre Boieriu, Marius Neculaescu,Stefan Micu, Vasile Muresan, Nicuta Paraschiv, Gheorghe Banciu, Petru Procopie, Ciprian Pintea Dumitru Nastase, Puiu Apretoaie, Bencze Denes, Gherghely Andras, Cristian Zavela, Ciprian Pintea,Enea Puscasu, Dumitru Nastasa,Gherghely Andras, Mihai Macovei, Gyerko Gheorghe si de familiile celor care nu mai sunt printre noi. Apelul este sustinut si de catre Doamna Doina Cornea, Leontin Iuhas, Bia Catalin , Lucian Silaghi, Horia Serban, Torjo Mihai , Brancoveanu Marin si Lupou Marian

Este deja 15 noiembrie. Atunci... o zi traita cu demnitate sa avem! Ii salutam cu respect si prietenie pe brasovenii care "nu vor bani, nu vor pensii nesimțite ca ale torționarilor, nu vor privilegii. Vor «Ziua Demnitatii Nationale» a romanilor." Sa aiba o zi plina de lucruri bune. Asemenea si voi, toti ceilalti.

E si putina pacaleala in formularea aceasta, Snow White, sau intentia unei manipulari fara a exclude insa sinceritatea declaratiei. O parte dintre ei si-au dat seama probabil ca se afla in flagrant in relatia cu noi si incearca sa dreaga oarecum busuiocul. Presedintele lor e prea gregar, presupun, ca sa-si dea seama, sau nu-i pasa pur si simplu, dar altii isi pun problema evolutiilor viitoare. Sa fie sanatosi, sa se bucure de ce au si ce primesc. Macar au facut ceva deosebit in viata lor.

Stimate domn, citeste putin mai atent, in urma si ai sa vezi ca dictonul e pomenit de foarte, foarte multe ori si cu multi ani in urma. Deci stim aceasta de mult timp, am observat fenomentul inca din `90 si multi l-au descoperit pe parcurs. Nu suntem chiar atat de naivi.