Main Content:

Pagini: 1 ... 18 19 [20] 21 22 ... 55

Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...

Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #285 : Septembrie 22, 2013, 18:28:18 »


 " În baza legii de abilitare, nu se adoptă ordonanţe de urgenţă



Ştirile apărute în unele cotidiene, potrivit cărora Guvernul va adopta ordonanţe de urgenţă, în temeiul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în perioada vacanţei parlamentare, dar mai ales, confuzia pe care unii oameni politici o fac între ordonanţele simple şi ordonanţele de urgenţă m-au determinat să fac următoarele precizări:

Articolul 114 din Constituţie, referitor la „delegarea legislativă” reglementează adoptarea de către Guvern a două tipuri de acte normative: ordonanţele simple -alin.(1)-(3) şi ordonanţele de urgenţă- alin.(4).

Potrivit art.114 alin.(1), „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Înţelegem din textul constituţional că Guvernul poate adopta ordonanţe numai în ipoteza în care primeşte această putere de la Parlament, cu alte cuvinte numai dacă există o lege specială de abilitare. Dacă nu există această lege de abilitare, Guvernul nu are un temei legal pentru a da ordonanţe simple! Prin urmare, în legătură cu acest tip de act normativ, trebuie reţinute următoarele aspecte:

1. Pentru ca Guvernul să poată emite ordonanţe simple (le numim ordonanţe simple, pentru a le deosebi de ordonanţele de urgenţă) este nevoie ca Parlamentul să voteze o lege specială de abilitare;
2. Guvernul nu poate emite ordonanţe simple în domeniile care fac obiectul legilor organice
3. legea de abilitare trebuie să stabilească în mod obligatoriu domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe,
4. dacă legea de abilitare o solicită, ordonanţele vor fi supuse aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare
5. o nerespectare a acestui termen atrage încetarea efectelor ordonanţei.

Nu acelaşi este regimul juridic al ordonanţelor de urgenţă, tip de act normativ care se bucură de o atenţie deosebită din partea presei, dar care este de multe ori confundat cu ordonanţele simple, nu numai de ziarişti, ci şi de politicieni.

Potrivit art.114 alin.(4), „în cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.”

Reţinem aşadar, că ordonanţele de urgenţă se pot emite numai în cazuri excepţionale, când, în mod obiectiv, nu a fost posibilă adoptarea unei legi de abilitare sau a unei legi cu procedura de urgenţă, nici chiar prin modalitatea angajării răspunderii Guvernului cu privire la un proiect de lege. Dacă însă, pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă, Guvernul nu are nevoie de o lege de abilitare (iată principala deosebire faţă de ordonanţele simple!), trebuie subliniat că el este obligat, pentru ca aceste ordonanţe să intre în vigoare, să le depună spre aprobare la Parlament. În cazul ordonanţelor simple, am văzut că numai dacă legea de abilitare o solicită, ordonanţele vor fi supuse aprobării Parlamentului.

O deosebire importantă între ordonanţele simple şi ordonanţele de urgenţă este reprezentată şi de domeniile în care acestea pot fi adoptate. Observăm că, dacă art.114 alin.(1) din Constituţie prevede că prin ordonanţe simple emise în baza legii de abilitare nu pot fi reglementate domenii care fac obiectul legilor organice, art.114 alin.(4) care se referă la ordonanţele de urgenţă, nu face această menţiune. Prin urmare, deducem, aplicând principiul de drept „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”- „unde legea nu distinge, nici noi nu distingem” , că interdicţia reglementării prin ordonanţă, în domenii rezervate legii organice, nu este aplicabilă ordonanţei de urgenţă, fapt statuat, în numeroase rânduri, şi de Curtea Constituţională.

Iată aşadar, că între cele două tipuri de acte normative sunt diferenţe majore, necunoaşterea acestora determinându-i pe unii oameni politici să facă, uneori, declaraţii lipsite de orice temei, iar pe reprezentanţii mass-media să le publice fără a le verifica.

Purtătorul de cuvânt al
Ministerului pentru relaţia cu Parlamentul,
IONUŢ CÎRJAN "

 


Intre OG si OUG singura diferenta este ca pentru situatii exceptionale, care impun urgenta , ele se numesc ordonante de urgenta.

OUG poate reglementa si domenii care apartin legilor organice! Prin urmare are un domeniu de aplicare largit.
Memorat
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #286 : Septembrie 22, 2013, 18:33:44 »


  mulţumesc că m-aţi SEMI-luminat ( încă nu sunt "luminat" pe de-a întregul  Huh)

am descis lista la care faceţi trimitere cu link-ul de mai sus. CE E CU EA?  văd că este recentă: Ianuarie 29, 2013, dar nu îmi dau seama ce reprezintă. este cumva lista cu cei trimişi în instanţă?
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #287 : Septembrie 22, 2013, 18:37:09 »


  mulţumesc că m-aţi SEMI-luminat ( încă nu sunt "luminat" pe de-a întregul  Huh)

am descis lista la care faceţi trimitere cu link-ul de mai sus. CE E CU EA?  văd că este recentă: Ianuarie 29, 2013, dar nu îmi dau seama ce reprezintă. este cumva lista cu cei trimişi în instanţă?
NU.Era o discutie anterioara despre legi generale si legi speciale.
Memorat
  • Marius
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1030
  • Vezi Profilul
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #290 : Septembrie 24, 2013, 13:15:09 »
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #291 : Septembrie 24, 2013, 13:52:21 »

nu vreau să fiu PREA insistent dar, după ce am citit documentul apar nişte întrebări:
în document am găsit că: "Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
 în noul CPC scrie:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; "

 ca să înţelegeţi "durerea" mea întrebarea care se pune este următoarea:
să zicem că ÎCCJ admite recursul procurorului general.
   este posibil ca băieţii veseli ai regimului să atace hotărârile prin care am primit diferenţa de bani caculată greşit ( aşa AU HOTĂRÂT JUDECĂTORII nu zic eu) pe anul 2011 PRIN REVIZUIRE??

  şi apoi să ne ceară banii înapoi? Huh

  mulţumesc încă o dată pentru  răspunsuri şi RĂBDARE Smiley
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #292 : Septembrie 24, 2013, 15:03:00 »

nu vreau să fiu PREA insistent dar, după ce am citit documentul apar nişte întrebări:
în document am găsit că: "Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
 în noul CPC scrie:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; "

 ca să înţelegeţi "durerea" mea întrebarea care se pune este următoarea:
să zicem că ÎCCJ admite recursul procurorului general.
   este posibil ca băieţii veseli ai regimului să atace hotărârile prin care am primit diferenţa de bani caculată greşit ( aşa AU HOTĂRÂT JUDECĂTORII nu zic eu) pe anul 2011 PRIN REVIZUIRE??

  şi apoi să ne ceară banii înapoi? Huh

  mulţumesc încă o dată pentru  răspunsuri şi RĂBDARE Smiley

        Alex.....ai primit si am primit acei bani nu prin vointa si "bunavointa" Casei de Pensii ci printr-o sentinta definitiva irevocabila si executorie,si,daca-mi aduc bine aminte si ultima data in cauza,dupa aceea justitiei ridicandu-i-se putin carpa de pe ochi cat sa ia aminte la neimplicatea politicului.In acest caz......mortul de la groapa......
Memorat
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #293 : Septembrie 24, 2013, 15:18:31 »

 domnule "burada".

  spuneţi: "In acest caz......mortul de la groapa......"

tocmai că există Huh Huh, PROBABIL nu sigur, varianta "învierii" mortului. De aici şi întrebarea mea adresată cunoscătorilor în domeniu ( citeşte te rog cu atenţie ce spune noul cod de procedură civilă în articolul din postare, mai ales că, aşa cum putem toţi constata kk-ţii ăştia AR FACE ( şi chiar fac ) ORICE NUMAI SĂ NE VADĂ CU FLORI PE PIEPT
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #294 : Septembrie 24, 2013, 20:16:44 »

nu vreau să fiu PREA insistent dar, după ce am citit documentul apar nişte întrebări:
în document am găsit că: "Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
 în noul CPC scrie:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; "

 ca să înţelegeţi "durerea" mea întrebarea care se pune este următoarea:
să zicem că ÎCCJ admite recursul procurorului general.
   este posibil ca băieţii veseli ai regimului să atace hotărârile prin care am primit diferenţa de bani caculată greşit ( aşa AU HOTĂRÂT JUDECĂTORII nu zic eu) pe anul 2011 PRIN REVIZUIRE??

  şi apoi să ne ceară banii înapoi? Huh

  mulţumesc încă o dată pentru  răspunsuri şi RĂBDARE Smiley

        Alex.....ai primit si am primit acei bani nu prin vointa si "bunavointa" Casei de Pensii ci printr-o sentinta definitiva irevocabila si executorie,si,daca-mi aduc bine aminte si ultima data in cauza,dupa aceea justitiei ridicandu-i-se putin carpa de pe ochi cat sa ia aminte la neimplicatea politicului.In acest caz......mortul de la groapa......
Alex63 , citind cu atentie si cu rigurozitate inginereasca vei observa urmatoarele :
       1. nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
       2. Hotaririle judecatoresti trebuie pronuntate in aceiasi cauza ,in care ai fost parte si o hotarire potrivnica incalca autoritatea de lucru judecat a primei instante.
       Din premisele de mai sus rezulta ca nu sint intrunite conditiile pentru a ne incadra in ipoteza art. 509 pct 8 din NCPC.Deci nu se poate revizui o hotarire in temeiul unui RIL, nefiind parte in RIL , nu exista cele ndoua hotariri potrivnice in care rev. -ul ar fi parte.NU! Nu se poate revizui!
Memorat
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #295 : Septembrie 25, 2013, 18:51:59 »

nu vreau să fiu PREA insistent dar, după ce am citit documentul apar nişte întrebări:
în document am găsit că: "Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
 în noul CPC scrie:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; "

 ca să înţelegeţi "durerea" mea întrebarea care se pune este următoarea:
să zicem că ÎCCJ admite recursul procurorului general.
   este posibil ca băieţii veseli ai regimului să atace hotărârile prin care am primit diferenţa de bani caculată greşit ( aşa AU HOTĂRÂT JUDECĂTORII nu zic eu) pe anul 2011 PRIN REVIZUIRE??

  şi apoi să ne ceară banii înapoi? Huh

  mulţumesc încă o dată pentru  răspunsuri şi RĂBDARE Smiley

        Alex.....ai primit si am primit acei bani nu prin vointa si "bunavointa" Casei de Pensii ci printr-o sentinta definitiva irevocabila si executorie,si,daca-mi aduc bine aminte si ultima data in cauza,dupa aceea justitiei ridicandu-i-se putin carpa de pe ochi cat sa ia aminte la neimplicatea politicului.In acest caz......mortul de la groapa......
Alex63 , citind cu atentie si cu rigurozitate inginereasca vei observa urmatoarele :
       1. nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
       2. Hotaririle judecatoresti trebuie pronuntate in aceiasi cauza ,in care ai fost parte si o hotarire potrivnica incalca autoritatea de lucru judecat a primei instante.
       Din premisele de mai sus rezulta ca nu sint intrunite conditiile pentru a ne incadra in ipoteza art. 509 pct 8 din NCPC.Deci nu se poate revizui o hotarire in temeiul unui RIL, nefiind parte in RIL , nu exista cele ndoua hotariri potrivnice in care rev. -ul ar fi parte.NU! Nu se poate revizui!

OK!
Multumesc frumos!!
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
  • ilcutgm89
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 955
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #296 : Septembrie 25, 2013, 19:14:47 »

nu vreau să fiu PREA insistent dar, după ce am citit documentul apar nişte întrebări:
în document am găsit că: "Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
 în noul CPC scrie:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; "

 ca să înţelegeţi "durerea" mea întrebarea care se pune este următoarea:
să zicem că ÎCCJ admite recursul procurorului general.
   este posibil ca băieţii veseli ai regimului să atace hotărârile prin care am primit diferenţa de bani caculată greşit ( aşa AU HOTĂRÂT JUDECĂTORII nu zic eu) pe anul 2011 PRIN REVIZUIRE??

  şi apoi să ne ceară banii înapoi? Huh

  mulţumesc încă o dată pentru  răspunsuri şi RĂBDARE Smiley

        Alex.....ai primit si am primit acei bani nu prin vointa si "bunavointa" Casei de Pensii ci printr-o sentinta definitiva irevocabila si executorie,si,daca-mi aduc bine aminte si ultima data in cauza,dupa aceea justitiei ridicandu-i-se putin carpa de pe ochi cat sa ia aminte la neimplicatea politicului.In acest caz......mortul de la groapa......
Alex63 , citind cu atentie si cu rigurozitate inginereasca vei observa urmatoarele :
       1. nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces. "
       2. Hotaririle judecatoresti trebuie pronuntate in aceiasi cauza ,in care ai fost parte si o hotarire potrivnica incalca autoritatea de lucru judecat a primei instante.
       Din premisele de mai sus rezulta ca nu sint intrunite conditiile pentru a ne incadra in ipoteza art. 509 pct 8 din NCPC.Deci nu se poate revizui o hotarire in temeiul unui RIL, nefiind parte in RIL , nu exista cele ndoua hotariri potrivnice in care rev. -ul ar fi parte.NU! Nu se poate revizui!

OK!
Multumesc frumos!!

 In schimb dezlegarea data se aplica in mod obligatoriu de la data aparitiei in Monitorul Oficial.

 Am afirmat inainte ca paradoxal RIL ar putea fi in favoarea noastra si am fost intrebat asupra motivelor.

 Eu cred ca fiind un act normativ special, Legea 341 trebuie aplicata cu prioritate si nu poate fi modificata in perspectiva art.10 alin.(1) din Legea 285/2010.
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #298 : Septembrie 30, 2013, 21:13:52 »


 Elementele actiunii civile

 " Elementele acţiunii civile   PDF   Imprimare   E-mail

Acţiunea civilă este definită ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza protecţia judiciară a drepturilor şi intereselor civile ocrotite de lege.
Atât în legislaţie, cât şi în practica judiciară, există, în afara noţiunilor de drept subiectiv şi drept de acţiune, noţiunea de drept la acţiune.
În literatura juridică este dominantă concepţia potrivit căreia dreptul la acţiune ar avea un sens procesual (posibilitatea unei persoane de a se adresa instanţei de judecată) şi un sens material (posibilitatea reclamantului de a obţine recunoaşterea sau realizarea dreptului său contestat prin constrângerea juridică a pârâtului).
Elementele acţiunii civile
Acţiunea civilă are trei elemente şi anume părţile, obiectul şi cauza.



a) Părţile acţiunii civile
Acţiunea civilă nu poate fi concepută fără existenţa cel puţin unei persoane – fizice sau juridice – care să fie interesată în protecţia dreptului subiectiv. Această persoană este cea care se pretinde titularul dreptului subiectiv.
În situaţia în care dreptul său este nesocotit sau încălcat, titularul dreptului recurge la forţa de constrângere a statului, adică la dreptul la acţiune. În acest caz, apare o a doua persoană şi anume aceea despre care se pretinde că a nesocotit dreptul subiectiv.
Astfel, în momentul în care acţiunea este exercitată vom întâlni o persoană care pretinde că i-a fost încălcat dreptul subiectiv şi o persoană care contestă pretenţia.
Denumirea generică a persoanelor respective este de părţi.
În ceea ce priveşte părţile se impun două precizări:
– părţile sunt persoanele între care s-a legat raportul juridic dedus judecăţii;
– părţilor li se pot adăuga şi terţe persoane care intrând în proces, fie din iniţiativa lor, fie din iniţiativa părţilor iniţiale, dobândesc calitatea de părţi.

b) Obiectul acţiunii civile este ceea ce se cere prin acţiune, pretenţia concretă a reclamantului precum: plata unei sume de bani, predarea unui bun, constatarea unui drept, anularea unui
contract etc.
Obiectul acţiunii se individualizează în funcţie de forma ei concretă de manifestare.
Astfel, prin obiect, în cazul cererii de chemare în judecată se înţelege pretenţia concretă a reclamantului (rezoluţiunea unui contract, încredinţarea minorilor, evacuarea, anularea unei licitaţii etc.).
În cazul excepţiilor procesuale obiectul constă în invocarea încălcării unor norme procedurale (de organizare judecătorească, competenţă sau de procedură propriu-zisă) sau a unor lipsuri privind exerciţiul acţiunii.
Executarea silită are ca obiect fie obligaţia debitorului de a preda bunul determinat prevăzut în titlul executoriu, fie din bunurile debitorului care pot fi valorificate pentru îndestularea creanţei creditorului.
 
c) Cauza acţiunii civile.
Referitor la cauza acţiunii civile în literatura juridică există puncte de vedere diferite.
Astfel, unii autori consideră cauza acţiunii civile ca fiind temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe care una din părţi îl valorifică împotriva celeilalte părţi.
Alţi autori consideră cauza ca fiind neînţelegerea sau conflictul care există între reclamant şi pârât cu privire la temeiul dreptului subiectiv.
Într-o altă opinie, sunt autori care prin cauza acţiunii înţeleg scopul spre care se îndreaptă voinţa celui care reclamă sau se apără, scop explicat prin împrejurările şi prin motivele speciale care au determinat partea să acţioneze.
Cauza acţiunii nu poate fi pusă sub semnul egalităţii cu cauza raportului juridic sau a obligaţiilor puse în discuţie, cea din urmă constituind fundamentul dreptului invocat de către cel ce formulează pretenţia.
Cauza dreptului constituie cauza cererii de chemare în judecată, nu a acţiunii civile în totalitatea ei.
Cauza acţiunii civile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
– să existe, adică persoana care se adresează justiţiei să urmărească un scop;
– să fie reală, adică, exercitarea acţiunii civile să fie determinată de scopul pe care titularul dreptului urmăreşte să-l obţină prin hotărâre judecătorească;
– să fie licită şi morală, ceea ce înseamnă că trebuie să fie în concordanţă cu legea şi cu regulile de convieţuire socială. "
Memorat
Pagini: 1 ... 18 19 [20] 21 22 ... 55
Schimbă forumul: