Main Content:

Pagini: 1 ... 21 22 [23]

Comemorare Liviu Babes

Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #330 : Martie 03, 2018, 22:09:29 »





Liviu Corneliu Babes reprezinta pentru anul revolutiilor europene 1989 prima jertfa, cea care a anuntat ca asa nu se mai putea, ca venise momentul istoric al inlaturarii comunismului. Intre autoimolarea sa din 2 martie si baia de sange din decembrie din Romania, s-au desfasurat toate evenimentele care au dus la daramarea Zidului Berlinului si prabusirea Cortinei de Fier in anul istoric 1989.
Dumnezeu sa-l ierte, sa-l odihneasca si pe noi sa ne lumineze intru intelegerea si respectarea jertfei sale!
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #331 : Martie 07, 2018, 01:04:53 »

Am postat pe YouTube doua inregistrari de la eveniment, insa atrag atentia ca nu sunt editate, e materialul video brut.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #332 : Martie 07, 2018, 01:06:19 »

Liviu Babes - comemorarea de la crucea de pe Partia Bradul - www.youtube.com/watch?v=YRZD7a-cz88,
Liviu Babes - comemorarea de la monumentul eroului-martir - www.youtube.com/watch?v=yMggmKLAmdI.


« Ultima modificare: Februarie 27, 2019, 20:33:15 de către razvan »
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #333 : Februarie 27, 2019, 22:16:13 »





INVITAŢIE


            Cu prilejul comemorării Eroului – Martir Liviu Corneliu Babeș dorim să vă invităm în data de 02 martie 2019, la manifestările organizate  de
            Asociația Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşii Eroilor „Brașov-Decembrie 1989’’ si
            Asociația „15 Noiembrie 1987’’ - Brașov

Manifestările se vor desfășura după următorul programː

•       ora 10ː30 - Întâlnire la Crucea de pe Pârtia Bradul din Poiana Braşov,
•       ora 11ː30 - Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Poiana Brașov, unde va avea loc slujba religioasă,
•       ora 14:00 – 16:00 "Simpozion comemorativ dedicat eroului şi pictorului Liviu Corneliu Babeş" ce se va desfăşura în Sala de consiliu a  A.L.R.U.E. Brașov-Decembrie 1989 din str. Gheorghe Barițiu  nr. 1A.


„DUPĂ 30 DE ANI....... ’’



Preşedinte A.L.R.U.E. „ Brașov-Decembrie 1989’’,                      Preşedinte Asociaţia „ 15 Noiembrie 1987’’,
                           Vasile Mardare                                                                                Marius Boeriu




Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #334 : Martie 01, 2019, 21:17:00 »

Ce făceai tu Liviu acum 30 de ani în ultima noapte pe pământ?până Domnul să te pună pe veșnicie în grădina Raiului, pentru că iadul la-i avut din plin aici.O lacrimă pentru tine frate drag.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #335 : Martie 01, 2019, 23:02:03 »

Doar el insusi ne-ar putea spune. Noi putem banui, cu cutremur in suflete, sau doar barfi.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #336 : Martie 01, 2019, 23:07:56 »

BRAZII - THE FIR TREES, Documentary
Directed, filmed and edited by Ioana Petresco.
Voiceover writter: Ivona Boitan
Voiceover: Florian Petrescu

www.ioanapetresco.com/?fbclid=IwAR3t62WBk6ialRBEG0vK-cVdsKZxCTAetEV996zfUXyXzB5IkSjZeQR5yyE#/brazii-documentary



Sper sa ne revedem dimineata cat mai multi pe Partia Bradul din Poiana Brasov.
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4925
  • Vezi Profilul
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #337 : Martie 02, 2019, 23:52:14 »

Cum vine asta, măi brașovenilor?
Liliana Jighira, Sambata, 02 Mar 2019, 07:55
http://www.mytex.ro/stiri/546-expres/594021-la-30-de-ani-de-la-martiriu-liviu-corneliu-babes-nu-are-un-monument-reprezentativ-in-brasov.html?fbclid=IwAR2axGaGDKM77ESng2pDKeRb02KxcSft79-Wqk9qvIaX3NakFjyATdbuRtQ

La 30 de ani de la martiriu, Liviu Corneliu Babeş nu are un monument reprezentativ în Braşov



Eroul-martir Liviu Corneliu Babeş va fi comemorat astăzi, la 30 de ani de la sacrificiul său. În cadrul unui eveniment organizat de Asociaţia Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşii Eroilor Braşov – Decembrie 1989 şi de Asociaţia 15 Noiembrie 1987, manifestările vor debuta la ora 10.30, la crucea metalică din apropiere de pârtia Bradul din Poiana Braşov. O oră mai târziu va fi oficiată slujba religioasă de comemorare, în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Poiana Braşov, iar de la ora 13.00, la sediul ALRUE din Braşov (str. Gheorghe Bariţiu nr. 1A) va avea loc Simpozionul comemorativ dedicat eroului şi pictorului Liviu Corneliu Babeş, sub genericul „După 30 de ani...”.
Dimineaţa zilei de 2 martie 1989. Pârtia „Bradul” din Poiana Braşov este plină de schiori, cei mai mulţi dintre ei turişti străini. La un moment dat, acestora le îngheaţă sângele în vine, când observă o vâlvătaie pe schiuri coborând cu repeziciune pe pârtie. Torţa vie capătă un traseu haotic şi, după câteva zeci de metri, se prăbuşeşte lângă un brad la marginea pârtiei. Cu ultimele puteri, omul scoate de sub haină o hârtie îngălbenită, neatinsă de foc, pe care scrie: „Stop murder! (Opriţi crima!) Braşov ­-Auschwitz!”. Este Liviu Corneliu Babeş, un braşovean care găseşte astfel calea de evadare dintr­-o lume aberantă, dintr-­o societate care seamănă din ce în ce mai mult cu un lagăr. Dar acţiunea sa depăşeşte limitele unui gest individual de suicid. Liviu Corneliu Babeş face sacrificiul suprem deliberat, cu un scop politic, pentru a atrage atenţia opiniei internaţionale asupra crimei la care este supus poporul român de către dictatura ceauşistă. Mobilizată rapid, Securitatea intervine şi îl transportă pe Babeş la spital, unde moare în scurt timp. Dar temuta instituţie represivă îşi continuă „opera” de escamotare a adevărului, de denigrare a omului Liviu Corneliu Babeş, şi implicit, de discreditare, de pângărire a gestului său. Însă, turiştii care s­-au aflat atunci pe pârtie, după ce şi­-au revenit din şocul produs de teribila imagine, au avut grijă să spună adevărul şi să împrăştie vestea despre ororile din România care îi împing pe oameni la astfel de gesturi. În iulie 1989, o televiziune canadiană anunţă martiriul lui Liviu Corneliu Babeş şi îi aduce un omagiu acestuia. 
Liviu Corneliu Babeş s-­a născut în 10 septembrie 1942 şi a lucrat ca tehnician la o întreprindere de materiale de construcţii. Era căsătorit şi avea o fetiţă. Etelka Babeş a afirmat adesea că soţul său era un om obişnuit, dar şi un pictor amator, unul despre care specialiştii afirmă că era foarte bun. Ultimele sale creaţii se numesc, sugestiv, „Tăvălugul” (căruia, prin gestul său suprem, a refuzat să i se supună, pentru a nu se pierde pe sine) şi „Grota cu măşti”. Etelka Babeş mai spune că soţul său era un om responsabil până în cele mai mărunte gesturi, revoltat de delăsarea celor din jurul lor, de atitudinea lor de acceptare a absurdului zilnic ­ şi credea că, dacă ar fi trăit astăzi, i-ar fi fost foarte greu, fiindcă „nu accepta să ne lăfăim în mocirlă”. Soţia lui Babeş a afirmat adeseori că autorităţile au o mare răspundere faţă de cei care s­-au jertit pentru democraţie, de a face ca toţi românii să aibă o soartă mai bună, nu doar cei din „vârf”. „Oamenii nu se gândesc că el a făcut gestul acela pentru toţi”, spune şi acum, cu amărăciune, Etelka Babeş.

Ignorat sau uitat

După Revoluţie, primii care s-au gândit să îi păstreze vie memoria şi să perpetueze recunoştinţa faţă de acesta au fost membrii Asociaţiei „15 Noiembrie 1987” Braşov. Participanţii la revolta anticomunistă -  cea mai puternică acţiune de acest fel din Europa de Est a anilor '80 - i­-au ridicat o cruce lângă pârtie, pe locul unde s-­a prăbuşit în flăcări. An de an, „novembriştii” s-­au dus pe pârtie însoţiţi de un preot care a ţinut o slujbă de pomenire şi au depus o coroană de flori la crucea lui Liviu Corneliu Babeş, însoţiţi sau nu de autorităţi. Familia eroului a avut mult de suferit şi înainte, şi după '89, chiar din partea celor care ar fi trebuit să îi respecte memoria şi să îi fie recunoscători, pentru că fără oameni ca el nu ar fi ajuns în funcţiile pe care le ocupă. „Adoptat” de Asociaţia „15 Noiembrie 1987”, Liviu Corneliu Babeş a fost declarat târziu membru post-­mortem al Asociaţiei Urmaşilor şi Răniţilor Revoluţiei din Decembrie 1989.
De altfel, gestul lui Babeş a fost al doilea protest anticomunist după cel din 1987 făcut de muncitorii de la Steagul Roşu. Deşi Babeş a fost comparat mereu cu Jan Palach, studentul care şi-a dat foc pe treptele Muzeului Naţional din Praga, în 19 ianuarie 1969, în semn de protest faţă de intervenţia Uniunii Sovietice în Cehoslovacia şi a devenit simbol naţional, comemorările lui Babeş nu seamănă deloc cu cele ale slovacului, spun reprezentanţii Asociaţiei „15 Noiembrie 1987” şi reprezentanţii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic.

Prin Legea 93 din 1997, Liviu Cornel Babeş a fost declarat Erou–Martir. Braşovul l-a numit cetăţean de onoare post-mortem, iar strada pe care a locuit poartă numele eroului. Autoritățile locale încearcă de câțiva ani să găsească fonduri pentru realizarea unui monument închinat lui Liviu Corneliu Babeș, ba chiar au organizat şi un concurs, dar nimic nu s-a concretizat. Pe lângă crucea lui L.C. Babeş (greu de găsit de către cei care nu ştiu de ea), de lângă pârtia Bradul, tot în Poiană, lângă biserică se mai află un mic monument.
Memorat
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #338 : Martie 03, 2019, 19:48:16 »



Sorina Dascalu este cu Gabi Babesh.
www.facebook.com/gh.iosif/posts/2241359489220122?notif_id=1551525839650312&notif_t=feedback_reaction_generic
Ieri la 12:15



"Hristos in labirint – 1989, 2 martie

S-a scris mult despre gestul simbolic al lui Babeş, „Icar din 1989”. Politologic, analitic cultural – civic, istoric. Doresc să evidenţiez însă o altă perspectivă: cea a psihoterapiei (creştine) prin artă, atât la nivelul persoanei, cât şi al comunităţii. Nu denumesc grupul la care refer “societate” întrucât esenţială este ideea de comuniune. Creaţia întru comuniune, de fapt, privită ca o „sfinţenie a cutezanţei”, titlul cărţii mele din 2002*, renunţarea la smerenie, la asigurarea obţinerii mântuirii prin supunere la canoanele cerute de Divinitate, dubla jertfă: depăşirea lumii (a lăsa în urmă inclusiv familia pentru a-şi lua şi duce Crucea) şi asumarea riscului eşecului. Din acest punct de vedere, autoimolarea eroului-martir braşovean pentru dobândirea libertăţii umane, pentru alegerea demnă, nu reprezintă nici sinucidere, cum superficial au interpretat-o mulţi, nici nebunie. Ci este cu siguranţă curajul premergătorului, purificator, pe de o parte, exemplar, pe de alta, deschizător de drum. În acest sens, nu este numai emblematic, ci paradigmatic identitar: un model mereu viu de autodeterminare şi autodefinire, mai mult, unul taumaturgic (miraculos, minunat și „înminunător”) sufleteşte şi spiritual.
Lucrarea preferată de mine dintre de altfel prea puţinele rămase din creaţia lui Liviu-Corneliu Babeş este “Hristos în labirint”. În numele Fiului lui Dumnezeu, aşadar, cu acest crez (că El este Calea, Adevărul şi Viaţa), artistul se regăseşte şi se răscumpără pe sine pentru semeni, prin arderea „detot”, într-o călătorie iniţiatică pentru evadarea din “lagărul” infernal. El ştie bine că înstrăinarea şi „dezrădăcinarea”, atomizarea socială din România şi Europa anilor 80, în crepusculul dictaturii regimului trecut, culminând cu ancheta în care s-a cerut executarea noiembriştilor din 1987, deportarea acestora (prezentată ca “exterminare” prin analogie cu Auschwitz-ul), se datorează uitării şi ignorării, pierderii Sacrului, provoacă o dezumanizare, oamenii devin măşti dincolo de care nu mai au chipuri. Ei rătăcesc fără ţintă, ieşirea din „labirint” însemnând renaştere, regenerare, Înviere. Poate de aceea începutul primăverii lui Babeş. Coborârea în întuneric (ca-ntr-o grotă) este o întoarcere în adâncurile fiinţei lui căutând fiinţa neamului însuşi – or, nu este Braşovul „inima” ţării de unde el visa redescătuşarea? Hristos este Vraciul şi Învăţătorul, credinţa şi tradiţia sunt şansa noastră.
Ca sculptor, Liviu-Corneliu Babeş ne-a lăsat un fiu al lui „Dedal” (năucitoare imagine a poporului român din timpul său), pe acel făuritor de zbor ce s-a apropiat prea mult de foc, topindu-şi legăturile de ceară ale aripilor, prăbuşindu-se pentru a se putea reînălţa. Este deci uimitoare coerenţa creaţiei sale. Şi considerăm că moartea lui nu poate fi “descifrată” în altă cheie decât aceasta: o nouă şi profundă conştiinţă a rostului liberului arbitru, respectiv făptuirea curată, duhovnicească, a fundamentului comuniunii. Căderea “omului vechi” pentru ridicarea la Cer a celui hristic.
Există, apoi, şi o pictură frumoasă, cu lumină blândă ca a candelei bunicilor, ca a icoanelor bătrâne, cu un perete pe care urcă, lin, coloane ale infinitului “ondulatorii”, cu o masă de duminică pe care „odihnesc” într-un coşuleţ de răchită şase gutui ale copilăriei, câte una pentru fiecare nouă zi, lângă o a şaptea, prima pe care probabil fetiţa alergând prin camera însorită o va ascunde-n ghiozdan pentru când va pleca la şcoală într-o luni dimineaţă...
Să alăturăm cromatic Pădurea amputată şi Gutuile. Vom înţelege.
Sorina Dascălu
(*Sfinţenia cutezanţei. Controverse în jurul ideii de geniu, Editura PERPESSICIUS, Bucureşti, 2002)"
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4925
  • Vezi Profilul
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #339 : Martie 19, 2019, 16:35:38 »

Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989
4 martie la 14:14 · https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2266950133521361&id=2237248819824826

Sâmbătă, 2 martie, a fost comemorat Eroul Martir Liviu Corneliu Babeș.

Au fost ținute slujbe de pomenire și scurte discursuri la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Poiana Brașov și la crucea de la baza pârtiei Bradul.

La sediul Asociației Decembrie ’89 − Brașov, a avut loc un „Simpozion comemorativ dedicat eroului şi pictorului Liviu Corneliu Babeș”. Au ținut scurte discursuri: scriitorul Iulian Cătălui, scriitorul Mircea Brenciu – Coordonatorul Centrului Regional de Cercetare și Comunicare Brașov ’89, Etelka Babeș − vaduva martirului, viceprimarul Costel Mihai, Vasile Mardare − presed. ALRUE-Brasov, Marius Boeriu − pres. Asoc. 15 Noiembrie 1987, Alexandru Grigoriu – cercetător IRRD, istoricii Ovidiu Savu si Thomas Sindilariu, artistul plastic Gheorghe Iosif, toti cu discursuri faine.

Cu acest prilej a fost lansat și albumul „Liviu Corneliu Babes-Martirul de sub Tâmpa”, cu o prefața de Mircea Brenciu, un scurt text dar semnificativ de Ion Mânzala, ilustrația copertei fiind asigurata de Vladimir Ioan Taroi, album conținând reproduceri după picturile și enigmaticele sculpturi ale lui Liviu Babeș.

La aceste manifestări a fost prezent si scoțianul G. Wallace, cel care a asistat pe pârtia „Bradul” din Poiana Brașov la sacrificiul martirului din 2 martie 1989.
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4925
  • Vezi Profilul
Răspuns: Comemorare Liviu Babes
« Răspunde #340 : Martie 19, 2019, 16:55:31 »

Memorat
Pagini: 1 ... 21 22 [23]
Schimbă forumul: