Main Content:

Portalul Revolutiei | Discutii generale | Liviu Babes | Comemorare Liviu Babes
Pagini: 1 ... 16 17 [18] 19 20 ... 23

Comemorare Liviu Babes

Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #255 : Aprilie 01, 2014, 17:05:33 »
Dle Sorin Boaca:

1. Cine sunt cei cu bani, functii, putere etc., ce se ascund in spatele dlui Prof.univ.dr. Liviu Sofonea, sa stim si noi? Ce urmaresc ei si, mai ales, ce dovezi aveti in acest sens?

2. V-ati facut un obicei, dupa castigarea libertatii cuvantului, de a afirma orice, oriunde, in orice mod! Pentru ca ati comentat la anuntul meu (pe care mi-l asum inclusiv ca intentie), iau ceea ce ati scris drept declaratie publica facuta cu trimitere directa si la mine. De aceea, va cer, tot in mod public, dovezi scrise ca dl General este tradator. Sper ca dv cunoasteti gravitatea folosirii acestui cuvant in contextul de fata. Si consecintele.

Incercati, ca sa nu le mai "amestecam", sa-mi raspundeti punctual. Si va rog sa o faceti in cel mai scurt timp posibil. Multumesc.



   
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #256 : Aprilie 01, 2014, 19:40:08 »

 " http://ro.wikipedia.org/wiki/Prizonierii_de_r%C4%83zboi_rom%C3%A2ni_%C3%AEn_Uniunea_Sovietic%C4%83 "

 " http://www.historia.ro/exclusiv_web/timp-liber/articol/un-volum-documente-inedit-prizonierii-razboi-romani-uniunea-sovietic "

 " http://www.ziaristionline.ro/2014/01/22/video-o-conferinta-extraordinara-calvarul-prizonierilor-de-razboi-romani-pe-frontul-de-est-cifre-si-date-despre-ostasii-romani-din-gulagul-urss-oferite-de-dr-vitalie-varatic/ "

 " http://www.george-damian.ro/adevarul-despre-prizonierii-romani-din-uniunea-sovietica-5046.html  "

 " http://www.libertatea.ro/detalii/articol/liber-la-cuvant-sluga-lui-stalin-368055.html :"

 " Dincolo de nişte personaje admirabile cu care m-am întreţinut, am avut neşansa să-l văd din nou pe generalul Marin Dragnea, preşedinte din 1990 al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război. Un individ nelipsit de la astfel de ceremonii, probabil unica lui existenţă de a mai fi. N-am nimic personal cu individul, dar nu pot să uit că s-a întors în ţară în 1944 pe tancurile ruseşti cu Divizia Tudor Vladimirescu, alcătuită de sovietici din trădători şi prizonieri. Juridic, prizonierii de război care au ales să treacă de partea inamicului sunt pasibili de crimă de înaltă trădare pe timp de război. Vorbesc în ţări civilizate. La noi, Dragnea, fosta slugă a lui Stalin, e şeful veteranilor de război. Ce ruşine! l

Mai mult: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/liber-la-cuvant-sluga-lui-stalin-368055.html#ixzz2xep35Xmq

 
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #257 : Aprilie 01, 2014, 20:01:33 »
Dle "florin 1989", articolele din presa nu reprezinta "dovezi" de "inalta tradare". Nu va prefaceti ca nu ati inteles ce voiam sa spun.
Si, in plus, acesta era numai al doilea punct al "solicitarii" mele. Fara raspunsul la prima intrebare, vorbim vorbe ca sa ne aflam in treaba.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #258 : Aprilie 01, 2014, 20:02:23 »
DOAMNA DASCALU, CIND EU MI-AM CISTIGAT LIBERTATEA CUVINTULUI DUMNEATA ERAI CU BOCANCII LA BARIERA. CIT DESPRE AMENINTARILE IN CONTEXTUL DE FATA ARATA CA N-AI AVUT O CRESTERE ALEASA DOUA DOICI SI-O GUVERNANTA! IN CEL PRIVESTE PE GENERALUL TRADATOR, N-O SPUN NUMAI EU O SPUNE ISTORIA INSASI, PUNE MINA SI CITESTE, DAR DEGEABA, N-AI CUM AICI E VORBA DE EDUCATIE SI EDUCATIA VINE DE APROAPE, IAR CIND TE NASTI IN 42, IN 62 AI 20 DE ANI SI TE FORMEZI CA OM IN PLINA ERA BOLSEVICA, IATA REZULTATUL. PT DUMNEATA GENERALUL DRAGNEA ESTE UN EROU, SCUZA-MI SINCERITATEA.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #259 : Aprilie 01, 2014, 20:27:56 »
Citat din mesajul lui: Sorina Dascalu din Aprilie 01, 2014, 20:01:33
Dle "florin 1989", articolele din presa nu reprezinta "dovezi" de "inalta tradare". Nu va prefaceti ca nu ati inteles ce voiam sa spun.
Si, in plus, acesta era numai al doilea punct al "solicitarii" mele. Fara raspunsul la prima intrebare, vorbim vorbe ca sa ne aflam in treaba.

Ok.Inteleg ca lucrurile sint prea complicate.

 Am sa dau un exemplu mai simplu.

 Cum se numesc si cum pot fi considerati niste soldati care sint luati prizonieri de catre inamic ,iar in timp ce armata romana este in lupta disperata cu un inamic mult mai puternic , trec de partea inamicului , isi reneaga juramintul depus fata de tara, ii jura credinta lui Stalin si apoi sint pregatiti si instruiti sa lupte impotriva armatei romane ?
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #260 : Aprilie 01, 2014, 20:41:35 »
Citat din mesajul lui: tata shreck din Aprilie 01, 2014, 20:02:23
DOAMNA DASCALU, CIND EU MI-AM CISTIGAT LIBERTATEA CUVINTULUI DUMNEATA ERAI CU BOCANCII LA BARIERA. CIT DESPRE AMENINTARILE IN CONTEXTUL DE FATA ARATA CA N-AI AVUT O CRESTERE ALEASA DOUA DOICI SI-O GUVERNANTA! IN CEL PRIVESTE PE GENERALUL TRADATOR, N-O SPUN NUMAI EU O SPUNE ISTORIA INSASI, PUNE MINA SI CITESTE, DAR DEGEABA, N-AI CUM AICI E VORBA DE EDUCATIE SI EDUCATIA VINE DE APROAPE, IAR CIND TE NASTI IN 42, IN 62 AI 20 DE ANI SI TE FORMEZI CA OM IN PLINA ERA BOLSEVICA, IATA REZULTATUL. PT DUMNEATA GENERALUL DRAGNEA ESTE UN EROU, SCUZA-MI SINCERITATEA.

Nu stiu despre ce fel de amenintari vorbiti. Eu, ca de obicei, v-am INTREBAT si atat. Trimiterea "subtila" pe care o faceti la tatal meu, nascut in '42, care nu a fost in stare sa-si educe copiii, este insa de cea mai joasa speta. Iertati-ma, cu tot respectul, dar nu va pot permite sa faceti asta. N-am sa va rog sa-mi aratati unde am afirmat eu ca dl General este un erou. As putea sa va arat inca o data, insa, unde ati afirmat dv ca dl General este un tradator.
Revenind la familia mea, da, tatal meu a reusit sa fie numai profesor, in invatamantul de toate gradele (inclusiv postuniversitar), peste 40 ani la catedra. A format, asadar, zeci de generatii, straduindu-se sa-i invete sa fie Oameni - cu credinta in Dumnezeu si iubindu-si semenii, atat pe inaintasi cat si pe contemporani. A scris peste 100 carti din care a reusit sa publice numai vreo 60. A semnat sute de articole. I-a invatat pe copiii, elevii si studentii lui istoria prin intermediul limbii romane. A fost editor si i-a ajutat sa publice numai pe cateva sute de scriitori.

Va redau cateva invataminte "bolsevice" de-ale lui:

"Întunericul nu este niciodată altceva decât absenţa luminii.

Nu trebuie să ne temem mai mult de duşmanii din afară decât de cei din inima noastră.

Dacă ştii să înoţi, nu râde de cineva care nu ştie să înoate. Poate acela ştie să zboare.

Trei comparaţii “tocite”: uşor ca fulgul de păpădie, greu ca plumbul, dureros ca trădarea unui prieten de o viaţă.

Cel mai puternic dintre oameni este acela care poate să nu urască pe nimeni.

Nici ceea ce ai fost, nici ceea ce vei fi nu contează mai mult decât ceea ce eşti.

Alături nu înseamnă împreună cu.

Nu cred că este firesc să-ţi aparţii doar ţie însuţi. Dumnezeu ne-a creat ca să ne dăruim unii altora.

Trăieşti cu adevărat dacă trăieşti şi pentru alţii."

Iar pe mormantul lui scrie: "Sa crezi ca singura Putere de la Dumnezeu este Iubirea".

Inca un lucru, pe care il uitati cu multa usurinta. Am si o mama. Si am o mama inteleapta. Eu fac parte dintre oamenii care au invatat si invata multe de la mama lor. Am mare incredere in ceea ce transmit mamele, chiar si in privinta istoriei. Am cea mai mare consideratie pentru mintea si sufletul femeilor romance. Daca nu credeti la fel, nu ati privit cu suficienta atentie in jurul dv.  

Acum, spuneti-mi, fara suparare, ce ati facut dv in toti acesti ani? Va intreb, iar si iar, nu sugerez nimic. Chiar va rog sa-mi povestiti...
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #261 : Aprilie 01, 2014, 20:44:06 »
Citat din mesajul lui: florin1989 din Aprilie 01, 2014, 20:27:56
Citat din mesajul lui: Sorina Dascalu din Aprilie 01, 2014, 20:01:33
Dle "florin 1989", articolele din presa nu reprezinta "dovezi" de "inalta tradare". Nu va prefaceti ca nu ati inteles ce voiam sa spun.
Si, in plus, acesta era numai al doilea punct al "solicitarii" mele. Fara raspunsul la prima intrebare, vorbim vorbe ca sa ne aflam in treaba.

Ok.Inteleg ca lucrurile sint prea complicate.

 Am sa dau un exemplu mai simplu.

 Cum se numesc si cum pot fi considerati niste soldati care sint luati prizonieri de catre inamic ,iar in timp ce armata romana este in lupta disperata cu un inamic mult mai puternic , trec de partea inamicului , isi reneaga juramintul depus fata de tara, ii jura credinta lui Stalin si apoi sint pregatiti si instruiti sa lupte impotriva armatei romane ?

Dle Florin, apreciez faptul ca va substituiti dlui Boaca in a da raspunsuri. Dar dl Boaca va trebui sa raspunda personal mai intai la prima intrebare: cine sunt cei despre care a afirmat ca se ascund in spatele dlui Profesor?
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #262 : Aprilie 01, 2014, 23:18:27 »
Cei doi mint si incearca sa manipuleze forumul fara jena, incat nici n-ar fi meritat sa-i bage cineva in seama. Dar au exagerat mult prea tare acest comportament, in special cu ocazia comemorarii unui sfert de secol de la martirajul lui Babes, ca sa-mi mai pot permite sa-i las sa-si faca de cap. Asteptam niste scuze, ca sa-i iert, dar vad ca n-au taria sa si le ceara.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #263 : Aprilie 02, 2014, 00:33:31 »
Citat din mesajul lui: Gheorghe Iosif din Aprilie 01, 2014, 23:18:27
Cei doi mint si incearca sa manipuleze forumul fara jena, incat nici n-ar fi meritat sa-i bage cineva in seama. Dar au exagerat mult prea tare acest comportament, in special cu ocazia comemorarii unui sfert de secol de la martirajul lui Babes, ca sa-mi mai pot permite sa-i las sa-si faca de cap. Asteptam niste scuze, ca sa-i iert, dar vad ca n-au taria sa si le ceara.

Adevarul iese mereu la suprafata.Mai devreme sau mai tirziu.Indiferent ca le convine sau nu unora sau altora.Cind nu le convine insa, exista o anumita categorie de oameni care incearca cu tenacitate sa discrediteze cu mai mult sau mai putin talent, direct si prin interpusi pe cei care spun adevarul.
 "  Arhiva   
 
      
    
Căința unul lt. colonel
Ion Baurceanu
   
p. 126

Pedeapsa pe care o primesti pentru ca nu faci politica este faptul ca ajungi sa fii condus de unii mai prosti ca tine.

Platon

L-am cunoscut pe colonel la Periprava, în 1961; era stiutor de carte, trecut pe la Sorbona, absolvent al Academiei Comerciale din Brasov, promotia 1948.

Când a venit la noi în lagar, toata lumea îl evita: fusese colonel de Securitate, în timp ce eu aveam la dosar statut de elev. Si cum anii treceau, nu ma asteptau pe mine - doar eu îi asteptam pe americani, care au venit abia în 2003 - trebuia sa-mi salvez statutul de elev si sa învat carte; de aceea cautam sa am relatii cu oameni care nu trecusera prin scoala precum gâsca prin apa... cum sunt destui.

Noi eram adusi la Periprava pe bratul Chilia; dupa cum mi-a povestit mai târziu - de-abia iesit de pe bac, l-a luat în primire comandantul lagarului, colonelul Condurache, cu "Sa traiti, d'n colonel!" Acest Condurache fusese caporal în Divizia - de trista faima - Tudor Vladimirescu. Si fiindca se cunosteau, comandantul i-a oferit o sinecura: l-a facut brigadier, ca sa nu traga la hârlet sau cazma. Dar el a refuzat; altii nu. Stia ca a gresit si voia sa-si spele cumva pacatele. Si avea destule. Îi fugarise, cu trupele de Securitate de la Brasov, pe partizanii din Muntii Fagarasului, vorbise la Radio Londra despre devotamentul sau fata de comunism. Dar dupa moartea lui Stalin, în 1953, si-a dat seama ca totul nu este decât o himera, un bluf demential!

Mi-a povestit ca prima data si-a dat seama de asta când s-a dus la Galati sa inspecteze trupele de Securitate. Pe lânga Braila a vazut cum niste tarani - lacomi cum sunt taranii - scoteau cu galetile lichid dintr-o balta; când s-a apropiat, a aflat ca se sparsese conducta de petrol care ducea de la Ploiesti la Reni, dincolo de Galati, în Basarabia. A fost atât de revoltat si de socat, încât atunci când s-a întors la Bucuresti, le-a spus generalilor: "În toata istoria lumii pe care am citit-o, am aflat ca s-a furat cu vagonul-cisterna, cu vaporul, dar cu conducta - e prima data!"

Generalii îl simpatizau: era singurul dintre ei care stia carte! Si-i spuneau: "Lasa draga, sunt datorii de razboi, 300 milioane USD, la valoarea din 1938 a aurului, la paritatea de 35 $ uncia de aur, ce stii dumneata?" Numai ca aceasta suma fusese luata de sovietici de mai multe ori (conform Analelor de Istorie nr. 2 din 1985, pag. 73).

Generalii n-au avut ce sa-i faca, doar ca l-au trimis la o alta munca - director la Abatorul Bucuresti. Cu timpul, a început sa dezvaluie crimele economice impuse noua de catre URSS, ceea ce i-a adus o condamnare de 6 ani puscarie pentru agitatie. Pentru o fapta ca asta, altii, în mareata Uniune Sovietica, au primit câte un glonte în ceafa!

Cei din ziua de azi nu dau semne ca ar avea procese de constiinta, nu sunt predispusi a se pocai, pentru ca nu au constiinta. Ei au doar pântece si punga!

Eu aveam o vechime mare, de peste 10 ani de puscarie, si prieteni de o mare calitate. Îmi dadeam seama ca numai prostii m-ar putea huli pentru ca i-am pus colonelului întrebari de cultura generala, istorie, filosofie si nu numai. Asa, de exemplu, l-am întrebat cum de a cazut el în ghearele lor. Mi-a spus ca l-au sedus în prizonierat: au fost dusi sa vada colhozuri-model, cu vaci de rasa care dadeau multi hectolitri de lapte. Si cine stie ce a mai vazut el pe acolo... A scapat si de foame, pentru ca li s-a dat de mâncare atunci când s-au înscris în Divizia Tudor Vladimirescu, or se stie ca foamea face din om un animal. Nu zicea Lenin: "Înfometeaza omul si faci ce vrei cu el!" Apoi mi-a spus ca s-a lecuit la moartea lui Stalin, caci pâna atunci fusese ca turbat. A recunoscut-o.

I-am spus: "Daca ne întâlnim prin Bucuresti si îti reactivezi relatiile, ai sa ma arati tovarasilor dumitale, spunând: uitati un anticomunist veritabil?" Nu, dimpotriva, spunea el, te voi prezenta, fara efuziuni, ca pe un român cinstit.

Într-o zi, pe când ne plimbam printre baraci, a venit unul sa-si ia ramas bun de la el, urma sa fie transferat. S-au îmbratisat calduros, dupa care mi-a spus cu lacrimi în ochi: "Uite, am ajuns sa ma sarut cu voi, dupa ce v-am prigonit asmutind câinii Securitatii împotriva voastra." Iar eu l-am încurajat: "A gresi e omeneste, a persevera în greseala, cum fac astia, e grav!" Cei care au gresit trebuie sa faca eforturi ca sa iasa din haznaua în care au cazut. Oricum, meritul meu nu-i demn de lauda, pentru ca am avut mereu o comportare normala, civilizata. Pe câta vreme cel care se catara ca sa iasa din abis e remarcabil. Îti zici: "Uite, baiatul asta a fost prost, dar nu mai e!"

Aceste discutii le aveam cu el în 1963, iar în 1965 chiar asa s-a întâmplat, ne-am întâlnit în spatele bisericii Sf. Gheorghe din Bucuresti, la kilometrul 0. Eu singur, el singur. Dupa îmbratisarile spontane, primele cuvinte au fost: "Ma iertati? Am ispasit 6 ani de puscarie cu voi acolo si nu am profitat de favoruri. Considerati ca mi-am platit pacatele?" L-am asigurat ca da, de parca eu as fi fost presedintele Curtii de Casatie! M-a invitat la el acasa, locuia în apropiere; eram împins de curiozitate, voiam sa stiu cum arata camera în care locuieste. Într-adevar, peste tot erau carti, unele deschise, cu fata în jos, însirate pe masa, pe scaune, citea mai multe carti odata. Frumos decor!

Dupa aceea, nu l-am mai vazut multi ani. În 1980 mi-a povestit ca a lucrat în provincie, pe santiere, ca economist sef. Acum, revenise în Bucuresti, ca pensionar, si locuia în preajma Hanului lui Manuc. Fusese casatorit cu o femeie care avea doua fete, una maritata în Italia, alta economista la Întreprinderea Zarea. Facuse pasul mai mult din motivatie crestina, sa o ajute sa tina fetele la scoala. Nu a beneficiat de viata de familie, ele locuind la Bucuresti iar el la Rovinari. Iar femeia, dupa ce si-a aranjat fetele, l-a parasit. Acum traia singur, doar cu cartile lui. Nu era batrân, avea 65 de ani, dar, ca si mine, avea probleme cu picioarele. Cu capul însa nu statea rau. Poate ca psihic era putin labil, pentru ca adesea, când vorbea de Iisus - vazuse filmul lui Zeffirelli "Iisus din Nazaret" - îi dadeau lacrimile. La un moment dat mi-a cerut sa-i acord asistenta ca sa scape de sentimentul ca e singur pe lume. Lucram lânga biserica Domnita Balasa, iar când trecea pe Calea Rahovei, ducându-se la cumparaturi, ieseam si schimbam câteva vorbe. În 1981 mi-a telefonat si m-a rugat sa-l internez în spitalul-azil de batrâni din Berceni. Aranjamentele i le facuse un camarad de-al lui pe care nu l-am cunoscut. Director la spital era un doctor - pentru ca fusese un om cumsecade, nici dupa 1989 nu a fost dat afara de la conducerea spitalului, cum s-a întâmplat în alte locuri. Am intrat la director, nu stiam ce conceptii are despre lume si viata. Nu puteam sa-l cred taranist! I-am spus ca omul nu-mi este ruda, ca mi-a fost coleg de lagar. Si ca daca e ceva pozitiv în Republica, are si el o contributie, ca a venit cu Divizia Tudor Vladimirescu. Directorul mi-a spus ca pe moment nu aveau locuri. Medicul era psihiatru. Probabil ca pâna la urma l-am cucerit cu bunatatea mea, marturisindu-i ca intervin pentru un coleg de lagar, pentru ca, în timp ce eu eram la Radio Progres, unde lucram, el a telefonat acasa spunând ca îl pot aduce la spital.

La Spitalul 10, cum îi spunea atunci, azi Sf. Luca, a fost bine tratat, doar ca era acolo un miros specific care pe mine ma buimacea. Îl vizitam duminicile, era foarte greu sa ajungi din cartierul Titan în Berceni. Era un autobuz, dar în zilele de sarbatoare venea greu. Am vrut sa schimb ziua de vizita, dar mi-a fost mila de el. Ca în cântecul popular unguresc "Trista-i duminica la închisoare", e trista si la spital daca nu vine nimeni la tine. A rezistat în acest spital exact un an de zile. La un moment dat m-a rugat sa-l duc la un control la Panduri. Acolo, medic sef era un profesor cu al carui unchi, un chirurg din Rosiori, am stat la Jilava. I-am spus asta profesorului si a dat dovada de multa bunavointa.

În timp ce asteptam amândoi pe sala, eu ma plimbam, nerabdator. Când nu ma vedea, striga "Ionica, nu ma lasa singur!" Ma întorceam repede, îmi saruta mâna, se uita în ochii mei si-mi spunea: "Tu esti ca Hristos, îl ajuti pe cel care are nevoie de prezenta ta, desi te-a prigonit când erai tânar."

La investigatii nu i-au gasit nimic, asa ca i-am multumit profesorului si l-am dus înapoi la spitalul din Berceni.

În mai 1982, când m-am dus la el, l-am gasit cu o fata schimbata, congestionat, exprimând panica. L-am întrebat: "Ce-i cu dumneata, de ce arati asa de rau, te doare ceva, îti lipseste ceva, ai caldura, curatenie?" Mi-a spus: "Am sa mor, m-a pedepsit Dumnezeu, am fost un nemernic". Nu pot sa redau strigatul lui de durere... I-am spus ca altii au fost si sunt criminali si nu se caiesc, ca cel putin el L-a descoperit pe Iisus, îl va ierta Dumnezeu. Asa ne-am despartit. Dupa câteva zile au sunat de la spital - eu eram la serviciu - ca a murit colonelul. M-a anuntat sotia.

Era pentru prima data în viata când aveam o înmormântare de rezolvat; nu stiam nimic, nici daca are loc de veci si bani de îngropaciune. Mai avea la el în sat, în Bihor, doua surori, dar nu dorise sa le ceara ajutorul. Pentru ca nici el nu se îngrijise de ele când era în gratiile partidului si nu stia ce înseamna lipsa de bani sau medicamente.

La morga spitalului autopsierul mi-a spus ca, daca nu-l ridic, îl da pentru disectie. Or eu nu vorbisem nimic cu colonelul în privinta asta. Cei de la morga mi-au sugerat sa-l duc la crematoriu, unde cheltuielile sunt minime. Am sunat-o pe fata, sa plateasca ea, caci numai ea putea lua ajutorul de înmormântare.

La crematoriu un popa raspopit, pe care l-am platit, a facut slujba.

Când sicriul a coborât spre cuptor, la capatâiul lui nu eram decât doua persoane, eu si cu fata. Era 21 mai 1982. Am fost o singura data la osuar sa-i vad urna cu cenusa. Îmbracamintea lui am dat-o saracilor. Mi-a ramas de la el doar cartea lui Seneca Scrisori catre Lucilius, romanul Pe Donul linistit al lui M. Solohov (distins cu Premiul Nobel în urma unui fals - substituire de autor), un aparat de radio cu tranzistori Tehnoton si un ceas de mâna Raketa, care a ajuns pe fundul lacului Michigam.

Am scris un ferpar si, pentru ca fata nu a vrut sa-l publice, m-am dus eu la România libera, dar mi l-au refuzat, pentru ca scrisesem ca a fost colonel în Divizia Tudor Vladimirescu, parasit de rude si prieteni, ceea ce ar fi avut un impact negativ asupra populatiei, a spus cenzura.

Semnatura de preluare de la morga spitalului e a mea, ca si cea de pe certificatul de deces si în dosarul de la crematoriu.

Când fata crescuta de el a luat în primire garsoniera colonelului, a gasit printre hârtii o nota în care spunea ca vrea sa fie incinerat. A catadixit sa ma informeze. Ma simetam vinovat ca-l incinerasem fara sa-i fi stiut dorinta. " Arhiva   
 
"      
    
Căința unul lt. colonel
Ion Baurceanu
   
p. 126

Pedeapsa pe care o primesti pentru ca nu faci politica este faptul ca ajungi sa fii condus de unii mai prosti ca tine.

Platon

L-am cunoscut pe colonel la Periprava, în 1961; era stiutor de carte, trecut pe la Sorbona, absolvent al Academiei Comerciale din Brasov, promotia 1948.

Când a venit la noi în lagar, toata lumea îl evita: fusese colonel de Securitate, în timp ce eu aveam la dosar statut de elev. Si cum anii treceau, nu ma asteptau pe mine - doar eu îi asteptam pe americani, care au venit abia în 2003 - trebuia sa-mi salvez statutul de elev si sa învat carte; de aceea cautam sa am relatii cu oameni care nu trecusera prin scoala precum gâsca prin apa... cum sunt destui.

Noi eram adusi la Periprava pe bratul Chilia; dupa cum mi-a povestit mai târziu - de-abia iesit de pe bac, l-a luat în primire comandantul lagarului, colonelul Condurache, cu "Sa traiti, d'n colonel!" Acest Condurache fusese caporal în Divizia - de trista faima - Tudor Vladimirescu. Si fiindca se cunosteau, comandantul i-a oferit o sinecura: l-a facut brigadier, ca sa nu traga la hârlet sau cazma. Dar el a refuzat; altii nu. Stia ca a gresit si voia sa-si spele cumva pacatele. Si avea destule. Îi fugarise, cu trupele de Securitate de la Brasov, pe partizanii din Muntii Fagarasului, vorbise la Radio Londra despre devotamentul sau fata de comunism. Dar dupa moartea lui Stalin, în 1953, si-a dat seama ca totul nu este decât o himera, un bluf demential!

Mi-a povestit ca prima data si-a dat seama de asta când s-a dus la Galati sa inspecteze trupele de Securitate. Pe lânga Braila a vazut cum niste tarani - lacomi cum sunt taranii - scoteau cu galetile lichid dintr-o balta; când s-a apropiat, a aflat ca se sparsese conducta de petrol care ducea de la Ploiesti la Reni, dincolo de Galati, în Basarabia. A fost atât de revoltat si de socat, încât atunci când s-a întors la Bucuresti, le-a spus generalilor: "În toata istoria lumii pe care am citit-o, am aflat ca s-a furat cu vagonul-cisterna, cu vaporul, dar cu conducta - e prima data!"

Generalii îl simpatizau: era singurul dintre ei care stia carte! Si-i spuneau: "Lasa draga, sunt datorii de razboi, 300 milioane USD, la valoarea din 1938 a aurului, la paritatea de 35 $ uncia de aur, ce stii dumneata?" Numai ca aceasta suma fusese luata de sovietici de mai multe ori (conform Analelor de Istorie nr. 2 din 1985, pag. 73).

Generalii n-au avut ce sa-i faca, doar ca l-au trimis la o alta munca - director la Abatorul Bucuresti. Cu timpul, a început sa dezvaluie crimele economice impuse noua de catre URSS, ceea ce i-a adus o condamnare de 6 ani puscarie pentru agitatie. Pentru o fapta ca asta, altii, în mareata Uniune Sovietica, au primit câte un glonte în ceafa!

Cei din ziua de azi nu dau semne ca ar avea procese de constiinta, nu sunt predispusi a se pocai, pentru ca nu au constiinta. Ei au doar pântece si punga!

Eu aveam o vechime mare, de peste 10 ani de puscarie, si prieteni de o mare calitate. Îmi dadeam seama ca numai prostii m-ar putea huli pentru ca i-am pus colonelului întrebari de cultura generala, istorie, filosofie si nu numai. Asa, de exemplu, l-am întrebat cum de a cazut el în ghearele lor. Mi-a spus ca l-au sedus în prizonierat: au fost dusi sa vada colhozuri-model, cu vaci de rasa care dadeau multi hectolitri de lapte. Si cine stie ce a mai vazut el pe acolo... A scapat si de foame, pentru ca li s-a dat de mâncare atunci când s-au înscris în Divizia Tudor Vladimirescu, or se stie ca foamea face din om un animal. Nu zicea Lenin: "Înfometeaza omul si faci ce vrei cu el!" Apoi mi-a spus ca s-a lecuit la moartea lui Stalin, caci pâna atunci fusese ca turbat. A recunoscut-o.

I-am spus: "Daca ne întâlnim prin Bucuresti si îti reactivezi relatiile, ai sa ma arati tovarasilor dumitale, spunând: uitati un anticomunist veritabil?" Nu, dimpotriva, spunea el, te voi prezenta, fara efuziuni, ca pe un român cinstit.

Într-o zi, pe când ne plimbam printre baraci, a venit unul sa-si ia ramas bun de la el, urma sa fie transferat. S-au îmbratisat calduros, dupa care mi-a spus cu lacrimi în ochi: "Uite, am ajuns sa ma sarut cu voi, dupa ce v-am prigonit asmutind câinii Securitatii împotriva voastra." Iar eu l-am încurajat: "A gresi e omeneste, a persevera în greseala, cum fac astia, e grav!" Cei care au gresit trebuie sa faca eforturi ca sa iasa din haznaua în care au cazut. Oricum, meritul meu nu-i demn de lauda, pentru ca am avut mereu o comportare normala, civilizata. Pe câta vreme cel care se catara ca sa iasa din abis e remarcabil. Îti zici: "Uite, baiatul asta a fost prost, dar nu mai e!"

Aceste discutii le aveam cu el în 1963, iar în 1965 chiar asa s-a întâmplat, ne-am întâlnit în spatele bisericii Sf. Gheorghe din Bucuresti, la kilometrul 0. Eu singur, el singur. Dupa îmbratisarile spontane, primele cuvinte au fost: "Ma iertati? Am ispasit 6 ani de puscarie cu voi acolo si nu am profitat de favoruri. Considerati ca mi-am platit pacatele?" L-am asigurat ca da, de parca eu as fi fost presedintele Curtii de Casatie! M-a invitat la el acasa, locuia în apropiere; eram împins de curiozitate, voiam sa stiu cum arata camera în care locuieste. Într-adevar, peste tot erau carti, unele deschise, cu fata în jos, însirate pe masa, pe scaune, citea mai multe carti odata. Frumos decor!

Dupa aceea, nu l-am mai vazut multi ani. În 1980 mi-a povestit ca a lucrat în provincie, pe santiere, ca economist sef. Acum, revenise în Bucuresti, ca pensionar, si locuia în preajma Hanului lui Manuc. Fusese casatorit cu o femeie care avea doua fete, una maritata în Italia, alta economista la Întreprinderea Zarea. Facuse pasul mai mult din motivatie crestina, sa o ajute sa tina fetele la scoala. Nu a beneficiat de viata de familie, ele locuind la Bucuresti iar el la Rovinari. Iar femeia, dupa ce si-a aranjat fetele, l-a parasit. Acum traia singur, doar cu cartile lui. Nu era batrân, avea 65 de ani, dar, ca si mine, avea probleme cu picioarele. Cu capul însa nu statea rau. Poate ca psihic era putin labil, pentru ca adesea, când vorbea de Iisus - vazuse filmul lui Zeffirelli "Iisus din Nazaret" - îi dadeau lacrimile. La un moment dat mi-a cerut sa-i acord asistenta ca sa scape de sentimentul ca e singur pe lume. Lucram lânga biserica Domnita Balasa, iar când trecea pe Calea Rahovei, ducându-se la cumparaturi, ieseam si schimbam câteva vorbe. În 1981 mi-a telefonat si m-a rugat sa-l internez în spitalul-azil de batrâni din Berceni. Aranjamentele i le facuse un camarad de-al lui pe care nu l-am cunoscut. Director la spital era un doctor - pentru ca fusese un om cumsecade, nici dupa 1989 nu a fost dat afara de la conducerea spitalului, cum s-a întâmplat în alte locuri. Am intrat la director, nu stiam ce conceptii are despre lume si viata. Nu puteam sa-l cred taranist! I-am spus ca omul nu-mi este ruda, ca mi-a fost coleg de lagar. Si ca daca e ceva pozitiv în Republica, are si el o contributie, ca a venit cu Divizia Tudor Vladimirescu. Directorul mi-a spus ca pe moment nu aveau locuri. Medicul era psihiatru. Probabil ca pâna la urma l-am cucerit cu bunatatea mea, marturisindu-i ca intervin pentru un coleg de lagar, pentru ca, în timp ce eu eram la Radio Progres, unde lucram, el a telefonat acasa spunând ca îl pot aduce la spital.

La Spitalul 10, cum îi spunea atunci, azi Sf. Luca, a fost bine tratat, doar ca era acolo un miros specific care pe mine ma buimacea. Îl vizitam duminicile, era foarte greu sa ajungi din cartierul Titan în Berceni. Era un autobuz, dar în zilele de sarbatoare venea greu. Am vrut sa schimb ziua de vizita, dar mi-a fost mila de el. Ca în cântecul popular unguresc "Trista-i duminica la închisoare", e trista si la spital daca nu vine nimeni la tine. A rezistat în acest spital exact un an de zile. La un moment dat m-a rugat sa-l duc la un control la Panduri. Acolo, medic sef era un profesor cu al carui unchi, un chirurg din Rosiori, am stat la Jilava. I-am spus asta profesorului si a dat dovada de multa bunavointa.

În timp ce asteptam amândoi pe sala, eu ma plimbam, nerabdator. Când nu ma vedea, striga "Ionica, nu ma lasa singur!" Ma întorceam repede, îmi saruta mâna, se uita în ochii mei si-mi spunea: "Tu esti ca Hristos, îl ajuti pe cel care are nevoie de prezenta ta, desi te-a prigonit când erai tânar."

La investigatii nu i-au gasit nimic, asa ca i-am multumit profesorului si l-am dus înapoi la spitalul din Berceni.

În mai 1982, când m-am dus la el, l-am gasit cu o fata schimbata, congestionat, exprimând panica. L-am întrebat: "Ce-i cu dumneata, de ce arati asa de rau, te doare ceva, îti lipseste ceva, ai caldura, curatenie?" Mi-a spus: "Am sa mor, m-a pedepsit Dumnezeu, am fost un nemernic". Nu pot sa redau strigatul lui de durere... I-am spus ca altii au fost si sunt criminali si nu se caiesc, ca cel putin el L-a descoperit pe Iisus, îl va ierta Dumnezeu. Asa ne-am despartit. Dupa câteva zile au sunat de la spital - eu eram la serviciu - ca a murit colonelul. M-a anuntat sotia.

Era pentru prima data în viata când aveam o înmormântare de rezolvat; nu stiam nimic, nici daca are loc de veci si bani de îngropaciune. Mai avea la el în sat, în Bihor, doua surori, dar nu dorise sa le ceara ajutorul. Pentru ca nici el nu se îngrijise de ele când era în gratiile partidului si nu stia ce înseamna lipsa de bani sau medicamente.

La morga spitalului autopsierul mi-a spus ca, daca nu-l ridic, îl da pentru disectie. Or eu nu vorbisem nimic cu colonelul în privinta asta. Cei de la morga mi-au sugerat sa-l duc la crematoriu, unde cheltuielile sunt minime. Am sunat-o pe fata, sa plateasca ea, caci numai ea putea lua ajutorul de înmormântare.

La crematoriu un popa raspopit, pe care l-am platit, a facut slujba.

Când sicriul a coborât spre cuptor, la capatâiul lui nu eram decât doua persoane, eu si cu fata. Era 21 mai 1982. Am fost o singura data la osuar sa-i vad urna cu cenusa. Îmbracamintea lui am dat-o saracilor. Mi-a ramas de la el doar cartea lui Seneca Scrisori catre Lucilius, romanul Pe Donul linistit al lui M. Solohov (distins cu Premiul Nobel în urma unui fals - substituire de autor), un aparat de radio cu tranzistori Tehnoton si un ceas de mâna Raketa, care a ajuns pe fundul lacului Michigam.

Am scris un ferpar si, pentru ca fata nu a vrut sa-l publice, m-am dus eu la România libera, dar mi l-au refuzat, pentru ca scrisesem ca a fost colonel în Divizia Tudor Vladimirescu, parasit de rude si prieteni, ceea ce ar fi avut un impact negativ asupra populatiei, a spus cenzura.

Semnatura de preluare de la morga spitalului e a mea, ca si cea de pe certificatul de deces si în dosarul de la crematoriu.

Când fata crescuta de el a luat în primire garsoniera colonelului, a gasit printre hârtii o nota în care spunea ca vrea sa fie incinerat. A catadixit sa ma informeze. Ma simetam vinovat ca-l incinerasem fara sa-i fi stiut dorinta."[/size]
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #264 : Aprilie 02, 2014, 00:48:35 »
Nu te discreditez, domnule, o faci singur si nu am nevoie de interpusi, caci vezi bine ca iti spun direct ce am sa-ti spun. Un text mai lung n-ai gasit pentru a abate atentia de la subiectul in discutie? E vorba de minciunile si manipularile la care te-ai dedat, impreuna cu dl Boaca, dupa comemorarea lui Liviu Babes, nu despre altceva sau altii, chiar daca pentru a va atinge scopurile urate ati apelat si la personaje inchipuite.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #265 : Aprilie 02, 2014, 00:57:33 »
Citat din mesajul lui: tata shreck din Martie 08, 2014, 22:31:04
VORBESTI DE PERSOANE IMPORTANTE CARE AU MAI PARTICIPAT LA COMEMORAREA LUI LIVIU BABES, COLO IN VALE LA BISERICUTA, APOI LA SIMPOZIONUL DE LA PREFECTURA PSD, PT NESTIUTORI ALEXANDRU IONAS, FOST COMANDANT DE MILITIE, CEL CARE A ARESTAT SI BATUT MUNCITORII DE LA 15 NOI 1987. UNA DIN VICTIMELE LUI A COMEMORAT CU NOI LA CRUCEA SARACACIOASA DE LINGA PIRTIE SI NU CU CALAUL SAU  LA CEREMONIA FASTUASA. MA MIR CUM DE LA INVITAT MIRCEA SEVALCIUC PE CALAU, DE FAPT NU MA MAI MIRA NIMIC UITINDU-MA LA TOATA STRUCTURA. DOMNULE IOSIF, TE ROG FA UN ZUM PE CALAU SA VADA SI LUMEA LINGA CINE A STAT!


Ancheta

Securitatea a început identificarea protestatarilor încă din 15 noiembrie, prin securiști infiltrați printre muncitori, prin „trecători” sau Dacii cu geamuri fumurii din care se care se fotografia și filma. Din aceeași seară au început și arestările. Au fost aduse echipe de anchetatori de la Inspectorate de Miliție și de Securitate din toată țara, iar acestea au selectat protestatarii considerați cei mai periculoși pentru regim[4].
Vezi și: Lista persoanelor anchetate și condamnate pentru revolta din 1987 de la Brașov
Monumentul luptătorilor anticomunişti de la Braşov

Cei anchetați au fost bătuți și torturați. Printre cei mai zeloși coordonatori ai anchetelor s-a aflat căpitanul de miliție Alexandru Ionaș, fost șef al Serviciului Cercetări Penale din Inspectoratul Județean de Miliție Brașov. Ionaș a coordonat și a asistat personal la bătaia unora dintre cei anchetați, printre care Gheorghe Zaharia și Aurică Geneti[4]. Cu toate acestea, Alexandru Ionaș a fost numit după Revoluție comandant al I.J.P. Brașov și înaintat la gradul de colonel, iar în august 1999, la propunerea ministrului de Interne de atunci, Constantin Dudu Ionescu, și cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, i s-a permis înscrierea la examenul pentru obținerea gradului de general. În final, el a ajuns directorul Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) - centrul regional din România[4].

Pentru efectuarea anchetei au fost aduse echipe speciale de torționari din întreaga țară, de la Inspectorate județene de miliție și securitate. General-maiorul de securitate Emil Macri, împreună cu adjunctul ministrului de Interne și șeful Inspectoratului General al Miliției, general-locotenentul Constantin Nuță, au fost trimiși la Brașov pentru a coordona măsurile represive[4]. Emil Macri conducea Direcția a II-a a Securității, contrainformațiile economice, și mai participase, împreună cu generalul Nicolae Pleșiță, și la reprimarea grevei din Valea Jiului, din 1-3 august 1977. O dovadă clară că toate Direcțiile Securității au fost implicate în măsuri represive de poliție politică. Macri și Nuță au fost atât de eficienți la Brașov încât Nicolae Ceaușescu i-a trimis ulterior și la Timișoara, în decembrie 1989[4].


Citat din mesajul lui: florin1989 din Martie 08, 2014, 23:10:47


Citat din mesajul lui: tata shreck din Martie 08, 2014, 22:31:04
VORBESTI DE PERSOANE IMPORTANTE CARE AU MAI PARTICIPAT LA COMEMORAREA LUI LIVIU BABES, COLO IN VALE LA BISERICUTA, APOI LA SIMPOZIONUL DE LA PREFECTURA PSD, PT NESTIUTORI ALEXANDRU IONAS, FOST COMANDANT DE MILITIE, CEL CARE A ARESTAT SI BATUT MUNCITORII DE LA 15 NOI 1987. UNA DIN VICTIMELE LUI A COMEMORAT CU NOI LA CRUCEA SARACACIOASA DE LINGA PIRTIE SI NU CU CALAUL SAU  LA CEREMONIA FASTUASA. MA MIR CUM DE LA INVITAT MIRCEA SEVALCIUC PE CALAU, DE FAPT NU MA MAI MIRA NIMIC UITINDU-MA LA TOATA STRUCTURA. DOMNULE IOSIF, TE ROG FA UN ZUM PE CALAU SA VADA SI LUMEA LINGA CINE A STAT!


Ancheta

Securitatea a început identificarea protestatarilor încă din 15 noiembrie, prin securiști infiltrați printre muncitori, prin „trecători” sau Dacii cu geamuri fumurii din care se care se fotografia și filma. Din aceeași seară au început și arestările. Au fost aduse echipe de anchetatori de la Inspectorate de Miliție și de Securitate din toată țara, iar acestea au selectat protestatarii considerați cei mai periculoși pentru regim[4].
Vezi și: Lista persoanelor anchetate și condamnate pentru revolta din 1987 de la Brașov
Monumentul luptătorilor anticomunişti de la Braşov

Cei anchetați au fost bătuți și torturați. Printre cei mai zeloși coordonatori ai anchetelor s-a aflat căpitanul de miliție Alexandru Ionaș, fost șef al Serviciului Cercetări Penale din Inspectoratul Județean de Miliție Brașov. Ionaș a coordonat și a asistat personal la bătaia unora dintre cei anchetați, printre care Gheorghe Zaharia și Aurică Geneti[4]. Cu toate acestea, Alexandru Ionaș a fost numit după Revoluție comandant al I.J.P. Brașov și înaintat la gradul de colonel, iar în august 1999, la propunerea ministrului de Interne de atunci, Constantin Dudu Ionescu, și cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, i s-a permis înscrierea la examenul pentru obținerea gradului de general. În final, el a ajuns directorul Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) - centrul regional din România[4].

Pentru efectuarea anchetei au fost aduse echipe speciale de torționari din întreaga țară, de la Inspectorate județene de miliție și securitate. General-maiorul de securitate Emil Macri, împreună cu adjunctul ministrului de Interne și șeful Inspectoratului General al Miliției, general-locotenentul Constantin Nuță, au fost trimiși la Brașov pentru a coordona măsurile represive[4]. Emil Macri conducea Direcția a II-a a Securității, contrainformațiile economice, și mai participase, împreună cu generalul Nicolae Pleșiță, și la reprimarea grevei din Valea Jiului, din 1-3 august 1977. O dovadă clară că toate Direcțiile Securității au fost implicate în măsuri represive de poliție politică. Macri și Nuță au fost atât de eficienți la Brașov încât Nicolae Ceaușescu i-a trimis ulterior și la Timișoara, în decembrie 1989[4].

Ma faci sa zimbesc Sorine! Pardon , Tata Shreck ! Pai am vazut cu uimire in sala , alaturi de Victor Socaciu, dar mai in spate, in sala ,la simpozion, un personaj care era tinar locotenent de securitate in decembrie 1989 ,il retin foarte bine mai ales ca-mi spusese ca il are pe Vasile Gogea ca profesor si indrumator de proiect sau lucrare, de avansare in grad ! Te pomeni ca astia vor sa-l confiste si pe Liviu Babes si sa sustina ca si sacrificiul lui a fost tot o opera ( mise-en place ) al lor!!!ca si revolutia romana!!!


Citat din mesajul lui: Sorina Dascalu din Martie 08, 2014, 23:33:11
Citat din mesajul lui: florin1989 din Martie 08, 2014, 22:59:32
Citat din mesajul lui: Sorina Dascalu din Martie 04, 2014, 22:27:31
Domnule Iosif, nu cred ca era necesar acest comentariu al dv, mai ales pe acest topic, fapt pentru care nu voi continua nici eu prea mult aceasta discutie. ...langa care am fost onorata sa ma aflu.

Suna prea frumos ca sa fie adevarat! Din pacate , adevarul e putin mai trist !

Va rog sa specificati la ce va referiti. Ce nu este adevarat (desi "suna frumos") si care este adevarul?
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #266 : Aprilie 02, 2014, 01:01:47 »
Citat din mesajul lui: florin1989 din Martie 09, 2014, 01:28:17
Citat din mesajul lui: Gheorghe Iosif din Martie 09, 2014, 01:03:43
Sunteti niste mincinosi penibili. An de an, am incercat sa ma abtin sa va dau replica pe care o meritati pentru mizeriile pe cre le faceti, pentru ca posturile cad de 15 noiembrie si in preajma zilei de 2 martie. Dar prea rastalmaciti totul ca sa se potriveasca pe turta voastra, incat e posibil sa nu mai tin cont de unele oprelisti pentru un timp. Mare pacat n-ar fi, pentru ca eu n-as raspunde tot cu minciuni minciunilor voastre. (Si nu-mi povestiti mie despre revolta din 15 noiembrie cu citate din cartea lui Stejarel Olaru, citata si ea de Wikipedia.)

  Nu o sa intru in jocul vostru cu insultele.Dar nici nu o sa stau pasiv la mistificari si denaturari ale adevarului.O logica elementara ar fi suficienta pentru a intelege ca sotiei unui om care s-a jertit impotriva unui sistem abuziv, nedrept si represiv nu-i face nici o placere ,ba chiar dimpotriva sa participe la un simpozion unde persecutorii, tortionarii si urmasii lor ii comemoreaza memoria.Si isi mai si fac imagine pe seama victimei lor.Este ca si cum asasinii unui om vin sa-i consoleze pe urmasii si sotia celui omorit.Asa ca scuteste-ma de bogatia si multitudinea adjectivelor folosite fara rost.Preotul Sicoe era la 1,5 m de mine cind i-a repetat de mai multe ori d-nei Etelca ca trebuie sa mearga si dincolo , fiidca asa au promis.Si acum si doua vorbe si despre militarosul preot Sicoe : " Implicat într-un proces de profanare de morminte
Preotul Andrei Sicoe are o reputaţie controversată în Braşov. Presa locală a scris că a transformat înmormîntările, nunţile şi botezurile într-o prosperă afacere personală, de pe urma căreia ar fi strîns mai multe proprietăţi în Predeal şi Bran şi că deţine şi cîteva apartamente în Braşov. Preotul Andrei Sicoe a fost implicat într-un proces de instigare la profanare de morminte, fiind achitat în 1998 de Tribunalul Braşov."
" http://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/ganea-era-sa-bata-un-preot-din-brasov-a-cautat-o-cu-luminarea-294322.html "

Citat din mesajul lui: Gheorghe Iosif din Martie 09, 2014, 02:25:21
Citat din mesajul lui: florin1989 din Martie 09, 2014, 01:28:17
  Nu o sa intru in jocul vostru cu insultele. Dar nici nu o sa stau pasiv la mistificari si denaturari ale adevarului.
Domnule, nici eu si cu atat mai putin doamna Sorina nu v-am insultat. Comunic doar foarte direct, pentru ca duceti prea departe ceea ce acuzati in mod fals la altii - mistificarea. Daca ati manipulat cat v-au tinut relatiile in presa, aici, pe forum, nu va tine. Sa nu credeti ca am tacut pana acum pentru ca as fi fost intimidat. Pur si simplu v-am lasat sa faceti ce vreti pentru ca nu voiam sa discut despre prostiile voastre pe topicul acesta si in preajma si in legatura cu aceasta comemorare de 25 de ani. Imi dau seama ca fortati nota, ca vreti neaparat sa mocirliti macar reflectarea comemorarii. Mai bine ati mai reflecta in sinea voastra daca n-ar fi mai bine sa va astamparati, sa nu primiti pana la urma ceea ce meritati.

Citat din mesajul lui: florin1989 din Martie 09, 2014, 05:23:16
Citat din mesajul lui: Gheorghe Iosif din Martie 09, 2014, 01:59:10
Doamna, daca tot sunteti online, am o nedumerire si cred ca ma puteti ajuta. Eu nu tin minte sa fi vazut PSD-ul la comemorare. Nu intreb pentru a avea un argument contra aberatiilor debitate de contraopinentul meu, ci pentru ca abia acum imi dau seama ca nu-mi amintesc ca pesedistii sa fi depus coroane la monumentul din curtea Bisericii. Ar fi foarte urat din partea lor sa nu fi acordat atentia cuvenita evenimentului. Filmam, eram concentrat pe altceva, dar parca nu i-am vazut acolo.

" Trei sferturi dintre participanti nu aveau nicio legatura cu PSD-ul. Fotografii si cameramanii nu erau ai PSD-ului. Presa nu era din partea PSD. "
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #267 : Aprilie 02, 2014, 01:07:18 »
www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=50.120
Citat din mesajul lui: florin1989 din Martie 09, 2014, 05:23:16
...
  In anul 2013 ,la comemorare s-a participantii , fara discriminare, dupa realele sau presupusele simpatii politice au fost prima data la crucea metalica de la locul unde a decedat Liviu Babes si apoi au fost, mai putin o parte din fostii detinuti politici , la monumentul de la bisericuta de lemn.Acum, in 2 martie 2014 , asa cum a remarcat si presedintele AFDP Octav Bjoza in cuvintarea tinuta, cei care s-au considerat sustinatori ai PSD au cautat sa faca o delimitare vizibila si clara intre cei considerati de ei indezirabilii simpatizanti PDL ( portocalii ) si chipurile care il sustin pe Postolachi si membrii Asociatiei 15 Noiembrie si simpatizantii sau membrii PSD care il sustin pe Mircea Sevaciuc.Primii respectiv cei de la 15 Noiembrie 1987 si fostii detinuti politici , au fost " persoane non grata "  atit la slujba de pomenire tinuta concomitent in doua locuri, cu doi preoti separati , prima " tabara " la crucea de la locul decesului, cea de-a doua " tabara " la troita de la bisericuta de lemn, de parca eram in Piata Maidan din Ucraina.Niciunul din cei care au participat la slujba care se tine de 25 de ani , la crucea metalica de la baza pirtiei nu a fost prezent la simpozion , nefiind invitat ( persona non grata ) fiind declarat indezirabil de catre unul din organizatori, cunoscut sustinator PSD.Fiind o actiune a PSD , organizata pentru internii acestuia, era normal sa procedeze asa ( nu te duci la congresul sau conferintele unui partid decit atunci cind esti invitat ) fapt pe care l-am constatat pur si simplu, neacuzind pe nimeni.Ramin la concluzia ca epitetele ar trebui folosite cu mai multa parcimonie.Risipa acestora ingeunind mesajul.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #268 : Aprilie 02, 2014, 01:27:00 »

" http://roncea.ro/wp-content/uploads/2013/01/Beria-catre-Stalin-despre-Divizia-Tudor-Vladimirescu-si-Comandantul-NKVD-Nicolae-Cambrea-unchiul-lui-Sergiu-Nicolaescu.jpg "

 "
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #269 : Aprilie 02, 2014, 01:32:14 »
Citat din mesajul lui: Gheorghe Iosif din Aprilie 02, 2014, 01:07:18
www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=50.120
Citat din mesajul lui: florin1989 din Martie 09, 2014, 05:23:16
...
  In anul 2013 ,la comemorare s-a participantii , fara discriminare, dupa realele sau presupusele simpatii politice au fost prima data la crucea metalica de la locul unde a decedat Liviu Babes si apoi au fost, mai putin o parte din fostii detinuti politici , la monumentul de la bisericuta de lemn.Acum, in 2 martie 2014 , asa cum a remarcat si presedintele AFDP Octav Bjoza in cuvintarea tinuta, cei care s-au considerat sustinatori ai PSD au cautat sa faca o delimitare vizibila si clara intre cei considerati de ei indezirabilii simpatizanti PDL ( portocalii ) si chipurile care il sustin pe Postolachi si membrii Asociatiei 15 Noiembrie si simpatizantii sau membrii PSD care il sustin pe Mircea Sevaciuc.Primii respectiv cei de la 15 Noiembrie 1987 si fostii detinuti politici , au fost " persoane non grata "  atit la slujba de pomenire tinuta concomitent in doua locuri, cu doi preoti separati , prima " tabara " la crucea de la locul decesului, cea de-a doua " tabara " la troita de la bisericuta de lemn, de parca eram in Piata Maidan din Ucraina.Niciunul din cei care au participat la slujba care se tine de 25 de ani , la crucea metalica de la baza pirtiei nu a fost prezent la simpozion , nefiind invitat ( persona non grata ) fiind declarat indezirabil de catre unul din organizatori, cunoscut sustinator PSD.Fiind o actiune a PSD , organizata pentru internii acestuia, era normal sa procedeze asa ( nu te duci la congresul sau conferintele unui partid decit atunci cind esti invitat ) fapt pe care l-am constatat pur si simplu, neacuzind pe nimeni.Ramin la concluzia ca epitetele ar trebui folosite cu mai multa parcimonie.Risipa acestora ingeunind mesajul.

Bun.Ce considerati neadevar din aceste rinduri pe care le citati din postarea mea ?
Memorat
Pagini: 1 ... 16 17 [18] 19 20 ... 23
Portalul Revolutiei | Discutii generale | Liviu Babes | Comemorare Liviu Babes
Schimbă forumul: