Main Content:

Pagini: 1 ... 19 20 [21] 22 23 ... 55

Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...

Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #300 : Octombrie 08, 2013, 18:38:50 »


 " Cererea de chemare în judecată

Art. 194

Cuprinsul cererii de chemare în judecată

Cererea de chemare în judecată va cuprinde:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;

c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;

d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;

f) semnătura.
← Art. 193 Noul Cod de Procedură Civilă Procedura prealabilă Dispoziţii generale Sesizarea instanţei de judecată
}

Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #301 : Octombrie 15, 2013, 18:49:13 »


Fixez si aici un reper pentru o postare foarte importanta : http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=47.msg141021#msg141021 "
Memorat
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #302 : Octombrie 24, 2013, 13:59:30 »

pentru colegii care mai cred, ca şi "grasu" că pot cere in instanţă ca indemnizaţia să fie asimilată pensiei, iată o mică "bucăţică" din cererea mea către ccr:
Potrivit dispoziţiilor Art. 117. din Legea nr. 263/2010 care spune că:
„ Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor teritoriale de pensii, respectiv a caselor de pensii sectoriale. “
coroborate cu cele ale Art. 4^3. - (2) din Legea nr. 341/2004 care spune: „ Reglementările prevăzute de legislaţia privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plata, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplica şi indemnizaţiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel. “ 
rezultă că „ indemnizaţia reparatorie “ prevăzută de Art. 4  din Legea nr. 341/ 2004 ARE acelaşi statut juridic cu acela al pensiei
IAR veniturile din pensie sunt drepturi garantate la nivel constituţional şi beneficiază de o protecţie în consecinţă ( a se vedea deciziile C.C.R. nr. 872 si 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010 )

 cu toate acestea ccr a respins cererea de constatare a neconstituţionalităţii art. II pct 18 din art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 prin DECIZIA nr. 88 din 28 februarie 2013 pe care am postat-o la vremea respectivă.

 nu mă înţelegeţi greşit. EU NU ZIC SĂ NU ÎNCERCAŢI. VĂ SPUN DOAR CE AM PĂŢIT EU. apropo după asta CEDO a zis că "cererea este INADMISIBILĂ"
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #303 : Octombrie 24, 2013, 14:05:03 »

 pentru că nici eu nu o mai găsesc o mai postez o dată
chiar şi numai pentru că RECUNOAŞTE că:
"deşi indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reglementarea legală criticată prevede doar suspendarea pentru anul 2012 a plăţii acestor indemnizaţii, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta însă substanţa dreptului."
trebuie să fiţi logaţi pentru a putea să o descărcaţi!!
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
  • RONOR
  • Membru nou
  • *
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #304 : Octombrie 24, 2013, 15:41:10 »

Cine acorda consultanta...?
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #305 : Octombrie 24, 2013, 17:37:10 »

Cine acorda consultanta...?


Bun venit pe Portalul Revolutiei. Consultanta este oferita in mod direct de catre revolutionari cu pregatire si experienta in domeniul juridic sau este transmisa de la acestia catre Portal prin alti membri ai forumului. Sunt si mesaje ce pun la dispozitia membrilor forumului documente si extrase legislative, acestea neapartinand neaparat unor juristi. 
Memorat

That's why you're here, isn't it?
  • maya
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1100
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #306 : Octombrie 24, 2013, 21:33:59 »

DECIZIE nr. 88 din 28 februarie 2013
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL nr.167 din 28 martie 2013


    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Iulia Antoanella Motoc - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar", excepţie ridicată de Petre Sandu în Dosarul nr. 1.671/109/2012 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.319D/2012.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei, astfel cum a fost formulată.
    Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.371D/2012, nr. 1.599D/2012 şi nr. 1.600D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate. Excepţiile au fost ridicate de Gheorghe Mraişte în Dosarul nr. 1.388/117/2012 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Săndel Buzea în Dosarul nr. 1.373/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, precum şi de către Ştefan Avramescu în Dosarul nr. 4.317/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă.
    La apelul nominal răspund personal Gheorghe Mraişte şi Ştefan Avramescu, autori ai excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.371D/2012 şi nr. 1.600D/2012. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.319D/2012, nr. 1.371D/2012, nr. 1.599D/2012 şi nr. 1.600D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.371D/2012, nr. 1.599D/2012 şi nr. 1.600D/2012 la Dosarul nr. 1.319D/2012, care este primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate prezenţi, care susţin că prevederile de lege criticate contravin Legii fundamentale, motiv pentru care solicită admiterea excepţiei.
    Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 1.576/2011, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

                        CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 29 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.671/109/2012, Încheierea din 13 septembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.388/117/2012, precum şi prin încheierile din 29 noiembrie 2012, pronunţate de Tribunalul Brăila - Secţia I civilă în dosarele nr. 1.373/113/2012 şi nr. 4.317/113/2012, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar".
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că, prin Legea nr. 341/2004, legiuitorul a recunoscut, într-un fel, sacrificiul românilor pentru libertate şi democraţie, acordându-li-se acestora, pe lângă titluri onorifice de "revoluţionar" şi "urmaş-erou martir", şi sume băneşti reprezentând reparaţia prejudiciului suferit prin afectarea sănătăţii ori a integrităţii corporale sau prin pierderea unui membru din familie, însă prin acţiunile guvernanţilor şi ale altor foruri abilitate, concretizate în acte normative justificate printr-o falsă criză economico-financiară, drepturile acordate acestora au fost anihilate fără a se ţine cont de garantarea dreptului de proprietate prin Constituţie şi prin tratate europene, indemnizaţia fiind un "bun" şi având caracterul unei pensii, în sensul Legii nr. 263/2010.
    De asemenea, arată că prin reglementarea legală criticată au fost încălcate principiile avute în vedere la momentul aprobării Legii nr. 341/2004, respectiv respectul şi gratitudinea faţă de eroii martiri şi luptătorii participanţi la Revoluţia română din decembrie 1989, precum şi echitatea în acordarea drepturilor prevăzute de lege, aşa încât prevederile de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor Legii fundamentale.
    În fine, autorii excepţiei susţin că refuzul plăţii indemnizaţiilor prevăzute de lege contravine şi principiului securităţii juridice, care se corelează cu un alt principiu, şi anume principiul încrederii legitime, ce impune ca legislaţia să fie clară şi predictibilă, unitară şi coerentă, precum şi limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice şi stabilitatea regulilor stabilite prin acestea.
    Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă şi Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, concretizată prin Decizia nr. 1.576/2011, Decizia nr. 1.358/2010 sau Decizia nr. 1.087/2008.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                       CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate prezenţi, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.
    Curtea constată că Legea nr. 283/2011 aprobă, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Astfel, Legea nr. 283/2011, prin articolul său unic, pe de-o parte, modifică titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, titlu care va avea următorul cuprins: "Ordonanţă de urgenţă pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar", iar, pe de altă parte, introduce un nou articol, art. II, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010.
    Aşa fiind, Curtea reţine că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.
    Prevederile legale criticate au următorul cuprins:
    "Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
    Art. 18. - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă."
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea între cetăţeni, respectiv egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) şi (5) privind proprietatea, precum şi art. 148 alin. (2) referitoare la integrarea în Uniunea Europeană.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de neconstituţionalitate, prin raportare la critici similare, atât pe calea controlului a priori, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, precum şi pe calea cont rolului a posteriori, prin Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013.
    Cu aceste prilejuri, Curtea a constatat că Legea nr. 283/2011 reglementează o serie de măsuri cu caracter financiar având impact asupra unei game largi de drepturi de natură bănească de care se bucură o serie de categorii socioprofesionale, drepturi ce îşi au izvor fie în Legea fundamentală, fie în alte acte normative.
    Reglementarea de lege criticată stabileşte că, temporar, pentru anul 2012, nu se mai acordă indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizaţii, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea, de această indemnizaţie beneficiau şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu erau încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizau venituri din motive neimputabile lor.
    Curtea a reţinut că aceste drepturi fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. În ceea ce priveşte prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.
    Totodată, Curtea a constatat că, "deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989".
    Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută nici critica privind contrarietatea cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece prin prevederile de lege criticate se instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor beneficiarilor indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, şi anume persoanelor care deţin titlul prevăzut de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, de "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite", precum şi copiilor eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.
    Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituţional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente.
    În acest context, Curtea a reţinut că "legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, vaputea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi".
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    Totodată, Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 şi art. 136 alin. (1) şi (5), întrucât, deşi indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reglementarea legală criticată prevede doar suspendarea pentru anul 2012 a plăţii acestor indemnizaţii, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta însă substanţa dreptului.
    În acest sens este şi Decizia nr. 1.087 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, prin care Curtea observa că, "prin dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 341/2004, legiuitorul a prevăzut modul de calcul al indemnizaţiei lunare reparatorii pentru persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite. Aşadar, fiind vorba despre indemnizaţii cu caracter reparatoriu, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală".
    Relevante din această perspectivă apar şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, când, analizând o situaţie similară, referitoare la acordarea unor drepturi cu titlu de compensaţie morală persoanelor persecutate în perioada comunistă, a conchis că nu se poate vorbi despre existenţa unei obligaţii a statului de a acorda despăgubiri de acest gen, iar legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare.
    De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 12 mai 2009, pronunţată în Cauza Ernewein şi alţii împotriva Germaniei, şi prin Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Klaus şi Iouri Kiladze contra Georgiei, că dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu impun statelor membre nicio obligaţie specifică de a repara nedreptăţile sau daunele cauzate de predecesorii lor.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

              CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                 În numele legii
                     DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Petre Sandu în Dosarul nr. 1.671/109/2012 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Gheorghe Mraişte în Dosarul nr. 1.388/117/2012 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de către Săndel Buzea în Dosarul nr. 1.373/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă şi Ştefan Avramescu în Dosarul nr. 4.317/113/2012 al aceleiaşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de           28 februarie 2013.

                   PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                             AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Ingrid Alina Tudora
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #307 : Octombrie 28, 2013, 08:26:12 »
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #308 : Noiembrie 24, 2013, 10:08:46 »


 " Buna-credinta si noul cod civil
Art. 14 - Buna-credinta (codul civil in vigoare din 1 Octombrie 2011)
(1) Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa isi exercite drepturile si sa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.
(2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.

Observatii:
Dispozitiile din al. 2, art. 14 instituie o prezumtie relativa a bunei-credinte, ceea ce inseamna ca aceasta prezumtie poate fi rasturnata prin proba contrara.

Prezumtia constituie, in esenta sa, o deplasare a obiectului probei: neputand dovedi direct un anumit fapt necunoscut, generator de drepturi si obligatii, vom dovedi existenta unui alt fapt, vecin si conex cu cel generator de drepturi si apoi, pe calea rationamentului deductiv, vom deduce existenta faptului generator de drepturi, imposibil sau greu de dovedit. (dr.Ovidiu Ungureanu, Manual de drept civil, ed. Omnia Uni, Brasov, 1997).


Prezumtiile sunt definite in noul cod de procedura civila, art. 327: Prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut.

Izvoare ale bunei-credinte: faptele psihologice conforme cu normele morale specifice oricarei organizari socio-economice care au avut la origine onestitatea, loialitatea, prudenta si temperanta (cumpatarea, chibzuinta) - astfel au apreciat judecatorii Mihaela Ganea, Gabriel Lefter si Vanghelita Tase in cuprinsul deciziei civile nr. 13 din 18 ianuarie 2010 pronuntata in recurs de Sectia civila, minori si familie, litigii de munca si asigurari sociale a Curtii de Apel Constanta avand ca obiect anulare act - JURINDEX20103613994.
Onestitatea este acel concept moral ce reflecta o insusire personala de a urmari, in mod constant, idealul etic; loialitatea este faptul psihologic ce se reflecta intr-un comportament social cu reprezentarea riguroasa a indatoririlor morale, in realizarea unei conduite drepte, astfel incat sa rezulte incredere intre membrii societatii; prudenta consta in acea insusire a constiintei unei persoane ce-si conduce activitatea cu intentia de a prevedea si a evita greselile si pericolele; temperanta este insusirea caracteristica persoanei de a se manifesta moderat, cumpatat, in urma unor procese deliberative care sa aiba in vedere nu numai interesele unei persoane, ci si cele ale societatii in ansamblu - care constituie, in fapt, limita libertatii indivizilor.
http://www.iurispedia.ro/i/CCiv:Art._14

Alte dispozitii referitoare la buna-credinta din noul cod civil: art. 39 al. (2), art. 142 al. (1), art. 293 al. (2), art. 304 al. (1), art. 557 al.(1), art. 1.582. al. (2) s.a.

Din noul cod civil, alte dispozitii care se refera la buna-credinta:

Art. 901 - Dobandirea cu buna-credinta a unui drept tabular
(1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobandit cu buna-credinta vreun drept real inscris in cartea funciara, in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul său, chiar daca, la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara.
(2) Tertul dobanditor este considerat de buna-credinta numai daca, la data inregistrării cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) nu a fost inregistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare;
b) din cuprinsul cartii funciare nu rezulta nicio cauza care sa justifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane;
c) nu a cunoscut, pe alta cale, inexactitatea cuprinsului cartii funciare.
(3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobandit cu buna-credinta un drept de ipoteca in temeiul unui act juridic incheiat cu titularul de carte funciara ori cu succesorul sau in drepturi, dupa caz.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu pot fi insa opuse de o parte contractanta celeilalte si nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dupa caz.

Observatii:
Prezumtia bunei-credinte in materia cartilor funciare opereaza numai in favoarea tertilor dobanditori cu titlu oneros ai drepturilor reale imobiliare si a tertilor dobanditori ai ipotecii conventionale, in situatia in care dreptul tabular apartine in realitate unei alte persoane decat antecesorul acestor terti.
Buna-credinta este creatoare de drept, adica dobanditorul cu titlu oneros al unui drept real imobiliar sau dobanditorul unui drept de ipoteca, pe care l-a inscris in cartea funciara, va fi considerat titularul acelui drept chiar daca, ulterior inscrierii dreptului in favoarea sa, s-a dispus radierea dreptului autorului sau tabular. In astfel de cazuri, instanta de judecata va dispune, la cererea adevaratului titular al dreptului, numai radierea dreptului antecesorului tabular, nu si a dreptului tertului dobanditor. Pentru a produce acest efect, buna-credinta a tertului dobanditor trebuie sa existe la data inregistrarii cererii sale de inscriere a dreptului in cartea funciara.
Prezumtia bunei-credinte nu poate fi invocata de catre partile actului juridic de constituire sau transmitere a unui drept tabular, una impotriva celeilalte, si nici de succesorii lor universal sau cu titlu universal.

Art. 21 (noul cod civil) - Prezumtiile
(1) Daca un drept, act sau fapt a fost inscris intr-un registru public, se prezuma ca el exista, cat timp nu a fost radiat sau modificat in conditiile legii.
(2) In cazul in care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezuma ca el nu exista.

Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna-credinta
Art. 938 - Buna-credinta
(1) Este de buna-credinta posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dupa imprejurari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a instrainatorului.
(2) Buna-credinta trebuie sa existe la data intrarii in posesia efectiva a bunului.

Art. 1170 - Buna-credinta (in contracte)
Partile trebuie sa actioneze cu bua-credinta atat la negocierea si incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii sale. Ele nu pot inlatura sau limita aceasta obligatie.

Observatii:
In materia contractelor, pentru a putea determina intinderea raspunderii antrenate in sarcina celui care are initiativa, continua sau rupe negocierile contrar bunei-credinte trebuie inteleasa notiunea de "buna-credinta" pe parcursul negocierilor.
Cu privire la etapa negocierilor, conform art. 1183 al.2, partea care se angajeaza intr-o negociere este tinuta sa respecte exigentele bunei-credinte, si partile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligatii. In art. 1183 al.3 e mentionata doar una din situatiile in care partile actioneaza contrar exigentelor bunei-credinte: este contrara exigentelor bunei-credinte, intre altele, conduita partii care initiaza sau continua negocieri fara intentia de a incheia contractul.
In masura in care se poate face dovada ca una dintre parti a actionat pe parcursul negocierilor "contrar exigentelor bunei-credinte" atunci aceasta poate fi trasa la raspundere pe temei delictual si obligata la plata prejudici­ilor cauzate."
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #309 : Decembrie 06, 2013, 09:55:28 »


" UPDATE Ridicarea masinilor in Sectorul 4, declarata nelegala intr-un proces, dar aplicabila in continuare
de R.M.     HotNews.ro
Joi, 5 decembrie 2013, 14:11 Actualitate | Administratie Locala

Hotararea Consiliului Local Sector 4 de ridicare a masinilor a fost declarata nelegala intr-un dosar in care a fost invocata exceptia nelegalitatii ei, reprezentantii autoritatilor locale si avocatul reclamantului spunand ca solutia instantei se aplica doar in respectiva cauza civila, nefiind general valabila, scrie Mediafax.

In decembrie 2012, Petre Piperea, asociat in cadrul biroului de avocati Piperea & Asociatii a intentat un proces, la Tribunalul Bucuresti, impotriva Politiei Locale a Sectorului 4 Bucuresti - Biroul de Circulatie Rutiera si a Consiliului Local Sector 4. Dosarul a avut ca obiect exceptia de nelegalitate a actului administrativ prin care este permisa ridicarea masinilor ridicate neregulamentar.


La 1 martie 2013, Tribunalul Bucuresti i-a dat castig de cauza lui Piperea, admitand exceptia de nelegalitate a Hotararii 37/2008 emise de Consiliul Local (CL) Sector 4.

"Constata nelegalitatea Hotararii nr. 37/2008 emisa de Consiliul Local Sector 4", a stabilit Tribunalul Bucuresti.

Politia Locala a Sectorului 4 Bucuresti si Consiliul Local Sector 4 au atacat cu recurs hotararea Tribunalului, iar Curtea de Apel Bucuresti a stabilit in 14 noiembrie, irevocabil, mentinerea deciziei luate de prima instanta.

Avocatul lui Piperea, Paul Lospa, a declarat joi, ca decizia instantei s-a aplicat strict in cazul clientului sau.

"Trebuie facuta distinctia intre exceptia de nelegalitate a unui act administrativ si desfiintarea unui act al Consiliului Local. Strict in acest caz a fost vorba despre aceasta exceptie. Nu ne-am legat de faptul ca masina a fost sau nu parcata legal, ci de mijloacele prin care Consiliul Local Sector 4 a ridicat autovehiculul", a explicat avocatul Lospa.

Conform sursei citate, exceptia de nelegalitate a fost aplicabila strict in acest dosar. Practic, avocatii s-au folosit de acest procedeu judiciar pentru ca hotararea de CL sa nu se aplice in cazul clientului lor.

Directorul Politiei Locale a Sectorului 4, Adrian Ionescu a precizat ca desi instanta a decis in acest caz sa declare "nelegala" Hotararea de CL, aceasta este, in continuare, aplicabila.

"Noi, in continuare, aplicam hotararea Consiliului Local al Sectorului 4. Nu este o hotarare (a instantei - n.r.) cu caracter general. Este o hotarare care produce efecte intre parti, respectiv o persoana fizica si o autoritate", a declarat, joi, directorul Politiei Locale a Sectorului 4, Adrian Ionescu.

Reprezentantul Politiei Locale Sector 4 a mai precizat ca, in conformitate cu Legea Politiei Locale numarul 155/2010, in domeniul circulatiei pe drumurile publice, Politia Locala are atributiile de constatare contraventii si aplicare sanctiuni pentru incalcarea normelor legale privind oprirea, stationarea, parcarea autovehiculelor si accesul interzis, avand dreptul de a dispune masuri de ridicare a autovehiculelor stationate neregulamentar.

Petre Piperea, cel care a avut castig de cauza in acest dosar, este fratele avocatului Gheorghe Piperea, biroul de avocati al acestora reprezentand mai multi clienti in dosare privind ridicari de masini in baza unor hotarari ale autoritatilor locale. "

 Problema este urmatoarea : Oprirea, stationarea si parcarea interzisa sint reglementate si aratate si Codul Rutier ( fosta lege a circulatiei rutiere ).Consiliile locale prin hotariri si Regulamente locale nu pot stabili si alte cazuri cind masinile pot fi ridicate nefiind organe legiuitoare.
 In goana lor dupa mai multi bani pentru firmele de ridicari auto consiliile locale umbla sa adauge la legea circulatiei , ori in materia speciala a circulatiei pe drumurile publice , aceste consilii n-au atributii de reglementare.
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #310 : Decembrie 15, 2013, 13:52:26 »


 " Legea Nr. 193 /2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori

 

Versiunea modificata prin Legea 161/2010

 

Republicata in Monitorul Oficial no.. 305 din 18 Aprilie 2008


Republicata in temeiul prevederilor art. V lit. m) din titlul III al Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, dandu-se textelor o noua numerotare.

Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.014 din 20 decembrie 2006.
 
Art. 1

 (1) Orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate.
 

(2) in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.
 

(3) Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.

 

Art. 2

 
(1) Prin consumator se intelege orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale.
 

(2) Prin comerciant se intelege orice persoana fizica sau juridica autorizata, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care actioneaza in acelasi scop in numele sau pe seama acesteia.
 

Art. 3

 
(1) Prevederile prezentei legi se aplica si bonurilor de comanda sau bonurilor de livrare, biletelor, tichetelor si altora asemenea care contin stipulari sau referiri la conditii generale prestabilite.
 

(2) Clauzele contractuale prevazute in temeiul altor acte normative in vigoare nu sunt supuse dispozitiilor prezentei legi.

 Art. 4

 
(1) O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

 
(2) O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.

 
(3) Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens.

 
(4) Lista cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezenta lege reda, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.

 
(5) Fara a incalca prevederile prezentei legi, natura abuziva a unei clauze contractuale se evalueaza in functie de:
 

a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul incheierii acestuia;

 
b) toti factorii care au determinat incheierea contractului;
 

c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.

 
(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerintele de pret si de plata, pe de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor inteligibil.
 

Art. 5

 
in cazul contractelor standard preformulate, comerciantul are obligatia sa remita, la cerere, oricarei persoane interesate un exemplar din contractul pe care il propune.


Art. 6
 

Clauzele abuzive cuprinse in contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula in continuare, cu acordul consumatorului, numai daca dupa eliminarea acestora mai poate continua.
 

Art. 7

 
in masura in care contractul nu isi mai poate produce efectele dupa inlaturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este indreptatit sa ceara rezilierea contractului, putand solicita, dupa caz, si daune-interese.

 
Art. 8

 
Controlul respectarii dispozitiilor prezentei legi se face de reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, precum si de specialisti autorizati ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor.

 

Art. 9

 
Organele de control efectueaza verificari la sesizarea persoanelor prejudiciate prevazute la art. 2 alin. (1) sau din oficiu.

 
Art. 10
 

Comerciantii au obligatia de a prezenta organelor de control, in original, contractele incheiate cu consumatorii.
 

Art. 11

 
Organele de control abilitate incheie procese-verbale prin care se consemneaza faptele constatate cu ocazia verificarilor facute, precum si articolele din lege incalcate de comerciant.

 
Art. 12

 
Procesul-verbal se transmite, dupa caz, la judecatoria in a carei raza teritoriala s-a savarsit fapta sau in a carei raza teritoriala contravenientul isi are domiciliul sau, dupa caz, sediul.

 
Art. 13
 

(1) Instanta, in cazul in care constata existenta clauzelor abuzive in contract, aplica sanctiunea contraventionala conform art. 16 si dispune, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract, cu daune-interese, dupa caz.
 

(2) in caz contrar, instanta va anula procesul-verbal intocmit.

 
Art. 14

 
Consumatorii prejudiciati prin contracte incheiate cu incalcarea prevederilor prezentei legi au dreptul de a se adresa organelor judecatoresti in conformitate cu prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila.
 

Art. 15

 in cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma.

 
Art. 16

 
(1) Constituie contraventie, in masura in care fapta nu este savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune, incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. (3) si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei.
 

(2) Prevederile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 27-29.

 
Art. 17

 
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Pe aceeasi data, orice dispozitii contrare se abroga.
 

Prezenta lege transpune prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 95 din 21 aprilie 1993.

 
ANEXA

LISTA cuprinzand clauzele considerate ca fiind abuzive
 

(1) Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:

 
a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract.

 
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.
 

Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care comerciantul isi rezerva dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durata nedeterminata, in conditiile in care comerciantul are obligatia de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabila transmisa in termen rezonabil, pentru ca acesta din urma sa aiba libertatea de a rezilia contractul;

 
b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului;

 
c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale;
 

d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta;

 
e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
 

f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;

 
g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale;
 

h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale;

 

i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant;

 
j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care:

 
- comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e);
 

- comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale;
 

j) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului de a denunta sau de a rezilia unilateral contractul, in cazurile in care:

 
- comerciantul a modificat unilateral clauzele prevazute la lit. e);

 
- comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale;
 

- comerciantul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe in cazul denuntarii unilaterale;
 

k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor;
 

l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj;
 

m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract;
 

n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane  agent, mandatar etc. , fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator;

 
o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului;

 
p) prevad ca pretul produselor este determinat la momentul livrarii sau permit vanzatorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creste preturile, fara ca, in ambele cazuri, sa acorde consumatorului dreptul de a anula contractul in cazul in care pretul final este prea mare in raport cu pretul convenit la momentul incheierii contractului.
 

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preturilor, atat timp cat sunt legale, cu conditia ca metoda prin care preturile variaza sa fie descrisa in mod explicit;

 
r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant;

 
s) dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator;

 
t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara o notificare prealabila rezonabila, cu exceptia unor motive intemeiate.
 

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare isi rezerva dreptul de a dispune in mod unilateral incetarea unui contract incheiat pe o perioada nedeterminata si fara o notificare prealabila in cazul unui motiv intemeiat, cu conditia ca furnizorul sa fie obligat sa informeze imediat celelalte parti contractante.

 
(2) Dispozitiile alin. (1) lit. a), p) si t) nu sunt aplicabile in cazul:

 
a) tranzactiilor cu valori mobiliare, instrumentelor financiare si altor produse sau servicii, in cazul in care pretul este legat de fluctuatiile cotatiei bursiere sau ale indicelui bursier ori ale unei rate de schimb pe piata financiara, pe care vanzatorul sau furnizorul nu le poate controla;

 
b) contractelor pentru cumpararea sau vanzarea de devize, cecuri de calatorie, ordine de plata internationale emise in devize sau alte instrumente de plata internationale.
© Copyright 2001-2013. Unele drepturile rezervate. Informatii generale. Bogdan MANOLEA "
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #311 : Decembrie 15, 2013, 19:50:56 »
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #312 : Decembrie 22, 2013, 20:59:51 »


 "  DECIZIE nr. 22 din 18 noiembrie 2013 privind recursul in interesul legii, referitor la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, raportate la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSURUL IN INTERESUL LEGII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 16 decembrie 2013



Dosar nr. 19/2013


Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Completului
Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile
Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile
Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Corina Michaela Jîjîie - preşedintele Secţiei penale

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă, judecător-raportor
Simona Gina Pietreanu - judecător la Secţia I civilă
Simona Lala Cristescu - judecător la Secţia I civilă
Laura Ivanovici - judecător la Secţia I civilă
Cristina Petronela Văleanu - judecător la Secţia I civilă
Dragu Creţu - judecător la Secţia I civilă
Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă
Aurelia Motea - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă
Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă
Ruxandra Monica Duţă - judecător la Secţia a II-a civilă
Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă, judecător-raportor
Zoiţa Milăşan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Gheorghiţa Luţac - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Iuliana Rîciu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Iancu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, judecător-raportor
Ilie Iulian Dragomir - judecător la Secţia penală
Mariana Ghena - judecător la Secţia penală

Completul competent să judece recursurile în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 19/2013 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură civilă), şi art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
Şedinţa completului este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-şef-adjunct.
Avocatul Poporului este reprezentat de doamna Ecaterina Mirea, consilier juridic.

La şedinţa de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
..................................................................

..................................................................
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
DECIDE:

Admite recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, stabileşte că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2013.

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,
Aurel Segărceanu

Răspunde la acest mesaj personal aici: http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?action=pm;sa=send;f=inbox;pmsg=10374;quote;u=6441 "

Primit prin PM !
   
Memorat
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #314 : Decembrie 29, 2013, 14:20:31 »

d-le "florin1989" v-am trimis un m.p.
dacă aveţi un răspuns vă rog să îmi trimiteţi c.m. urgent posibil.
  Vă mulţumesc anticipat ( dacă nu există ceea ce caut vă rog să îmi spuneţi tot c.m.u.p. pentru a redacta recursul în consecinţă cel târziu la 08.01.2013 )
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
Pagini: 1 ... 19 20 [21] 22 23 ... 55
Schimbă forumul: