Main Content:

Pagini: 1 ... 9 10 [11] 12 13 ... 55

Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...

  • Ema
  • Full Member
  • ***
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 194
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #150 : Aprilie 28, 2013, 19:10:46 »


Cereti sa va dea copie dupa sentinte ( in care pot sterge datele personale cu tus ) si sa le anexati ca practica judiciara.Nu aveti ce pierde, dar aveti o sansa.Poate instanta intelege si instanta ca nu poti " ignora " pe pretext de " abrogare tacita " - ( pentru asa ceva un student anul III la drept ia un 4 cit el de mare la Teoria generala a Dreptului) " a unei prevederi dintr-o lege speciala,Dar bineinteles faceti cum credeti.

Da, e foarte buna ideea...si pe urma va rog sa le postati si aici.Multumesc.
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #151 : Aprilie 28, 2013, 23:07:43 »

' 1.2. Acţiunea normei juridice

Acţiunea temporală a normei juridice este determinată cu ajutorul conceptului juridic “vigoare”, care-i conferă forţa de a fi respectată sau aplicată conform voinţei legiuitorului, între cele două limite: “de la…….până la…”. Între aceste două momente [3] stipulate în actul normativ, norma juridică este incidentă tuturor faptelor ce se petrec şi sunt reglementate de norma juridică. Nici o persoană nu este îndreptăţită în limitele acestea să invoce motive particulare, oricât ar fi ele de justificate, care ar fi împiedicat-o să cunoască dispoziţiile unui act normativ în vigoare.

Acţiunea normei juridice în timp este guvernată de următoarele principii:

- principiul activităţii normei juridice;

- principiul neretroactivităţii normei juridice;

- principiul neultraactivităţii normei juridice.


a. Principiul activităţii normei juridice

Conform acestui principiu de bază, norma juridică activează, produce efecte juridice pe toată durata ei, respectiv din momentul intrării în vigoare până în momentul ieşirii ei din vigoare. Norma juridică nouă este incidentă şi se aplică tuturor faptelor prezente şi viitoare pe motiv că, toate faptele ce se petrec sub legea nouă trebuie să i se supună.

Norma juridică acţionează numai pentru prezent şi viitor, ea nu-şi întinde acţiunea nici înainte de intrarea ei în vigoare şi nici după ieşirea ei din vigoare. Aşadar, norma juridică nu retroactivează şi nu ultraactivează, ea durează cu eficienţă deplină şi continuă până la ieşirea ei din vigoare, fiind obligatorie şi aplicabilă din momentul intrării ei în vigoare tuturor celor cărora li se adresează.

Acest principiu are valoare constituţională, fiind instituit prin art.15 alin.2 din Constituţie, care prevede că: “Legea dispune numai pentru viitor cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

Conform acestui principiu, dar şi a principiului legalităţii încriminării, art.10 şi art.11 din Codul penal, stipulează: “Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. Ea nu se aplică faptelor care, la data când ele au fost săvârşite, nu erau prevăzute ca infracţiuni”.


b. Principiul neretroactivităţii normei juridice

Invocând principiul de bază al acţiunii temporale a normei juridice, acela al activităţii acesteia, şi făcând apel la prevederile incluse art.15 din Constituţia României şi în art.10 şi art.11 din Codul penal, am subliniat de fapt, indirect, caracterul neretroactiv al normei juridice.

Principiul neretroactivităţii legii este formulat şi în art.1 din Codul civil, potrivit căruia: “Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă” [4].

O lege nouă se aplică numai situaţiilor juridice ivite după intrarea ei în vigoare dispoziţiile sale neputându-se aplica faptelor sau actelor juridice ce s-au petrecut anterior. [5] Conform prevederilor art.15 alin.2 din Constituţia din 2003, nici chiar legiuitorul nu poate dispune ca o lege nouă să se aplice retroactiv, pentru că el stabileşte absolut şi unilateral intrarea în vigoare a legilor.

Raţiunea instituirii acestui principiu5 are în vedere următoarele:

- stabilitatea ordinii de drept se poate asigura doar dacă dispoziţiile legale sunt pentru viitor, deoarece, legiuitorul nu poate obliga subiectul să aibă o anumită conduită care nu este prescrisă într-o normă de drept;

- echitatea şi legalitatea aplicării normei juridice după care un act este valabil şi legal numai dacă nu este contrar legilor în vigoare în momentul realizării lui.

Când norma juridică nouă stipulează drepturi câştigate sub norma juridică veche, acestea se vor menţine în temeiul regulii potrivit căreia, drepturile odată câştigate nu pot fi nerecunoscute sau retrase pentru că, s-ar încălca principiul echităţii şi justiţiei. Când însă, norma juridică nouă se referă la alte drepturi decât cele câştigate în trecut aceasta va opera numai pentru viitor.

Principiul neretroactivităţii este aplicabil şi în privinţa tratatelor ratificate de România. [6]

De la principiul neretroactivităţii normei juridice există însă unele excepţii, determinate de necesităţi de ordin practic sau umanitar, cum ar fi: excepţia legilor interpretative, excepţia legii penale mai favorabile şi retroactivitatea expresă.

- Excepţia legilor interpretative

Legile interpretative sunt acele legi care explică, detaliază reglementările anterioare fără să le modifice. Aceste legi nu cuprind dispoziţii noi, ci doar explică şi analizează legile vechi în scopul de a-i lămuri înţelesul. Deoarece, normele juridice interpretative fac corp comun cu normele juridice interpretate, se aplică din momentul intrării în vigoare a legii interpretate; cu alte cuvinte, se aplică retroactiv şi constituie o excepţie de la regula după care o lege nu mai activează.

- Excepţia legii penale şi contravenţionale mai favorabile

Excepţia legii mai blânde (favorabile) este stipulată expres în Constituţia României (art.15 alin.2), iar Codul penal român prevede expres acest lucru cu privire la faptele penale. Potrivit acestei excepţii, în situaţii tranzitorii trebuie să se aplice legea penală sau contravenţională ale cărei dispoziţii sunt mai favorabile făptuitorului, fie că aceasta este legea veche, fie că este legea nouă. Regula aplicării legii penale mai favorabile este cuprinsă în art.13, 14, 15 din Codul penal român.

Astfel, art.13 din Codul penal prevede că, “în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecata definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă”.

Problematica legii penale mai blânde se pune, de regulă, între legea veche sub imperiul căreia s-a săvârşit fapta ilicită şi legea nouă sub imperiul căreia fapta respectivă se judecă.'
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #152 : Aprilie 28, 2013, 23:16:46 »


" Actiunea normei juridice

3. Principiile de activitate ale normei juridice
Caracterul activ al normei juridice

Din momentul intrarii sale in vigoare, norma juridica este activa. Ea actioneaza pentru viitor.
Constitutia Romaniei prevede in art.15 alin.2 ca "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile".
Acest principiu se aplica prin faptul ca oamenii, pentru a-si coordona conduita lor cu prevederile legii, trebuie mai intai sa o cunoasca.
In stiinta juridica acest principiu este denumit - principiul neretroactivitatii legii - care isi gaseste consacrare legislativa in afara Constitutiei in diferite coduri.
Astfel Codul civil roman - art.1 "Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactiva".
Sau Codul penal roman - art.11 statueaza ca legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni.
Argumentele care impun principiul neretroactivitatii normei juridice tin de stabilitatea normei de drept, de echitatea si legalitatea aplicarii normei si de ratiunea prezentei normei in viata sociala.
Legiuitorul nu poate obliga subiectul sa aiba o anumita conduita atata timp cat aceasta conduita nu este prescrisa intr-o norma juridica.
Pe de alta parte, anumite raporturi ce s-au derulat in trecut, pe baza unei legi in vigoare atunci, nu pot fi desfiintate pentru motivul ca legiuitorul intelege sa dea o reglementare juridica noua acestor relatii. In caz contrar, s-ar produce serioase perturbari sociale, s-ar deschide calea arbitrariului, ar dispare orice siguranta si deci s-ar zdruncina increderea subiectului in drept, cu consecinte pagubitoare pentru ordinea sociala.

"A da legilor libertatea sa modifice situatii definitiv stabilite si acte definitiv terminate, ar insemna a instaura arbitrariul si a nesocoti principiile de echitate cele mai elementare" - C.Hamangiu Tratat de drept civil roman, vol.I, 1928.

Exceptii de la principiul neretroactivitatii normei juridice:
1. normele juridice cu caracter interpretativ;
2. normele juridice penale si contraventionale care prevad dezincriminarea unor fapte si normelor penale sau contraventionale mai favorabile.

1.Prin legile interpretative, legiuitorul clarifica numai prevederile unei legi anterioare. In cazul acestor legi, prezumtia este ca ele vor avea efect retroactiv de la data intrarii in vigoare a legii interpretate.
Exista insa si aici o exceptie de la aplicarea retroactiva a legii interpretative si anume hotararile judecatoresti care au dobandit putere de lucru judecat.
2. Art.12 din Codul penal prevede ca legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua.
De asemenea, art.13 alin.1 din Codul penal prevede ca in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila.
Cand legea penala noua, este mai blanda sau mai favorabila inculpatului, se va aplica aceasta lege (potrivit regulii "melior lex").
Exemplu: Art.13 alin. final din Legea nr. 59/1974, cu privire la fondul funciar a dispus ca trecerea in proprietatea statului a terenurilor cetatenilor romani, care paraseau definitiv tara, se va aplica si celor care au parasit-o inainte de intrarea in vigoare a legii.
Aceste situatii se regasesc ocazional si pentru ratiuni particulare legate de nevoia adoptarii unei noi legi.
In S.U.A., art. 1 interzice Congresului, in mod expres edictarea oricarei legi cu efect retroactiv.

Principiul neultraactivitatii normei juridice (nesupravietuirea normei) implica faptul ca o norma juridica nu-si poate extinde efectele dupa iesirea sa din vigoare.
De la aceasta regula fac exceptie normele juridice cu caracter temporar sau exceptional.
Potrivit art. 16 din Codul penal: "Legea penala temporara se aplica si infractiunii savarsite in timpul cat era in vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acest interval de timp".
Ratiunea unui asemenea tratament consta in aceea ca, pe de o parte, daca nu s-ar recunoaste efect ultractiv, norma juridica temporara sau exceptionala ar urma sa ramana nepedepsite tocmai fapte de natura acelora care au determinat o asemenea masura normativa cu caracter de exceptie, iar pe de alta parte, cunoscandu-se termenul de iesire din vigoare, exista pericolul fie al sustragerii de la urmarire, fie al tergiversarii premeditate a judecarii cauzei pana la expirarea termenului.

Iesirea din vigoare a normei juridice

Alaturi de intrarea in vigoare si principiile de activitate ale normei juridice, iesirea din vigoare este al treilea moment ce intereseaza cercetarea actiunii in timp a normei juridice.
Acest moment delimiteaza in timp efectele normelor de drept.
Incetarea activitatilor normelor juridice are loc prin trei modalitati:
a) - ajungerea la termen;
b) - desuetudinea;
c) - abrogarea.

a) Atunci cand exista norme juridice cu termen sau norme juridice edictate pentru o cauza exceptionala efectele acestora inceteaza odata cu implinirea termenului sau incetarea starii respective.
Exemplu: Decretul-Lege nr. 60 din 7 februarie 1990, privind pensionarea cu reducere de varsta a unor salariati, care, in art. 8 prevede: "prezentul Decret-Lege intra in vigoare la data de 1 martie 1990 si se aplica pe o durata de 6 luni".
b) O norma juridica se considera cazuta in desuetudine atunci cand, desi formal ea este in vigoare, data fiind schimbarea conditiilor social-economice care au prezidat la aparitia sa, norma respectiva nu se mai aplica.
Aceasta modalitate mai poarta denumirea de perimare sau invechire a normei juridice.
Incetand temeiul normei, inceteaza de fapt si actiunea sa.
Spre exemplu, dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost edictat Decretul-Lege nr. 5/29 decembrie 1989, pentru urmarirea, judecarea si pedepsirea unor infractiuni.
Prin acest act normativ se majorau cu 1/2 din maximul lor pedepsele prevazute de Codul penal pentru savarsirea infractiunilor de furt, talharie, distrugere.
Aceasta lege a fost de aplicabilitate pe timpul desfasurarii actiunilor fortelor democratice ale tarii pentru rasturnarea sistemului dictatorial.
Ele au incetat sa se mai aplice, cazand in desuetudine.
c) Abrogarea, este cea mai importanta modalitate de scoatere din vigoare a unei norme juridice.
Abrogarea reprezinta cauza de incetare a actiunii normei de drept datorata intrarii in vigoare a unei norme noi. Este vorba deci despre o noua manifestare de vointa a legiuitorului.

Formele abrogarii
Abrogarea - ca principala modalitate de scoatere din vigoare a normei juridice - cunoaste doua forme:
- 1. abrogarea expresa;
- 2. abrogarea tacita.
Abrogarea expresa poate fi la randul ei - directa si consta in desfiintarea efectelor vechii norme juridice prin precizarea in detaliu, in continutul noului act normativ, a actelor normative scoase din vigoare.
Exemplu: "pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga Legea nr. ., cu indicarea anului aparitiei".
Sau poate fi indirecta, utilizand formula "pe data intrarii in vigoare a prezentului act normativ se abroga orice dispozitie legala contrara".
Abrogarea tacita sau implicita. In noul act normativ nu se prevede nimic in legatura cu actiunea vechilor norme juridice.
Intrucat insa norma juridica noua da o reglementare diferita in comparatie cu vechea reglementare, organul de aplicare intelege implicit ca in mod tacit legiuitorul a dorit sa scoata din vigoare vechea reglementare.
Intr-o buna tehnica legislativa, se impune folosirea modalitatii abrogarii exprese directa pentru transpunerea in practica a principiului legalitatii.
Trebuie retinuta si situatia suspendarii actiunii in timp a unei norme juridice, pentru cauze determinate. De obicei, in situatii exceptionale, se procedeaza la restrangerea sau suspendarea garantiilor constitutionale pe perioada aplicarii masurilor exceptionale (Legea martiala, legi pentru situatii exceptionale).
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #153 : Aprilie 29, 2013, 16:38:18 »

Florin, te rog sa-mi spui ce trebuie sa contina dosarul pentru depunere la judecatorie in cazul recursului (proces civil). Multumesc mult. 
Memorat

That's why you're here, isn't it?
  • Marilena
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2678
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #154 : Aprilie 29, 2013, 18:59:45 »

Florin, te rog sa-mi spui ce trebuie sa contina dosarul pentru depunere la judecatorie in cazul recursului (proces civil). Multumesc mult. 


In general in recurs nu se mai depun probe cu exceptia   inscrisurilor care  pot conduce explicit la o solutie favorabila.
Daca cei de la Casa de pensii au facut recurs tu trebuie sa faci doar  intimpinare si s-o depui personal ,prin posta ,fax sau email.
 Daca tu formulezi recurs impotriva  casei de pensii atunci depui in scris pretentiile tale  in maxim 15 zile calendaristice de la comunicarea solutiei pe fond.
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #155 : Aprilie 29, 2013, 19:05:47 »

Smiley
Multumesc, Marilena. Seara buna.
Memorat

That's why you're here, isn't it?
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #156 : Aprilie 29, 2013, 20:10:02 »

Florin, te rog sa-mi spui ce trebuie sa contina dosarul pentru depunere la judecatorie in cazul recursului (proces civil). Multumesc mult. 

Recursul se depune la Ribunal.Trebuie sa cuprinda cererea de recurs motivata in fapt si indrept.Alte inscrisuri pe care te bazezi in dovedirea cererii.Daca e vorba de diferenta de indemnizatie retinuta nejustificat , trebuie depusa si o copie dupa o sentinta/decizie definitiva , ca precedent juridic , prin care s-a judecat conform legii 341/2004 art. 4 alin. 4 si legii 287/2010 respectiv OUG 11/2011 si s-a admis cererea de restituire diferenta indemnizatie ( solutia legala , dupa parerea mea ).Nota de calcul din care rezulta diferenta nelegal retinuta de CNP si copie talon indemnizatie.
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #157 : Aprilie 29, 2013, 20:15:44 »


 Daca recursul e introdus de Casa nationala de Pensii, intimpinare ( raspuns la motivele de recurs ale CNP ) si o copie de pe o sentinta definitiva pentru stiinta instantei ca problema de drept a fost solutionata definitiv de o instanta judecatoreasca.
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #158 : Aprilie 29, 2013, 20:24:49 »

Multam, Florin.  Smiley
Memorat

That's why you're here, isn't it?
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #159 : Aprilie 29, 2013, 21:42:12 »


Celor care au inaintat recurs ( pentru ca au pierdut la tribunal ) : - Puteti prelua motivarea instentei si sa o introduceti in motivarea recursului vostru.Pentru ca " Din momentul intrarii sale in vigoare, norma juridica este activa. " Cu alte cuvinte , efectul pozitiv al activitatii legii , inseamna ca legea e facuta sa fie aplicata si orice sentinta care nesocoteste sau nu aplica legea care reglementeaza un domeniu sau o situatie juridica data incalca principiul legalitatii.Din acest motiv hotaririle judecatoresti care au ignorat prevederile art. 4 ali, 4 din legea 341/2004 coroborat cu art. 15 din legea 287/2010 care stabileste indicele de referinta pentru calculul indemnizatiei  respectiv cistigul salarial mediu brut este nelegala.
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #160 : Aprilie 29, 2013, 23:54:27 »

domnilor in fiecare zi citim hotarari judecatorest
poate cineva sa posteze un act in care sa citim
ca s au luat banii din diferenta pt ca acum asta este la moda
sa u dus drepturile din indemnizatie
apropo au fost colegii nostri la intanlirea cu „„„vice prim ministrul
LIVIU DRAGNEA HuhHuh
se stie ceva din discutiile avute Huh?„„daca au fost
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #161 : Mai 02, 2013, 20:37:28 »

UZUCAPIUNEA. In  Noul Cod de Procedura Civila.
 "

Recent, a fost republicată – în Monitorul  oficial nr. 83/2013 – Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Citiţi mai jos câteva prevederi din noul Cod civil referitoare la uzucapiune, în legătură cu precizarea din Art. 40 din Legea cadastrului, potrivit căreia drepturile reale care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii vor rămâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă, potrivit legii, timp de 5 ani de la înscrierea posesiei în cartea funciară.

Când tratează despre dobândirea dreptului de proprietate, Codul civil precizează că acest drept se poate dobândi, în condiţiile legii, prin convenţie, moştenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credinţă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor, prin ocupaţiune, tradiţiune, precum şi prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăşi.

În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ. Cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege, în cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobândeşte prin înscriere în cartea funciară.

Corelativ, dreptul de proprietate privată se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin nefolosire. El poate fi însă dobândit de către o altă persoană prin uzucapiune sau într-un alt mod, în cazurile şi condiţiile anume determinate de lege.

În ce îl priveşte pe proprietar, acesta poate abandona bunul său mobil sau poate renunţa, prin declaraţie autentică, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, înscris în cartea funciară. Dreptul se stinge în momentul părăsirii bunului mobil, iar dacă bunul este imobil, prin înscrierea în cartea funciară, în condiţiile legii, a declaraţiei de renunţare.

Când tratează despre asociaţia de proprietari, anume despre prezumţia de coproprietate asupra despărţiturilor comune, Codul civil precizează că zidul, şanţul, precum şi orice altă despărţitură între două fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor, dacă nu rezultă contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condiţiile legii.

Superficia – dreptul de superficie – acesta fiind dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă – se dobândeşte în temeiul unui act juridic, precum şi prin uzucapiune sau prin alt mod prevăzut de lege. Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.

Şi în ce priveşte instituţia uzufructului, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, potrivit Art. 723, uzufructuarul preia bunurile în starea în care se află la data constituirii uzufructului; acesta nu va putea intra însă în posesia lor decât după inventarierea bunurilor mobile şi constatarea stării în care se află imobilele, cu excepţia cazului în care uzufructul unui bun mobil este dobândit prin uzucapiune.

În secţiunea specială referitoare la uzucapiunea imobiliară, într-o primă abordare cu privire la uzucapiunea extratabulară, Art. 930 prevede că dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani, dacă:

- proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz, şi-a încetat existenţa;

- a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;

- imobilul nu era înscris în nicio carte funciară.

- în toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune. Reţinem şi precizările din Legea de aplicare a Codului civil nr. 71/2011, potrivit cărora dispoziţiile art. 930-934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia.

Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. Cu privire la imobilele pentru care, la data începerii posesiei, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.

În cazul posesiilor începute după intrarea în vigoare a Codului civil, dacă erau deschise cărţi funciare, până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în art. 56 alin. (1), uzucapiunea extratabulară prevăzută în art. 930 din Codul civil îşi produce efectele de la data introducerii cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat constatarea îndeplinirii cerinţelor legale ale acestui mod de dobândire, dacă acţiunea a fost admisă, respectiv de la data invocării excepţiei uzucapiunii, dacă această excepţie a fost admisă.

În ce priveşte uzucapiunea tabulară, potrivit Art. 931 stabileşte că drepturile celui care a fost înscris, fără cauză legitimă, în cartea funciară, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bună-credinţă a posedat imobilul timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de înscriere, dacă posesia sa a fost neviciată. Este suficient ca buna-credinţă să existe în momentul înregistrării cererii de înscriere şi în momentul intrării în posesie.

O ultimă menţiune cu privire la legea aplicabilă uzucapiunii mobiliare – potrivit Art. 2.616 Cod civil, uzucapiunea este reglemenmtată de legea statului unde bunul se afla la începerea termenului de posesie, prevăzut în acest scop. În cazul în care bunul a fost adus într-un alt stat, unde se împlineşte durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere să se aplice legea acestui din urmă stat, dacă sunt reunite, cu începere de la data deplasării bunului în acel stat, toate condiţiile cerute de menţionata lege. "
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #164 : Mai 13, 2013, 07:58:56 »


" Capitolul I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA a VI-a2
Prescripţia dreptului de a cere executarea silită

Art. 405

(1)Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de prescripţie este de 10 ani.

(2)Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.

(3)Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie.

Art. 4051

(1)Cursul prescripţiei se suspendă:

a)în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului material la acţiune;

b)pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent;

c)cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire;

d)în alte cazuri prevăzute de lege.

(11)După încetarea suspendării, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.

(2)Prescripţia nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.
codul de procedură civilă actualizat prin:

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

Art. 4052

(1)Cursul prescripţiei se întrerupe:

a)pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei;

b)pe data depunerii cererii de executare, însoţite de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;

c)pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, în condiţiile art. 453 alin. (2);

d)pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;

e)pe data depunerii cererii de reluare a executării, în condiţiile art. 3716 alin. (1);

f)în alte cazuri prevăzute de lege.

(2)După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripţie.

(3)Prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.

Art. 4053

(1)După împlinirea termenului de prescripţie, creditorul poate cere repunerea în acest termen, numai dacă a fost împiedicat să ceară executarea datorită unor motive temeinice.

(2)Cererea de repunere în termen se introduce la instanţa de executare competentă, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.


Memorat
Pagini: 1 ... 9 10 [11] 12 13 ... 55
Schimbă forumul: