" În baza legii de abilitare, nu se adoptă ordonanţe de urgenţă
Ştirile apărute în unele cotidiene, potrivit cărora Guvernul va adopta ordonanţe de urgenţă, în temeiul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în perioada vacanţei parlamentare, dar mai ales, confuzia pe care unii oameni politici o fac între ordonanţele simple şi ordonanţele de urgenţă m-au determinat să fac următoarele precizări:
Articolul 114 din Constituţie, referitor la „delegarea legislativă” reglementează adoptarea de către Guvern a două tipuri de acte normative: ordonanţele simple -alin.(1)-(3) şi ordonanţele de urgenţă- alin.(4).
Potrivit art.114 alin.(1), „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Înţelegem din textul constituţional că Guvernul poate adopta ordonanţe numai în ipoteza în care primeşte această putere de la Parlament, cu alte cuvinte numai dacă există o lege specială de abilitare. Dacă nu există această lege de abilitare, Guvernul nu are un temei legal pentru a da ordonanţe simple! Prin urmare, în legătură cu acest tip de act normativ, trebuie reţinute următoarele aspecte:
1. Pentru ca Guvernul să poată emite ordonanţe simple (le numim ordonanţe simple, pentru a le deosebi de ordonanţele de urgenţă) este nevoie ca Parlamentul să voteze o lege specială de abilitare;
2. Guvernul nu poate emite ordonanţe simple în domeniile care fac obiectul legilor organice
3. legea de abilitare trebuie să stabilească în mod obligatoriu domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe,
4. dacă legea de abilitare o solicită, ordonanţele vor fi supuse aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare
5. o nerespectare a acestui termen atrage încetarea efectelor ordonanţei.
Nu acelaşi este regimul juridic al ordonanţelor de urgenţă, tip de act normativ care se bucură de o atenţie deosebită din partea presei, dar care este de multe ori confundat cu ordonanţele simple, nu numai de ziarişti, ci şi de politicieni.
Potrivit art.114 alin.(4), „în cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.”
Reţinem aşadar, că ordonanţele de urgenţă se pot emite numai în cazuri excepţionale, când, în mod obiectiv, nu a fost posibilă adoptarea unei legi de abilitare sau a unei legi cu procedura de urgenţă, nici chiar prin modalitatea angajării răspunderii Guvernului cu privire la un proiect de lege. Dacă însă, pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă, Guvernul nu are nevoie de o lege de abilitare (iată principala deosebire faţă de ordonanţele simple!), trebuie subliniat că el este obligat, pentru ca aceste ordonanţe să intre în vigoare, să le depună spre aprobare la Parlament. În cazul ordonanţelor simple, am văzut că numai dacă legea de abilitare o solicită, ordonanţele vor fi supuse aprobării Parlamentului.
O deosebire importantă între ordonanţele simple şi ordonanţele de urgenţă este reprezentată şi de domeniile în care acestea pot fi adoptate. Observăm că, dacă art.114 alin.(1) din Constituţie prevede că prin ordonanţe simple emise în baza legii de abilitare nu pot fi reglementate domenii care fac obiectul legilor organice, art.114 alin.(4) care se referă la ordonanţele de urgenţă, nu face această menţiune. Prin urmare, deducem, aplicând principiul de drept „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”- „unde legea nu distinge, nici noi nu distingem” , că interdicţia reglementării prin ordonanţă, în domenii rezervate legii organice, nu este aplicabilă ordonanţei de urgenţă, fapt statuat, în numeroase rânduri, şi de Curtea Constituţională.
Iată aşadar, că între cele două tipuri de acte normative sunt diferenţe majore, necunoaşterea acestora determinându-i pe unii oameni politici să facă, uneori, declaraţii lipsite de orice temei, iar pe reprezentanţii mass-media să le publice fără a le verifica.
Purtătorul de cuvânt al
Ministerului pentru relaţia cu Parlamentul,
IONUŢ CÎRJAN "
Intre OG si OUG singura diferenta este ca pentru situatii exceptionale, care impun urgenta , ele se numesc ordonante de urgenta.
OUG poate reglementa si domenii care apartin legilor organice! Prin urmare are un domeniu de aplicare largit.