Main Content:

Pagini: 1 ... 5 6 [7] 8 9 ... 11

ROMANI CELEBRI

  • carmen21
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 522
  • Vezi Profilul
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #90 : Iulie 15, 2008, 00:00:19 »

Să ne amintim acum și de Lucian Blaga

LUCIAN BLAGA

Personalitate impunatoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, a marcat perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate. S-a nascut la 9 mai 1895 la Lancram, linga Alba Iulia, intr-o familie de preoti. Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el insusi, "sub semnul unei fabuloase absente a cuvintului", viitorul poet - care se va autodefini mai tirziu "mut ca o lebada" - neputind sa vorbeasca pina la virsta de patru ani.

Primele clase le-a facut la Sebes (1902-1906), a urmat Liceul "Andrei Saguna" din Brasov (1906-1914), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat rom^nesc de Teoria dramei. In anul izbucnirii primului razboi mondial si-a inceput studiile de teologie la Sibiu, pe care le-a finalizat cu licenta in 1917. Intre 1917 si 1920 a frecventat cursurile Universitatii din Viena, unde a studiat filosofia obtinind si doctorantul.

Revenit in Rom^nia reintregita, s-a daruit cauzei presei rom^nesti din Transilvania, fiind redactor la revistele "Cultura" din Cluj si "Banatul" din Lugoj.


In 1926 a intrat in diplomatie ocupind succesiv posturi la legatiile tarii noastre din Varsovia, Praga, Lisabona, Berna si Viena. A fost ales membru al Academiei Rom^ne in 1937. Discursul de receptie si l-a intitulat Elogiul satului rom^nesc.

In 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu in anii ce au urmat dictatului de la Viena. La Sibiu redacteaza, incepind cu 1943, revista Saeculum, care va aparea un an.

Din 1948, indepartat de la catedra, a lucrat in cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei.

A trecut la cele vesnice pe 6 mai 1961, fiind inmormintat la Lancram.

Versuri

Poemele luminii (1919), Pasii profetului (1921), In marea trecere (1924), Lauda somnului (1929), La cumpana apelor (1933), La curtile dorului (1938), Nebanuitele trepte (1943), Poezii(1962) - volum postum cuprinzind ciclurile Mirabila saminta, Vara de noiembrie ssi Stihuitorul. Postum au aparut si ciclurile Virsta de fier 1940-1944, Cintecul focului, Corabii cu cenusa, Ce aude unicornul.

Dramaturgie

Zamolxe, mister pagin (1921); Daria; Fapta; Ivanca; Invierea (1925); Mesterul Manole (1927); Cruciada copiilor (1930); Arca lui Noe (1944), postum aparind Anton Pann (1964).

Filosofie

Creatia filosofica este grupata in trei trilogii: a cunoasterii (1943), a culturii (1944), a valorilor (1946). Cea de-a patra, cosmologica, a ramas in stadiul de proiect.

Aforismele lui Lucian Blaga sunt grupate in volumele Pietre pentru templul meu, Discobolul si Elanul insulei.
Memorat
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #91 : Iulie 15, 2008, 00:15:23 »

Cu Blaga de mana, am intrat - timid si curios - in lumea filosofiei. Cat de greu se obtineau trilogiile sale, chiar si de la biblioteci, in anii comunismului! Acum, in deplina libertate, cati se mai lasa calauziti de poetul filosof pe drumul lung si anevoios dar, paradoxal, cat de profund si inaltator, spre Marele Anonim?
Memorat
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #92 : Iulie 15, 2008, 13:18:23 »

http://www.referatele.com/referate/romana/Lucian-Blaga/index.php
Lucian Blaga
Lucian Blaga, cel mai implinit ginditor roman, nu poate fi redus la acest context, dar nici nu poate fi inteles in afara lui. Fara a fi stat in fruntea unei “scoli”, ca Nae Ionescu, sau in fruntea unei “grupari”, ca N. Crainic, Blaga a fost totusi, alaturi de acestia doi, unul dintre directorii de opinie ai epocii (daca nu sub aspect politic, in orice caz sub aspect cultural-artistic). Nefiind nici teolog propriu-zis, nici apologet filosofic al ortodoxiei, el a fost totusi puternic marcat, atit in filosofie, cit si in arta, de problematica si sensibilitatea crestina, mai ales in varianta lor rasariteana.
 
 
  Viata - Universul poetic Lucian Blaga
Nascut
9 mai 1895
Lancram, judetul Alba

Decedat
6 mai 1961
Cluj-Napoca, inmormantat in Lancram

Familia
Tata: Isidor Blaga - preot ortodox din sat, la fel ca bunicul poetului, Simion Blaga.
Mama: Ana (Moga) - parte dintr-o familie de romani venita din Macedonia in secolul al XVII-lea.

Educatie
1906 - 1914: Liceul "Andrei Saguna" din Brasov.
1914 - 1917: Institutul Pedagogic-teologic din Sibiu. Inscris pentru a nu fi inrolat in armata austro-ungara. Absolvit ca teolog.
1917 - 1920: Facultatea de Filosofie a Universitatii din Viena. Absolvit ca doctor in filosofie cu teza Kultur und Erkenntnis.

Pe scurt
1919 Dublul debut editorial, ca poet cu Poemele luminii, si ca filosof cu Pietre pentru templul meu.
1920 La 16 decembrie se casatoreste cu Cornelia Brediceanu la Cluj.
1920 - 1924 Locuieste la Cluj. Intensa activitate literara si publicistica, aceasta din urma desfasurata mai ales la Vointa si apoi la Patria.
1921 Se publica volumul de poezii Pasii profetului.
1924 E redactor la Cultura, o revista scrisa in patru limbi - romana, germana, maghiara si franceza.
1924 - 1926 Traieste la Lugoj, cu familia sotiei sale.
1926 La 1 noiembrie devine atasat de presa la legatia romana de la Varsovia.
1927 La 1 noiembrie e transferat la legatia romana de la Praga.
1928 - 1932 Locuieste la Berna, tot ca atasat de presa si apoi ca secretar de presa.
1929 In februarie se publica volumul de poezii Lauda Somnului.
1930 Refuza postul de director al Teatrului National din Bucuresti. Se naste fiica poetului, Dorli.
1932 - 1937 Blaga iarasi locuieste in Cluj ca secretar, si apoi consilier de presa la legatia romana.
1933 Apare volumul de poezii La cumpana apelor.
1935 Blaga primeste Marele premiu "Hamangiu" al Academiei Romane.
1936 Este ales, la numai 41 de ani, membru activ al Academiei Romane.
1937 Transferat din nou la Berna pana la sfarsitul anului.
1938 Incepe anul ca subsecretar de stat la Ministerul de Externe. La 1 aprilie este numit ambasador al Romaniei in Portugalia. Se publica volumul de poezii La curtile dorului.
1939 La 1 aprilie Blaga vine definitiv in tara dupa ce isi incheie cariera diplomatica inceputa in 1926.
1941 - 1946 Blaga continua ca profesor la Universitatea din Cluj, refugiata la Sibiu si Timisoara din cauza razboiului.
1946 In august revine in Clujul parasit impreuna cu Universitatea clujeana cu sase ani in urma.
1948 Ultimul curs de filosofie al profesorului, scos definitiv de la catedra dupa reforma invatamantului.
1949 - 1959 Blaga lucreaza ca cercetator la Institutul de Istorie si Filosofie al Academiei, filiala Cluj; apoi din iunie 1951 este numit bibliotecar-sef, si din iulie 1954 director adjunct la Biblioteca Academiei, filiala Cluj.
1951 Poetul isi organizeaza poeziile scrise dupa Nebanuitele trepte, toate 77, intr-un ciclu cu un titlu nou Ecce tempus.
1953 Lucreaza si in sectia de istorie literara si folclor a Academiei, filiala Cluj, ca cercetator, cu o jumatate de norma.
1959 Blaga se pensioneaza in aprilie dupa ce a muncit enorm, mai ales in ultimii zece ani in care a fost si un mare traducator.
1960 Ultima organizare poeziilor dupa Nebanuitele trepte in patru mari cicluri: Varsta de fier, Corabii cu cenusa, Cantecul focului, Ce aude unicornul.
1960 La 30 noiembrie este internat la Clina Medicala I din Cluj. Peste trei luni se stabileste diagnosticul definitiv - si fatal: neoplasm vertebral.
 
Citate din Lucian Blaga
limba
Limba este intâiul mare poem al unui popor.
melancolie
Melancolia este o reducţie la zero a capacităţii noastre înnăscute de a ne autoiluziona.
minciună
Minciuna este vacanţa adevărului.
moarte
Pentru cei mai mulţi oameni moartea este numai un pretext de dispariţie; pentru foarte puţini moartea ţine de textul vieţii, ca un punct pe "i".
realitate
Realitatea e ruina unui basm.
fiinţă umană (vezi şi om)

Fiinţele umane sunt singurele creaturi capabile să se comporte iraţional în numele raţiunii.
om (vezi şi fiinţă umană)

Omul este o pasiune inutilă!
Fanatismul strică chiar şi celei mai bogate inteligenţe.
De îndată ce vei face Satanei concesiunea de-a discuta cu el, poţi fi sigur că te va bate în dialectică şi te va îndupleca.
Dacă vrei să ajungi la fericire, atunci pune-ţi orice ca ţintă, numai un singur lucru nu: fericirea.
Ideile noastre, după ce le naştem, mai aşteaptă să şi murim pentru ele.


Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #93 : Iulie 15, 2008, 16:19:45 »

Frumos si inaltator. Dar pentru Constantin Brancusi cate voturi ati adus pe pagina The Saatchi Gallery? Nu ati uitat sper. Va amintiti: http://www.saatchi-gallery.co.uk/artvote. Am stabilit ca facem o campanie printre prieteni, cunostinte si institutii. carmen21, ai reusit sa o anunt pe noua ta prietena din Anglia?
Memorat
  • carmen21
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 522
  • Vezi Profilul
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #94 : Iulie 15, 2008, 19:49:27 »

Am anunțat-o dar nu mi-a răspuns încă. Este mai ocupată ca mine.
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #95 : Iulie 15, 2008, 21:37:35 »

Este in regula. Ati facut ceea ce va statea in putetre. Dar eu ma adresam tuturor membrilor si calatorilor prin aceste pagini de net.
Memorat
  • carmen21
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 522
  • Vezi Profilul
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #96 : Iulie 16, 2008, 01:43:34 »

Am vorbit cu Sara. Are mult umor. O să ne întâlnim zilele următoare când are timp și se va interesa de problema Brâncuși.
Tocmai mi-a trimis poze cu cu palatul lui becali, probabil le va pune mâine și pe blog cu un comentariu acid.
Uitați-vă pe blogul ei că e interesant și pătimaș, fiindu-ne alături.
Memorat
  • carmen21
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 522
  • Vezi Profilul
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #97 : Iulie 18, 2008, 19:34:27 »

Iată ce am primit mai demult pe mail și am regăsit acum:

....,este o problema mai grava cu Brancusi.Am aflat dela un doctor de aici,care acum este mort,a murit in 1999,ca el a locuit langa Tg.Jiu. Parintii sai au fost directori la scolile din Tg Jiu:cea de baieti si cea de fete. Tatal sau ,Matei Stoicoiu,a cumparat o casa chiar in Tg.Jiu casa fie aproape scoala. Intr- o vara,cand se plimba prin parcul dela Tg.Jiu l-a intalnit pe Brancusi in parc. Ei s-au cunoscut caci au fost colegi in clasele primare. L-a intrebat dece a venit iar el a spus ca a venit sa cerceteze locul in parc unde sa amplaseze niste monumente, care au fost comandate, in memoria eroilor din I razboi mondial. Apoi Matei i-a spus ca o sa-i faca cunostiinta cu fiul sau, doctorul de care v-am spus, Traian Stoicoiu. Astfel ca atunci cand Traian l-a cunoscut pe Brancusi, a ramas impresionat. Traian era suparat cand imi povestea ca comunistii au schimbat adevaratele nume ale operelor lui Brancusi si anume: Nu se chema "Coloana infinitului" ci "Coloana sacrificiului infinit" dat de eroii nostrii. Pe de alta parte daca numarati modulele din care este alcatuita coloana veti obtine un numar care reprezinta anul cand a fost primul razboi mondial si termina cu o jumatate din modul adica reprezinta jumatatea anului respectiv.
Al doilea monument,asa cum l-a conceput Brancusi,este o masa inconjurata de 12 scaune. Deci nu "Masa tacerii" ci
"Masa apostolilor neamului" iar in mijloc s-ar afla Iisus Christos.
Al treilea monument arata ca o poarta dar nici pe departe nu este poarta. Deci nu se numeste"Poarta sarutului" caci nu are legatura cu memoria eroilor ci monumentul "Intregir ii neamului", deoarece fiecare stalp este alcatuit din 4 stalpi uniti sus cu o grinda. Sarutul mai inseamna si unitate. Deci acestea reprezinta 8 regiuni care trebuiau sa se alipeasca patriei mame Romania. Trebuia sa stie lumea ca Brancusi a fost un sculptor simbolist. Comunisti lor nu le-a placut numele. De atunci a ramas asa,iar romanii parca sant drogati,nu vor sa schimbe nimic.
  Doctorul inainte de a muri mi-a spus sa transmit in tara aceste lucruri pe care le stia perfect.
                                Cu stima, Liviu Popp
Memorat
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #98 : Iulie 18, 2008, 20:39:07 »

Da, domnul doctor are dreptate si, din pacate, lucrurile acestea asa sunt. Opera brancusiana trebuie reconsiderata, iarasi si iarasi, in epoci diferite, din noi puncte de vedere, inclusiv cel al decomunizarii perceptiei ei, ca rezultat al unei jumatati de secol de dicatura comunista in Romania.
Memorat
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #99 : Iulie 18, 2008, 21:37:54 »

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/57677/Rudele-lui-Constantin-Brincusi-cer-repatrierea-osemintelor-sculptorului.html
Rudele lui Constantin Brincusi solicita autoritatilor repatrierea osemintelor sculptorului, ingropat in prezent la cimitirul Montparnasse din Paris, si reinhumarea acestuia in localitatea natala Hobita.
Stra-stranepoata sculptorului, Luminta Brincusi, a fost prezenta, ieri, la cimitirul din Hobita. Ea s-a recules la mormintul mamei artistului, Maria Brincusi, cu ocazia implinirii a 50 de ani de la moartea sculptorului. Luminita Brincusi a declarat ca familia solicita din nou autoritatilor sa faca demersuri pentru aducerea osemintelor sculptorului. Ea considera ca mormintul de la cimitirul Montparnasse din Paris este un fel de "groapa comuna", Brincusi fiind inhumat acolo alaturi de alti doi membri ai familiei Istrati. "Noi am facut demersuri de acest gen in perioada in care domnul Mircea Geoana era ministru de Externe dar, dupa 2005, nimeni nu s-a mai ocupat de acest lucru, iar acum vrem sa il aducem pe Brincusi la el acasa. Aceasta a fost si ultima lui dorinta, de a fi , alaturi de mama sa"


Statul Romîn nu a reusit repatiera osemintelor lui Brîncusi,francezi il venereza il considera sculptorul lor,si au creat un muzeu al lui Brîncus.
Memorat
  • carmen21
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 522
  • Vezi Profilul
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #101 : Iulie 20, 2008, 17:49:36 »

Emil Cioran s-a născut la Răşinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox şi consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos comună situată în apropiere de Făgăraş. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autorităţile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din mica nobilime transilvană.
După studii clasice la liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, începe la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucureşti. A fost coleg cu Constantin Noica şi elev al lui Tudor Vianu şi Nae Ionescu. Bun cunoscător al limbii germane, a studiat în original pe Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer, şi mai ales pe Friedrich Nietzsche. Încă din tinereţe a arătat înclinaţie spre agnosticism, apărându-i evidentă "incovenienţa existenţei". În timpul studenţiei a fost în mod deosebit influenţat de lectura lui Georg Simmel, Ludwig Klages şi Martin Heidegger, precum şi de filozoful rus Lev Şestov, care situase întâmplarea în centrul sistemului său de gândire. În 1933 obţine o bursă, care îi permite să continue studiile de filozofie la Berlin, unde intră în contact cu Nicolai Hartmann şi Ludwig Klages.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi şi premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la faţă a României (1936), Lacrimi şi Sfinţi (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la faţă a României a fost autocenzurat în ediţia a doua aparută la începutul anilor 90, autorul însuşi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretenţioase şi stupide". Nevoia resimţită atunci de generaţia tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraţionaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influenţat viziunea tânărului Cioran, viziune pe care a repudiat-o definitiv mai apoi, cu furie şi ruşine, ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereţii. Reîntors în ţară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Şaguna" din Braşov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din Bucureşti, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaş, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a carei variantă definitiva (rămasă inedită până în 1991) va fi incheiată în 1945, an în care se stabileşte definitiv în Franţa.
 Din acest moment Cioran va publica numai în limba franceză, operele lui fiind apreciate nu numai pentru conţinutul lor, dar şi pentru stilul plin de distincţie şi fineţe al limbii. În 1949 îi apare la editura Gallimard - editură care va publica mai târziu majoritatea cărţilor sale - prima lucrare scrisă în limba franceză, Précis de décomposition, distinsă în 1950 cu premiul Rivarol. Ulterior, Cioran refuză toate distincţiile literare care i-au fost atribuite.
Emil Cioran a locuit la Paris în Cartierul Latin, pe care nu l-a părăsit niciodată. A trăit mult timp retras, evitând publicitatea. În schimb a cultivat darul conversaţiei cu numeroşii săi prieteni (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu , Samuel Beckett, Henri Michaux). Cioran a întreţinut o vastă corespondenţă, dezvăluindu-se ca un remarcabil autor epistolar.
Epuizând încă din tinereţe interesul pentru filozofia de catedră, Cioran a părăsit devreme gândirea sistematică şi speculaţiile abstracte, pentru a se consacra unor cugetări profund personale. "N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzaţiilor mele", va constata mai târziu. Din eseurile apărute în limba română se desprinde portretul unui tânăr gânditor din anii treizeci, influenţat de mişcarea de idei din acea epocă în care intelectualii români descopereau gândirea existenţialistă (sub varianta ei românească, cu accente creştine şi mistice, "trăirismul").
Emil Cioran a început prin a fi un gânditor torturat de sentimente şi senzaţii violente. Preocupat de problema morţii şi a suferinţei, este atras de ideea sinuciderii ca idee care ajută supravieţuirii. Tema alienării omului, temă existenţialistă prin excelenţă, prezentă la Jean-Paul Sartre sau Albert Camus, este formulată astfel, în 1932, de tânărul Cioran: "Să fie oare pentru noi existenţa un exil şi neantul o patrie?"
Câteva teme mari străbat opera lui Emil Cioran: contingenţa fiinţei umane, păcatul originar, sensul tragic al istoriei, sfârşitul civilizaţiei, ameninţarea Răului, refuzul consolidării prin credinţă, obsesia absolutului, viaţa ca expresie a exilului metafizic al omului etc. Cioran a fost un gânditor pasionat de istorie, pe care o cunoaştea bine din vastele sale lecturi şi mai ales din autorii şi memorialiştii perioadelor de decadenţă, de unde reflecţiile marcat gnostice şi antimoderniste, oarecum în linia spengleriană, asupra destinului omului şi civilizaţiei. Atâta vreme cât a păstrat legătura cu originile şi nu s-a înstrăinat de sine, omul a rezistat. Astăzi, el este pe cale să se distrugă prin obiectivare de sine, producţie şi reproducţie irepresibilă, exces de autoanaliză, de transparenţă şi prin triumful artificialului.
Ironia destinului a vrut ca Emil Cioran să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei constrângeri le repudiase în tinereţe. Dacă idiomul francez i-a potolit excesele şi i-a dăruit secretul formei şi al formulării, rădăcinile sale româneşti i-au procurat seva care a dat strălucire operei sale.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viaţă a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitaţie şi valorificarea lor. O hotărâre a Curţii de Apel din Paris a oprit însă comercializarea acestora; procesul se află încă în curs în Franţa. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află şi un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câţiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepţional interes pentru editori şi cititori, şi probabil ultima scriere inedită a filozofului.
Wikipedia

Memorat
  • carmen21
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 522
  • Vezi Profilul
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #102 : Iulie 20, 2008, 17:51:00 »

Citate - Emil Cioran
•   Toate neputinţele se reduc la una: aceea de a iubi, aceea de a evada din propria tristeţe.
•   Accept să fiu ultimul om, dacă a fi om înseamnă să semeni cu ceilalţi.
•   Nu existăm decât pentru duşmanii noştri şi pentru câţiva prieteni care nu ne iubesc.
•   Când visează omul nu se îndoieşte niciodată.
•   Fără iluzie, nu există nimic. E straniu să afli taina realităţii în irealitate.
•   Să fii, din lipsă de cuvinte, mai prejos de tine însuţi, să nu găseşti cuvinte pentru ceea ce eşti, potrivite cu ceea ce trăieşti sau înduri, să trăieşti mereu mai prejos de propria-ţi realitate.
•   Oamenii se împart în două categorii: cei care caută sensul vieţii fără să-l găsească şi cei care l-au găsit fără să-l caute.
•   Mai bine o noapte eternă decât o zi fadă, mai bine obscuritatea decât o lumină ştearsă.
•   Nu, nu sunt fericit şi probabil că n-am să fiu niciodată. Ăsta-i adevărul! Există şi oameni inapţi de a gusta fericirea. Pentru ei aceasta fericire nu-i decât un cuvânt rece, înscris în dicţionar la litera cuvenită. Incontestabil că eu fac parte din această categorie.
•   Nu trebuie să vrei nimic altceva decât nimicul care e în tine.
•   A fi sau a nu fi? Nici una nici alta.
•   Afectivitatea reprezintă rezonanţa lumii în subiect şi vibraţia subiectului în lumea sa.
•   Nu eu sufăr în lume ci lumea suferă în mine; individul există doar în măsura în care concentrează dureriile mute ale lucruriilor.

Memorat
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #103 : Iulie 20, 2008, 20:21:09 »
Memorat
Răspuns: ROMANI CELEBRI
« Răspunde #104 : Iulie 20, 2008, 20:47:23 »



6 Martie, 2008 - 21:53 — Mircea ALEXANDRESCU
Foarte serios:
Am intilnit romani din Exilul Istoric de la Paris care au refuzat sa intreprinda demersuri pentru naturalizare!...
unii dintre ei din motive obiective(perioada razboiului rece!),altzii sub diferite pretexte printre care si cel al costului...
respectiv traduceri si legalizari de acte,timbre fiscale,analize...
Am fost surprins cind am auzit ca functzionarul francez care ii contacta se oferea sa suporte cheltuielile si sa faciliteze traseul birocratic al actelor...
Emil Cioran a murit cu statutul de refugiat politic si in arhiva de la Oficiul francez pentru refugiatzi si apatrizi era depus un pashaport al titularului,cu copertzi:Regatul Romaniei...
Cind inaltul demnitar francez(un ministru)l-a "agatzat"la cantina Senatului francez(unde era invitat de citziva senatori,prieteni)si i-a sugerat ca presedintele Mitterand ar fi incintat sa-l cunoasca personal si eventual sa-l sustzina in demersuri,Cioran ar fi raspuns ceva de genul:"cetazenia mea este discutabila intrucit sunt de natzionalitate romana, nascut in Imperiu si plecat din Patrie cu un pashaport al Regatului!..."
era un fel de a spune ca onorurile veneau prea tirziu!
Emil Cioran a murit ca apatrid ! Persoană care nu are cetăţenia nici unui stat, lipsit de patrie.
Dar stim sa-l consideram român.Ce a facut România pentru el ?



Memorat
Pagini: 1 ... 5 6 [7] 8 9 ... 11
Schimbă forumul: