Main Content:

Pagini: 1 ... 128 129 [130] 131

ALTE DISCUTII

Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1935 : Iulie 20, 2019, 10:34:49 »

                                                                                                                                                                                                                                  
www.facebook.com/stop5gromania/photos/a.2351384491805267/2365123890431327/?type=3&theater&ifg=1
Marti, 11 iunie 2019


STOP 5G



Printr-o acțiune, categoric, fără precedent, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, semnează un apel internațional pentru oprirea implementării și dezvoltării controversatei rețele 5G.

Prim ministrul Dăncilă ce face? Ne bagă pe toți într-un gigantic cuptor cu microunde în timp ce încearcă să-și refacă imaginea?
Președintele Iohannis ce face? Transformă românii în șoareci de laborator pentru profitul companiilor de telefonie mobilă?

Tehnologia 5G a fost identificată de peste 2.000 de oameni de știință și 1.400 de medici din întreaga lume, ca fiind o amenințare directă la adresa sănătății umane, precum și animalelor, insectelor și plantelor.
SURSE:
1. https://www.activistpost.com/…/prime-minister-of-poland-sig…
2. http://humansarefree.com/…/polands-pm-signs-global-appeal-t…
3. https://www.wakingtimes.com/…/prime-minister-of-poland-sig…/

Mai multe informații despre 5G aici - https://tinyurl.com/y67t3tuy

Fiecare share poate ajuta ca informațiile să circule în beneficiul tuturor, întrucât ele nu sunt acoperite de mainstream media și televiziuni. Mai multe share-uri înseamnă mai mulți oameni informați. #STOP5GRomânia #SePoate
STOP 5G România




STOP 5G România Am sintetizat pentru toți cei interesați, o listă cu studii de specialitate și informații suplimentare despre efectele biologice grave pe care poluarea electromagnetică și tehnologia 5G le au asupra tuturor organismelor vii.

 Set de studii comasate de Asociaţia Pro Consumatori care a inițiat și campania de informare națională cu privire la riscurile 5G.
https://tinyurl.com/y24npn66

 Pe data de 3 iunie, la Piatra Neamț, a avut loc prima conferință pe această temă.
Invitaţii evenimentului, lect. univ. dr. ing. Andrei Drăgulinescu, cercetător în inginerie electronică, conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori și specialistul în bioelectronica și micronutritie, Adrian Vornicu au discutat despre ceea ce înseamnă tehnologia 5G, poluarea electromagnetică și riscurile asupra organismelor vii. Îi puteți urmări în această înregistrare completă a conferinței.
https://www.facebook.com/stop5gromania/videos/336467860305702/

 Un istoric complet al inițiativelor de interzicere a tehnologiei 5G în întreaga lume, îl găsiți sintetizat în acest articol realizat de Asociația Pro Consumatori. - https://tinyurl.com/y6mjcykp

 Call to Action: nu achiziționați abonamente, cartele și dispozitive compatibile cu 5G. Dacă serviciul nu va fi folosit, turnurile nu vor emite radiații. #BOICOT5G

Informați-vă și dați mai departe astfel încât lumea să afle. Există opinii avizate despre acest subiect, riscurile sunt clar punctate prin studii și declarațiile unor persoane de specialitate din țară și din toată lumea.
Fiecare share poate ajuta ca aceste informații să circule în beneficiul tuturor, întrucât ele nu sunt acoperite de mainstream media și televiziuni. Mai multe share-uri înseamnă mai mulți oameni informați.

#STOP5GRomânia #SePoate
« Ultima modificare: Iulie 20, 2019, 10:37:13 de către razvan »
Memorat
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1936 : Iulie 22, 2019, 20:02:36 »

e-Cultura info - www.e-cultura.info/wp-content/uploads/2019/07/tm2021.jpg

Concluziile comisiei de monitorizare Timișoara Capitală a Culturii 2021
22/07/2019 Articole recente, Timisoara 2021

Ministerul Culturii și Identității Naționale, reprezentat de domnul Secretar de Stat Ion Ardeal Ieremia, a participat, la cea de-a doua vizită de monitorizare, efectuată în prezența comisiei de monitorizare a parcursului proiectului Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.

În cadrul întâlnirii, comisia a făcut câteva recomandări legate de urgentarea finanțării programului „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021”, la nivel național. Ulterior, a fost adoptată, în data de 12 iunie, Ordonanța de Urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021” și publicată în Monitorul Oficial în data de 18 iunie. Prin această ordonanță s-a aprobat acordarea sumei de 52.900.000 lei, pentru perioada 2019-2022.

Mai mult, prin HG nr. 330/23.05.2019, Asociația Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii a primit statut de utilitate publică, la recomandarea Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Precizăm că în raportul emis de către comisia de monitorizare nu se face nicio mențiune despre posiblitatea de retragere a titlului de Capitală Europeană a Culturii. Mai mult, comisia sugerează o serie de recomandări de ordin administrativ și organizatoric pentru buna desfășurare a programului Timișoara 2021.

În ceea ce privește strategia pe termen lung, juriul de monitorizare a observat că strategia planificată până în 2024 a fost urmărită și că se pot observa deja rezultate pozitive. Conform studiilor de impact există o creștere în percepția pozitivă a sectorului cultural local.

Pentru perioada următoare, odată cu instituirea cadrului financiar, echipele de organizare a programului Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii se vor concentra asupra strategiilor de marketing și comunicare, alături de definitivarea programului de producție a proiectelor proprii, externe sau de colaborare care să releve esența artistică și culturală a orașului Timișoara pentru promovarea acestuia la nivel european.

Ministerul Culturii și Identității Naționale a respectat recomandările juriului de experți, recomandări care se reflectă în Ordonanța de Urgență 42/2019. Astfel, considerăm că sunt îndeplinite toate condițiile pentru buna derulare a programului „Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021”.

e-Cultura.info
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11374
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1937 : August 07, 2019, 01:29:29 »



Vb strict dpdv eco.
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11374
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1939 : August 20, 2019, 09:45:58 »

Doua postari actuale de pe contul de Facebook al domnului Gheorghe Piperea.
https://www.facebook.com/gheorghe.piperea




Gheorghe Piperea
2 ore ·
In Valencia secolului XV, comerciantii incorecti erau exclusi din breselele negustoresti din care faceau parte, deciziile fiind luate de un tribunal comercial compus din starostii ghildelor importante. Negustorii tineau la credibilitatea lor, conditie obligatorie a succesului si a durabilitatii afacerii lor. De aceea, decizia de excludere din breasla a inselatorului era insotita de simbolul ruperii bancii (tarabei) in piata publica - banca rotta. Poate nu stiti, dar cuvantul “bancruta” vine fix de la aceasta expresie medievala de origine italiana.
In plus, chiar cu mijloacele rudimentare si incarcate de superstitii din acea vreme, gardienii morali ai cetatii atrageau atentia asupra escrocilor si a inselatorilor, incercand sa le deschida ochii naivilor si neatentilor care s-ar fi putut ruina contractand cu negustorii necinstiti.
In pozele de mai jos sunt cateva detalii interesante ale unei miniaturi de la intrarea in sala de judecata a camerei de comert medieval din Valencia, Llotja de la Seda. Un drac ii ofera unui negustor de oi o foale cu care se umfla cu aer oia tinuta in brate de zisul negustor, pentru a o face sa para mai grasa. Cei care intra sunt avertizati ca daca un animal pare nenatural de gras este foarte probabil ca dracul sa isi fi bagat coada (sau foalele) si cumparatorul sa fie tras pe sfoara.

Comparati cele expuse pe foarte scurt mai sus cu situatia actuala.

Nu numai ca escrocheria si reclama mincinoasa sunt “justificate” de imperativul profitului cu orice pret, dar cand ultra-comerciantii, mai ales bancile sistemice, sunt prinse cu ocaua mica, sunt mangâiați pe creștet de toate autoritatile din lume, amenzile penale primite fiind introduse in costuri, pe care le achitam toti. Conceptul de banca rotta este total exclus, caci zisii ultra-comercianti sunt prea importanti si mari pentru a fi lasati sa falimenteze. Ei sunt salvati cu banii contribuabililor, ai deponentilor si ai fondurilor de pensii.




Gheorghe Piperea
Ieri la 09:30
Investitorii si managerii de fonduri isi fac PR ca oameni rationali, calculati, care nu fac greseli determinate de emotii, scopul lor unic, sfant, fiind maximizarea profitului.
Cu toate acestea, in siajul alegerilor prezidentiale din Argentina, unde primul tur a fost castigat de un “populist” (asta e noul nume pentru opozantii globalismului victorios si ne-sociopat, btw) si pierdut de actualul presedinte “de dreapta” (=noul nume al stalpilor neo-colonialismului, numiti si compradores in America Latina), moneda nationala argentiniana a scazut cu 20% fata de dolar, iar fondurile de investitii, cum ar fi Franklin Templeton, au pierdut cateva miliarde de dolari din plasamentele in bonduri argentiniene. Cauza gasita de “analisti”? Ingrijorarile ca la putere in Argentina ar veni populistii, “peronistii”. Ca niste gaini, respectivii se tem ca Argentina va intra din nou in faliment suveran (ar fi a treia oara in ultimii 30 de ani). Adica, de frica, investitorii rationali si managerii cu sange rece fug de bondurile argentiniene, penalizand tara pentru ca si-a permis sa voteze masiv cu stanga, si nu cu dreapta. Nimic ideologic si nici politic, just business, nu?
Evident, “amanuntul” ca cel mai recent faliment argentinian a fost determinat de Elliot, fondul de tip vultur al milardarului american Paul Singer, care a cerut in 2011, iar un Tribunal “amical” din New York a dispus, plata imediata a unei creante de cca 6 miliarde de dolari pe care o cumparase, cu tot cu litigiul, de la un reclamant, cu doi lei. Practic, imediat, o conventie de esalonare a datoriei totale a Argentinei pe bonduri americane (cca o suta de miliarde de dolari la acea vreme) s-a reziliat. Elliot si-a luat cei cca 6 mld dolari, cu profitul de 1000% aferent, restul investitotilor, inclusiv unele fonduri de pensii, ramanand cu praful de pe toba.

PS Poate ca nu va suna cunoscute aceste nume, Elliot si Franklin Templeton. Elliot este, inca, cel mai mare “investitor” in Fondul Proprietatea, calitate dobandita prin cesiune de drepturi litigioase (same old story, nu?). Cu ajutorul Franklin Templeton, vataful Fondului Proprietatea si argatul Elliot, mega-investitorul a scos din tara, fara taxe si impozite, cca 150 mil euro, cu titlu de restituire de aport la capitalul social (care aport lipseste cu desavarsire, Elliot fiind cesionar de drepturi litigioase, care a cheltuit doar 0,3 lei pentru a cumpara actiuni de 1 leu). Sub ochii ingaduitori ai autoritatilor, cu si fara stampila de “ciuma rosie”. Perioda 2014-2017, adica administratiile Ponta, Ciolos, Dragnea. Pai, sa nu tot fii globalist?
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11374
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1940 : August 23, 2019, 00:40:23 »

Cat adevar!

Muzeul Național al Țăranului Român
https://www.facebook.com/MuzeulTaranului/photos/a.431724936665/10156227905841666/?type=3&theater&ifg=1
Legat de tradiţie, şi deci de sărbători, caut o ocazie să le spun oamenilor următoarele:
„Oameni buni, acestea toate, obiceiuri, obiecte, gesturi, cuvinte «din bătrâni» nu sunt ale strămoşilor. Strămoşii au murit! Acum sunt ale voastre. Trebuie să hotărâţi ce intenţii aveţi cu ele. Aveţi toată libertatea să le abandonaţi. Să luăm, de exemplu, această cămaşă. A fost a bunicii, acum este a ta. Poţi s-o păstrezi, s-o faci cadou, s-o vinzi şi chiar s-o arunci. Dacă o păstrezi însă, trebuie să-i faci loc în viaţa ta. Adică s-o amesteci cu ce ţi-e drag sau folositor, cu Michael Jackson, Bach, frigiderul Zil, biblioteca, geaca de blugi. Trebuie să ţi-o închipui în unica valiză cu care vei fi, poate, silit să pleci de-acasă. Trebuie să fie atât de a ta, încât să găseşti puterea s-o transmiţi copiilor tăi. Toate acestea înseamnă să păstrezi. Altfel ar fi să stochezi. Decât să pui cămaşa în debara, între lucruri care aşteaptă să vină primul zugrăvit ca să zboare, mai bine ai curajul s-o arunci de la început, spune-i bunicii făţiş «morţii cu morţii şi viii cu viii». Atenţie, mai este un pericol: s-o pui în vitrină. Respectul excesiv şi sacralizarea te îndepărtează de obiect. «Trupul» obiectului este protejat, dar sufletul lui moare; şi chiar trupul, cel salvat, nu mai este el însuşi, devine propria lui amintire.

Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor româneşti (Humanitas, 1998)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR


Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11374
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1941 : August 27, 2019, 00:00:40 »

Odata cu dl Cristian Patrascu va atrag atentia ca incendiile din America Latina ne vor exe pe viitor intreaga civilizatie daca nu se va reusi sa li se puna capat si sa fie prevenite de aici inainte. Acolo pericolul e f mare acum, max, dar chiar daca va fi depasit, tot vom avea afectat viitorul, m ainti acolo, apoi pe tot pamantul.



Așa arată războiul economic?
Președintele SUA declară deschis război economic Chinei, amenințând cu aducerea companiilor americane acasă, iar tot atunci pădurea amazoniană e în flăcări, ca și cele siberiene. Există vreo legătură? Poate că da. "Nimic nu e întâmplător", se spune. Legătura ar sta tocmai în războiul economic global fățiș declanșat de Trump și noua gândire a unor lideri politici mult prea ambițioși, până la a fi iresponsabili.
Trump a produs o mutație în mintea liderilor statelor considerate mari puteri economice, a celor aspirante și nu numai. Prin declarațiile sale bilicoase, la adresa Chinei, Canadei, Franței etc, renegocierea tratatelor comerciale, a introdus în gândirea lor economică logica lui "care pe care!" și "totul pentru profit!", care se traduce și printr-o preocupare tot mai mare pentru soarta corporațiilor din țările lor. Cu un miliardar la Casa Albă întreaga lume e supusă banului mai mult decât oricând. În ciuda evidenței și a criticilor care i-au fost aduse, acest lucru le-a scăpat chiar și celor mai inspirați analiști politici și economici capitaliști. Dar motivul e simplu: sunt prea bine "înfipți" ei înșiși tocmai în această lume.
Iar pe acest fond, în care în noul război economic marile corporații sunt mutate, sunt respinse (precum Huawei) sau cuceresc piețe, pe hărțile lumii, pe fronturi comerciale, precum armatele veritabile în războaiele din trecut, ard pădurile amazoniene și cele siberiene. Și se vorbește cu probe despre incendii provocate și o evidentă lipsă de reacție a liderilor politici principali..
Cu o creștere a numărului de incendii cu 85% față de anul trecut, președintele Braziliei găsește un bun prilej de a se lupta și acuza ecologiștii, care "nu vor dezvoltarea țării". Fost militar, un radical, numit "Trump al Braziliei", Bolsonaro vorbise în trecut despre aducerea Amazoniei în "circuitul economic", prin autostrăzi și hidrocentrale. Cert e că Amazonia dă 20% din oxigenul planetei, dar nimic din ce îi folosește Braziliei lui Bolsonaro pentru un mandat de succes al unui președinte hotărât și ambițios, care se confruntă cu o scădere a popularității. Puțini știu că o parte din acele păduri fuseseră trecute recent în administrarea Ministerului Agriculturii.. și apoi au luat foc.
Această defrișare naturală, prin ardere, e o practică a fermierilor brazilieni, care își procură sau extind astfel terenurile destinate cultivării cerealelor sau creșterii animalelor. De ce nu ar începe să fie și pentru guvern, și companiile din spatele său, la scala demnă de importanța lor economică? Totul pentru a muta un mare front economic corporatist în favoarea Braziliei și, evident, pentru profit.
În Rusia, de asemenea, ard mii de hectare, iar președintele Putin nu poate fi mai liniștit.. Poate pentru că sub aceste păduri zace gazul care trebuie să-l concureze pe cel românesc din Marea Neagră ca preț în UE, în urma vizitei, mai bine spus chemării lui Iohannis la Washington, sau alte zăcăminte. Poate..
Oricum, aceste lucruri, cu toate că prind un deplin contur logic, nu pot fi spuse nici de cei mai speculativi analiști, deși speculația e chiar obiectul muncii lor.
Prin urmare, e posibil ca aceste incendii să facă parte din "planurile de dezvoltare" ale liderilor aflați în debut de război economic global deschis? E foarte posibil. Despre cât sunt de inconștienți și egoiști ce să vorbim?! Urmăriți-l pe Trump.. Nebunia războiului nu cunoaște limite! Vezi Hiroshina, vezi Nagasaki. Dar cel mai înspăimântător e că acesta ar fi doar începutul..









Memorat
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1942 : Septembrie 13, 2019, 11:11:00 »

Transfugilor actuali.
Mult prea multi, mult prea obraznici.




”Țări sunt multe, patria este una singură. Sufletul meu este legat de țara asta. Și dacă mă rog la Dumnezeu pentru ceva este pentru liniștea și prosperitatea, pentru binele ei. N-am dorit niciodată să trăiesc în altă parte – și am avut ocazia, și să trăiesc în mod onorabil! -, n-am dorit niciodată să plec din țara asta! Și-mi este foarte miă de oamenii care sa duc să culeagă smochine sau căpșuni în alte părți… E o mare tristețe!”
Ileana Vulpescu – 2015
Memorat
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1943 : Septembrie 13, 2019, 11:24:45 »



După eliberare, Ioan Ianolide, grav bolnav, îngrijit de părinţi şi de soţia lui, a lucrat tot timpul, sculptând în os medalioane şi cruciulițe pe care le împărţea celor din jur. Nea Doncea, unul dintre muncitorii legionari bucureşteni arestat şi eliberat de mai multe ori de-a lungul anilor, a luat parte la înmormantarea lui. Ne-a spus că un săculeţ cu astfel de medalioane si cruciuliţe, sculptate până ce vederea nu l-a mai ajutat, au ramas de la Ioan, cu dorinţa de a fi dăruite celor ce vor să le primească. Era cel mai mare discurs al său pentru neamul nostru: ”PURTAŢI-VĂ CRUCEA!
Memorat
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1944 : Septembrie 13, 2019, 11:34:45 »

Mária Berényi · 3 ore ·
www.facebook.com/photo.php?fbid=2368638559852803&set=a.427407323975946&type=3&theater&ifg=1


13 SEPTEMBRIE 1913 – ULTIMUL ZBOR A LUI AUREL VLAICU

„M-aş socoti răsplătit cu prisosinţă pentru cei paisprezece ani de muncă, de teamă şi de speranţe chinuitoare, dacă aş şti, că am făcut ceva, cât de puţin, pentru progresul ştiintei şi pentru fericirea oamenilor.” - Aurel Vlaicu



Pe 13 septembrie 1913, în condiţiile în care mai mulţi piloţi îşi anunţaseră intenţia de a traversa Carpaţii, Vlaicu porneşte în temerara încercare, din teama de a nu fi întrecut.
În ziua fatidică, inventatorul a plecat din Bucureşti, îndreptându-se spre Ploieşti, unde a aterizat pentru alimentarea avionului. Apoi a decolat pentru ultimul său zbor. A fost zborul lui spre infinit. Deasupra localităţii Băneşti a pierdut din înălţime şi apoi s-a prăbuşit.
Cauzele nu sunt nici acum cunoscute, fiind avansate mai multe ipoteze, printre care cea a unui atac de cord, a unor probleme tehnice sau chiar a unui asasinat.
Memorat
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1945 : Octombrie 07, 2019, 22:21:09 »

Creatia unei poete a Internetului.

Daniela Magdalena Tamaș
www.facebook.com/biblioteca.lelesti.5?__tn__=%2Cd · 11 ore ·
Într-o lume virtuală,cu orgolii și ambiții,
Melomani suntem cu toții ,excelăm în definiții.
Căutăm ,febril,citate și postăm tot ce găsim,
Trăim doar cu like și share ,ne prefacem că iubim.

Nu mai mergem în excursii,nu citim niciun roman,
Doar ne facem câte-un selfie,costumați ca Supermen,
Navigăm pe mări cu taste ,avem sute de amici,
Suntem mari și suntem mândri și cuvintele sunt bici.

Ne îndrăgostim fantastic și pe chat ne doare gura,
De atâtea declarații se-nroșeșete tastatura,
Ne lăsăm în voia sorții și plutim, purtați de val,
Monitorul se aprinde de la sexul virtual...

Uneori,împotmolită,suferă cumplit idila...
Iar ne aruncăm pe taste și postăm pierduți Indila...
Nemilos este iubitul,tocmai când erai mai tristă,
A pus sare peste rană ,doar te-a scos recent din listă...

Zaci și suferi ore bune,te răzbuni și îl blochezi,
Juri c-o să-l urăști o viață și-ți impui să nu-l mai vezi,
În postări este tristețe ,toată ura ce ai strâns
Se revarsă către lume din emoticonul plâns...

El,ingratul fără suflet,nu este așa de tont,
Te pândește ,te citește fiindcă și-a deschis alt cont,
Este Trandafirul galben căruia i-ai dat accept
Și în fiecare noapte butonezi că-l strângi la piept...

Uite-așa trăind pe facebook,viața curge nebunește,
Ignorând că-n noi e sânge și uitând cum se iubește,
Avem sute de prieteni,numărul este-o dovadă,
Virtual ne-mbrățișează ,nici nu ne cunosc pe stradă...

Mă grăbesc să pun poemul,să văd like-uri de primește...
Savurez momentu-n care văd că lumea mă citește...
Sunt poeta virtuală ce n-a publicat vreun vers ,
Un atom ce rătăcește și se pierde –n Univers...

Poem cu și depre OM,scris de un banal atom
Memorat
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1946 : Noiembrie 19, 2019, 21:20:50 »



O harta foarte interesanta din Biblioteca Nationala a Romaniei.
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11374
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1947 : Noiembrie 25, 2019, 18:41:09 »

Cititi art aparut astazi The New York Times (msn news), motherfuckerilor, ca o sa explodeze si prin Ro tehnologia asta si o sa va exe pe toti.
https://www.msn.com/en-gb/news/techandscience/internet-companies-prepare-to-fight-the-deepfake-future/ar-BBXhjAe?ocid=spartanntp
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11374
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1948 : Noiembrie 25, 2019, 18:45:48 »

Internet Companies Prepare to Fight the ‘Deepfake’ Future


© Google Actors were filmed in a variety of scenes. The top picture is their actual image, with a deepfake altered image below it.

SAN FRANCISCO — Several months ago, Google hired dozens of actors to sit at a table, stand in a hallway and walk down a street while talking into a video camera.
Then the company’s researchers, using a new kind of artificial intelligence software, swapped the faces of the actors. People who had been walking were suddenly at a table. The actors who had been in a hallway looked like they were on a street. Men’s faces were put on women’s bodies. Women’s faces were put on men’s bodies. In time, the researchers had created hundreds of so-called deepfake videos.
By creating these digitally manipulated videos, Google’s scientists believe they are learning how to spot deepfakes, which researchers and lawmakers worry could become a new, insidious method for spreading disinformation in the lead-up to the 2020 presidential election.
For internet companies like Google, finding the tools to spot deepfakes has gained urgency. If someone wants to spread a fake video far and wide, Google’s YouTube or Facebook’s social media platforms would be great places to do it.
Imagine a fake Senator Elizabeth Warren, virtually indistinguishable from the real thing, getting into a fistfight in a doctored video. Or a fake President Trump doing the same. The technology capable of that trickery is edging closer to reality.
“Even with current technology, it is hard for some people to tell what is real and what is not,” said Subbarao Kambhampati, a professor of computer science at Arizona State University.
Deepfakes — a term that generally describes videos doctored with cutting-edge artificial intelligence — have already challenged our assumptions about what is real and what is not.
In recent months, video evidence was at the center of prominent incidents in Brazil, Gabon in Central Africa and China. Each was colored by the same question: Is the video real? The Gabonese president, for example, was out of the country for medical care and his government released a so-called proof-of-life video. Opponents claimed it had been faked. Experts call that confusion “the liar’s dividend.”
“You can already see a material effect that deepfakes have had,” said Nick Dufour, one of the Google engineers overseeing the company’s deepfake research. “They have allowed people to claim that video evidence that would otherwise be very convincing is a fake.”
For decades, computer software has allowed people to manipulate photos and videos or create fake images from scratch. But it has been a slow, painstaking process usually reserved for experts trained in the vagaries of software like Adobe Photoshop or After Effects.
Now, artificial intelligence technologies are streamlining the process, reducing the cost, time and skill needed to doctor digital images. These A.I. systems learn on their own how to build fake images by analyzing thousands of real images. That means they can handle a portion of the workload that once fell to trained technicians. And that means people can create far more fake stuff than they used to.
The technologies used to create deepfakes is still fairly new and the results are often easy to notice. But the technology is evolving. While the tools used to detect these bogus videos are also evolving, some researchers worry that they won’t be able to keep pace.



© Google The change from the actual image can be subtle or drastic, depending on the other actor used to create it.

Google recently said that any academic or corporate researcher could download its collection of synthetic videos and use them to build tools for identifying deepfakes. The video collection is essentially a syllabus of digital trickery for computers. By analyzing all of those images, A.I. systems learn how to watch for fakes. Facebook recently did something similar, using actors to build fake videos and then releasing them to outside researchers.
Engineers at a Canadian company called Dessa, which specializes in artificial intelligence, recently tested a deepfake detector that was built using Google’s synthetic videos. It could identify the Google videos with almost perfect accuracy. But when they tested their detector on deepfake videos plucked from across the internet, it failed more than 40 percent of the time.
They eventually fixed the problem, but only after rebuilding their detector with help from videos found “in the wild,” not created with paid actors — proving that a detector is only as good as the data used to train it.
Their tests showed that the fight against deepfakes and other forms of online disinformation will require nearly constant reinvention. Several hundred synthetic videos are not enough to solve the problem, because they don’t necessarily share the characteristics of fake videos being distributed today, much less in the years to come.
“Unlike other problems, this one is constantly changing,” said Ragavan Thurairatnam, Dessa’s founder and head of machine learning.
In December 2017, someone calling themselves “deepfakes” started using A.I. technologies to graft the heads of celebrities onto nude bodies in pornographic videos. As the practice spread across services like Twitter, Reddit and PornHub, the term deepfake entered the popular lexicon. Soon, it was synonymous with any fake video posted to the internet.
The technology has improved at a rate that surprises A.I. experts, and there is little reason to believe it will slow. Deepfakes should benefit from one of the few tech industry axioms that have held up over the years: Computers always get more powerful and there is always more data. That makes the so-called machine-learning software that helps create deepfakes more effective.
“It is getting easier, and it will continue to get easier. There is no doubt about it,” said Matthias Niessner, a professor of computer science at the Technical University of Munich who is working with Google on its deepfake research. “That trend will continue for years.”
The question is: Which side will improve more quickly?
Researchers like Dr. Niessner are working to build systems that can automatically identify and remove deepfakes. This is the other side of the same coin. Like deepfake creators, deepfake detectors learn their skills by analyzing images.
Detectors can also improve by leaps and bounds. But that requires a constant stream of new data representing the latest deepfake techniques used around the internet, Dr. Niessner and other researchers said. Collecting and sharing the right data can be difficult. Relevant examples are scarce, and for privacy and copyright reasons, companies cannot always share data with outside researchers.
Though activists and artists occasionally release deepfakes as a way of showing how these videos could shift the political discourse online, these techniques are not widely used to spread disinformation. They are mostly used to spread humor or fake pornography, according to Facebook, Google and others who track the progress of deepfakes.
Right now, deepfake videos have subtle imperfections that can be readily detected by automated systems, if not by the naked eye. But some researchers argue that the improved technology will be powerful enough to create fake images without these tiny defects. Companies like Google and Facebook hope they will have reliable detectors in place before that happens.
“In the short term, detection will be reasonably effective,” said Mr. Kambhampati, the Arizona State professor. “In the longer term, I think it will be impossible to distinguish between the real pictures and the fake pictures.”
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11374
  • Vezi Profilul
Răspuns: ALTE DISCUTII
« Răspunde #1949 : Decembrie 04, 2019, 20:36:04 »

Pt cei care vor sa vada niste foto 2019 de calitate.



Most popular wildlife photos of the year show mice duking it out in the London Underground and a baby leopard carrying an anaconda
https://www.msn.com/en-gb/news/photos/most-popular-wildlife-photos-of-the-year-show-mice-duking-it-out-in-the-london-underground-and-a-baby-leopard-carrying-an-anaconda/ss-BBXJ4C5?ocid=spartanntp
Memorat
Pagini: 1 ... 128 129 [130] 131
Schimbă forumul: