Main Content:

Pagini: 1 ... 10 11 [12] 13

ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG

Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #165 : Aprilie 28, 2009, 09:36:51 »

Pacat ca despre aceasta actiune avem comunicate numai dintr-o singura parte.
Ca sa stim ce se întimpla cu dosarele la CEDO ar trebuii sa avem comunicate si de la CEDO si de la guvernulul României.
Pe scurt de la toate partile implicate,in aceasta actiune!
Memorat
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #166 : Aprilie 30, 2009, 11:30:23 »

http://www.obiectivbr.ro/national/28621-agentul-romaniei-pentru-cedo-susine-c-i-a-indeplinit-obligaiile-privind-dosarul-revoluiei.html
* Curtea Europeană a Drepturilor Omului a invitat Guvernul României, la 4 noiembrie 2008, să formuleze observaţii cu privire la admisibilitatea şi fondul cauzei "Asociaţia 21 Decembrie Bucureşti"

Agentul Guvernamental al României pentru CEDO a informat că şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de Curte, trimiţând observaţiile sale faţă de Dosarul Revoluţiei până la data limită de 26 februarie, şi a precizat câ termenul-limită pentru Dosarul Revoluţiei este de 2 iunie.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a invitat Guvernul României, la 4 noiembrie 2008, să formuleze observaţii cu privire la admisibilitatea şi fondul cauzei "Asociaţia 21 Decembrie Bucureşti", Mărieş şi Vlase împotriva României, aşa-zisa cauză a Revoluţiei. "Termenul limită pentru prezentarea acestor observaţii a fost fixat pentru data de 26 februarie 2009, dată până la care Guvernul le-a trimis Curţii Europene a Drepturilor Omului. Guvernul, prin intermediul Agentului Guvernamental, respectă procedura şi exigenţele Curţii Europene a Drepturilor Omului", se arată în răspunsul transmis de Ministetrul de Externe, după ce Asociaţia "21 Decembrie" acuzase luni Guvernul României că refuză să trimită documentele necesare la CEDO.
"În acest context, trebuie precizat că Agentul Guvernamental îşi exprimă punctul de vedere numai în cadrul procesual instituit de Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor sale Fundamentale şi de Regulamentul Curţii Europene. Orice discuţie în afara acestui cadru este de natură să prejudicieze procedura derulată în faţa instanţei europene de la Strasbourg", se mai arată în răspuns.
MAE arată că, în ceea ce priveşte cauza Asociaţia "21 Decembrie Bucureşti", Mărieş şi Vlase împotriva României, Agentul Guvernamental şi-a îndeplinit obligaţiile care îi reveneau potrivit Convenţiei şi Regulamentului Curţii Europene.
În ceea ce priveşte cauza "Asociaţia 21 Decembrie Bucureşti", Mărieş şi Stoica împotriva României (aşa-zisa cauză a "mineriadei") termenul în care Guvernul român trebuie să prezinte observaţiile asupra admisibilităţii şi fondului este de 2 iunie 2009, mai informează Ministerul de Externe.
"Ministerul Afacerilor Externe îşi reafirmă încrederea în soluţiile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului", se evidenţiază în răspuns.
Asociaţia 21 Decembrie a cerut luni reprezentanţilor CEDO să pună în vedere Guvernului României, prin Agentul Guvernamental, să depună la CEDO dosarele referitoare la perioada decembrie 1989 - iunie 1990, referitoare la Revoluţie şi mineriade, deoarece până acum ar fi refuzat să le trimită acestei instanţe.
Potrivit solicitării Asociaţiei "21 Decembrie" adresată Curţii Europene a Drepturilor Omului, refuzul reprezentanţilor Guvernului ar rezulta tocmai din faptul că instanţa europeană a dispus ataşarea acestor dosare, lucru care nu s-ar fi întâmplat, iar termenul dat de Curtea Europeană a expirat.

Memorat
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #167 : Mai 01, 2009, 17:10:48 »

http://www.gardianul.ro/Papuci-si-o-muzicuta-de-la-revolutionari-pentru-Iliescu-s134319.html
Papuci si o muzicuta de la revolutionari pentru Iliescu
01-05-2009

Fostul presedintele Ion Iliescu a fost “vizitat”, ieri, la sediul resedintei sale din Primaverii de un grup de revolutionari condusi de Teodor Maries, liderul Asociatiei 21 Decembrie. Cu acest prilej, revolutionarii i-au trimis, prin intermediul aghiotantului sau, o copie a unei dispozitii a Frontului Salvarii Nationale din 25 decembrie '89, dar si un cadou contand intr-o pereche de papuci de vara si o muzicuta, pentru a nu se plictisi când va iesi din politica. Doru Maries a declarat ca documentul transmis lui Iliescu ar demonstra faptul ca FSN “a tradat si moral” Revolutia din Decembrie 1989 si idealurile pentru care au murit revolutionarii. Presedintele de onoare nu a iesit din locuinta pentru a discuta cu grupul de revolutionari.
Comentarii la articol
 
BARABBAS
2009-05-01 16:37:48
Ilici
conform faptelor sale de tradare de tara ar fi trebuit bagat la mititica.In ceea ce priveste Maries trbuie apreciat pentru pozitia sa demna de luptator anti mafiotilor securisto comuniste care a distrus toata industria si economia Romaniei la indicatiile exprese ale lui Iliescu.
caLin
2009-05-01 14:34:20
de fapt..
Pana la urma cine naiba e Maries asta? Ce il indreptateste pe el sa hotarasca cine e bun si cine nu? N-ati vrea sa ne faceti si noua un cv al acestui individ?
Iza @ Mara
2009-05-01 7:54:17
Asta din poza,
cand a fost ultima oara la dezalcolizare !!???


Memorat
  • Ionescu
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2590
  • Vezi Profilul WWW
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #168 : Mai 01, 2009, 17:34:14 »

Care ar fi consecintele juridice in cazul in care Guvernul ignora solicitarile de la CEDO?
Memorat

Perplex in forma continuata.
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #169 : Mai 02, 2009, 16:27:55 »

http://www.ziua.net/news.php?data=2009-04-30&id=26964
Guvernul a trimis la CEDO doar datele pe care le-a considerat "pertinente" din dosarul Revoluţiei
Agentul Guvernamental a trimis la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) doar datele "pertinente" din dosarul Revoluţiei, motivand, in răspunsul trimis Curţii că nu a primit incă tot dosarul, informează NewsIn.
"Guvernul ar dori, totuşi, să sublinieze faptul că nu are in posesie integralitatea dosarelor interne. In consecinţă, roagă Curtea să binevoiască să-i permită să prezinte, in cadrul observaţiilor complementare, eventualele date pertinente care vor reieşi din restul dosarelor. Toate repertorierile de dosare care se găsesc la dispoziţia Guvernului, precum şi documentele referitoare la reclamantul Vlase, vor fi cuprinse in anexele prezentelor observaţii", se arată in răspunsul Guvernului către CEDO, ajuns şi la Asociaţia "21 Decembrie".
Potrivit unei declaraţii date in februarie de Mărieş pentru NewsIn, s-au făcut copii ale documentelor din dosarul Revoluţiei, aflat la Parchetul General, pentru a fi folosite in procesul de la CEDO. De altfel, surse din Secţia Parchetelor Militare au declarat, la aceeaşi dată, că au fost trimise deja Agentului Guvernamental o parte dintre copiile dosarelor ce se referă la Revoluţia din 1989. Sursele citate spun că aceste copii vor fi trimise la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a fi analizate. "Referitor la cererea de a vă comunica dacă au fost comunicate copii ale dosarelor interne (...), in momentul de faţă Agentul Guvernamental se află in etapa de studiere a acestor dosare", se arăta in răspunsul Ministerului Afaceriloe Externe (MAE).
Agentul Guvernamental al Romaniei pentru CEDO a mai informat, potrivit NewsIn, că şi-a indeplinit obligaţiile prevăzute de Curte, trimiţand observaţiile sale faţă de dosarul Revoluţiei, pană la data limită de 26 februarie, şi a precizat ca termenul-limită pentru Dosarul Revoluţiei este de 2 iunie.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a invitat Guvernul Romaniei, la 4 noiembrie 2008, să formuleze observaţii cu privire la admisibilitatea şi fondul cauzei "Asociaţia 21 Decembrie Bucureşti", Mărieş şi Vlase impotriva Romaniei, aşa-zisa cauză a Revoluţiei. "Termenul limită pentru prezentarea acestor observaţii a fost fixat pentru data de 26 februarie 2009, dată pană la care Guvernul le-a trimis Curţii Europene a Drepturilor Omului. Guvernul, prin intermediul Agentului Guvernamental, respectă procedura şi exigenţele Curţii Europene a Drepturilor Omului", se arată in răspunsul transmis de Ministetrul de Externe, după ce Asociaţia "21 Decembrie" acuzase luni Guvernul Romaniei că refuză să trimită documentele necesare la CEDO.
Ce sa mai intelegem ???Cine practica dezinformarea Huh
Din acest articol rezulta ca,guvernul a raspuns solicitarilor CEDO!
Memorat
  • teodora11
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 229
  • M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • Vezi Profilul
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #170 : Mai 02, 2009, 21:28:04 »

http://www.ziare.com/Guvernul_a_trimis_la_CEDO_doar_datele_pe_care_le_a_considerat_pertinente-738146.html


Sambata, 02 Mai 2009, ora 22:21      

Agentul Guvernamental a trimis la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului doar datele "pertinente" din dosarul Revolutiei, motivand, in raspunsul trimis Curtii ca nu a primit inca tot dosarul.

"Guvernul ar dori, totusi, sa sublinieze faptul ca nu are in posesie integralitatea dosarelor interne. In consecinta, roaga Curtea sa binevoiasca sa-i permita sa prezinte, in cadrul observatiilor complementare, eventualele date pertinente care vor reiesi din restul dosarelor. Toate repertorierile de dosare care se gasesc la dispozitia Guvernului, precum si documentele referitoare la reclamantul Vlase, vor fi cuprinse in anexele prezentelor observatii", se arata in raspunsul Guvernului catre CEDO.

Potrivit unei declaratii date in februarie de Maries, s-au facut copii ale documentelor din dosarul Revolutiei, aflat la Parchetul General, pentru a fi folosite in procesul de la CEDO. De altfel, surse din Sectia Parchetelor Militare au declarat, la aceeasi data, ca au fost trimise deja Agentului Guvernamental o parte dintre copiile dosarelor ce se refera la Revolutia din 1989.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a invitat Guvernul Romaniei, la 4 noiembrie 2008, sa formuleze observatii cu privire la admisibilitatea si fondul cauzei "Asociatia 21 Decembrie Bucuresti", Maries si Vlase impotriva Romaniei, asa-zisa cauza a Revolutiei.

"Termenul limita pentru prezentarea acestor observatii a fost fixat pentru data de 26 februarie 2009, data pana la care Guvernul le-a trimis Curtii Europene a Drepturilor Omului. Guvernul, prin intermediul Agentului Guvernamental, respecta procedura si exigentele Curtii Europene a Drepturilor Omului", se arata in raspunsul transmis de Ministetrul de Externe, dupa ce Asociatia "21 Decembrie" acuzase luni Guvernul Romaniei ca refuza sa trimita documentele necesare la CEDO.


Pentru Kronstadt2 -  dupa ce am postat pe site am vazut ca si tu ai postat aceeasi stire difuzata mai devreme azi, insa de ziarul Ziua. Smiley
Sursa: NewsIn
« Ultima modificare: Mai 02, 2009, 21:35:41 de către teodora11 »
Memorat

M-au rănit, m-au închis, dar nu m-au ucis !
  • Ionescu
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2590
  • Vezi Profilul WWW
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #171 : Mai 06, 2009, 10:08:14 »

http://www.asociatia21decembrie.ro/?p=2076

Comunicat de presa

Miercuri, 6 mai 2009 orele 10, o delegatie a Asociatiei 21 Decembrie 1989 (condusa de presedintele acesteia, Teodor Maries) va fi primita de conducerea Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform adresei Ministerului Public - Sectia Parchetelor Militare nr.177/VIII-3/2009 din 5 mai 2009.

Problemele care vor fi abordate de catre delegatia Asociatiei 21 Decembrie 1989 vor fi urmatoarele:

1. Hotararea CSM referitoare la generalul de brigada magistrat Ion Vasilache de nerecunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si consecintele acestui fapt.

2. Situatia dosarelor revolutiei.

3. Situatia transmiterii/netransmiterii integrale la CEDO, de catre Sectia Parchetelor Militare, a dosarului 97/P/1990, conform dispozitiei Inaltei Curti Europene.

4. Revolutionarii vor reveni asupra solicitarilor anterioare de a fi puse la dispozitia procurorilor jurnalele actiunilor de lupta si registrul istoric din arhivele Departamentului Securitatii Statului, SRI, Directiei a IV-a de Contrainformatii Militare precum si a Directiei de Informatii a Armatei, din perioada infractionala 14 decembrie 1989 - 15 iunie 1990.

5. Revenirea asupra solicitarii anterioare a revolutionarilor ca SRI sa puna la dispozitia procurorilor dosarul “Dambovita” (aflat in arhiva SRI) referitor la monitorizarea si reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii din aprilie-iunie 1990.

In jurul orelor 11.00, Teodor Maries - presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, va face declaratii de presa la intrarea principala a Ministerului Public.
Memorat

Perplex in forma continuata.
  • Ionescu
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2590
  • Vezi Profilul WWW
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #172 : Mai 08, 2009, 10:16:03 »

http://www.asociatia21decembrie.ro/?p=2101

Comunicat de presa

Miercuri, 6 mai 2009 orele 10, delegatia Asociatiei 21 Decembrie 1989 condusa de presedintele Teodor Maries a fost primita de generalul de brigada magistrat Ion Vasilache din conducerea Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform adresei Ministerului Public - Sectia Parchetelor Militare nr.177/VIII-3/2009 din 5 mai 2009.

In urma intrevederii au rezultat urmatoarele:

1. Conform declaratiei generalului de brigada magistrat Ion Vasilache (din conducerea Parchetelor Militare), dosarul 97/P/1990 referitor la revolutia din dec.1989, are un milion de pagini.

2. In aprox. 2-3 saptamani se va finaliza opisarea dosarului 97/P/1990, pagina cu pagina, iar aceste opisari vor fi puse la dispozitia Asociatiei 21 Decembrie 1989. Partea nedesecretizata a dosarului nu poate fi pusa la dispozitia victimelor.

3. In lunile noiembrie, decembrie 2008, ianurie, februarie 2009, 40.000 de pagini ale dosarului au fost selectate si ridicate (in copie) pentru a fi predate catre agentul guvernamental care urma sa le transmita la CEDO. De atunci MAE nu a mai solicitat alte documente desi initial ceruse copia integrala a dosarului.

4. La aceasta intalnire partile au fost de acord ca in acest dosar cele mai multe probe referitoare la miile de victime ale revolutiei s-au adunat in perioada 2004-2007 datorita activitatii generalului-magistrat Dan Voinea.

5. Partile au convenit ca o viitoare intalnire va avea loc peste aprox.2-3 saptamani.
Memorat

Perplex in forma continuata.
  • Ionescu
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2590
  • Vezi Profilul WWW
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #173 : Mai 12, 2009, 14:58:06 »

http://www.asociatia21decembrie.ro/?p=2141

COMUNICAT

Joi, 14 mai, ora 10.3o miting în faţa Ministerului Afacerilor Externe, str. Aleea Alexandru, pentru trimiterea “dosarelor revoluţiei şi mineriadelor” la CEDO

Prezenţa obligatorie.

Consiliul de Conducere al

Asociaţiei “21 Decembrie 1989″ Bucureşti
Memorat

Perplex in forma continuata.
  • Ionescu
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2590
  • Vezi Profilul WWW
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #174 : Mai 13, 2009, 12:45:24 »

http://www.asociatia21decembrie.ro/?p=2181

Scrisoare deschisă D-lui Cristian Diaconescu

– Ministrul Afacerilor Externe

Spre informare:

D-lui Traian Băsescu - Preşedintele României

D-lui Emil Boc – Primul Ministru al României

Stimate Domnule Ministru al Afacerilor Externe

Delegaţia societăţii civile vă solicită o întrevedere Joi, 14 Mai a.c., orele 11, având în vedere solidarizarea acesteia cu demersul revoluţionarilor pentru finalizarea cercetărilor justiţiei despre terifiantul masacru din decembrie 1989 de la care se împlinesc 20 de ani.

Conform dispoziţiei exprese a Înaltei Curţi Europene de la Strasbourg (CEDO), Guvernul României - prin Ministerul Afacerilor Externe - trebuia sa transmită către CEDO, până la data de 26 februarie 2009, o copie integrală a dosarului 97/P/1996, respectiv Dosarul Revoluţiei.

Deşi termenul limită a expirat de 75 de zile, Guvernul României ascunde în continuare, la fel ca în ultimii 20 de ani, probele referitoare la crimele comise în timpul revoluţiei.

Constatăm că, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, Guvernul României ascunde - inclusiv Curţii Europene a Drepturilor Omului - probele despre masacrul care a avut loc în Decembrie 1989. Aceasta este încă o dovadă că aşa-zisa justiţie din România este aservită criminalilor.

Având în vedere evaluarea externă a justiţiei din România, care plasează ţara noastră „în coada” Europei, este inadmisibil ca, inclusiv la 20 de ani de la evenimente, statul român să împiedice deliberat înfăptuirea justiţiei faţă de crima istorică din Decembrie 1989: peste 1200 de morţi, peste 4800 de răniţi dintre care unii mutilaţi pe viaţă, mii de arestaţi fără mandat suspuşi tratamentelor neomenoase.

Stimate Domnule Ministru, dacă, în urma întrevederii cu Dvs., Ministerul Afacerilor Externe nu va da curs imediat dispoziţiei exprese a Înaltei Curţi Europene, în perioada 18-22 Mai a.c., când Comisia Europeană va trimite în România o delegaţie pentru a verifica la faţa locului starea de fapt a justiţiei - evoluţia, stagnarea sau involuţia acesteia - societatea civilă va protesta foarte dur şi va solicita delegaţiei europene o întâlnire pentru a-i prezenta probele anti-justiţiei din dosarele crimelor istorice.

Menţionăm că în zilele de 27-28 aprilie 2009, o delegaţie a revoluţionarilor s-a deplasat la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a solicita în scris şi verbal probele cerute de CEDO Guvernului României. Reprezentanţii CEDO au răspuns în scris şi verbal că, până la acea dată, Guvernul României nu a răspuns dispoziţiei exprese a Înaltei Curţi Europene

Ne întreabăm retoric: Guvernul României nu a avut timp?, sau Guvernul României se face vinovat de tănuirea crimelor şi complicitate morală prin refuzul de a pune la dispoziţia Înaltei Curţi Europene documentele ce acuză criminalii, instigatorii şi complicii celor care au ucis, rănit şi arestat revoluţionarii din Decembrie 1989.

Neîndeplinirea obligaţiilor Guvernului României faţă de Înalta Curte Europeană de la Strasbourg, este un act politic - comandat de criminali şi de complicii lor - de împiedicare a înfăptuirii justiţiei, situaţie care, spre ruşinea României, caracterizează întreaga perioadă a istoriei postcomuniste a ţării noastre.

Stimate Domnule Ministru, sunteţi şi vicepreşedinte al PSD. Refuzul Ministerului pe care-l conduceţi de a trimite Dosarul Revoluţiei către Înalta Curte Europeană constituie fără îndoială un act condamnabil de imixtiune politică a PSD în justiţie.

Nu dorim agravarea situaţiei României din punctul de vedere al evaluării justiţiei în viitorul raport de ţară din iunie 2009, dar dacă cererea Înaltei Curţi Europene nu va fi satisfăcută imediat, vom uza de toate mijloacele posibile pentru a informa Comisia Europeană că aşa-zisa justiţie din România este aservită intereselor politice ale criminalilor, instigatorilor şi complicilor ce împiedică evoluţia democratică a României de 20 de ani, minţind nu doar poporul român, dar şi întreaga lume.

12 mai 2009

Cu încrederea că nimic nu se poate clădi pe crime,

Sorin Ilieşiu – vicepreşedintele ALIANŢEI CIVICE, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismului http://www.gds.ong.ro/apel.htm http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/

ASOCIAŢIA 21 DECEMBRIE 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte

ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN ROMÂNIA - organizaţia Bucureşti, Cristinel Dumitrescu – Preşedinte

CONSILIUL MONDIAL ROMÂN, Ştefana Bianu - Vicepreşedinte

CONSILIUL ROMÂN AMERICAN, Neculai Popa - Preşedinte

GRUPUL PENTRU EXPRIMAREA SOCIALA A TINERILOR - GEST BASARABIA

ALIANTA NATIONALA A ORGANIZATIILOR STUDENTESTI DIN ROMANIA

ASOCIAŢIA ROMÂNILOR DIN AUSTRALIA, Mihai Maghiaru – Preşedinte

SENIORII LIGII STUDENŢILOR DIN UNIVERSITATEA BUCUREŞTI 1990, seniori: Antonie Popescu, Romeo Moşoiu, Mugurel Stan, Daniel Popescu

BLOCUL NAŢIONAL AL REVOLUŢIONARILOR 1989, George Costin – Preşedinte executiv

FUNDAŢIA CULTURALĂ TIMPUL, Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte

ASSOCIATION CULTURELLE ET AMICALE ROUMAINE, Gabriel Penciu – Preşedinte

L’ALLIANCE BELGO-ROUMAINE, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte

FUNDAŢIA „TIMIŞOARA ’89”, preşedinte – Petru Ilieşu

FUNDAŢIA MEMORIA - filiala Argeş [Experimentul Piteşti], prof.univ.dr Ilie Popa – Preşedinte

FUNDAŢIA CORNELIU COPOSU, Rodica Coposu şi Flavia Bălescu

FUNDAŢIA REDAREA ISTORIEI, jurist Păun Gabriel Virgil – Preşedinte

ASOCIAŢIA CIVES, Ioan Roşca – Preşedinte

FUNDATIA NAŢIONALĂ PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI, Daniela Soros - Vicepreşedinte

ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ A LUPTĂTORILOR PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI, Ionel Leşu – Preşedinte

SINDICATUL NAŢIONAL AL ŢĂRANILOR ŞI AL PROPRIETARILOR ROMÂNI, Dan Drăghici – Preşedinte

ASOCIAŢIA EUROPEANĂ A CADRELOR DIDACTICE – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte

ASOCIAŢIA SCRIITORILOR ROMÂNI ŞI GERMANI DIN BAVARIA, Radu Bărbulescu – Preşedinte

ORGANIZAŢIA NEGUVERNAMENTALĂ ECOMONDIA, prof.dr.Alexandru Ionescu – Preşedinte

ASOCIAŢIA COPIILOR REVOLUŢIEI, Cătălin Giurcanu – Preşedinte

ASOCIAŢIA ADEVĂR ŞI DREPTATE, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte

ASOCIAŢIA APOLITICĂ “SOCIETATEA TÂRGOVIŞTE”, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte

FUNDAŢIA IOAN BĂRBUŞ, Anca Maria Cernea - Preşedinte

FEDERAŢIA NAŢIONALĂ OMENIA A PENSIONARILOR (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte

GRUPUL VĂDUVELOR DE EROI MARTIRI

FEDERAŢIA SINDICALĂ “SOLIDARITATEA – VIRGIL SĂHLEANU” A SIDERURGIŞTILOR DIN ROMÂNIA

FUNDAŢIA NAŢIONALĂ A REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1989 – TIMIŞOARA, Pompiliu Alămorean – Preşedinte

SINDICATUL SOLIDARITATEA AL SIDERURGIŞTILOR GALAŢI, Ilinca Diaconu - Preşedinte

SINDICATUL SOLIDARITATEA HUNEDOARA

SINDICATUL ALRO SLATINA, Ion Ioan – Preşedinte
Memorat

Perplex in forma continuata.
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #175 : Mai 14, 2009, 13:24:33 »

http://www.romanialibera.ro/a153781/armata-si-iliescu-au-salvat-securitatea.html
Joi, 14 Mai 2009
Romania risca sa fie sanctionata deoarece Ministerul Afacerilor Externe nu a trimis la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) probele masacrului care a avut loc in decembrie 1989, sustin revolutionarii de la Asociatia "21 Decembrie 1989". Ministerul, prin agentul guvernamental Razvan Horatiu Radu, afirma ca a trimis prin posta anexele cu probele din dosar, fapt contrazis de CEDO printr-o adresa oficiala.

MAE trebuia sa trimita Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin agentul guvernamental Razvan Horatiu Radu,
       
observatiile sale si copiile integrale ale dosarelor 97/P/1996 si 158/P1990 (dosarele Revolutiei) pana la termenul-limita de 26 februarie 2009, sustin revolutionarii. Radu sustine ca a trimis observatiile prin fax, iar prin posta circa 1.000 de pagini din dosare, respectand "integral cerintele si termenele instantei europene". Aceste sustineri sunt insa contrazise de Doru Maries si Sorin Iliesiu, reprezentantii revolutionarilor. "La CEDO nu au fost trimise dosarele Revolutiei. Este adevarat ca Razvan Radu i-a cerut procurorului general, Laura Codruta Kovesi, prin adresa oficiala, copiile integrale ale dosarelor – peste 1.000.000 de file –, precizand in scris ca este o solicitare expresa a CEDO, dar a trimis la instanta europeana doar opisele, declaratiile mele si ale unui coleg revolutionar fara alte probe", spune Maries.
 
Afirmatiile lui Maries sunt sustinute de un raspuns oficial al CEDO din data de 27 aprilie 2009, potrivit caruia Guvernul Romaniei nu a trimis anexele cerute la instanta europeana (vezi facsimil).
Actele nu ar fi fost trimise la CEDO deoarece guvernantii "vor sa ascunda probele masacrului din decembrie 1989, ceea ce dovedeste inca o data ca asa-zisa justitie din Romania este aservita criminalilor", sustin Maries si Iliesiu. Printre probele "ascunse" s-ar afla si un jurnal de lupta al Armatei, care ar demonstra "conservarea puterii comunistilor si securistilor". In paginile jurnalului, la data de 25 decembrie 1989, ora 21.15, este consemnat un ordin al Consiliului National al Frontului Salvarii Nationale transmis Armatei, in care se preciza: "Toti activistii de partid (adica ai PCR – n.r.) raman in functiile actuale si isi continua munca de educatie si cultura a Armatei (...)
 
Activistii neincadrati in urma alegerilor vor fi numiti in functie pe linie de comanda sau in cadrul aparatului consiliului politic (...) Cotizatia de partid, UTC si Sindicat se strange si se preda in conturile de pana acum". Aceste hotarari ar fi fost valabile si pentru institutiile civile. In aceste jurnale ar exista "probe despre modul in care CN-FSN, condus de Ion Iliescu, a conservat si apoi a reactivat structurile represive ale statului comunist". Potrivit lui Maries, "Armata si Iliescu s-au salvat pe ei, au salvat PCR-ul, au salvat Securitatea, iar acum ei ne conduc si tot ei blocheaza justitia".
Revolutionarii au reclamat la CEDO faptul ca Parchetul nu a finalizat in termene rezonabile dosarele Revolutiei din decembrie 1989, cand au fost ucisi peste 1.200 de oameni, iar 4.800 au fost raniti. Instanta europeana a decis judecarea cu prioritate a acestei plangeri. Deoarece statul roman nu a trimis dosarele la CEDO, revolutionarii picheteaza astazi, incepand cu ora 11.00, sediului MAE de pe strada Aleea Alexandru din Bucuresti.

Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #176 : Iunie 25, 2009, 02:01:15 »

De pe forumul Asociatiei 21 Decembrie 1989  Bucuresti.

CURTEA EUROPEANA A
DREPTURILOR OMULUI
CONSILIUL EUROPEI
STRASBOURG
SECTIUNEA A TREIA

Strasbourg, 6 noiembrie 2008
Cererea nr. 33810/07
Asociaţia 21 Decembrie 1989 şi Teodor Mărieş (I)
Cererea nr. 18817/08
Vlase

Domnilor,
Vă informăm că în urma examinării preliminare a cererilor sus menţionate, pe 4 nov. 2008, Camera căreia cauza i-a fost atribuită a decis, în virtutea art. 54/2b/ din regulamentul Curţii, să facă cunoscută Guvernului Român reclamaţia şi să-l invite să prezinte în scris observaţiile privind fondul problemei.
Vă trimitem, anexat, o notă informativă a părţilor solicitante privin procedura după comunicarea solicitării.
Guvernul a fost invitat să-şi prezinte observaţiile înainte de 26 februarie 2009. Acestea vă vor fi comunicate reclamanţilor, după care aseştia pot răspunde în scris.
Camera a indicat Guvernului ca în observaţiile sale să se refere la problemele din documentul anexat prezentei scrisori (expunerea faptelor pregătită de tribunalul Curţii şi întrebările puse părţilor).
Vă informăm că la acest stadiu de procedură, cf. art. 34/3 din regulament, toate observaţiile reclamanţilor sau reprezentanţilor acestora trebuie, în principiu, să fie redactate într-una din limbile oficiale ale Curţii, adică franceză sau engleză.
Vă atragem atenţia asupra art.33 din regulamentul Curţii, că documentele depuse de părţi sau de terţe persoane trebuie să fie accesibile publicului, dacă preşedintele nu decide altfel, cf. motivelor indicate în paragraful 2 al acestei dispoziţii.
De regulă toate informaţiile conţinute în documentele depuse la tribunal, mai ales cele referitoare la persoanele desemnate sau identificabile, vor putea fi consultate de public. În plus, aceste informaţii vor putea apărea în HUDOC, baza de date a Curţii, accesibilă pe Internet, dacă Curtea le introduce într-o expunere de fapte stabilită pentru prezentarea unei situaţii către guvernul apărător, într-o decizie asupra primirii sau retragerii unei reclamaţii.
Privind asistenţa juridică, veţi găsi în anexă o copie a capitolului X din regulamentul Curţii, ghidul practic, baremul asistenţei juridice cât şi un exemplar din declaraţia de resurse vizată de art. 93/1 din regulamentul menţionat. Conform ultimei fraze din această dispoziţie, trebuie să completaţi această declaraţie şi s-o autentificaţi prin Administraţia Financiară. Puteţi, deasemenea, pe loc, să adăugaţi formularelr corect completate un certificat emis de această autoritate. Acest document trebuie să parvină înainte de 4 decembrie 2009.
Preşedintele Camerei va decide apoi asupra cererii de asistenţă juridică. Dacă aprobă cererea de asistenţă juridică reclamanţilor, onorariile vor fi fixate de tribunal. Vă atragem atenţia că sumele care pot fi pătite pentru asistenţă juridică acordată de Curte nu acoperă, de regulă, ansamblul taxelor de reprezentare a reclamantului de către un avocat al Curţii, ci constitue, mai degrabă, o contribuţie.
Vă informăm că d-l Corneliu Bârsan, judecător ales pentru România, nu mai poate reprezenta situaţiile sus menţionate (art. 28 din regulament).
Conform instrucţiunilor preşedintelui Camerei, Guvernul a fost invitat să informeze Curtea înainte de 5 decembrie 2008, dacă doreşte să desemneze un alt judecător ales, fie, în calitate de judecător ad hoc, o altă persoană ce îndeplineşte condiţiile cerute de art. 21.1 din Convenţie (a se vedea art. 26/1 şi 2 din regulament). Veţi fi informaţi de răspunsul guvernului.
Vă mai informăm că pe 4 noiembrie 2008 Camera a decis să alăture cele două cauze, care vor fi de acum înainte desemnate sub numele „Asociaţia 21 decembrie Bucureşti”.

Cu stimă,
Santiago Quesada
Grefier secţiune
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #177 : Iunie 25, 2009, 02:08:19 »

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
6 noiembrie 2008

SECTIUNEA A TREIA
DOUĂ CAZURI NOI

Cererile nr. 33810/07 şi nr. 18817/08
Prezentate de Asociaţia „21 DECEMBRIE 1989”,
Teodor MĂRIEŞ, Elena şi Nicolae VLASE
Contra României
Introduse la 13 iulie 2007 şi 9 aprilie 2008

EXPUNEREA FAPTELOR

FAPTELE
Prima plângere, Asociaţia „21 Decembrie 1989” persoană juridică, după dreptul român, are sediul în Bucureşti. Ea este reprezentată în faţa Curţii de preşedinte, al doilea reclamant, dl. Teodor Mărieş, un revoluţionar român, născut în 1962, rezident în Bucureşti (cererea nr.33810/07).
El conduce o asociaţie din care fac parte victime şi urmaşi ai unor persoane decedate în urma represiunii violente a manifestaţiilor anticomuniste care au avut loc în România, în decembrie 1989, momentul căderii lui Nicolae Ceauşescu, evenimentele cunoascute ca „revoluţia”. Asociaţia susţine interesele victimelor în procedura penală prin prezentarea în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Acesastă procedură se referă la morţi sau răniţi de glonţ, la aplicarea de rele tratamente, la privare de libertate aplicată la mii de persoane, fapte comise în Bucureşti, Timişoara, Reşiţa, Buzău, Constanţa, Craiova, Brăila, Oradea, Cluj, Braşov, Târgu Mureş, Sibiu şi alte oraşe ale României.
A doua plângere, dl. Teodor Mărieş, una din victimele represiunilor violente ale ale manifestaţiilor anticomuniste de la Bucureşti, care a participat şi la manifestaţiile din piaţa Universităţii, în 21 decembrie 1989 se referă şi persoanele înarmate care au tras asupra manifestanţilor civili şi nu se permite aflarea lor.
A treia şi a patra plângere, d-na. Elena Vlase şi dl. Nicolae Vlase, sunt doi urmaşi rezidenţi în Braşov (plângerea nr. 18817/2008). Ei sunt părinţii lui Nicolae N. Vlase, decedat la vârsta de 19 ani în urma represiunii manifestaţiilor anticomuniste de la Braşov.

A. Circumstanţele comune ale celor două plângeri

Faptele din cauză, după cum au fost expuse de reclamanţi vor fi rezumate în continuare.

1. Condiţii iniţiale

În 1989 a intervenit o schimbare de regim politic în ţările Europei centrale şi estice; aceasta s-a tradus la căderea cortinei de fier care separa Europa occidentală de restul ţărilor „democratic populare” cunoscute ca ţări membre ale Pactului de la Varşăvia şi CAER.
În România, în ultimile zile ale lui decembrie 1989, au avut loc operaţiuni militare care s-au soldat cu numeroase victime printre civili: „peste 1200 de de persoane decedate, peste 5000 rănite şi mai multe mii au fost reţinute şi supuse la rele tratamente” în Bucureşti, Timişoara, Reşiţa, Buzău, Constanţa, Craiova, Brăila, Oradea, Cluj, Braşov, Târgu Mureş, Sibiu şi alte oraşe din România, cum reiese dintr-o scrisoare adresată la 5 iunie 2008 de primul reclamant către parchetele militare la Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ancheta privind aceste evenimente este în curs de derulare.

2. Decizia din 25 septembrie 1995 a parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie

Cum se precizează în decizia din 20 septembrie 1995 a secţiei parchetelor militare de la Curtea Supremă de Justiţie (devenită în 2003 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), în legărură cu evenimentele din decembrie 1989, secţia a dechis o anchetă raportată la evenimente, printre altele, represiunea asupra manifestanţilor anticomunişti din 21 şi 22 decembrie 1989 la Bucureşti. La început ancheta se referea la privarea de libertate a peste o mie de persoane şi aplicarea de tratamente abuzive contra acestora. Această anchetă s-a terminat la 15 august 1990 pentru a deferi justiţiei inculpaţii din dosarul nr. 76/P/1990. După decizia din 20 septembrie 1995, care nu a dat decizii pertinente în justiţie, o parte din inculpaţi au fost condamnaţi definitiv.
Prin decizia din 24 iulie 1990 secţiunea parchetelor militare, parchetul decide disjungerea cauzei relativ la „identificarea persoanelor care, prin utilizarea armelor de foc şi alte mijloace violente, au cauzat moartea unui mare număr de persoane şi au un număr mare de răniţi” . Noul dosar a fost înregistrat cu nr. 97/P/1990.
La 20 septembrie 1995, secţiunea parchetelor militare dă o decizie de NUP în dosarul 97/P/1990.
Decizia nu precizează o listă exhaustivă a victimelor, apreciind un număr de 300 de morţi şi răniţi, şi după alte indicaţii aceeaşi decizie indică 49 de morţi şi 52 de răniţi În decizie se menţionează toate numele celor 52 de victime, fără femei şi minori sub 21 de ani. Deasemenea precizează că decizia vizează faptele comise la Bucureşti înainte de căderea lui Nicolae Ceauşescu, la 21 decembrie 1989 şi dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989.
Pe de altă parte se raportează alte victime, decizia precizează, printre altele, un copil de 9 ani (S.D.G) având o rană de glonţ, că o fată minoră (P.V) a fost omorâtă pe aleea spre spitalul Colţea unde dorea să-şi vadă tatăl, că o femeie neînarmată (M.M.L) a fost omorâtă de gloanţe ale armatei explodând-i craniul. Mai mulţi bărbaţi, femei şi copii, civili neânarmaţi, nu sunt trecuţi între cei 42 din decizia dată în 20 spt. 1995 citaţi nominal, deşi au avut o soartă similară.
După această decizie, faptele etalate s-au derulat astfel: manifestaţiile anticomuniste contra regimului Ceauşescu au început la Timişoara, ministrul apărării din epocă a dat în 17 dec 1989 ordin de luptă. Conform deciziei de la 20 spt. 1995, ordinul scris este: „ Forţele armate somează, stai, stai că trag, iar în caz de nerespectare a somaţiei se trage foc de avertisment, dacă în continuare ordinul este ignorat, se trage în direcţia picioarelor” Decizia din 20 sept. 1995 nu precizează ce ordin de luptă s-a dat şi situaţiile în care reclamă intervenţia armatei.
Decizia indică în plus că era imposibil să se stabilească derularea exactă a faptelor, avâd în vedere amploarea confruntării „dintre militari, pe de o parte, şi miile de manifestanţi, de cealaltă parte, sute sau mii de militari ai forţelor de represiune”. În plus, parchetul aminteşte că ”după căderea regimului totalitar, instituţiile statului erau paralizate, fiind o situaţie generală de haos şi confuzie”, şi nu s-a putut proceda la anchete la faţa locului, nici la prelevări, experiza balistice sau autopsia cadavrelor victimelor. De asemene, se menţionează că „cu siguranţă instituţiile aveau agenţi implicaţi în represiunea manifestanţilor si nu au dorit să coopereze sau să dea un concurs efectiv în stabilirea faptelor”.
Mai mult, peste 235 de persoane, cu siguranţă nu au murit de glonţ, fiind arestate şi supuse la rele tratamente la direcţiile de miliţie din Bucureşti, ministerul de Interne refuzând să identifice superiorii care au coordonat aceste infracţiuni.
Decizia din 20 sept. 1995 menţionează deasemenea că militari sau agenţi de stat nu au avut victime prin violenţă cu această ocazie, dar au ales să deschidă focul contra manifestanţilor civili neînarmaţi şi non violenţi, ceea ce era ilegal.
Dacă responsabilitatea penală pentru morţi şi răniţi este datorată militarilor ministerului de apărare, ministerului de interne şi direcţiilor de securitate a statului, decizia concluzionează ca vina este exclusivă a celor care au ordonat deschiderea focului, fiind cunoscut că şeful statului în epocă, era şi comandantul suprem al armatei, N. Ceauşescu, si ministrii săi de apărare şi de interne, numiţii Vasile Milea şi Tudor Postelnicu., dar şeful departamentului securităţii statului, Vlad Iulian, şi „alţi membri ai comitetului politic executiv al partidului comunist” nu sunt menţionaţi în decizie nominal. Pentru T. Postelnicu şi I. Vlad, şi alţi membri ai executivului, decizia precizează că au fost deja condamnaţi pentru aceleaşi fapte, fră să indice dosarele la care se referă sau decizia de condamnare. Pentru Vasile Milea, decizia se pronunţă pentru abandonarea urmăririi, el fiind mort.
Decizia indică în final că, că dacă militarii refuzau să execute ordinul de tragere asupra manifestanţilor, erau ameninţaţi, şi a fost identificat generalul Andruţa Ceauşescu. Aceasta este disjunsă din cauză făcând obiectul altui dosar şi nu este rlevanta pentru dosarul nr. 97/P/1990.
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #178 : Iunie 25, 2009, 02:09:49 »

3. Decizia de la 7 decembrie 2004 infirmă cea de la 20 septembrie 1995

În urma unei plângeri formulată de asociaţie ca reclamant, secţia parchetelor militare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie infirmă, printr-o decizie dată la 7 decembrie 2004, decizia din 20 sept. 1995 referitoare la dosarul nr. 97/P/1990, pentru ilegalitate şi vicii de fond. Printre motivele de ilegalitate, parchetul arată că decizia din 20 sept. 1995 nu conţine nici o menţiune exactă a persoanelor şi a faptelor arătând că este ilegal să se utilizeze expresii impersonale ca „alţi membri” ai comitetului executiv al partidului comunist. Un alt motiv de ilegalitate este că decizia nu a fost comunicată părţilor vătămate şi nici altor persoane în cauză.
Prinre altele, parchetul observă că în ciuda probelor existente în dosarele de anchetă, decizia din 20 sept. 1995 nu a examinat deloc rensponsabilitatea şefilor gărzilor patriotice, colonelul P.C. nici alţi militari cre au jucat un rol în organizarea modalităţii de execuţie a ordinelor date de N. Ceauşescu sau de miniştri săi.
Parchetul constată că părţile vătămate nu au fost audiate în cursul anchetei, că militarii care au aparţinut regimentelor folosite la reprimarea manifestaţiei nu au fost audiaţi, că jurnalele unităţilor militare nu au fost deloc verificate şi că ancheta nu a cercetat inplicarea eventuală a altor instituţii publice, cum este cazul, de exemplu, utilizarea pentru transportul reţinuţilor în vehicolele aparţinând Poştei.
Printr-o decizie identică cu cea din 7 decembrie 2004, secţiunea parchetelor militare artă lipsa în acuzaţii a 99 de persoane, în special ofiţeri ai armatei şi ai poliţiei din vechile forţe ale securităţii, de ucidere (art. 174-76 din codul penal), genocid (art. 357 din codul penal), tratamente neomenoase (art.358 din codul penal), tentativa, complicitatea şi instigarea la comiterea acestor infracţiuni de către infractori şi perticiparea improprie la acestea.

4. Ultimele dezvăluiri ale anchetei

În scrisoarea adresată la 5 iunie 2008 a asociaţiei reclamante, procurorul şef adjunct a secţiunii parchetelor militare a Curţii de Casaţie şi Justiţie arată că „în perioada 2005 – 2007, în dosarul nr. 97/P/1990 ... au fost audiate 6 370 de persoane, s-au realizat 1100 expertize balistice, peste 10000 de investigaţii pe teren şi 1000 de anchete la faţa locului”. Se precizează deasemenea că „printre cauzele întârzierii anchetei se pot considera măsurile repetate de transferare a dosarelor de la un procuror la altul ..., faptul că procuorii nu au comunicat părţilor lezate decizia de neurmărire penală ... şi că ancheta a fost blocată ani de zile din diverse interese, lipsa de cooperare între instituţiile implicate în represiunile din decembrie 1989 ..., complicarea extremă a anchetei prin faptul că actele necesare instrumentării nu au fost încadrate imediat la crimă şi rele tratamente ...”
Scrisoarea citată menţionează o altă cauză a tergiversării, decizia nr. 610/2007 a Curţii Constituţionale din16 iulie 2007, care retrage procurorilor militari competenţa anchetării în dosarul 97/P/1990 transferând-o procurorilor civili. Acest transfer de dosare va determina noi tergiversări ale soluţionării cauzei, datorită volumului considerabil de dosare, complexităţii faptelor şi timpul lung scurs de la înfăptuirea evenimentelor care fac obiectul anchetei.

5. Alte ramificaţii ale anchetei – dosarul nr. 106/P/1991 referitor la victimele de la televiziunea publică

În 1991, la o dată neprecizată, s- a dat o nouă decizie de disjungere a anchetei, deschizându-se dosarul nr. 106/P/1991, referitor la persoanele rănite sau omorâte în timpul evenimentele din decembrie 1989 în cartierul din jurul televiziunii publice din Bucureşti.
Dosarul se referă la 78 de persoane decedate şi 267 de victime rănite prin împuşcare, numele figureză pe listele 1 şi 2 anexate deciziei din 31 oct. 1996. Această decizie se pronunţă pentru neânceperea urmăririi penale, motivându-se cauze care se abat de la responsabilitatea penală, cum ar fi erori de tragere şi abolirea temporară a discernământului persoanelor implicate.
Conform acestei decizii, violenţele care au avut loc în Bucureşti în decembrie 1989 s-au conccentrat asupra obiectivelor care prezentau un interes naţional major, cum ar fi Comitetul Central al PCR, staţiile publice de radiodifuziune şi televiziune, aeroportul şi unităţile militare din oraş.
Se subliniază că peste 1500 de militari au fost mobilizaşi să apere televiziunea, fără să se asigure un dispozitiv unitar de control al operaţiilor, decizia consideră că acestea au fost induse în eroare prin mesaje false şi prin apelurile alarmante difuzate prin televiziune de diverse persoane, frica de un inamic neidentificat, pretonşii „terorişti”, care în realitate nu s-a dovedit că ar fi existat, ci înarmarea civililor ar explica marele număr de morţi şi răniţi prin împuşcare, în ciuda bunelor intenţii şi bunei credinţe a militarilor.
În prezent, ancheta penală referitoare la aceste fapte se continuă în cadrul dosarului nr. 97/P/1990.

6. Alte ramificaţii ale anchetei - dosarul nr. 59/P/1998 referitor la victimile de la Sibiu

Un nou dosar referitor la morţi, răniţi şi persoane private ilegal de libertate şi aplicarea de rele tratamente la Sibiu, între 21 şi 28 decembrie 1989, a fost deschis la secţia parchetelor militare la Curtea Supremă de Justiţie sub nr. 59/P/1998. Acest dosar cercetează pesze 600 de persoane, printre care peste 150 femei reţinute ilegal şi supuse la rele tratamente şi deasemenea cam 63 rănite cu arme de foc.
Printr-un rechizitoriu din 2 august 1999 al parchetului militar, devenit între timp tribunalul militar teritorial Bucureşti, colonelul A.D., comandantul garnizoanei Sibiu, F:T. şi G.M. ofiţeri ai unităţii militare Sibiu şi civilul N.C.sunt învinuiţi de omor deosebit de grav, rele tratamente şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiei. Rechizitoriul reproşează comandantului garnizoanei că a luat decizia de a se deschide foc contra manifestanţilor civili neânarmaţi şi a condus operaţiile de arestare a peste 600 de persoane, dînd ordinul de arestare.
Rechizitoriul precizează că inducerea în eroare prin pretinşi terorişti au servit luptei pentru putere după fuga lui Ceauşescu, fără ca celor care lansau aceste informaţii în teritoriu – viitorul preşedinte al României, Ion Iliescu – să pară a se preocupa de consecinţele tragice asupra populaţiei civile, având în vedere număril de morţi, răniţi şi reţinuţi ilegal ca rezultat al stării de panică indusă de televiziune.
În urma acestei decizii de rejudecare nu a fost comunicată Curţii.

B. Circumstanţele particulare relative la plângerea nr. 18817/08, introdusă de Elena şi Nicolae Vlase

C. Alte consecinţe comune celor două plângeri

1. Denunţarea penală a medicilor şi responsabililor din spitalele publice

În cursul anului 1992, la o dată neprecizată, peste 30 de doctori – chirurgi, profesori universitari şi şefi de spital- au sesizat parchetul printr-un denunţ penal; ei sesizează că au avut pacienţi în perioada decembrie 1989 şi în iune 1990, un număr de răniţi prin arme de foc şi prin arme albe şi au constatat decesul mai multor persoane. Ei îşi motivează demersul prin faptul că autorităţile de stat nu au efectuat anchete şi nu s-a început urmărirea penală contra autorilor acestor acte de violenţă.

2. Circumstanţe relative la imparţialitatea magistraţilor responsabili de anchete

Se referă la certificatul administrativ de recunoştinţă a lui N.T.M., procuror şef adj. al parchetelor militare de pe lângă I.C.C.J. care are calitetea de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române – remarcat prin Fapte Deosebite, asociaţia adresează o cerere încă din 14 apr. 2008, Consiliului Superior al Magistraturii pentru deschiderea unei anchete cu privire la implicarea eventuală a acestui procuror la evenimentele din decembrie 1989, ţinând seama de importanţa funcţiei sale şi de posibilitatea de a influenţa anchetele referitoare la violenţele din decembrie 1989.
Conform unei declaraţii manuscrise, nedatată, făcută de dânsul, în perioada decembrie 1989 – septembrie 1990, N.T.M. era soldat în regimentul care a asigurat apărarea televiziunii, din 16 până în 24 decembrie 1989, şi a executat ordinul de descidere a focului:
„... În noaptea de 21-22 decembrie 1989, am tras cu arma mea desupra Căii Dorobanţilor, în direcţia caselor care se aflau acolo. Declar că ma primit ordin să tragem în direcţia acelor imobile care erau ocupate de terorişti. ...”
„....În noapte de 22-23 decembrie 1989, .... şi noi am tras peste clădirile de pe Calea Dorobanţilor, vis-a vis de televiziune”.

3. Proiect de lege pentru amnistierea faptelor comise de militari

La 31 iulie 2008, asociaţia a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în privinţa a ceea ce consideră o tentativă de influenţare a procurorilor responsabili cu ancheta referitoare la evenimentele din decembrie 1989 – iunie 1990. Din memorie, asociaţia spune că, potrivit unei iniţiative a unei organizaţii neguvernamentale – Asociaţia cadrelor militare în rezervă şi la pensie – la Ministerul Apărării, pe 18 iulie 2008, prin intermediul direcţiei sale juridice, comunică secţiei parchetelor militare un proiect de lege de admistie a actelor comise de militari în decembrie 1989. Asociaţia reclamă că şeful secţiei parchetelor militare a difuzat proiectul tuturor procuraturilor din departament pentru a-şi da avizul oportunităţii legii cu respectivul conţinut. Asociaţia consideră că acesta este o tentativă de influenţare a procurorilor si ...
Curtea nu a trimis nici un răspuns la acest memoriu.

4. Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989

După procesul verbal al dezbaterilor din Comisie, din 28 inuarie 2008, senatorul Ion Vasile a propus Comisiei parlanentare a Revoluţionarilor din decembrie 1989, a cărui membru este, să propună spre adoptare o lege prin care să interzică persoanelor care nu au calitatea de revoluţionar recunoscută prin lege să facă parte din asociaţii de revoluţionari şi să le conducă.
Conform procesului verbal al dezbaterilor care s-au ţinut la reuniunea din 19 februarie 2008 a Comisiei parlamentare a Revoluţionarilor din decembrie 1989 a cerut procurorului general al României să explice în faţa sa „atestările pe care parchetul militar le-a eliberat fără verificare prealabilă şi să atragă atenţia angajaţilor parchetului să nu mai dea adverinţe, acestea fiind utilizate în dosarele care cer preschimbarea certificatelor de revoluţionar. Concluzia dezbaterilor a fost că „atestările date de parchetul militar sunt nule şi nu pot fi luate în considerare pentru confirmare în dosarele de preschimbare”.

5. Sesizarea Serviciului Român de Informaţii pe subiectul ascultării telefoanelor

Asociaţie reclamă deasemenea în plângerile individuale invocă că au primit ameninţări şi s-au făcut presiuni din partea unor persoane neidentificate penrtu a renunţa la plângerile lor înaintate Curţii Eeropene. Nu am fost informaţi dacă s-au făcut plângeri penale în acest sens.
Pe de altă parte, asociaţia şi preşedintele său reclamă că se consideră urmăriţi de serviciile secrete fiindu-le ascultate telefoanele.
Printr-o scrisoare din 14 aprilie 2008, asociaţia solicită Serviciilor secrete române să li se comunice mandatul în baza căruia le sunt ascultate telefoanele portabile şi cele fixe ale asociaţiei.
Curtea nu a fost informată dacă s-a primit răspuns la această solicitare.
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: ACTIUNEA DE LA STRASSBOURG
« Răspunde #179 : Iunie 25, 2009, 02:10:58 »

D. Dreptul intern valabil

1. Decizia nr. 610/2007 a Curţii Constituţionale din 16 iulie 2007

Decizia nr. 610/2007 a Curţii Constituţionale din 16 iulie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiei tranzitorii a legii nr. 356/2006 relativ la reforma codului de procedură penală şi legila organizării judiciare. În virtutea acestei legi, competenţa cunoaşterii acuzaţiilor penale care se referă la fapte conexe comise ... de civili şi de militari revine parchetelor şi tribunanelor civile de drept comun şi nu (plus aux) parchetelor şi tribunalelor militare ca în perioada anterioară acestei reforma legislative. Totuşi, noile legi prevăd că anchetele în curs la data intrării în vigoare a legii, parchetele şi tribunalele militare păstrează competenţa pentru cercetarea în cazul implicării civililor coauzaţi cu militarii. Prin decizia nr. 610/2007, Curtea constituţională a declarat neconstituţională această dispoziţie tranzitorie.

2. Proiectul unei legi de amnistie a faptelor imputate militarilor forţelor armate care au partcipat la evenimentele din decembrie 1989

Proiectul de lege transmis 18 iulie 2008, pentru consultare, la direcţia juridică a ministerului de apărare la secţiunea parchetelor militare prin Înalte Curte de Casţie şi Justiţie, cuprinde 2 articole:
Articolul 1
„Se amnistiază ...
Articolul 2
„Beneficiază de amnistie ...

3. Dispoziţiile legislative referitoare la recunoştinţă prin certificarea calităţii de revoluţionar şi acordarea de drepturile specificate

Legea nr. 42/1990 din 18 decembrie 1990 referitoare la comemorarea eroilor martiri şi acordarea de drepturi urmaşilor, răniţilor şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată după modificări în Monitorul oficial nr. 198 din 23 august 1996, a instituit o procedură administrativă pentru recunoaşterea calităţii de luptător în revoluţie şi acordarea post mortem a titlului de erou martir persoanelor care probează că în urma participării la revoluţie au pierdut un membru al familiei, şi li s-a acordat dreptul la o indemnizaţie reparatorie.
Legea nr. 314/2004 din 12 iulie 2004 de recunoştinţa pentru eroii martiri care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, publicată în MO nr. 654 din 20 iulie 2004, modificată ulterior prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 6/2008 din 15 februarie 2008, prevede noi titluri administrative pentru persoanele care au participat la revoluţie. Legea face distincţie între mai multe tipuri de participanţi, în art. 3, titlu de Luptător rănit, Luptător reţinut, luptător Remarcat prin Fapte deosebite faţă de participant la victoria revoluţiei.
Conform art.5 noile titluri sunt recunoscute prin certificate noi de revoluţionari, eliberate cf. legii la cererea de reânoire către Secretariatul de Stat pentru Problemele revoluţionarilor.
Pentru aceeaşi lege s-a stabilit şi o comisie parlamentară care controlează aplicarea.

4. Dispoziţii legislative referitoare la măsurile de supraveghere

Esenţialul din dreptul intern aplicat este descris în deciziile Rotaru c Roumanie nr.28341/95 paragraf. 31, CEDH 2000-V şi Dumitru Popescu c.Roumanie (nr.2), nr.71525/01, paregr. 40-46, 26 aprilie 2007.

GREFE

1. Invocarea articolelor 2,3,6,8 şi 13 din Convenţie, toţi reclamanţii se plâng de durata – aproape douăzeci de ani – a anchetei penale asupra evenimentelor violente din decembrie 1989. Se apreciază că ancheta penală se raportează la nerespectarea drepturilor omului la viaţă şi aplicarea de rele tratamente este valabilă şi astăzi. Se denunţă lipsa de interes a autorităţilor române şi voinţa de blocare a aflării celor responsabili de morţii şi răniţii din urma violenţelor din decembrie 1989 pentru a nu fi traşi niciodată la răspundere.
În acest sens, printre altele, actualul şef adjunct al ICJ a participat în calitate de soldat la evenimentele din decembrie 1989.
Ca urmare, se denunţă propunerea unui proiect de admistiere a militatrilor care au participat la evenimentele violente din 89...
In final, se reclamă Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989 exercită presiuni, preschimbând certificatul de revoluţionar ale adjuntului Parchetelor Militare.
2. Reclamanţii Elena şi Nicolae Vlase se plâng că ancheta penală referitoare la moartea fiului lor, Nicolae N. Vlase, în decembrie 1989, a fost permanent anânată până în prezent, invocând deasemenea articolul 14 combinat cu articolul 6 din Convenţie pentru discriminare în raport cu victimile volenţelor comise în alte circumstanţe ca cele din decembrie 1989.
3.Invocând conţinutul articolului 34 din Convenţie, asociaţia reclamă deasemenea că persoanele cu plângeri individuale sunt ameninţate subtil şi li se fac presiuni să renunţe la acţiunile lor avansate Curţii.
4. Invocând şi conţinutul articolelor 8 şi 34 ale Convenţiei, plângerea asociaţiaei şi doi reclamanţi, dl. Teodor Mărieş apreciază că este obiectul de observaţie a serviciilor secrete, specificând că telefoanele îi sunt ascultate.


ÎNTREBĂRI ADRESATE PĂRŢILOR

1. La articolul 2 este aplicabilă tergiversarea cercetării penale a circumstanţelor decesului lui Nicolae N Vlase.

În caz afirmativ, cum s-a aplicat protecţia procedurală pentru dreptul la viaţă (vezi paragraful 104 la cazul Salman contra Turciei, nr 21986/93, CEDH 2000-VII), ancheta fiind dirijată în interesul autorităţilor satisface exigenţele articolului 2 al Convenţiei?
Guvernul este invitat să furnizeze câte o copie a dosarelor de cercetare penală, notate cu nr. 97/P/1990 şi 158/P/1990.

2. La articolul 3 este aplicabilă tergiversarea anchetei penale referitoare la circumstanţele de violenţele asupra reclamanului Teodor Mărieş în legătură cu 21 decembrie 1989?

În caz afirmativ, cum s-a plicat protecţia procedurală contra relelor tratamente, anchetele conduse de autorităţi au satisfăcut exigenţele articolului 3 din Convenţie?

3. S-a avut în vedere dreptul la de a depune plângeri a asociaţiei şi a d-lui Teodor Mărieş cu respectarea corespondenţei, în sensul articolului 8 paragraf. 1 din Convenţie?

În caz afirmativ, ingerinţele în exercitarea acestui drept este prevăzut prin lege, fiind necesar, în sensul articolului 8 paragraf 2 (Rotaru c. Roumanie, nr. 28341/95, CDEH 2000-V)?

4. S-a avut în vedere de către stat în exercitarea eficace a dreptului la recurs individual, a reclamanţilor, în sensul articolului 34 din Convenţie?
Memorat
Pagini: 1 ... 10 11 [12] 13
Schimbă forumul: