http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=eveniment&s_id=71567Greu de reparat ce a fost luat cu o ridicare de mînă
Novembriştii îşi vor reprimi drepturile reparatorii
11.02.2009
• Senatorii au decis, ieri, că trebuie continuată acordarea indemnizaţiilor pentru membrii Asociaţiei 15 Noiembrie ’87, pînă la adoptarea unei legi speciale pentru ei
Comisia juridică a votat ieri admiterea cererii de reexaminare la legea de respingere a OUG prin care se stabileau indemnizaţii reparatorii luptătorilor anticomunişti din 1987, prin care şeful statului propunea adoptarea unui act normativ care să acorde aceste drepturi participanţilor la Revolta din 15 Noiembrie ’87 de la Braşov. Amintim că, în şedinţa din 30 septembrie 2008, parlamentarii aflaţi pe final de mandat, au respins în mare grabă ordonanţa de urgenţă care completa Legea recunoştinţei pentru zeci de membri ai Asociaţiei „15 Noiembrie ’87“, considerînd că doar revoluţionarii au dreptul la „recunoştinţă“ veşnică în rente pe viaţă.
Primul pas spre reparaţie
Senatorii jurişti au fost de acord ieri cu şeful statului, care a trimis Parlamentului, în octombrie, cererea de reexaminare a unei legi prin care legislativul a respins o ordonanţă a Guvernului care instituia o indemnizaţie reparatorie în valoare de aproximativ 17 milioane de lei vechi pentru participanţii la revolta anticomunistă de la Braşov, din 1987. Intenţia Guvernului a fost de a completa Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, prin adăugarea la categoria persoanelor care beneficiază de drepturi şi a celor „care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987“. Astfel, de aceleaşi drepturi ca şi revoluţionarii ar fi trebuit să beneficieze persoanele care au avut de suferit în urma revoltei anticomuniste de la Braşov, din noiembrie 1987, dar şi soţul ori urmaşii acestora.
Revoluţionarii au vrut „recunoştinţă“ financiară numai pentru ei
Textul, adoptat de Guvern pe 13 februarie, la iniţiativa Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, a fost respins de Camera Deputaţilor, for decizional, pe 30 septembrie. Potrivit raportului Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, s-a solicitat respingerea pentru că OUG propune introducerea unei noi categorii de persoane care au participat la o revoltă populară în anul 1987, „moment deosebit de important, dar care nu are legătură obiectul Legii 341/2004, respectiv Revoluţia din Decembrie 1989“. Juriştii au argumentat că această categorie de luptători, cum sînt braşovenii au participat la revolta din 1987, au o lege proprie, şi anume Decretul-lege 118/1990, iar Guvernul ar fi putut să modifice acest act normativ dacă dorea să dea mai multe beneficii. Textul OUG abroga articolul similar din Decretul-lege 118/1990. În plus, Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989 a avizat favorabil textul adoptat de Senat, prin care se prevede respingerea ordonanţei de urgenţă.
„Nu vor beneficia de nimic“
Deputat PSD la acea vreme, Vasile Emilian Cutean, fost secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor şi şef al Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989 în mandatul trecut, le-a transmis novembriştilor pe canale neoficiale că „nu vor beneficia niciodată de drepturile pe care le au revoluţionarii şi nu vor beneficia chiar de nimic“, cel puţin cît timp e el, Cuteanu, în Parlament.
Soluţia a stat în mîna lui Băsescu
Preşedintele Traian Băsescu a cerut, tot în octombrie, adoptarea de urgenţă a unui act normativ care să preia dispoziţiile prevăzute în ordonanţa Guvernului, emisă în scopul acordării unor compensaţii morale şi materiale luptătorilor anticomunişti, participanţi la revolta muncitorească de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, persoane ce nu beneficiau, pînă la adoptarea acestui act normativ, decît de drepturi simbolice pentru sacrificiile depuse în lupta anticomunistă.
O „problemă tehnică“ i-a nedreptăţit pe braşoveni
Respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului a ţinut ,,de tehnica legislativă mai mult decît de conţinut“ au explicat la acea vreme aleşii. Astfel, s-a considerat inoportună adăugarea în legea eroilor-martiri din decembrie 1989, care acordau anumite drepturi acestora, şi a luptătorilor anticomunişti de la Braşov, din 1987. Din acest motiv, s-a cerut preluarea într-o altă lege a problematicii care ţine de acordarea unor drepturi pentru luptătorii de la Braşov. Problema care s-a ridicat, inclusiv, ieri, în Comisia juridică din Senat, a fost însă că respingerea OUG ar duce la întreruperea acordării unor indemnizaţii stabilite prin ordonanţă pentru aproximativ 60 de persoane, oameni care depind de aceste venituri. Astfel, senatorul PNL Ioan Ghişe a cerut aprobarea cererii de reexaminare a preşedintelui, pentru a se continua acordarea indemnizaţiei, dar a se şi da răgazul trimiterii în Parlament a unui act separat, care să reglementeze situaţia. Senatorii au decis că trebuie continuate indemnizaţiile pentru disidenţii de la Braşov, pînă la adoptarea unui nou act normativ.
„Legea recunoştinţei“ rămîne doar revoluţionarilor
În motivarea cererii de reexaminare a şefului statului, se mai arată că Ordonanţa nr. 6/2008, care prevede acordarea unor indemnizaţii reparatorii participanţilor la revolta muncitorească de la Braşov, din 1987, trebuie transformată în act normativ, dar acesta trebuie să vină în completarea Decretului-lege 118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, şi nu în completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aşa cum a prevăzut guvernul Tăriceanu.
O buna zi va doresc!