Main Content:

Pagini: 1 ... 126 127 [128]

ALTE DISCUTII

Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1905 : Septembrie 30, 2018, 18:42:01 »

3,4% din populatia SUA este de orientare homosexuala. Conform Gallup. In Romania, cati pot fi ? De unde sperietoarea asta ?
Radut, pana  'sa treci'  oceanu', ia-o  'la pas' ... prin Europa  (pt.  'statistici') ...  !!!  " De unde ... "  Dar la tine de unde ... 'TRAGACIUL'  ANTI-B.O.R. SI PRO-LGBT ...  !?  !?  !? 
 
Memorat
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1906 : Octombrie 05, 2018, 20:44:34 »

Ardealul versus restul lumii.Discuții incomode dar libere.
14 ore - www.facebook.com/groups/1381342202187650/permalink/2225214247800437


Preda Buzescu

O unguroaica transmite un mesaj categoric: „Nu stii limba, desi te-ai nascut in Romania? Muta-te-n Ungaria, ungure!

Mesajul unei unguroiace care comenteaza pretentiile pe care le-a avut UDMR-ul pentru a vota motiunea lui Dragnea face deliciul internetului. Andreea Gecse taxeaza trocul politic pe care au vrut sa-l faca liderul PSD cu UDMR-ul.

Statusul, care a ajuns viral, se incheie cu o conluzie extrem de puternica: „Nu cunosti limba romana desi te-ai nascut in ROMANIA? Ai nevoie de inscriptionari in maghiara si de functionari publici care sa-ti vorbeasca tie limba? Pai muta-te-n Ungaria, ungure!”.

Iata postarea integrala a Andreei Gecse:

„Va rog sa ma iertati anticipat. Numele meu de familie este Gecse, si imi permit sa-mi exprim o parere fara a fi banuita de xenofobie. Ca eu insami sunt direct bozgoroaica.

Tata-i ungur, si cu parintii lui (Dumnezeu sa-i odihneasca) – vorbea doar ungureste.

La noi acasa – s-a vorbit romana. Pe principiul – in aceasta tara traim, aceasta limba trebe invatata dumnezeieste. Scoala, munca, viata sociala, alea-alea.

Tata, ungur cum e el – a terminat (cu 10 cred) o facultate grea la vremea aia – Politehnica.

Eu am trait si-n alte tari. In Grecia, si-n Spania.

In Spania exista comunitati solide de romani. Care vorbesc spaniola peste tot. Din simplul motiv ca au ales de buna-voie si nesiliti de nimeni – sa traiasca in acea tara.

In Grecia, tara preponderent axata pe turism, toate pancartele localitatilor sunt srise in greaca. Cu literele lor.

Tara lor – literele lor. Seamana cu niste manuscrise biblice, dar asta e. Uite ca tot au turisti.

Eu am lucrat la un resort care avea un contract exclusivist cu britanici. Lumea mea, ca engleza pentru mine-i ca romana.

Mai mult, sefii mei – o familie de greci cumsecade – au trait mare parte a vietii lor in Australia.

Vorbeau o australiana curata, fara accent grecesc. Si stiu ce zic, ca la engleza-s as.

Am admirat asta la ei mai mult decat la oricine altcineva. Pentru ca stiu ca grecii sunt fanatici nationalisti. Elenica e iubrea lor eterna.


N-am avut absolut nicio problema in comunicare, nici cu sefii mei, nici cu clientii – care erau britanici – nici pe la vreun magazin sau vreo terasa. Caci toata zona era destinata turistilor.

Totusi, am invatat greaca, cat sa port conversatii in fraze simple. Si greaca este o limba grea.

De ce am facut asta?

Din drag si respect fata de oamenii care m-au primit in familia lor ca pe cineva apropiat, si fata de tara care ma gazduia cu atata ospitalitate.

In tara lor am dorit sa pot vorbi limba lor.

Si-am reusit.

Desi, am locuit acolo doar un an, nu toata viata.

Ce vreau sa zic:
Indiferent de numarul de locuitori care vorbesc matern alta limba – aceasta este o tara in care se vorbeste si se scrie limba romana. Caci e Romania.

Asa cum in Italia – totul e pe italiana, in Spania – spaniola, Franta – franceza, etc…..
Toate tarile au in sanul lor si oameni de alte nationalitati. Care, daca aleg sa traiasca in acele tari – se conformeaza.
First of all – INVATA LIMBA.

Ca sa poata face scoli, sa poata munci, sa-si poata face cumparaturile, sau controale medicale.

Nu inteleg si nici nu doresc sa am intelegere pentru cei care doresc sa se simta ca-n Ungaria – in ROMANIA.

De ce?

E departe Ungaria?

Nu te poti muta in tara a carei limba e singura in care doresti sa vorbesti?

Pe bune?

Nu cunosti limba romana desi te-ai nascut in ROMANIA? Ai nevoie de inscriptionari in maghiara si de functionari publici care sa-ti vorbeasca tie limba?

Pai muta-te-n Ungaria, ungure! Ca-i langa noi, nu calatoresti peste ocean, si nu te tine nimeni prizonier aici.

Vezi ca pe la Szeged sunt case ieftine, mai ieftine ca-n Romania.

Chiar atat de josnici sa fim, sa ajungem sa facem negot cu identitatea unei tari?…”
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11029
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1907 : Octombrie 09, 2018, 23:09:14 »

Merita vazuta filmarea aceasta!
Watch Changing of the Guard at Arlington National Cemetery in 4K
https://www.youtube.com/watch?v=4utXb3auOew
Memorat
  • NVal
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 4239
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1908 : Octombrie 14, 2018, 19:35:34 »



Pe scurt, numai prin exemple, suficient de clar pentru oricine.
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11029
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1909 : Octombrie 15, 2018, 00:15:57 »



Zece lucruri puţin ştiute despre Gheorghe Doja, liderul răscoalei ţărăneşti din 1514 care a cutremurat Europa - strategia lui Doja de a dărâma nobilimea
https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/zece-lucruri-putin-stiute-despre-gheorghe-doja-liderul-rascoalei-taranesti-1514-cutremurat-europa-stretegia-doja-darama-nobilimea-1_5558702bcfbe376e354aa9b2/index.html
18 mai 2015, 06:21 de Dorin Ţimonea



ISTORIA NU MINTE, DOSZA ERA SECUI SI NU UNGUR, sa vedem ce s-a intamplat !!Zece lucruri puţin ştiute despre Gheorghe Doja, liderul răscoalei ţărăneşti din 1514 care a cutremurat Europa - strategia lui Doja de a dărâma nobilimea 18 mai 2015, 06:21 deDorin ŢimoneaDevino fan Salvează în arhivă download pdf print article +9 (9 voturi) cuvinte cheie:gheorghe doja secui rascoala 1514 tarani nobilie serbie libertate razboi cruciada anti otomana 143 comentarii 343 share Aboneaza-te la newsletter Abonare Supliciul lui Gheorghe Doja după înfrângerea răscoalei ţărăneşti din 1514 Gheorghe Doja a rămas în istorie ca un mare conducător şi luptător pentru libertăţile ţărănimii asuprite din Transilvania. Răscoala condusă de el în anul 1514, considerată de mulţi istorici un veritabil război, a provocat un şoc puternic în toată Europa centrală şi de est. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Minciunile din filmele istorice româneşti, din comunism: „neînvinsul“ ... Războiul condus de Gheorghe Doja a izbucnit în condiţiile opoziţiei puternice a nobilimii la chemarea Papei Leon al X-lea privind organizarea unei cruciade anti-otomane. Prin participarea la cruciadă ţăranii sperau sa-şi îmbunătăţească greaua situaţie economică, în perspectiva unei campanii reuşite în faţa turcilor.

1. Gheorghe Doja şi originile secuieşti
Chiar dacă conducătorul viitorului războie era secui, acesta a reuşit să adune o importantă armată formată din mai multe naţionalităţi penrtu a pelca la luptă împotriva turcilor. Gheorghe Doja s-a născut născuse în anul 1477 într-o familie de mici nobili secui. Copilăria şi-a petrecuse la Dalnic şi Ghindari, participând la răscoala din 1506, fapt ce i-a adus caracterizarea drept “tâlhar cunoscut în întregul regat al Transilvaniei”. A fost iertat pentru faptul că se remarcase drept un bun oştean în confruntările cu turcii. În 1513, Doja a ţinut la Buda o cuvântare în care a promis cruciaţilor scutirea de la dări astfel încât numărul oştenilor săi a ajuns la 40.000. Oastea adunată pentru cruciadă s-a transformat într-o oaste de răsculaţi pe teritoriul Ungariei şi Transilvaniei, sub conducerea acestuia.

2. Discursul lui Gheorghe Doja la Buda
„Multe nenorociri s-au abătut până acum asupra. Cauza a fost mai degrabă pasivitatea şi moliciunea voastră, decât puterea duşmanului. Dar acum s-au schimbat lucrurile. În sfârşit, s-a ivit prilejul să scuturaţi tirania nedreaptă a nobilimii şi să aveţi numai curaj să folosiţi acest prilej. În sfârşit, a sunat ceasul; puteţi să obţineţi ceea ce aţi râvnit totdeauna, puteţi să pedepsiţi pe cei ce au aruncat pe capul vostru toate nenorocirile”, ar fi spus Gheorghe Doja în discursul ţinut la Buda, în Ungaria de astăzi. Speriaţi, nobilii au cerut măsuri pentru dizolvarea taberei şi trimiterea celor adunaţi la casele lor, cerându-se lui Doja să nu mai primească pe nimeni în tabără şi să pună capăt „neorânduielilor” săvârşite de oamenii săi. Era însă prea târziu. Poruncile arhiepiscopului şi ale regelui nu mai produc nici un efect asupra mulţimilor. Cruciada s-a transformat într-o mare răscoală populară, iar Doja a devinit conducătorul acesteia. Încă din această fază, tabăra ţărănească era alcătuită din toate categoriile sociale asuprite, interesate în lupta antifeudală şi antibisericească: iobagi, ţărani săraci lipsiţi de mijloace de producţie, păstori, haiduci, orăşeni săraci, lucrători de la mine şi ocne, maghiari, români, slovaci, sârbi, ruteni şi alţii.

3. Scopurile răscoalei ţărăneşti
Gheorghe Doja le-a cerut ţăranilor să recucerească cu armele libertatea răpită de nobili, dacă doreau să-şi asigure un viitor mai bun. Faptul e confirmat de o scrisoare a regelui Vladislav, din 3 iulie 1514, adresată papei, în care acesta se plângea că ţăranii, ciurdarii şi păstorii s-au ridicat să scape de servitute, să dobândească libertatea şi să întroneze dreptatea. Răsculaţii se ridicau cu hotărâre împotriva bisericii catolice, cea mai mare stăpânitoare de moşii şi exploatatoare a ţăranilor. Ţinta atacurilor răsculaţilor erau moşiile şi castelele feudale în general, curţile episcopale cu predilecţie. În locul bisericii latifundiare, ei doreau o biserică săracă, guvernată după principiile creştinismului primitiv. Noua societate trebuia să se bazeze pe o unire a ţăranilor cu orăşenii.

4. Victoriile armatei lui Gheorghe Doja
Împotrivirea marii nobilimi faţă de decizia ţăranilor a a pleca în cruciadă a dus la marea răscoala ţărănească. Principala direcţie a răsculaţilor a fost Timişoara şi Cenadul, localităţile de reşedinţă ale episcopului Nicolae Csáki (Nicolaus de Csak), principalul adversar al înarmării ţăranilor. Pe timpul desfăşurării răscoalei s-au mai afirmat ca puternici adversari ai răsculaţilor voievodul transilvan Ioan Zapolya şi episcopul romano-catolic al Transilvaniei Várday Ferenc. Armatele ţărăneşti aflate sub conducerea lui Gheorghe Doja au fost la început victorioase la Cenad şi Nădlac, unde răsculaţii l-au prins pe episcopul Csáki şi l-au ucis.

5. Organizarea oastei ţărăneşti
Gheorghe Doja şi-a împărţit oastea în mai multe cete. Unele conduse de preoţi săraci sunt trimise spre sudul şi nordul regatului ungar pentru a-i răscula pe iobagi, păstori, lucrători în mine, sărăcimea târgurilor şi oraşelor, români, unguri, slovaci, ruteni şi sârbi. Ceata lui Doja a mers spre Transilvania. Doja spunea despre nobili: “De ce aceşti oameni să cheltuiască la un singur banchet cât ar trebui aproape unui sat întreg?” O căpetenie a răscoalei i-a îndemnat pe ţărani să-i prindă pe strângătorii de dări şi la nevoie să-i pedepsească cu moartea. Răsculaţii au desfiinţat vămile întâlnite în cale, i-au pedepsit pe vameşi, au distrus documentele în care se regăseau obligaţiile ţăranilor. Speriat, Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei a da oridne dure armatei sale: “Să fie prinşi şi arestaţi toţi cei ce se numesc cruciaţi, cei prinşi să fie decapitaţi, jupuiţi de vii, fripţi, ucişi şi nimiciţi în cele mai groaznice chinuri”. În ciuda măsurilor represive numărul răsculaţilor a crescut.

6. Bătălia pierdută la Timişoara
Armata nobilimii s-a regrupat şi s-a baricadat la Timişoara. Răsculaţii au încercat să cucerească şi această cetate, dar din cauza unei organizări slabe şi a trădării unei căpetenii, armata condusă de Gheorghe Doja a fost învinsă. Aceasta a fost una din cele mai mari bătălii pe care le-a purtat ţărănimea din Transilvania în decursul secolelor, pentru eliberarea din şerbie. În ciuda atacului îndrăzneţ condus de Doja, răsculaţii nu au reuşit să facă faţă călărimii nobiliare, mult mai numeroasa şi mai bine înarmată. Oastea ţărănimii a suferit o înfrângere totală, la 15 iulie 1514.

7. Cauzele înfrângerii armatei conduse de Gheorghe Doja
Cauzele înfrângerii răscoalei ţărăneşti sunt multiple. Printre acestea, trebuie socotită în primul rând compoziţia celor două tabere în luptă. Ţărănimea nu a putut realiza o unitate a forţelor sale pe o durată mai lungă, datorită compoziţiei eterogene a taberei ţărăneşti. Faţă de încercările elementelor celor mai înaintate de a realiza o organizare şi o conducere unitară, de a duce lupta până la capăt, masele ţărăneşti au manifestat tendinţa de a lupta cât mai aproape de casă, de a nu se îndepărta prea mult de gospodăriile lor. Forţele ţărăneşti erau împărţite în cete, luptând izolat unele de altele. Nici în momentul bătăliei decisive cu armatele nobiliare de la Timişoara, răsculaţii nu au reuşit să organizeze o unitate a tuturor forţelor, cu o conducere puternică. Nobilimea, dimpotrivă, uitând contradicţiile dintre diferitele ei pături, şi-a strâns rândurile sub o conducere organizată. În plus, pe când ţărănimea lupta, în majoritatea ei, cu mijloace rudimentare, cu unelte agricole transformate în arme, nobilimea dispunea de armament superior, arme albe şi arme de foc.

8. Supliciul lui Gheorghe Doja
Execuţia căpeteniilor a avut loc în 20 iulie 1514. Lui Doja i s-a spus că dacă a dorit să fie stăpân, iată, este poftit să îşi asume acest rol. Legat cu lanţuri înroşite în foc, Doja a fost urcat pe un tron de fier, de asemenea înroşit în foc. În mână i s-a pus un sceptru încins iar pe cap o coroană încinsă, făurită dintr-un fier de plug. “Dar el, cu o îndârjire demnă de admirat n-a scos nici un suspin, nici o lacrimă, nici un geamăt. El nu s-a îngrozit de o asemena moarte crâncenă”, ar fi spus un adversar al răsculaţilor. “Apoi îi fu lăsat sânge din arterele principale, iar fratele său trebui să-l bea”, Umanistul Ioan Sommer exclama plin de indignare: “Legenda barbară a lui Lycaon (rege din mitologia elenă care pentru a-l testa pe Zeus dacă este omniscient i-a oferit carne de om iar pentru a-l pedepsi Zeus l-a transformat în lup şi i-a ucis fii cu fulgere) trebuie să amuţească, atunci când creştinii gătesc o asemnea masă. Am ajuns la o culme pe care nu o vom depăşi dacă dăm trupuri vii de mâncare unor oameni împotriva voinţei lor”. Autorul se referea la faptul că părţi din trupul sfârtecat de cleştii călăului au fost date tovarăşilor săi înfometaţi, care au refuzat, preferând moartea în chinuri, traşi în ţeapă. Tăiat în patru, trupul lui Doja a fost expus la porţile oraşelor Buda, Pesta, Alba Iulia şi Oradea. Capul a fost trimis la Seghedin.

9. Urmările răscoalei
În octombrie 1514 a avut loc aşa-zisa ”Dietă sălbatică”, organizată în scopul răzbunării nobililor. Întreaga ţărănime a fost condamnată la deplină şi perpetuă iobăgie şi să rămână legată de glie, să muncească stăpânilor moşiilor o zi pe săptămână şi să le facă obligatoriu “daruri” din păsări şi diverse produse, să dea dijmă bisericii a noua parte din toate produsele, fixându-se totodată şi grelele dări către stat. S-a hotărât atunci pedeapsa cu moartea pentru toţi comandanţii răscoalei, pentru cei ce au ucis nobili sau au instigat la revoltă. Răscoala lui Gheorghe Doja a slăbit considerabil puterea maghiarilor astfel încât în 1526 prin lupta de la Mohacs, partea centrală a regatului ungar a devenit paşalâc turcesc. Situaţia grea a ţărănimii transilvănene s-a prelungit până după răscoala lui Horea Cloşca şi Crişan din 1784.

10. Rezistenţa de după răscoală
Ultimele încercări de rezistenţă din partea răsculaţilor au fost în părţile Bihorului. La Biharea, ţăranii au încercat să se apere construindu-şi întărituri din pământ, dar comandantul armatelor nobiliare, Paul Tomori, prin vicleşug şi făgăduieli mincinoase, a reuşit să fărâmiţeze forţele răsculate, să determine pe unii să părăsească lupta şi să plece acasă. Aproximativ 3.000 de ţărani şi-au găsit moartea în această ultimă mare bătălie. Laurenţiu Meszaros, căpetenie a răsculaţilor, a fost prins şi dus la Cluj, unde a fost tras în ţeapă, apoi corpul său a fost ars pe rug în piaţa oraşului. În primăvara anului 1515, nobilimea se temea totuşi de o reaprindere a răscoalei, de o nouă ridicare a ţărănimii şi de adunarea ei în jurul nucleelor ce scăpaseră încercuirii nobilimii. Pentru a putea preîntâmpina reizbucnirea răscoalei, Ioan Zapolya a luat măsuri de organizare a unei noi armate nobiliare. În unele părţi, cum ar fi Ţara Bârsei, răsculaţii nu erau înfrânţi cu totul nici în vara anului 1515, fiind nevoie de trimiterea unei armate feudale împotriva acestora.

Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11029
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1910 : Octombrie 21, 2018, 00:18:26 »

Grigoras Bratosin
Fotografie mai puțin cunoscută:
Lenin arătând unui mujic, cum se ascute lupta de clasă!
Sursa: Luciano Picchioni


Memorat
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1911 : Octombrie 22, 2018, 15:16:44 »

De pe contul fb al lui Petre Stoica, o postare facuta in urma cu o ora
www.facebook.com/photo.php?fbid=2040144902716693&set=a.105966849467851&type=3&eid=ARDZscJhQzrpse82COIRa4y2wl8yvKZEoJBW5sDo-d5CeLDk988sxvZVvcfviRHbnMnJIficHZyI4CTR&ifg=1



O fotografie despre care Matei Călinescu vorbeşte în jurnalul său, pe spatele căreia scrie: „Cine va muri primul?“. În poză apar (de la stînga la dreapta): Cezar Baltag, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Nichita Stănescu, Modest Morariu şi Petre Stoica.

Nichita Stanescu - 1983
Modest Morariu - 1988
Cezar Baltag -1997
Petre Stoica -2009 (21 martie)
Matei Calinescu -2009 (24 iunie)
Mircea Ivanescu - 2011

Matei CĂLINESCU
Un altfel de jurnal. Ieşirea din timp
Ediţie îngrijită de Raluca Dună
Editura Humanitas, Bucureşti, 2016, 480 p.
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11029
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1912 : Octombrie 22, 2018, 23:41:35 »



https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10215551872583512&set=a.10203324448985564&type=3&theater
Prințul moștenitor Ferdinand de Hohenzollern, viitorul rege al României, Nicolae al ll lea al Rusiei si Regele Carol l al României.
Fotografia a fost făcută la Constanța, în 1914, cu ocazia vizitei Țarului in Romania.
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11029
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1913 : Octombrie 23, 2018, 00:03:09 »
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11029
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1914 : Octombrie 23, 2018, 00:09:43 »



Locul acestei harti este alaturi de aceasta fotografie.

Memorat
Pagini: 1 ... 126 127 [128]
Schimbă forumul: