Main Content:

Pagini: [1] 2 3 ... 41

Revolta din 15 Noiembrie 1987

Revolta din 15 Noiembrie 1987
« : Martie 21, 2008, 08:29:30 »

Stimati domni din aceasta asociatie am o stima si un profund respect pentru lupta care a-ti inceput-o in 1987,ati scris despre noi revolutionarii din 1989 ca nu ne meritam drepturile dar acum cind vi s-au dat si dumneavoastra drepturi a-ti tacut.Oare numai asta vroiati de va-ti luat de noi degeaba?
Memorat
  • Nani Nani
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1256
  • Vezi Profilul
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #1 : Aprilie 12, 2008, 09:17:55 »

Marilena a dat un link spre saitu Camerei Deputatilor unde sant trecuti initiatorii legii.
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=13201&cam=1
Inca nu beneficiaza de ea domnule Jean. Urmeaza.
Cine stie unde se poate gasi propunerea legislativa? Textul?
Memorat
  • Nani Nani
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1256
  • Vezi Profilul
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #2 : Aprilie 12, 2008, 10:49:38 »

De aici nu am stiut sa merg mai departe pentru a gasi textul legii. Cine ma poate ajuta?
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #3 : Aprilie 12, 2008, 10:54:05 »

Asociatia are site. Incearca la www.15noiembrie1987.ro
Memorat
  • Nani Nani
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1256
  • Vezi Profilul
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #4 : Aprilie 12, 2008, 11:23:07 »

Am incercat da degeaba. Au un sait mai fain decat portalu da ramas rau in urma. Nu mai e actualizat de anu trecut.
Memorat
  • Nani Nani
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1256
  • Vezi Profilul
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #5 : Aprilie 12, 2008, 11:25:56 »

La adresa asta de pe sait http://www.15noiembrie1987.ro/documente/2004_1.htm exista ceva da e din 2004 si nu cred ca e ce caut eu. Dau textu in continuare.

PROIECT DE LEGE

PRIVIND PERSOANELE PERSECUTATE DIN MOTIVE POLITICE CA URMARE A PARTICIPARII LA REVOLTA ANTICOMUNISTADE LA BRASOV DIN 15 NOIEMBRIE 1987

ART. 1

(1) Constituie vechime în munca si se ia în considerare la stabilirea pensiei si a celorlalte drepturi ce se acorda, în functie de vechimea în munca, timpul cât o persoana:

a) a executat o pedeapsa privativa de libertate în baza unei hotarâri judecatoresti ramase definitiva sau a fost lipsita de libertate în baza unui mandat de arestare preventiva pentru infractiuni politice;

b) a fost privata de libertate în locuri de detinere în baza unor masuri administrative sau pentru cercetari de catre organele de represiune;

c) a avut stabilit domiciliu obligatoriu;

d) a fost stramutata într-o alta localitate.

(2) Fiecare an de privare de libertate prevazute la alin. (1) se considera ca vechime în munca trei ani.

(3) Perioadele prevazute la alin. (1) lit. c) si d) constituie vechime în munca, daca persoanele în cauza fac dovada ca nu au putut sa se încadreze în munca în functii pentru care aveau pregatirea profesionala.

(4) Se considera vechime în munca si perioada în care o persoana aflata într-una dintre situatiile prevazute la alin. (1) nu s-a putut încadra ca urmare a unei invaliditati de gradul I sau II survenite în timpul în care s-a aflat în acea situatie sau, ulterior, daca dovedeste ca aceasta s-a produs din cauza ori în legatura cu persecutia la care a fost supusa.

ART. 2

(1) De prevederile art. 1 beneficiaza si persoanele care au decizii de pensionare.

(2) În cazul celor decedati, urmasii acestora au dreptul la pensie de urmas în conditiile legii, cu luarea în calcul a vechimilor stabilite potrivit prezentei legi.

ART. 3

(1) Persoanele care s-au aflat în situatiile prevazute la art. 1 alin. (1) au dreptul, începând cu anul 2002, la o indemnizatie lunara de 3.000.000 lei neimpozabila pentru fiecare an de detentie, stramutare în alte localitati sau domiciliu obligatoriu indiferent daca sunt sau nu sunt pensionate.

(2) În functie de evolutia preturilor si a tarifelor, indemnizatiile prevazute la alin. (1) se actualizeaza prin hotarâre a Guvernului, o data cu indexarile aplicate pensiilor si celorlalte drepturi de asigurari sociale de stat.

ART. 4

(1) Sotul (sotia) celui decedat, din categoria celor disparuti sau exterminati în timpul detentiei, stramutati sau deportati are dreptul la o indemnizatie lunara de 3.000.000 lei neimpozabila.

(2) De aceleasi drepturi beneficiaza sotul (sotia) celui decedat dupa iesirea din închisoare, dupa întoarcerea din stramutare, din deportare sau încetarea domiciliului obligatoriu.

(3) Aceasta indemnizatie se indexeaza prin hotarâre a Guvernului si se poate cumula cu orice pensie.

ART. 5

Indemnizatiile lunare acordate în baza prezentei legi nu afecteaza plafoanele de venituri în functie de care se stabilesc chiriile pentru locuintele din fondul locativ de stat, bursele pentru elevi si studenti si ajutoarele sociale.

ART. 6

(1) Persoanele aflate în una dintre situatiile prevazute la art. 1 sunt scutite de plata impozitelor si a taxelor locale cât si a impozitului pe salariu.

(2) De asemenea, persoanele aflate în una dintre situatiile prevazute la art. 1 vor beneficia de urmatoarele drepturi:

•  asistenta medicala si medicamente, în mod gratuit si prioritar indiferent de veniturile obtinute , fara plata contributiei atât în tratament ambulatoriu, cât si pe timpul spitalizarilor în spitalele si policlinicile Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Ministerului Lucrarilor Publice,Transportului si Locuintei;

•  acces gratuit la sanatorii si baze de tratament apartinând Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Ministerului Lucrarilor Publice,Transportului si Locuintei;

•  un bilet pe an, gratuit, pentru tratament într-o statiune balneoclimaterica;

•  scutire de plata taxelor de abonament pentru radio si televizor;

•  prioritate la instalarea unui post telefonic, precum si scutire de plata taxei de abonament;

•  acces gratuit la cresele si gradinitele subventionate de stat;

•  burse pentru elevi si studenti în institutiile de învatamânt de stat, în conditiile legii, indiferent de venituri;

•  transport urban gratuit cu mijloacele de transport în comun în orice localitate apartinând unitatilor cu capital de stat (autobuz, troleibuz, tramvai, metrou);

•  douazecisipatru calatorii gratuite, anual, pe calea ferata româna, cu clasa I, pe toate categoriile de trenuri de persoane, cu mijloace de transport auto sau cu mijloace de transport fluviale, dupa caz, la alegere, folosirea acestora fiind posibila si de catre însotitori, membri de familie, în cadrul numarului de calatori stabilit pentru titular;

•  dou a calatori internationale gratuite anuale cu avionul,trenul sau vaporul ;

•  prioritate la repartizarea, închirierea si cumpararea de locuinte din fondul locativ de stat;

•  acordarea de credite bancare sau de facilitati la credite prin unitatile C.E.C., pentru cumpararea, construirea sau repararea de locuinte proprietate personala în conditiile cele mai favorabile;

•  obtinerea de credite bancare de maximum 50000 de Euro pentru investitii cu caracter productiv la IMM,cu subventionarea de catre stat a dobânzilor la aceste credite în proportie de 50%;

•  prioritate la angajare în societatile comerciale cu capital majoritar de stat ori închirierea de catre acestia, din fondul de stat, a unor mici spatii disponibile pentru activitati de productie sau prestari de servicii; acordarea unui mic spatiu, cu chirie, pentru activitati comerciale, de productie sau prestari de servicii, fara licitatie;

•  acordarea unei suprafete de teren ;un hectar în conditiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata;

•  acordarea unei case si terenul aferent în cazul mutari în localitati rurale;

•  asistenta juridica gratuita, acordata prin barourile de avocati în cauze ce tin de obiectul prezentei legi;

•  pensionarea, cu reducerea vârstei prevazute de lege cu 5ani;

•  posibilitatea cumularii pensiei cu orice alte venituri;

•  acordarea la cerere, cu titlu gratuit, a unui loc de veci.

(3) Contractul individual de munca al persoanelor aflate în una din situatile prevazute în art.1, încadrati în unitati cu capital integral de stat, nu poate fi desfacut decât pentru motive imputabile lor.

(4) De drepturile prevazute la alin. (2)si(3) beneficiaza si persoanele prevazute la art. 4.

ART. 7

(1)Guvernul va aloca anual din buget o sum a de 500.000.000 lei pentru manifestarile si comemorarile prilejuite luptei anticomuniste din România.

(2)Suma prevazura la aliniatul 1 se va indexa annual în functie de rata inflatiei.

ART.8

Guvernul României va aduce la îndeplinire prevederile prezentei legi, asigurând resursele materiale si financiare necesare, inclusiv suplimentarea fondurilor valutare puse la dispozitia Ministerului Sanatatii si Familiei, în vederea trimiterii la tratament în strainatate, ori de câte ori aceasta se impune.

ART.9

Prefecturile, primariile, consilile judetene sau locale vor acorda sprijinul necesar persoanelor care fac obiectul prezentei legi, pentru obtinerea de locuinte, locuri de munca, precum si pentru solutionarea altor probleme de ordin social si profesional cu care se confrunta.

ART.10

(1) Dovedirea situatiilor prevazute la art. 1 se face, de catre persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care nu este posibil, prin orice mijloc de proba prevazut de lege.

(2) Prevederile art. 1-6 se aplica, dupa caz, de catre conducerile unitatilor la care sunt încadrati cei în cauza, de catre directiile generale de munca si protectie sociala, de catre consiliile locale sau de institutile implicate pe baza deciziei emise de catre directia generala de munca si solidaritate sociala.

(3) Cererile pentru stabilirea drepturilor titularilor, prevazute de prezentul decret-lege, se pot depune la directiile generale de munca si solidaritate sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(4) Organele prevazute la alin. (3) sunt obligate sa se pronunte asupra cererilor în termen de 30 de zile, printr-o decizie motivata.

(5) Împotriva deciziei persoana interesata poate face contestatie potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

ART. 11

Persoanele care fac dovada, prin hotarâre judecatoreasca de constatare, ca nu au putut sa-si exercite profesia sau, dupa caz, ocupatia pe perioada în care au fost persecutate sau urmarite din motive politice beneficiaza de vechime în munca pe perioada în care s-au aflat în atare situatie.

ART. 12

(1) Beneficiaza de prevederile prezentului decret-lege si cetatenii români cu domiciliul în strainatate.

(2) Stabilirea si plata acestor drepturi se fac de catre directiile generale de munca si protectie sociala, cu consultarea, dupa caz, a Asociatiei ,,15 Noiembrie 1987 Brasov”

(3) Directiile generale de munca si solidaritate sociala sunt obligate sa se pronunte asupra cererii de dobândire a drepturilor prevazute de prezenta lege, în termen de 30 de zile, printr-o decizie motivata.

(4) Împotriva deciziei persoana interesata poate face contestatie potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

(5) Drepturile persoanelor prevazute la alin. (1) se platesc titularului sau mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala pentru încasarea drepturilor respective sau, la cererea titularului, se depun în contul personal deschis la C.E.C. sau la o alta institutie bancara cu care Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a încheiat în acest sens conventie.

ART. 13

Prevederile prezentei legi nu se aplica persoanelor condamnate pentru infractiuni contra umanitatii sau celor în cazul carora s-a dovedit ca au desfasurat o activitate fascista în cadrul unei organizatii sau miscari de acest fel.

ART. 14

(1) Directiile generale de munca si solidaritate sociala, atunci când sunt sesizate sau din proprie initiativa, vor verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor prezentei legi.

(2) În cazul în care se constata încalcari ale prevederilor legale, se va emite decizie de revizuire.

(3) Împotriva deciziei de revizuire emise în conditiile alin. (1) si (2) persoana interesata poate introduce contestatie, în conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

ART. 15

Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala a celor vinovati.

ART. 16

Drepturile prevazute în cuprinsul prezentei legi se acorda de la data de 1 a lunii urmatoare depunerii cererii.
Memorat
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #6 : Aprilie 13, 2008, 10:14:09 »

Dupa ce ati scris aici domnule Nani-Nani s-ar parea ca au acelasi drepturi ca si noi sau poate mai multe chiar si atunci de ce ne ataca cu atita vehementa chiar pe noi revolutionarii?
Memorat
  • Nani Nani
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1256
  • Vezi Profilul
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #7 : Aprilie 13, 2008, 13:01:41 »

Pai asta vreau si eu sa vad da am nevoie de textul legii care a ajuns la senat. Presedintele asociatiei ne-a atacat nemotivat. Daca are de facut contestatii in privinta unor impostori, sa le faca si noi il vom aplauda daca ne scapa de ei. Dar daca e numa invidios sa-si roada acasa invidia in singuratate ca sa nu ami deranjeze si pe altii cu apucaturile lui demne de mila. Habar nu are ca majortatea celor care meritau sa beneficieze de legea asta inca n-au vazut un sfant, inca nu au primit teren si singurul spatiu comercial la care pot aspira este unu de doi pe doi la cimitir.
Stiu ca nici ei nu au intrat inca in drepturi si nu am de gand sa citesc legea ca sa ma iau de ei. Ii stimez si revolta lor a fost una jos palaria! Vreau sa citesc textul legii ca sa stiu ce drepturi vor primi si in caz ca ii mai ia gura pe dinainte sa le spun ca fiecare banut il primesc si pentru ca la randul noastru am iesit in strada si am reusit ce nu au reusit ei in 87. Presedintele asta o fi fost el muncitor atunci da acum e un ingamfat si un necontrolat la gura.
« Ultima modificare: Aprilie 13, 2008, 13:06:22 de către razvan »
Memorat
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #8 : Aprilie 13, 2008, 18:33:55 »

Din ce am citit intr-o postare de a ta anterioara domnule Nani-Nani aia este doar o propunere .
Memorat
  • Nani Nani
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1256
  • Vezi Profilul
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #9 : Aprilie 13, 2008, 21:55:56 »

Pai da dar propunerea plecata de la o camera la alta de obicei nu prea sufera modificari. Deci am putea sti inca de pe acum de prevederile legii lor. Asta am vrut sa zic. Da nu ma ajuta nimeni sa gasesc prounerea. Am vrut sa intru si pe forumu de pe saitu celor de la 15 Noiembrie 1987 da nu le functioneaza. Te inscri si nu se intampla nimic. Poate nu ma pricep eu si gresesc undeva desi am incercat de mai multe ori. Totusi acolo sant doar doua postari de acu ha ha... doi ani. Saitu e facut fain da e cam parasit. Nu stiu de ce au mai facut forum daca nu functioneaza. Sau astia au luat tactica pe care am auzit ca a aplicato Petrisor Morar pe saitul SSPR. Iata forumu! Scrieti de rau pe el? Nu e forumu!
Memorat
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #10 : Aprilie 14, 2008, 09:19:09 »

Asa este si din cite observ eu ei o sa aiba mai repede drepturile decit noi.
Memorat
  • Nani Nani
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1256
  • Vezi Profilul
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #11 : Aprilie 15, 2008, 17:21:15 »

Pai sa le aiba ca au iesit inaintea noastra cu doi ani si au suferit mult mai mult. Nu asta ii supararea. Ma tot intreb ce au ei impotriva noastra. Sant plecati cu sorcova? Pai fara sa ne reuseasca noua rascularea nu mai pupau ei Brasovu si la domiciliile fortate isi faceau veacu. Mare nesimtit presedintele asta al lor. Trebea sa se gandeasca de zece ori inainte sa deschida o data gura.
Domnu Jan nu sant suparat pe ei ca is sigur ca sant oameni deosebiti. Imi pare rau ca cei din concucerea lor au pus botu la cine stie ce stimulente si au cazut in capcana celor care ne vor invrajbiti. Pacat.
Memorat
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #12 : Aprilie 16, 2008, 12:07:09 »

JURNALUL NATIONAL , 16.04 08
De două decenii, victimele politicului
16/04/2008
de Cristina Diac , Ilarion Tiu
 
POLITICIANISM. La fiecare festivitate dedicată evenimentelor din 1987 politicienii se întrec în discursuri şi promisiuni
EROII DE LA BRAŞOV ● Parlamentarii amînă acordarea compensaţiilor
După suferinţele îndurate pentru curajul de-a se opune deschis regimului comunist în noiembrie 1987, muncitorii de la Braşov au fost iarăşi "trataţi cu flit" şi în actualul Senat. Senatorii care au respins ordonanţa aducătoare de înlesniri dau vina pe guvern şi se oferă să facă ei o lege corespunzătoare.


Amînaţi şi purtaţi cu vorba de la Traian Băsescu la Călin Popescu Tăriceanu, de la Guvern la Parlament şi de la Parlament înapoi la Palatul Victoria, participanţii la revolta de la Braşov din noiembrie 1987 sînt la capătul răbdării. Autenticii anticomunişti aproape şi-au pierdut speranţa că zisa recunoştinţă din partea societăţii mai înseamnă şi altceva decît discursuri la adunări festive şi cal de bătaie în apropiata campanie electorală. În alegeri – fie că-şi spun liberali, democraţi sau social-democraţi – se vor înfrunta "adversari" proveniţi, majoritatea, din Cartierul Primăverii, urmaşi ai celor care au ordonat reprimarea opoziţiei lor comuniste! În cele două decenii care au trecut de la protestul lor pedepsit cu asupra de măsură, bolile grave de care suferă adevăraţii eroi ai luptei împotriva comunismului se agravează. Şi poate că pentru unii "mîine" va fi "prea tîrziu"...


BRAŞOVENII, TRATAŢI CU INDIFERENŢĂ. După evenimentele din decembrie 1989, majoritatea muncitorilor deportaţi ulterior protestului de la 15 noiembrie 1987 s-au întors în oraş. Deşi unii dintre ei erau grav bolnavi, au refuzat să primească drepturile sociale prevăzute de legea revoluţionarilor, la modă în acele vremuri. Considerîndu-se deţinuţi politic, au ales compensaţiile acordate în temeiul legii nr. 118/1990, care reglementa asistenţa foştilor luptători anticomunişti. Însă acel act normativ avea în vedere foştii deţinuţi din închisorile comuniste – persoane în vîrstă, aflate la pensie –, care primeau drepturi băneşti proporţional cu anii petrecuţi în temniţă. Dar protestul muncitorilor braşoveni s-a petrecut la finele lui 1987, cu numai doi ani înainte de căderea comunismului. În scurt timp, protestatarilor braşoveni le-au fost micşorate drepturile băneşti şi tăiate reducerile la medicamente, pe motiv că aveau salarii, fiind integraţi în "cîmpul muncii". Alegînd calea onoarei, compensaţiile au rămas mai mult simbolice, spre deosebire de cele obţinute de revoluţionari. N-au reuşit să obţină nici măcar un control medical total, deşi se spune că au fost iradiaţi în timpul anchetelor, mulţi dintre ei avînd afecţiuni ale sistemului osos sau le cădea părul. Astfel că în ultimii ani au solicitat guvernanţilor să le dea o nouă lege care să le permită pensionarea mai devreme cu cîţiva ani (deoarece majoritatea nu mai poate lucra din cauza acutizării bolilor), o compensaţie lunară precum şi asistenţă medicală gratuită.

În preajma aniversării a 20 de ani de la greva din 1987, Călin Popescu-Tăriceanu le-a promis o ordonanţă de urgenţă care să le rezolve solicitările, premierul întîlnindu-se cu cîţiva dintre muncitori la Palatul Victoria, şi publicînd pe site-ul guvernului promisiunea iniţiativei legislative. După cîteva luni de amînări, juriştii guvernului le-au spus braşovenilor că nu puteau emite un act legislativ doar pentru 150 de oameni, cîţi sînt ei, urmînd să-i includă în Legea Recunoştinţei, care se referea la drepturile revoluţionarilor. Dar iată că – voit sau nu – aceiaşi jurişti ai Executivului n-au ştiu ce lege să modifice pentru a rezolva doleanţele luptătorilor anticomunşti de la Braşov!


CHICHIŢELE... "REVOLUŢIEI"!  Luni, plenul Senatului a respins însă ordonanţa de urgenţă iniţiată de guvernul Tăriceanu. Respectiva ordonanţă ar fi trebuit să modifice legea nr. 341 din 2004, a Recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptători care au contribuit la victoria Revoluţiei din decembrie 1989. Dacă acest lucru s-ar fi întîmplat, braşovenii beneficiau de aici înainte de aceleaşi drepturi ca şi "revoluţionarii". Dar parlamentarii din Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din decembrie 1989 şi Comisia Juridică susţin că de fapt guvenul nu ştie ce lege trebuie modificată pentru ca eroilor de la Braşov să li se facă, în sfîrşit, dreptate. Membrii amintitelor comisii consideră că, dacă se dorea acordarea unor drepturi în plus faţă de cele deja existente, ar fi trebuit să se propună modificarea altui act normativ. "Aleşii" motivează că schimbarea în forma propusă de guvern ar atrage consecinţe nedorite pentru "revoluţionarii din ’89". "Toate certificatele eliberate pînă în momentul de faţă (de revoluţionar, n.n.), în număr de aproximativ 10.000, se scrie în Raportul comun de respingere a Ordonanţei, ar trebui retrase şi modificate, deoarece sînt tipărite cu titlul legii 341/2204 (a cărei modificare este cerută de guvern, n.n.), iar prin această ordonanţă se propune modificarea titlului."


ANTICOMUNIST CU VOIE DE LA STĂPÎNIRE. Senatorii s-au declarat în dezacord şi cu altă prevedere. În forma propusă de guvern, calitatea de "persoană care a suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987" se realizează de către direcţiile de muncă şi protecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe baza avizului consultativ prealabil al "Asociaţiei 15 Noiembrie 1987", pe cînd cea de revoluţionar era certificată de comisii guvernamentale şi parlamentare. Cu alte cuvinte, în cazul de faţă nu poţi fi anticomunist decît cu voia.... comisiei.


ALTE SCRIPTE, ALTĂ AMÎNARE. Ca să împace şi capra şi varza, adică şi cerinţele tehnice, şi doleanţele braşovenilor, "un grup de parlamentari" a iniţiat un alt proiect de lege care preia exact conţinutul ordonanţei de guvern. Aparent, soluţia ar trebui să fie bună pentru toată lumea: legea întruneşte cerinţele tehnice, iar muncitorii de la Braşov îşi primesc drepturile. Numai că noul proiect va trebui să parcurgă din nou toate fazele procesului legislativ. Pe scurt, muncitorii de la Braşov sînt amînaţi încă o dată.

Dacă la mijloc este incompetenţa Guvernului care nu ştie ce lege să modifice sau dacă "grupul de parlamentari" vrea "să-i ia faţa" lui Tăriceanu, în beneficiul imaginii electorale, pentru muncitorii bolnavi şi deznădăjduiţi n-are nici o importanţă. Tot ce contează este că în loc de alinări pentru suferinţele îndurate au primit – pentru a cîta oară din ’89 încoace? –, iarăşi promisiuni.


"Nu vrem să ne amestecăm cu alţii‘‘
Drepturile celor care care au participat la revolta din noiembrie 1987 au devenit miza unor dispute politice şi au sfîrşit sufocate de diferite interese. "PSD nu susţine ordonanţa, pentru că încalcă prevederile Constituţiei", a declarat în timpul dezbaterilor de luni din Senat pesedistul Doru Ioan Tărăcilă, acuzînd şi Guvernul de interese electorale. "În loc să promoveze o lege de mărire a drepturilor tuturor revoluţionarilor, a făcut o categorie aparte din cei de la Braşov, lăsîndu-i pe ceilalţi deoparte", a mai spus Tărăcilă. Un alt pesedist însă, deputatul Emilian Cutean, şeful comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, explică însă mult mai simplist opoziţia PSD faţă de includerea novembriştilor în legea revoluţionarilor din decembrie 1989. "Nu ne convine să intre în legea noastră (a revoluţionarilor din ’89 – n.r.).
Să-şi facă legea lor", spune Cutean. "Lupţi, lupţi, dar depinde cu ce rezultate. Noi am ieşit trei zile în stradă şi am dat jos un regim. Alţii au luptat 20 de ani şi n-au rezolvat nimic", declară Cutean cu cinism. Consilierul premierului, Stejărel Olaru, iniţiator al legii, arată însă de ce s-a recurs la această ordonanţă. "Măsurile compensatorii din Legea 118 erau prea mici în comparaţie cu suferinţa îndurată de aceşti oameni. În urma discuţiilor cu reprezentanţii Asociaţiei «15 noiembrie 1987», am hotărît să fie prinşi în această lege a recunoştinţei. Luptătorii novembrişti nu au însă nevoie de certificate, aşa cum se spune, pentru că ei pot să-şi dovedească prin documente faptul că au fost deţinuţi sau deportaţi", spune Olaru, răspunzînd şi acuzaţiei de calcul politic. "De lege ar beneficia 150 de oameni. Cum poţi schimba balanţa politică dintr-un oraş cu 150 de voturi?", conchide Olaru.
Monica Iordache Apostol

Adevăraţii disidenţi anticomunişti
Muncitorii de la Întreprinderea de Autocamioane Braşov au fost victimele unei cumplite represiuni după protestul lor contra regimului ceauşist de la 15 noiembrie 1987. Sătui de dificultăţile economice şi de regimul comunist care înşelase aşteptările muncitorilor, ei au oprit lucrul în noaptea de 14 noiembrie, motivînd reducerile salariale tot mai mari. A doua zi dimineaţă au pornit spre sediul Comitetului Judeţean de Partid. Marşul lor nu a fost oprit de miliţie, întrucît la 15 noiembrie 1987 se organizau alegeri locale, iar forţele de ordine erau concentrate la secţiile de vot. Pe drum s-au alăturat protestului şi alţi braşoveni, iar odată ajunşi la punctul final au început să strige lozinci sociale ("Vrem pîine şi căldură!", "Vrem salarii!") şi politice ("Jos Ceauşescu!"). Au urmat anchete dure contra protestatarilor, "capii" acestora fiind maltrataţi de miliţieni şi securişti aduşi din toate colţurile ţării. La 3 decembrie autorităţile au pus în scenă procesul "capilor" revoltei, la Clubul Uzinei. 61 dintre aceştia au fost condamnaţi la pedepse între 6 luni şi 3 ani, cu executare la locul de muncă. Cei mai mulţi dintre protestatari şi familiile lor au fost deportaţi din Braşov.

Memorat
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #13 : Aprilie 17, 2008, 12:41:28 »

Stimata doamna dar numai cu ei se intimpla aceste lucruri?
Memorat
  • néant
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 926
  • Vezi Profilul
Răspuns: Revolta din 15 Noiembrie 1987
« Răspunde #14 : Aprilie 18, 2008, 01:06:36 »

RESPECT BRASOVU RESPECT IASU RESPECT TIMISOARA DAR DAR NU UITATI BUCURESTIUL DACA NU SE RIDICA  TOT IERA TEREN ARABIL ASA CA SICTIR ADP
Memorat
Pagini: [1] 2 3 ... 41
Schimbă forumul: