Main Content:

Portalul Revolutiei | Discutii generale | Liviu Babes | Comemorare Liviu Babes
Pagini: 1 ... 11 12 [13] 14 15 ... 23

Comemorare Liviu Babes

  • remus43de
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7622
  • Vezi Profilul
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #180 : Martie 14, 2014, 10:54:38 »
Oare de ce tot insistati cu militeanul tortionar, cand ar trebui sa-i raspundeti domnului Iosif la intrebarea pe care a pus-o clar, exprimandu-si parerea ca militeanul n-a participat la comemorare. Bambilici a subliniat foarte bine aceasta, reluand intrebarea si concluzia sa: "va rog sa ne spuneti cine e persoana care a facut afirmatia. E necesar, pentru ca eu tot cred ca mintiti". Este evident ca nu raspundeti pentru ca nu vreti sa recunoasteti ca ati mintit. Caci, daca ati recunoaste, s-ar confirma faptul ca ati ticluit acuzatii false, folosind minciuni si lipsa de caracter de care dati dovada.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #181 : Martie 14, 2014, 21:41:38 »
Exact aceasta s-a intamplat, domnule Remus. Au mintit pentru a putea manipula receptarea evenimentului de catre revolutionari. Am confirmarea indubitabila a faptului ca domnul general invocat de ei n-a participat la programul comemorativ, nici in Poiana si nici in sala de sedinte a Consiliului Judetean Brasov. Ar mai ramane sa vedem daca isi vor cere scuze pentru acest comportament.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #182 : Martie 14, 2014, 22:00:35 »
Citat din mesajul lui: remus43de din Martie 14, 2014, 10:54:38
Oare de ce tot insistati cu militeanul tortionar, cand ar trebui sa-i raspundeti domnului Iosif la intrebarea pe care a pus-o clar, exprimandu-si parerea ca militeanul n-a participat la comemorare. Bambilici a subliniat foarte bine aceasta, reluand intrebarea si concluzia sa: "va rog sa ne spuneti cine e persoana care a facut afirmatia. E necesar, pentru ca eu tot cred ca mintiti". Este evident ca nu raspundeti pentru ca nu vreti sa recunoasteti ca ati mintit. Caci, daca ati recunoaste, s-ar confirma faptul ca ati ticluit acuzatii false, folosind minciuni si lipsa de caracter de care dati dovada.

Mai nesimtitilor , voi nu va minunati cum va mai rabda lumea cu toate contorsionismele realitatii si minciunile sfruntate pe care le propagati Huh Huh Huh
 O-ti fi voi asi ai propagandei comuniste adaptate la " economia ca la piata " dar au trecut 25 ( douazeci si cinci ) de ani de la revolutia din Decembrie 1989 si ceva imi spune ( o fi vocea calugarului Vasile ? ) ca n-o sa va mai tina mult cu " minciunelele, divertismentele " si toate cele cu care v-a instruit matusica de la manastirea SECU ! Asa ca ticluiti tovarasi ,ticluiti, pina-ntr-o zi !
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #183 : Martie 14, 2014, 22:02:23 »
DOMNULE IOSIF, OAMENII CARE AU FOST ACOLO N-AU NICI UN INTERES SA MINTA, ASA CA LASATI, O TINETI IN CONTINUARE CU DOMNUL GENERAL CIND EL E CALAU TORTIONAR !
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #184 : Martie 14, 2014, 22:10:09 »
Citat din mesajul lui: tata shreck din Martie 14, 2014, 22:02:23
DOMNULE IOSIF, OAMENII CARE AU FOST ACOLO N-AU NICI UN INTERES SA MINTA, ASA CA LASATI, O TINETI IN CONTINUARE CU DOMNUL GENERAL CIND EL E CALAU TORTIONAR !

E mult mai grav de atit , e dezertor trecut la inamic ca sa-si salveze viata a incalcat codul de onoare militar, s-a pus in slujba inamicului de la acel moment i-a jurat credinta ( abjurind propriul juramint militar ) si s-a reintors sa lupte impotriva fratilor sai cu diviziile NKVD-iste " Horia, Closca si Crisan "si "Tudor Vladimirescu "!
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #185 : Martie 14, 2014, 22:19:04 »
ASA E FLO, EU MA REFEREAM LA ALEXANDRU IONAS, UNUL DIN CALAII MUNCITORILOR DE LA 15 NOI 87, TU SPUI DE MARIN DRAGNEA, ASTA E UN DINOZAUR BOLSEVIC , DAR DUPA CUM VEDEM ARE SIMPATIZANTI SI MAI VECHI SI MAI NOI!
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #186 : Martie 14, 2014, 22:53:14 »
Citat din mesajul lui: florin1989 din Martie 14, 2014, 22:00:35
Citat din mesajul lui: remus43de din Martie 14, 2014, 10:54:38
Oare de ce tot insistati cu militeanul tortionar, cand ar trebui sa-i raspundeti domnului Iosif la intrebarea pe care a pus-o clar, exprimandu-si parerea ca militeanul n-a participat la comemorare. Bambilici a subliniat foarte bine aceasta, reluand intrebarea si concluzia sa: "va rog sa ne spuneti cine e persoana care a facut afirmatia. E necesar, pentru ca eu tot cred ca mintiti". Este evident ca nu raspundeti pentru ca nu vreti sa recunoasteti ca ati mintit. Caci, daca ati recunoaste, s-ar confirma faptul ca ati ticluit acuzatii false, folosind minciuni si lipsa de caracter de care dati dovada.

Mai nesimtitilor , voi nu va minunati cum va mai rabda lumea cu toate contorsionismele realitatii si minciunile sfruntate pe care le propagati Huh Huh Huh
 O-ti fi voi asi ai propagandei comuniste adaptate la " economia ca la piata " dar au trecut 25 ( douazeci si cinci ) de ani de la revolutia din Decembrie 1989 si ceva imi spune ( o fi vocea calugarului Vasile ? ) ca n-o sa va mai tina mult cu " minciunelele, divertismentele " si toate cele cu care v-a instruit matusica de la manastirea SECU ! Asa ca ticluiti tovarasi ,ticluiti, pina-ntr-o zi !

Nu vreau sa "mediez" ce se intampla aici, dar cred ca discutiile dv s-ar incadra mai bine la tematica altui topic, Cine au fost ei... sau ceva de genul.
In cazul comemorarii lui Liviu Babes, lucrurile se limiteaza la un raspuns scurt si la obiect: persoana mentionata de dv nu a fost prezenta la eveniment, ati fost dezinformati si, la randul dv, ne-ati dezinformat. Poate ca intereseaza cine a fost si ce a facut in trecut, dar nu in acest context. Cel de care spuneati ca ar fi generalul Ionas este altcineva (caruia poate ar trebui sa i se ceara scuze).
Faptul ca dl Iosif vorbeste cu politete despre orice persoana, mai ales daca nu este de fata la discutie pentru a participa la aceasta, nu demonstreaza nicio afinitate sau apreciere, ci buna educatie a dlui Iosif. Si ar trebui cu totii sa-i urmam exemplul de comunicare civilizata.  
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #187 : Martie 14, 2014, 23:14:21 »
Va multumesc doamna, dar va rog sa nu interveniti, caci sunt pusi pe improscat cu noroi si o vor face indiferent de argumente, demonstratii sau dovezi, lucru care se vede de la prima privire.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #188 : Martie 14, 2014, 23:19:25 »
Lasati eschivele si recunoasteti ca ati mintit in scop denigrator la adresa celor care au organizat comemorarea unui sfert de veac de la sacrificiul lui Liviu Babes si pentru a manipula revolutionarii.
Domnului Boaca - care poate obseva ca pana si lui ma adresez astfel - ii precizez ca nu pe oameni ii acuz de minciuna, caci nu cred ca l-a mintit cineva cu privire la prezenta tortionarului la comemorare, ci chiar pe el. Deci, domnule Boaca, recunosti? Daca recunosti, iti ceri scuze? Daca nu faci nici una, nici alta - ceea ce este foarte posibil, probabil chiar - iti vei inrautatii situatia, caci oamenii si-au dat seama ce hram porti, dar, pe langa mincinos si manipulator, te vor considera si lipsit de curajul de a-ti recunoaste vinovatia, ceea ce ar rotunji imaginea despre lipsa de caracter pe care doresti s-o maschezi. Lucru valabil si pentru colegul dumneavoastra de asociatie.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #189 : Martie 15, 2014, 02:56:33 »
Citat din mesajul lui: florin1989 din Martie 14, 2014, 22:10:09
Citat din mesajul lui: tata shreck din Martie 14, 2014, 22:02:23
DOMNULE IOSIF, OAMENII CARE AU FOST ACOLO N-AU NICI UN INTERES SA MINTA, ASA CA LASATI, O TINETI IN CONTINUARE CU DOMNUL GENERAL CIND EL E CALAU TORTIONAR !

E mult mai grav de atit , e dezertor trecut la inamic ca sa-si salveze viata a incalcat codul de onoare militar, s-a pus in slujba inamicului de la acel moment i-a jurat credinta ( abjurind propriul juramint militar ) si s-a reintors sa lupte impotriva fratilor sai cu diviziile NKVD-iste " Horia, Closca si Crisan "si "Tudor Vladimirescu "!

" Alaturat un mic material cu cine este Dragnea Marin :
Marin Dragnea s-a născut la data de 30 mai 1923, în comuna Siliștea-Gumești(județul Teleorman), într-o familie de țărani, harnici și buni români. Tatăl său, Badea Dragnea, era preot în comuna natală, iar mama sa era învățătoare. La vârsta de 12 ani a intrat copil de trupă într-un regiment de cavalerie din București.
A luptat în cel de-al doilea război mondial, mai întâi ca voluntar pe Frontul de Est cu o Divizie de Cavalerie în cadrul Grupului 52 Cercetare. În anul 1942 a fost înaintat la gradul de sergent TR, fiind luat prizonier. S-a întors în țară cu Divizia Tudor Vladimirescu, constituită în 1943 pe teritoriul fostei URSS, cu gradul de sublocotenent (1944). El a fost rănit la încheietura mâinii în luptele pentru eliberarea Oradiei, leziunea cauzându-i o infirmitate pe care o va purta tot restul vieții.
După război, a avut parte de o ascensiune rapidă în structurile militare. Este avansat la gradul de locotenent (1946) și numit pe rând în funcțiile de comandant de pluton și companie în Regimentul 3 Infanterie voluntari, apoi locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 Tancuri din Brigada 3 Tancuri (octombrie 1947 - 1948). Îndeplinește atribuțiile de locțiitor politic al comandantului Diviziei 2 Vânători de Munte (1949 - 1951), comandant al Diviziei 5 Infanterie (1951), al Diviziei 1 Vânători de Munte/Diviziei 57 V.M. (1951 - 1952). În perioada 1951 - 1952 urmează cursul de perfecționare de pe lângă Academia Militară Generală (7 luni), ulterior între 1952 - 1954 urmează cursurile Academiei M.St.M. în U.R.S.S., fiind numit comandant al Corpului 40 Armată (dec. 1954 - 1956). În această perioadă a fost înaintat la gradele de căpitan (dec. 1948), maior (1949), locotenent colonel (1950) și colonel (1954).
În perioada Revoluției din Ungaria din 1956, colonelul Marin Dragnea era comandantul Corpului 38 Armată și al Garnizoanei Timișoara, având un rol important în reprimarea mișcărilor studențești de solidaritate din acel oraș. Studenții au alcătuit o listă cu revendicări, în care cereau condiții mai bune de trai în căminele studențești, desființarea cotelor din agricultură, retragerea din țară a trupelor sovietice, libertatea presei, autonomie universitară. Martorii la acele evenimente spun că studenții de la medicină s-au baricadat în cămine, iar armata a tras în clădiri. Cei care au luat cuvântul la acea adunare au fost arestați de Securitate și anchetați într-o cazarmă dezafectată a Armatei, de la Beșcherecul Mic. Au fost arestați 700 de studenți, dintre care 80 au fost exmatriculați și condamnați la pedepse de până la 8 ani închisoare.
Apreciat pentru rezolvarea revoltei studențești din Timișoara, este numit în funcția de comandant al Corpului 38 Armată (august 1956 - 1959), fiind înaintat la gradul de general-maior (1957). După ce în perioada 1959 - 1960 a fost locțiitor al comandantului Regiunii a 3-a Militare iar între mai 1960 - februarie 1970 locțiitor al comandantului Armatei a 3-a, în anul 1970 generalul Dragnea este numit comandant al Comandamentului Militar Teritorial Cluj Napoca (1970-1973).
Ulterior, gen.lt. Marin Dragnea a îndeplinit funcții de conducere în cadrul mișcării sportive din România cum ar fi: președinte alComitetului Olimpic Român (1974-1984), prim-vicepreședinte (1973-1974 și 1977-1981) și președinte al Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport (1974-1977 și 1981-1984). În această perioadă, România a obținut cele mai mari succese sportive la Jocurile Olimpice de la Montreal (1976), Moscova (1980) și Los Angeles (1984), situându-se printre primele 5 țări din lume. În anul 1983, Comitetuul Internațional Olimpic i-a acordat medalia de argint a Ordinului Olimpic.
În anul 1990, generalul-locotenent (r) Marin Dragnea a fost ales în funcția de președinte al Asociației Naționale a Veteranilor de Război. În această calitate, a prezentat Parlamentului, Guvernului, Președinției o lege care a facilitat niște drepturi pentru veteranii de război și a participat la diferite activități ale asociațiilor județene de veterani de război. El și-a stabilit ca misiune "aceea de a face ca toți ostașii, de la soldat la general, care au luptat în primul și al doilea război mondial să fie respectați, apreciați și, în final, să li se acorde niște facilități la bătrânețe, așa cum a poruncit acum 105 ani Carol I când s-a întâlnit cu veteranii de război din Războiul de Independență."
Generalul în retragere Marin Dragnea a fost înaintat la gradele de general-colonel - cu 3 stele (prin decretul președintelui României nr.198 din 21 octombrie 1994) [6] și general de armată - cu 4 stele (prin decretul președintelui României nr. 506 din 30 noiembrie 2000).
A fost decorat cu Ordinul Național "Steaua României" în grad de Comandor (2000) și în grad de Mare Ofițer (2004), în semn de apreciere pentru vitejia și curajul de care a dat dovadă "în grelele bătălii purtate pe câmpurile de luptă ale celui de-al Doilea Război Mondial, făcând cinste glorioaselor tradiții ale Armatei Române".
În anul 2005 a fost propus pentru acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Oradea, dar în urma contestațiilor la adresa sa pe motiv că a reprimat manifestațiile de la Timișoara din anul 1956, nu i s-a mai acordat acest titlu.
Deci, nu el este COMANDANTUL DIVIZIEI TUDOR VLADIMIRESCU...el a fost doar un "MIC TRADATOR" DE NEAM SI PATRIE - pentru ca a incercat in timpul vietii sa se reabiliteze...cum si cat a reusit "istoria cea adevarata a Romaniei" o va spune-o vreodata !
Cat priveste comandantul...el a fost (am mai scris aici despre asta !), acesta a fost renumitul general GAMBREA - amantul "oficial" al lui Ana Pauker...si unchiul lui Nicolaescu !!!
Restul, ramane ...ISTORIE !!! "

 "  "  O divizie pentru liniştea comuniştilor români
   

Stalin a acordat o importanţă deosebită creării, pe teritoriul URSS, a unor formaţiuni de voluntari al căror scop era acela de a prelua controlul asupra statelor în care Armata Roşie ar fi ajuns, în lupta împotriva trupelor celui de Al III-lea Reich, constituind baza viitoarelor „armate populare” din Polonia, Ungaria, Cehoslovacia şi România. În perspectiva impunerii unui „sistem social” de sorginte sovietică până acolo unde înainta Armata Roşie – aşa cum mărturisea Stalin, în aprilie 1945, unei delegaţii iugoslave aflate în vizită la Moscova –, corpurile militare de voluntari, constituite în URSS, se puteau dovedi instrumente preţioase. Aşa erau, spre exemplu, divizia poloneză „Tadeusz Kosciuszko”, comandată de colonelul Zygmunt Berling (aceasta urmase eşecului organizării armatei lui Wladyslav Anders), brigada independentă cehoslovacă a colonelului Ludvik Svoboda sau diviziile româneşti „Tudor Vladimirescu” şi, mai apoi, „Horia, Cloşca şi Crişan”. Ele au fost dotate, după modelul Armatei Roşii, cu aparate politice1 încadrate cu elemente autohtone pe care se putea miza că vor îndeplini, în cele mai bune condiţii, sarcinile trasate de partidele comuniste.
 

Soldaţii da, ofiţerii ba

La 4 ianuarie 1945, liderul comunist bulgar Gheorghi Dimitrov notează, în jurnalul său, discuţia pe care a avut-o cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker şi Gheorghe Apostol care îi relatau conversaţia prilejuită de întâlnirea cu Stalin, în urma vizitei pe care cei trei o efectuaseră la Moscova, la începutul lunii ianuarie, în 1945. Stalin le-ar fi spus, printre altele, că „Divizia «Tudor Vladimirescu» trebuie folosită ca sprijin intern al Frontului Naţional Democrat”, pregătit deja să preia puterea politică la Bucureşti.

Una dintre prevederile cunoscutului plan de comunizare a României din 7 martie 1945 2, ca şi evoluţiile armatelor ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est ne îndreptăţesc să credem că Moscova a acţionat în baza unui proiect conceput special în acest scop. Dispunem, astăzi, de suficiente dovezi care atestă că rolul principal al acestor aparate politice a fost acela de a asigura crearea armatelor viitoarelor „democraţii populare”, pe de o parte, prin epurarea elementelor socotite indezirabile de comunişti şi încadrarea unui personal verificat şi corespunzător din punct de vedere ideologic, iar pe de altă parte, prin îndoctrinare asigurată de controlul mijloacelor de propagandă.

Divizia „Tudor Vladimirescu” a fost prima formaţiune militară românească creată pe teritoriul URSS care a „beneficiat” de serviciile unui aparat politic. Prin Ordin de zi 17/1 decembrie 1943 s-a înfiinţat Secţia de Educaţie şi Cultură3, în fruntea acesteia fiind numit comunistul Dumitru Petrescu, membru al PCdR din 1924, fost muncitor ceferist participant la greva din februarie 1933, aflat în URSS. Divizia era comandată de colonelul Nicolae Cambrea, şef de stat major fiind locotenent-colonelul Iacob Teclu care, împreună cu maiorul Dumitru Petrescu şi colonelul Mihai Maltopol, asigurase apariţia ziarului prizonierilor români – „Graiul liber” – apropiat, ca denumire, de „Graiul nou”, ziarul Direcţiei Politice de Front a Armatei Roşii.

De remarcat că, deşi dintre toţi ofiţerii prizonieri au răspuns iniţiativei comuniştilor români aflaţi în Rusia în proporţie de numai 15%, soldaţii s-au oferit în proporţie de 90%4. Procentul mare al soldaţilor care au răspuns solicitării s-ar putea explica printr-un nivel scăzut de cunoaştere şi conştientizare a legislaţiei militare româneşti în vigoare la acea dată, dar şi modului diferit, în comparaţie cu ofiţerii, de a se raporta la valoarea jurământului militar. Documentul pe care îl prezentăm în continuare arată că Divizia „Tudor Vladimirescu” fusese creată pe teritoriul URSS, ca structură militară a NKVD-ului sovietic şi că proporţia celor care au acceptat să se înroleze (ofiţeri şi soldaţi) în divizia creată din iniţiativa lui Stalin este relativ asemănătoare cu aceea pe care o oferă documentele româneşti de arhivă. Cei 856 de ofiţeri, de care aminteşte raportul înaintat de L. P. Beria liderului sovietic, la 7 februarie 1944, reprezintă aproximativ 9% din efectivul diviziei. Întrucât ofiţerii români din lagărele sovietice se dovediseră reticenţi la o astfel de iniţiativă (o chestiune de onoare şi demnitate, desigur, dar şi o problemă care intra sub incidenţa prevederilor Codului Justiţiei Militare), factorii de decizie politico-militară de la Moscova fuseseră nevoiţi să instruiască rapid 500 de sergenţi, la Şcoala militară din Riazani, pentru a-i transforma practic peste noapte în locotenenţi de infanterie, artilerie şi transmisiuni, în măsură să comande efectivele militare ale diviziei care urmau să fie aruncate în luptă în ofensiva din primăvara anului 1944.

Trădători sau patrioți?

La 4 februarie 1944, patriarhul Rusiei a hirotonisit trei preoţi dintre prizonierii români cu studii teologice, iar la 29 martie, printr-un ordin al Marelui Stat Major sovietic, s-a dispus plecarea diviziei pe front, în subordinea Frontului 2 Ucrainean. A doua zi, după ce au fost sfinţite drapelele de luptă, iar preoţii au dezlegat trupa de vechiul jurământ către rege, s-a depus un nou jurământ de credinţă. Un apel adresat comandanţilor de unităţi române semnat, printre alţii, de colonelul Mihai Maltopol şi locotenent-coloneii Nicolae Cambrea şi Iacob Teclu, cerea acestora să treacă de partea ruşilor5, să se predea partizanilor sovietici pentru a acţiona împreună cu ei6, faptă pedepsită cu moartea conform Codului justiţiei militare din 1939 (art. 501), prevederi care nu au putut fi puse în aplicare ca urmare a evoluţiei regimului politic după 1945. Articolele 498-499 ale aceluiaşi Cod precizau că vor fi pedepsiţi cu moartea cei care ridicau armele „contra României sau aliaţilor ei cu care luptă în comun” şi care „de bunăvoie sau cu intenţie culpabilă întreţin înţelegeri cu inamicul în scop de a favoriza întreprinderile sale sau a vătăma pe acelea ale armatei române”. Or, din aprilie 1944, Divizia „Tudor Vladimirescu” era deja pe front, pregătită să intre în luptă împotriva propriilor camarazi. Numai stabilizarea situaţiei frontului şi amânarea noii ofensive sovietice au făcut ca divizia să nu mai intre, pentru moment, în luptă. Actul de la 23 august 1944 a rezolvat o situaţie care ar fi putut avea consecinţe extrem de neplăcute.

S-a făcut adesea comparaţie între modul în care a fost creată Armata Naţională de Eliberare, comandată de generalul Platon Chirnoagă, sub controlul guvernului simist de la Viena, şi înfiinţarea, pe teritoriul URSS, a Diviziei „Tudor Vladimirescu”, Este o problemă care a stârnit, mai ales după 1989, destule controverse. Avem de-a face cu nişte trădători sau doar cu patrioţi care, odată căzuţi în prizonierat, percep cu totul altfel pe aceia care iau decizii politice la Bucureşti?

În fapt, argumentele ambelor părţi sunt similare. Cei care s-au înrolat în Armata Naţională de Eliberare apreciau actul de la 23 august 1944 ca fiind o trădare, iar pe rege şi guvernul instituit la Bucureşti prizonieri ai unei armate inamice, Armata Roşie. Pentru cei înrolaţi în Divizia „Tudor Vladimirescu”, „poporul român era robit de nemţi”, iar ei se angajau să lupte împotriva inamicului, Germania hitleristă. Însă în timp ce primii puteau părea consecvenţi cu decizia luată de statul român, prin generalul Ion Antonescu, într-un entuziasm general, la 22 iunie 1941, este mai dificil de înţeles când vor fi realizat prizonierii români din URSS că „poporul era robit de nemţi”, acei nemţi alături de care luptaseră până vor fi căzut în prizonierat. Însă atât în momentul creării Diviziei „Tudor Vladimirescu” (octombrie 1943), cât şi la data înfiinţării Armatei Naţionale de Eliberare (noiembrie 1944) era în vigoare Codul justiţiei militare de care am amintit. Aşadar, în octombrie 1943, inamicul României era URSS, deci prizonierii din Uniunea Sovietică erau trădători şi, deci, pasibili de pedeapsa cu moartea acceptând înrolarea într-o divizie de voluntari aflată sub comandă sovietică, după cum, în octombrie 1944, inamicul era Germania hitleristă, iar cei care au acceptat să facă parte din Armata Naţională de Eliberare erau, de asemenea, trădători, fiind pasibili de aceeaşi pedeapsă. Deşi ei ar fi trebuit judecaţi la fel, prin raportare la acelaşi act juridic, unii s-au dovedit a fi mai egali decât alţii numai datorită faptului că trăseseră „lozul câştigător”, prevederile Codului justiţiei militare (valabile indiferent de decizia politică) rămânând simple vorbe în vânt de vreme ce nu au putut fi puse în aplicare decât pentru unii, ca urmare a evoluţiei regimului politic după 6 martie 1945.

„Pentru reuşita muncii noastre în Armată”...

La 12 aprilie 1945 a fost creată o nouă divizie de voluntari români — „Horia, Cloşca şi Crişan” — al cărei aparat politic va fi condus tot de comunistul Dumitru Petrescu (acum cu grad de colonel), până la 31 august 1945, când, fiind mutat la Direcţia Superioară pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă, este înlocuit de colonelul Valter Roman7. Născut în 1913, la Oradea, de origine evreu ungur (numele său fiind Ernest Neulander), Valter Roman participase, ca voluntar, la războiul civil din Spania, unde a comandat divizionul „Ana Pauker”. Din 1939 se află în capitala Uniunii Sovietice unde lucrează la Radio Moscova, secţia română, care se afla sub controlul Kominternului. Din 1945, lucrează în aparatul politic al armatei, ca şef al Secţiei Propagandă şi, în martie 1947, într-o scrisoare adresată Anei Pauker, pretinde cooptarea lui în Secţia Militară a C.C. al P.C.R. în virtutea vechimii în partid şi a experienţei militare căpătate în Spania, dar şi ca urmare a cunoaşterii, spunea el, a instituţiei militare. „Crede-mă, dragă t. Ana – scrie Valter Roman – că în expunerea acestei propuneri n-am fost condus de nici un sentiment de ordin personal, ci am avut în vedere exclusiv reuşita muncii noastre în cadrele Armatei, unde m-aţi pus şi pe mine şi unde vreau să-mi fac datoria în mod conştient”8. În 1948, cu grad de general-maior, Valter Roman devine locţiitorul politic al şefului Marelui Stat Major şi şeful Comisiei de Coordonare şi Planficare a Publicaţiilor Militare editate de Ministerul Apărării Naţionale, pentru ca, în 1950, în contextul noilor epurări, să fie îndepărtat din armată.

Scopul aparatului politic al noii divizii de voluntari era motivat astfel: „S-a putut dovedi că roadele date de acest serviciu, atât în Armata Roşie şi mai cu seamă în Divizia 1 de voluntari «Tudor Vladimirescu», au fost din cele mai satisfăcătoare faţă de metodele de convingere ce se întrebuinţau în vechea armată românească”9. Prin Legea 320, din 26 aprilie 1945, conform articolului 1, a fost reintegrată în armata română „o parte din voluntarii români, ofiţeri, subofiţeri, maiştri şi submaiştri militari, precum şi gradele inferioare”10. Aceştia au constituit nucleul aparatului politic de educaţie, fiind trimişi pe front la unităţile Armatelor 1 şi 4, sub comanda generalului Victor Precup, apropiat comuniştilor din anii detenţiei de la Doftana (1934-1940). Cariera sinuoasă a generalului Victor Precup (1889-1958) începuse în anii agitaţiei carliste, contribuind, prin votul său, la achitarea lui Mihail Manoilescu, judecat în 1927 de Consiliul de Război, pentru scrisorile pe care le aducea din partea prinţului Carol principalilor lideri politici români11. Nemulţumit pentru felul în care Carol al II-lea îi apreciase rolul în actul restauraţiei, Precup a organizat, în 1934, cu ocazia Sărbătorilor de Paşti, un complot căruia urma să-i cadă victimă însuşi regele. Arestat, el a fost condamnat la 10 ani de recluziune şi degradat (era, la data aceea, locotenent-colonel)12. La Doftana, unde a fost închis, a fost contactat de comunişti, iar după eliberarea sa, la 11 septembrie 1940, a continuat să ţină legătura cu aceştia. La 12 aprilie 1945, regele Mihai l-a avansat la gradul de general de brigadă, fiind numit, în luna mai a aceluiaşi an, în fruntea Direcţiei Superioare pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă.

Ulterior, prin Legea 666, în august 1945, cele două divizii de voluntari români au fost reintegrate în compunerea armatei române, cu păstrarea denumirilor pe care le avuseseră13. De altfel, după 1948, când s-a analizat necesitatea stabilirii unei noi numerotaţii pentru marile unităţi şi unităţile militare româneşti, astfel încât aceasta „să nu mai aibă legătură cu trecutul”, şeful Direcţiei Organizare din aparatul politic al armatei, locotenent-colonelul Corneliu Mănescu, propunea ca „adăugirea de denumiri onorifice să se facă, deocamdată, numai la cele două Divizii de voluntari «Tudor Vladimirescu – Debreţin» şi «Horia, Cloşca şi Crişan»”14.

„Jur poporului meu robit de nemţi să lupt pentru libertatea şi propăşirea lui. Jur să-mi îndeplinesc fără şovăire îndatoririle mele de ostaş în tabără, pe câmpul de luptă, oricând şi oriunde, să mă supun ordinelor comandanţilor mei şi să păstrez secretul militar. Jur să lupt pentru o prietenie trainică între România şi Uniunea Sovietică, care mi-a dat putinţa să lupt cu arma în mână pentru distrugerea duşmanului comun: Germania hitleristă. Jur să păstrez cu sfinţenie frăţia de arme cu Armata Roşie. Jur să lupt până la ultima picătură de sânge contra nemţilor fascişti, care mi-au târât ţara în războiul lor nelegiuit. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

Textul jurământului depus de militarii Diviziei „Tudor Vladimirescu”, în URSS.

Comunicat special al lui L.P. Beria către I.V. Stalin

cu privire la constituirea Diviziei I română de infanterie


7 februarie 1944

Nr. 160/b

Copie

Strict secret

Comitetul de Stat al Apărării
Tovarăşului Stalin

Hotărârea Comitetului de Stat al Apărării cu privire la constituirea — din efectivele prizonierilor de război — a Diviziei I română de infanterie a NKVD URSS a fost îndeplinită.

Divizia a fost constituită conform statului [de organizare al] unei divizii de puşcaşi a Armatei Roşii, al cărei efectiv este de 9562 de militari, din care: ofiţeri — 856, corpul de sergenţi — 4393 şi soldaţi — 4313.

Comandantul diviziei este locotenent-colonelul [Nicolae] Cambrea, iar şeful de stat major locotenent-colonelul [Iacob] Teclu.

La Şcoala militară din Riazani, au fost pregătiţi 500 de locotenenţi de infanterie, artilerie şi transmisiuni — proveniţi din efectivele corpului de sergenţi, prizonieri de război — pentru completarea cu ofiţeri.
Divizia a fost în întregime dotată cu armament şi cu diverse tipuri de bunuri, cu excepţia efectivelor de cai, a căror completare va fi încheiată la sfârşitul lui februarie.

Pregătirea de luptă a diviziei se va termina la 10 februarie a.c. Potrivit unei evaluări preliminare a Comandamentului militar al regiunii Moscova, divizia este bine pregătită.
 
Comisar al poporului pentru Afaceri Interne al URSS,
L. Beria
 
GA RF, fond 9401, opis 2, dosar 64, f. 91

 (Sursa: Lubianka. Stalin i NKVD-NHGB-GUKP „Smerş“, 1939-mart 1946/Lubianka. Stalin şi NKVD-NHGB-GUKP „Smerş“, 1939-martie 1946, sub redacţia V.N. Haustov, V.P. Naumov, N.S. Plotnikova, Moscova, Mejdunarodnîi Fond „Demokratiia” – Ed. „Materik”, 2006, pp. 409-410.) "

 
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #190 : Martie 15, 2014, 10:26:20 »
DOMNULE IOSIF, EU NU STIU SA MINT. INSINUARILE MINCINOASE LE FACI DUMNEATA PT A ACOPERI O PARTE DIN CEI CARE AU PARTICIPAT LA COMEMORAREA CU CINTEC, MULTI CU STATE VECHI LA SECU. CIT DESPRE RECUNOASTERE LAMPA IN OCHI PUNE-IO GENERALULUI TORTIONAR ALEXANDRU IONAS, SPUNEI CA VINE DE LA UN ALT COLONEL DE MILITIE BUCUR MIRCEA CONFRATE DE-AL SAU, RUDA DE GRADUL UNU A DUMITALE.
CRED CA AM GRESIT, TREABA CU LAMPA O FOLOSITI IMPOTRIVA LA CEI CA MINE, CIT DESPRE VOI FAMILIA UNITA COMEMORATI BINE IMPREUNA, CHIAR POZATI SI IN SOCIETATE CIVILA!
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #191 : Martie 15, 2014, 10:30:50 »
Citat din mesajul lui: tata shreck din Martie 15, 2014, 10:26:20
DOMNULE IOSIF, EU NU STIU SA MINT. INSINUARILE MINCINOASE LE FACI DUMNEATA PT A ACOPERI O PARTE DIN CEI CARE AU PARTICIPAT LA COMEMORAREA CU CINTEC, MULTI CU STATE VECHI LA SECU. CIT DESPRE RECUNOASTERE LAMPA IN OCHI PUNE-IO GENERALULUI TORTIONAR ALEXANDRU IONAS, SPUNEI CA VINE DE LA UN ALT COLONEL DE MILITIE BUCUR MIRCEA CONFRATE DE-AL SAU, RUDA DE GRADUL UNU A DUMITALE.
CRED CA AM GRESIT, TREABA CU LAMPA O FOLOSITI IMPOTRIVA LA CEI CA MINE, CIT DESPRE VOI FAMILIA UNITA COMEMORATI BINE IMPREUNA, CHIAR POZATI SI IN SOCIETATE CIVILA!


http://brasovnews.blogspot.ro/2009/02/asta-doare-psd-il-reactiveaza-pe.html

ITI MAI ADUCI AMINTE DE EL ?
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #192 : Martie 15, 2014, 13:44:56 »
Mircea Bucur este var primar cu mine, mamele noastre, Dumnezeu sa le odihneasca, fiin surori. Nu am nici cea mai mica reticenta in a afirma aceasta, la fel cum n-am avut nici in trecut. Daca aveti sa-i reprosati ceva, o puteti face - se afla in tara si, probabil, are timp si pentru eventuale asemenea interpelari, fiind pensionar. Nu m-am laudat cu varul general, dar nici n-am ascuns vreodata faptul ca suntem veri. Dimpotriva, cand am infiintat cate o organizatie mai sensibila sau chiar preocupata de problemele perioadei comuniste, am avut grija sa le aduc la cunostinta celor din conducere acest detaliu, tocmai pentru a-i scuti de barfele prostesti si calomnioase ale unora ca voi. A fost cazul colegilor de munca, cei cu care am lansat mobilizarea brasovenilor pentru protestul de inceput al Revolutiei la Brasov, al conducerii consiliului local format in urma Revolutiei, al Sindicatului Independent "Miscarea 15 Noiembrie", al Asociatiei "15 Noeimbrie 1987", al Asociatiei Pentru Adevarul Revolutiei etc. La fel, nu am nici cea mai mica reticenta in a afirma ca am cunoscut oameni cu biografii controversate, de la Nicolae Ceausescu, la Badea Marin Dragnea, la Regele Mihai I si altii. Care e problema? Mi-au fost "concesionate" pacatele lor? Poate intr-o viziune hibrida, monstruoasa, securisto-“democrata”, care se pare ca va caracterizeaza, daca astfel puneti problema. Daca aveti sa-mi imputati, mie personal, vreo frauda, abuz samd, sunt aici, o puteti face. Dar vede oricine ca intentia voastra este de a manipula cititiorii acestui topic, ai Forumului Portalului Revolutiei Romane, caci incercati sa abateti atentia de la minciunile si manipularile voastre - dovedite si in curs de dovedire – spre vinovatii imaginare, induse prin aceasta noua manipulare. Nu era mai simplu sa recunoasteti, pur si simplu, ca ati mintit revolutionarii si cititorii acestui Forum in privinta participarii generalului Alexandru Ionas la comemorarea eroului-martir Liviu Corneliu Babes? Ati fi scapat mai ieftin din aceasta poveste urata – pe care voi ati inventat-o si singuri ati picat in capcana ei – daca ati fi spus un simplu “scuze, am gresit”. Oare de ce insistati si persistati in aceasta minciuna calomnioasa? E ordin cumva?
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #193 : Martie 15, 2014, 15:08:10 »
Printre personalitatile invitate, sau care au venit din proprie initiativa, s-au aflat si persoane care au participat pentru prima data la o comemorare a eroului-martir Victor Babes. Printre ele, se numara si domnul general Mircea Chelaru - pe care il puteti urmri la www.youtube.com/watch?v=WbDHyKaSV3k&list=UUYESaNDTbhwbQFcEjHDjCEg, intr-o inregistrare ulterioara evenimentului de la Brasov. Va mai propun sa vizionati si intreventia sa de la lansarea cartii "Eminescu - securitatea si siguranta nationala a Romaniei", autor George Ene, la www.youtube.com/watch?v=Y0-mYF0mJh4&list=UUYESaNDTbhwbQFcEjHDjCEg. Din pacate, la Brasov, la Simpozionul comemorativ “Liviu Corneliu Babes – precursor al prabusirii Cortinei de Fier”, discursul domnului general a fost inregistrat doar partial. In compensare, voi incerca sa obtin o marurie scrisa despre participarea sa la comemorare si parerea pe care si-a format-o despre sacrifiul celuiui comemorat.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #194 : Martie 16, 2014, 19:00:30 »
Editia speciala a TVS Holding din Brasov dedicata comemorarii a 25 de ani de la sacrificiul eroului-martir Liviu Corneliu Babes - www.youtube.com/watch?v=7HJnTnDlR68&list=UUYESaNDTbhwbQFcEjHDjCEg.
Memorat
Pagini: 1 ... 11 12 [13] 14 15 ... 23
Portalul Revolutiei | Discutii generale | Liviu Babes | Comemorare Liviu Babes
Schimbă forumul: