Main Content:

Pagini: 1 ... 24 25 [26] 27 28 ... 55

Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...

  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #376 : Februarie 15, 2014, 15:26:37 »

colegului "silviu"

  Când se emite decizia ( ai grijă CĂ NU O PRIMEŞTI ACASĂ, trebuie să faci cerere, să plăteşti nişte taxe, că să o primeşti PE HÂRTIE. dacă nu faci cum am făcut eu: o cauţi pe net la http://www.monitoruljuridic.ro ) TE ROG să mi-o trimiţi şi mie sau să o postezi aici.
   mulţumesc anticipat.

Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #377 : Februarie 16, 2014, 14:58:02 »

colegului "silviu"

ţi-am trimis răspuns la e-mail
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #378 : Februarie 16, 2014, 15:49:58 »

colegului "silviu"

ţi-am trimis răspuns la e-mail
Nu mai este nevoie. AM REZOLVAT
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #379 : Februarie 18, 2014, 05:13:09 »


 "  DECIZIE nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 32 din 16 ianuarie 2012


    Pe rol se aflã soluţionarea obiecţiilor de neconstituţionalitate asupra dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, formulate de un grup de 119 deputaţi şi de un grup de 40 de senatori în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie.
    Curtea, având în vedere cã obiecţiile de neconstituţionalitate, care formeazã obiectul dosarelor nr. 1.331A/2011 şi nr. 1.339A/2011, au conţinut identic, dispune conexarea Dosarului nr. 1.339A/2011 la Dosarul nr. 1.331A/2011, care este primul înregistrat.
    1. Cu Adresa nr. 51/5.314 din 15 noiembrie 2011, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, formulatã de un numãr de 119 deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Social Democrat.
    Aceastã sesizare a fost semnatã de cãtre urmãtorii deputaţi: Cristian Mihai Adomniţei, Marin Almãjanu, Sergiu Andon, Teodor Atanasiu, Vasile Berci, Dan Bordeianu, Octavian Bot, Viorel-Vasile Buda, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihãiţã Calimente, Mariana Câmpeanu, Daniel Chiţoiu, Tudor-Alexandru Chiuariu, Liviu-Bogdan Ciucã, Horia Cristian, Ciprian Minodor Dobre, Victor Paul Dobre, Mihai-Aurel Donţu, Gheorghe Dragomir, George Ionuţ Dumitricã, Relu Fenechiu, Damian Florea, Gheorghe Gabor, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Andrei Dominic Gerea, Alina-Ştefania Gorghiu, Titi Holban, Pavel Horj, Mircea Irimescu, Nicolae Jolţa, Mihai Lupu, Dan-Ştefan Motreanu, Gheorghe-Eugen Nicolãescu, Ludovic Orban, Ionel Palãr, Viorel Palaşcã, Cornel Pieptea, Gabriel Plãiaşu, Cristina-Ancuţa Pocora, Virgil Pop, Octavian-Marius Popa, Cãlin Constantin Anton Popescu-Tãriceanu, Cãlin Potor, Ana Adriana Sãftoiu, Nini Sãpunaru, Adrian George Scutaru, Ionuţ-Marian Stroe, Radu Stroe, Gigel-Sorinel Ştirbu, Gheorghe-Mirel Taloş, Adriana Diana Tuşa, Radu Bogdan Ţîmpãu, Ioan Ţintean, Florin Ţurcanu, Horea-Dorin Uioreanu, Lucia-Ana Varga şi Mihai Alexandru Voicu, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi Gheorghe Ana, Gheorghe Antochi, Nicolae Bãnicioiu, Eugen Bejinariu, Vasile Bleotu, Matei Radu Brãtianu, Doina Burcãu, Ion Burnei, Ion Cãlin, Dumitru Chiriţã, Ioan Cindrea, Radu Eugeniu Coclici, Dorel Covaci, Ioan Damian, Mircea-Gheorghe Drãghici, Sonia-Maria Drãghici, Cristian-Sorin Dumitrescu, Ion Dumitru, Mircea Duşa, Filip Georgescu, Marian Ghiveciu, Vasile Ghiorghe Gliga, Horia Grama, Viorel Hrebenciuc, Florin Iordache, Cornel Itu, Ciprian-Florin Luca, Antonella Marinescu, Vasile Mocanu, Carmen Ileana Moldovan, Rodica Nassar, Adrian Nãstase, Marian Neacşu, Nicolae-Ciprian Nica, Bogdan Nicolae Niculescu Duvãz, Laurenţiu Nistor, Constantin Niţã, Iuliu Nosa, Florin-Costin Pâslaru, Petre Petrescu, Victor-Viorel Ponta, Georgian Pop, Vasile Popeangã, Dan-Mircea Popescu, Neculai Rãţoi, Cornel-Cristian Resmeriţã, Cristian Rizea, Ioan Sorin Roman, Lucreţia Roşca, Victor Socaciu, Adrian Solomon, Anghel Stanciu, Sorin Constantin Stragea, Viorel Ştefan, Florin-Cristian Tãtaru, Angel Tîlvãr, Aurelia Vasile, Radu Costin Vasilicã, Petru Gabriel Vlase, Mãdãlin-Ştefan Voicu şi Valeriu Ştefan Zgonea, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
    Sesizarea a fost formulatã în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a) şi art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 6.191 din 15 noiembrie 2011 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.331A/2011.
    Autorii obiecţiei de neconstituţionalitate considerã cã actul normativ supus analizei Curţii Constituţionale este lovit atât de vicii de constituţionalitate extrinsecã, cât şi de vicii de constituţionalitate intrinsecã, ce rezultã din chiar conţinutul reglementãrii.
Un instrument menit sa economiseasca si sa eficientizeze timpul avocatilor, consilierilor juridici, notarilor, magistratilor!

Legis Plus Profesional - Soft legislativ COMPLET destinat informarii juridice!

>> DETALII CLICK AICI

    I. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecã, autorii obiecţiei susţin, în esenţã, cã Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar a fost adoptatã cu încãlcarea principiului bicameralismului, cuprinsul legii adoptate de Camera Deputaţilor fiind total diferit de cel adoptat de Senat, ca primã Camerã sesizatã, şi fãrã legãturã cu obiectul de reglementare al actului normativ propus de Guvern. Astfel, Camera Deputaţilor a eliminat complet toate modificãrile adoptate de Senat şi a operat modificãri şi completãri esenţiale, concretizate într-un numãr de 23 de articole, cuprinse în art. II din lege, care nu se regãsesc în forma adoptatã de cãtre Senat. În sprijinul celor arãtate sunt invocate cele reţinute de Curtea Constituţionalã prin deciziile nr. 1.093/2008, nr. 710/2009 şi nr. 472/2008 cu privire la principiul bicameralismului.
    II. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecã adusã dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, autorii obiecţiei aratã cã, prin neacordarea unor drepturi câştigate, dispoziţiile art. 9 şi art. 18 din legea amintitã încalcã prevederile Constituţiei referitoare la condiţiile în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertãţi. Astfel, considerã cã motivele invocate pentru adoptarea mãsurilor prevãzute de Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 - reducerea cheltuielilor publice, eliminarea riscului de deficit excesiv etc. - nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi. De asemenea, restrângerea drepturilor din perspectiva unei simple utilitãţi publice nu poate fi acceptatã. În acest sens, invocã cele reţinute de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în Hotãrârea din 1 iulie 1961 pronunţatã în Cauza Lawless contra Irlandei, potrivit cãrora, în cazul instituirii unor mãsuri derogatorii, cu caracter excepţional, statul trebuie sã acţioneze astfel încât sã fie protejate valorile enumerate de art. 15 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, iar nu utilitatea publicã.
    În sfârşit, autorii obiecţiei aratã cã prevederile legii criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 47 din Constituţie referitoare la dreptul la un nivel de trai decent şi dreptul la pensie.
    2. Cu Adresa nr. 3.744 din 16 noiembrie 2011, secretarul general al Senatului a transmis Curţii Constituţionale sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 18 şi art. 19 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, formulatã de un numãr de 40 de senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Social Democrat.
    Aceastã sesizare a fost semnatã de cãtre urmãtorii senatori: Marian-Cristinel Bîgiu, Minerva Boitan, Cristian David, Mircea Diaconu, Emilian-Valentin Frâncu, Ioan Ghişe, Puiu Haşotti, Raymond Luca, Teodor-Viorel Meleşcanu, Vasile Mustãţea, Romeo-Florin Nicoarã, Vasile Nistor, Mario-Ovidiu Oprea, Liviu-Titus Paşca, Şerban Rãdulescu, Nicolae Robu, Dan-Radu Ruşanu, Dan Voiculescu şi Varujan Vosganian, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi Ilie Sârbu, Alexandru Cordoş, Miron-Tudor Mitrea, Viorel Arcaş, Trifon Belacurencu, Laurenţiu Florian Coca, Vasile-Cosmin Nicula, Titus Corlãţean, Ioan Mang, Sergiu-Florin Nicolaescu, Elena Mitrea, Dan-Coman Şova, Doina Silistru, Cãtãlin Voicu, Alexandru Mazãre, Valer Marian, Gheorghe Pop, Ecaterina Andronescu, Florin Constantinescu, Nicolae-Dãnuţ Prunea şi Gheorghe Saghian, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
    Sesizarea a fost formulatã în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a) şi art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 6.237 din 16 noiembrie 2011 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.339A/2011.
    În susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia aratã, în esenţã, cã dispoziţiile art. 18 şi art. 19 din legea supusã analizei de constituţionalitate, dispoziţii ce prevãd suspendarea indemnizaţiilor acordate în temeiul Legii nr. 341/2004, precum şi diminuarea facilitãţilor de transport acordate prin diverse acte normative, aduc atingere prevederilor Legii fundamentale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi. În acest sens, aratã cã "restrângerea unor drepturi nu înseamnã cã se poate suspenda sau interzice un drept exercitat", aşa cum se intenţioneazã prin dispoziţiile art. 18.
    De asemenea, considerã cã se creeazã o discriminare între cetãţenii cãrora nu li se mai acordã indemnizaţiile de gratitudine prevãzute de Legea nr. 341/2004 şi cei care, în temeiul aceleiaşi legi, continuã sã primeascã astfel de indemnizaţii, precum şi cei care beneficiazã de indemnizaţii în temeiul altor acte normative.
Corect intocmite si cu clauze formulate in avantajul dvs.! Usor de completat, usor de printat!

117 Modele de cereri si actiuni in justitie in conformitate cu noul Cod civil!

>> Detalii Click Aici

    În sfârşit, susţin cã textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor Legii fundamentale care consacrã demnitatea şi libera dezvoltare a personalitãţii umane ca valori supreme ale statului român, deoarece suspendã drepturi acordate unor persoane în virtutea contribuţiei lor deosebite la desfãşurarea Revoluţiei din Decembrie 1989.
    Prin Adresa nr. 3.965 din 29 noiembrie 2011, secretarul general al Senatului a înaintat Curţii Constituţionale înscrisul intitulat "Cerere completatoare", înregistrat la Curtea Constituţionalã cu nr. 6.549 din 29 noiembrie 2011. Prin acest înscris, autorii obiecţiei detaliazã criticile referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 18 din legea supusã analizei de neconstituţionalitate, arãtând cã o serie de persoane care au fost ostracizate de regimul comunist, aşa cum sunt cadrele militare din armata regalã, veteranii de rãzboi, deţinuţii politici şi magistraţii supuşi persecuţiei politice, au fost rãsplãtiţi sau recompensaţi de statul democratic, fapt posibil doar datoritã contribuţiei persoanelor care au luptat în Revoluţia din 1989. Prin urmare, lipsirea acestora de drepturile prevãzute de Legea nr. 341/2004 este de naturã sã aducã atingere demnitãţii umane.
    În susţinerea caracterului discriminatoriu al dispoziţiilor art. 18 din legea criticatã, autorii obiecţiei precizeazã faptul cã, în timp ce revoluţionarii sunt privaţi de drepturile prevãzute de lege pentru un an, alte categorii de persoane, precum cadrele militare înlãturate de comunişti, primesc un drept pe care nu îl aveau anterior. Mai mult, cuantumul indemnizaţiilor pentru aceştia din urmã este de 3.335.116 lei pentru anul 2012, sumã acordatã unui numãr de 300 de beneficiari, în timp ce pentru revoluţionari, cuantumul indemnizaţiilor se ridicã la 2.000.000 lei pentru acelaşi an, sumã revenind unui numãr de aproximativ 10.000 de beneficiari.
    Referitor la critica de neconstituţionalitate raportatã la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, se precizeazã cã restrângerile aduse drepturilor la indexarea salariilor, la pensie pentru vechime în muncã şi la indemnizaţiile de gratitudine pentru fapte de eroism naţional sunt lipsite de temei constituţional.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizãrile au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.
    Preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. I 812 din 6 decembrie 2011 şi Adresa nr. I 814 din 6 decembrie 2011, punctul sãu de vedere, în care se aratã cã sesizãrile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecã adusã Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, aratã cã actul normativ criticat a fost adoptat de Camera decizionalã a Parlamentului în spiritul Constituţiei şi al celor statuate de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, îndeosebi Decizia nr. 413/2010. În aceastã decizie s-a statuat cã principiul bicameralismului nu este încãlcat dacã modificãrile operate de cãtre una dintre cele douã Camere ale Parlamentului faţã de forma legii adoptatã de cealaltã Camerã nu sunt de naturã a imprima nici deosebiri majore de conţinut juridic faţã de forma legii adoptatã de prima Camerã sesizatã şi nici o configuraţie deosebitã semnificativ diferitã faţã de cea a proiectului de lege în forma adoptatã de prima Camerã sesizatã. Astfel, forma legii supuse analizei de constituţionalitate în prezenta cauzã, adoptatã de Camera Deputaţilor în calitate de Camerã decizionalã, conţine o serie de completãri şi modificãri ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 care însã nu introduc nici deosebiri majore de conţinut juridic faţã de forma adoptatã de Senat şi nici o configuraţie deosebitã a noilor texte de lege. În plus, competenţa decizionalã în materie aparţine Camerei Deputaţilor, şi nu Senatului.
    Cât priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecã a legii analizate, preşedintele Senatului aratã cã "îngheţarea" salariilor şi pensiilor pentru anul 2012 la nivelul celor din anul 2011 nu poate fi consideratã o încãlcare a dreptului la un nivel de trai decent, în condiţiile în care limitele acestor drepturi au fost deja apreciate atât de legiuitor, cât şi de Curtea Constituţionalã ca fiind în acord cu prevederile art. 47 alin. (1) din Constituţie.
    De asemenea, considerã cã art. 18 al art. II din legea dedusã controlului de constituţionalitate respectã prevederile art. 16 din Constituţie. Astfel, textul de lege amintit instituie un regim juridic diferit faţã de alte categorii socioprofesionale, însã nu prevede niciun fel de discriminare în interiorul categoriei de persoane ce beneficiazã de indemnizaţii în temeiul Legii nr. 341/2004.
Un instrument menit sa economiseasca si sa eficientizeze timpul avocatilor, consilierilor juridici, notarilor, magistratilor!

Legis Plus Profesional - Soft legislativ COMPLET destinat informarii juridice!

>> DETALII CLICK AICI

    Aceleaşi concluzii se impun şi în ceea ce priveşte art. 19 din legea criticatã.
    În sfârşit, aratã cã, în mãsura în care art. 18 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar nu reglementeazã situaţia unor drepturi fundamentale, critica de neconstituţionalitate raportatã la art. 53 din Constituţie este lipsitã de fundament.
    Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 51/5.448 din 22 noiembrie 2011 şi Adresa nr. 51/5.447 din 22 noiembrie 2011, punctul sãu de vedere, prin care aratã cã obiecţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
    În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecã, aratã cã textele de lege introduse de Camera Deputaţilor în plus faţã de cele adoptate de Senat nu sunt în vãditã contradicţie cu iniţiativa legislativã adoptatã de Senat şi nici nu existã deosebiri majore de conţinut juridic faţã de aceasta. Astfel, materia reglementatã de Camera Deputaţilor, Camerã decizionalã, se referã tot la instituirea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, reglementãri pe care le-a dezbãtut şi Senatul, ca primã Camerã sesizatã. Mai mult, aceste tipuri de mãsuri constituie şi obiectul ordonanţei de urgenţã aprobate şi al celei modificate implicit, fiind doar adaptate, prin legea criticatã, la condiţiile de crizã economicã şi financiarã care se prefigureazã pentru anul 2012.
    Cât priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecã, raportatã la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, aratã cã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale constituie un argument suficient pentru respingerea ca neîntemeiatã a acesteia. De altfel, considerã cã, în condiţiile actuale ale crizei economice şi financiare, niciun legiuitor nu ar putea aproba cheltuieli bugetare suplimentare. Prin urmare, nivelul de trai actual este cel pe care România şi-l poate permite faţã de bugetul de care dispune.
    De asemenea, aratã cã textele de lege criticate nu afecteazã substanţa dreptului la indemnizaţie acordat în temeiul Legii nr. 341/2004, ci prevãd doar o restrângere temporarã a exerciţiului acestuia, motivatã de grava crizã economicã şi financiarã care se manifestã la nivel internaţional, european şi naţional.
    Totodatã, considerã cã nu existã diferenţe de tratament între beneficiarii Legii nr. 341/2004, astfel cã sunt neîntemeiate criticile privind caracterul discriminatoriu al textelor de lege supuse analizei de constituţionalitate.
    În sfârşit, referitor la susţinerile privind încãlcarea art. 1 alin. (3) din Constituţie, aratã cã aceste critici nu sunt motivate, astfel cã instanţa de contencios constituţional nu se poate pronunţa asupra lor.
Ghid complet pentru uzul practicienilor in drept

Cum sa rezolvati rapid problemele generate de Dreptul Familiei respectand reglementarile noilor Coduri - civil si de procedura civila

>> DETALII CLICK AICI

    Guvernul, cu Adresa nr. 5/6.614 din 29 noiembrie 2011 şi Adresa nr. 5/6.629 din 29 noiembrie 2011, a trimis Curţii Constituţionale punctul sãu de vedere asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate, în care aratã cã acestea sunt neîntemeiate.
    Referindu-se la critica de neconstituţionalitate extrinsecã, aratã cã, potrivit celor statuate de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 1.018/2010, o iniţiativã legislativã poate fi modificatã sau completatã de prima Camerã sesizatã, fãrã ca decizia acesteia sã fie limitatã de conţinutul iniţiativei legislative în forma depusã de iniţiator, dupã cum tot astfel Camera decizionalã are dreptul de a modifica, de a completa ori de a renunţa la iniţiativa în cauzã. Or, forma actului normativ criticat adoptatã de Camera Deputaţilor, cu rol de Camerã decizionalã, menţine acelaşi obiect şi scop de reglementare, şi anume mãsuri financiare din domeniul bugetar, ca în forma adoptatã de Senat, prima Camerã sesizatã. Completãrile aduse în Camera Deputaţilor reprezintã adaptãri ale mãsurilor financiare din domeniul bugetar, cuprinse în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 şi în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008, la contextul economico-financiar care se prefigureazã pentru anul 2012. Soluţiile legislative cuprinse în cele douã ordonanţe de urgenţã mai sus menţionate fac parte integrantã din legea de aprobare supusã controlului de constituţionalitate, astfel încât completarea şi adaptarea acestora nu pot fi nicidecum considerate ca o abatere de la materia avutã în vedere de iniţiator. În sfârşit, aratã cã, în spiritul celor reţinute de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 710/2009 şi Decizia nr. 472/2008, dezbaterea realizatã de Camera Deputaţilor s-a referit la conţinutul şi forma iniţiativei legislative adoptate de Senat şi s-a raportat la materia avutã în vedere de iniţiator.
    În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecã raportatã la art. 53 din Constituţie, invocând cele statuate de Curtea Constituţionalã prin deciziile nr. 872/2010 şi nr. 874/2010, aratã cã legea criticatã întruneşte condiţiile stabilite de textul constituţional invocat. Astfel, restrângerea exerciţiului unor drepturi se face prin Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010, luarea acestor mãsuri impunându-se de urgenţã în vederea adoptãrii, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2012, condiţie sine qua non pentru menţinerea acordurilor cu organismele financiare internaţionale. Securitatea naţionalã implicã şi valenţe sociale şi economice, aşa cum de altfel s-a statuat şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 872/2010 şi Decizia nr. 1.414/2009. Cât priveşte cerinţa constituţionalã a necesitãţii mãsurilor propuse într-o societate democraticã, precum şi a caracterului proporţional pe care aceste mãsuri trebuie sã îl aibã faţã de situaţia care a determinat instituirea acestora, aratã cã existenţa crizei economice reprezintã, atât potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cât şi celor statuate de Comisia de la Veneţia prin Opinia nr. 598/2010, o justificare suficientã a îndeplinirii acestor condiţii. În sfârşit, aminteşte cã mãsurile instituite de legea criticatã au un caracter temporar.
    Referitor la dispoziţiile art. 18 şi art. 19 din legea criticatã, aratã însã cã dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, întrucât drepturile reglementate de textele de lege amintite nu sunt drepturi fundamentale.
    Privitor la critica de neconstituţionalitate raportatã la dispoziţiile art. 47 alin. (1) şi (2) din Constituţie, aratã cã autorii obiecţiei nu invocã niciun argument, astfel cã instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui pãrţii în motivarea sesizãrii.
    Faţã de susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile art. 18 din legea criticatã ar aduce atingere demnitãţii umane, aratã cã, în lumina celor statuate de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 164/2005, o astfel de criticã apare ca fiind neîntemeiatã, de vreme ce dreptul la indemnizaţiile acordate de Legea nr. 341/2004 nu este unul consacrat la nivel constituţional.
    Asociaţia 14 Decembrie 1989, Asociaţia 22 Decembrie 1989 şi Federaţia Naţionalã a Revoluţionarilor au depus la Dosarul nr. 1.331A/2010 un act intitulat "Notã de protest", înregistrat la Curtea Constituţionalã sub nr. 4.411 din 23 noiembrie 2011.

                                    CURTEA,
Va oferim 57 de modele de cereri si actiuni in justitie, redactate impecabil, in conformitate cu prevederile noului Cod!

>> DETALII CLICK AICI

    examinând obiecţiile de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sã soluţioneze obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de grupul celor 119 deputaţi şi grupul celor 40 de senatori.
    Obiecţia de neconstituţionalitate se referã la Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, în ansamblul sãu, precum şi, în mod special, dispoziţiile art. 1, 4, 5, 9, 15, 18 şi 19 din legea amintitã, potrivit cãrora:
    - Art. 1: "(1) În anul 2012 cuantumul brut al salariilor de bazã/soldelor funcţiei de bazã/salariilor funcţiei de bazã/indemnizaţiilor de încadrare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordã personalului plãtit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.
    (2) În anul 2012 cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunarã brutã/salariul lunar brut, indemnizaţia brutã de încadrare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordã personalului plãtit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în mãsura în care personalul îşi desfãşoarã activitatea în aceleaşi condiţii.
    (3) În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic şi didactic auxiliar din învãţãmânt, în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învãţãmânt, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordã pentru luna decembrie 2011, în mãsura în care personalul îşi desfãşoarã activitatea în aceleaşi condiţii."
Memorat
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #380 : Februarie 18, 2014, 10:53:10 »

colegului "silviu"

ţi-am trimis mesaj personal
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #381 : Februarie 21, 2014, 15:26:50 »

colegului "silviu"

  aştept un răspuns la mesajul personal trimis.

  mulţumesc anticipat.
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #382 : Februarie 22, 2014, 15:25:22 »

colegului "silviu"

mulţumesc f. mult.
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #383 : Februarie 27, 2014, 15:09:04 »

 NOUL COD PENAL ( in vigoare !!!!

Art. 439
Infracţiuni contra umanităţii
(1) Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

b) supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia;
g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #384 : Februarie 27, 2014, 15:16:16 »

NOUL COD PENAL ( in vigoare !!!!

Art. 439
Infracţiuni contra umanităţii
(1) Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

b) supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia;
g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

  nu îţi trebuie şcoală juridică să observi că kkţii se încadrează exact în prevederile articolului 439 literele b, g şi k
 până săptămâna trecută kkţilor nu le era frică de nimic: aveau "susţinere" de 70-75 % în parlament.
  Dar ACUM .....  eheiii .... cu 50 - 53 % s-ar putea să nu mai fie atât de "încăpăţânaţi" dacă înţelegeţi la cine fac referire.
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #385 : Februarie 27, 2014, 20:21:37 »


 " Noul Cod Penal: Sanctiuni mai DURE pentru avocati!

Cuvinte cheie: noul cod penal, codul penal actualizat, sanctiuni avocati, amenzi avocati,


Noile Coduri penale au intrat in vigoare la 1 februarie 2014 si au adus modificari ce vizeaza mai multe segmente de persoane, printre care si avocatii.

Astfel, desi noile coduri acorda avocatilor posibilitatea de a beneficia de mai multe drepturi cand isi apara clientii, pe de alta parte, avocatii sunt subiectii mai multor amenzi.

Astfel, avocatii beneficiaza de dreptul de consultare a dosarului de urmarire penala si li se asigura confidentialitate a comunicarii cu persoanele retinute sau arestate. De asemenea, tinem cont de faptul ca se reglementeaza anumite drepturi similare cu cele ale inculpatului in favoarea partii vatamate, partii civile sau partii responsabile civilmente.

Cu toate acestea, exista si anumite confuzii care se pot observa, plecand de la anumite alineate neclare din NCP. Ion Ilie-Iordachescu, Decanul Baroului Bucuresti si membru al Comisiei Permanente a UNBR considera, in cadrul unui comunicat emis, ca articolul 278 din Noul Cod penal necesita revizuiri, pentru excluderea avocatilor din categoria persoanelor care ar putea perturba activitatea instentei.

"Respingerea comportamentelor neadecvate ale avocatilor, ca persoane care participa sau asista la o procedura din pretoriu consta intr-o sanctiune penala prevazuta de acest articol de lege. Aceasta sanctiune penala apare ca nejustificata in conditiile in care este dublata de aplicarea amenzilor judiciare prevazute la art. 283 din Noul Cod de procedura penala care, la litera j), se refera la <>. Legiuitorul nu a explicat in ce constau <> ale avocatilor", a explicat Ilie Iordachescu.

"In ipoteza in care ele se refera la cuvinte sau gesturi jignitoare sau obscene, prevederea legala din cadrul art.278 din Noul Cod Penal trebuie sa cuprinda exceptarea avocatilor de la aceasta sanctiune penala. Sanctionarea cu amenda judiciara pentru “manifestari ireverentioase fata de judecator” nu se refera si la procurorul de sedinta care poate avea un asemenea comportament.", a mai explicat Ion-Ilie Iordachescu.

De asemenea, Ion Iordachescu a mai subliniat si neclaritatea alin. 1, art. 269 din Noul Cod Penal. Acesta poate crea confuzii cu privire la ajutorul oferit de avocat catre clientul sau.

Conform art. 269, alin. (1) din Noul Cod penal, ajutorul oferit faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penal, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau a unei masuri privative de libertate se pedepseste cu inchisoare de la 1-5 ani sau cu amenda.

"Acest text de lege se refera la <>. Deoarece textul de lege nu defineste in ce consta dat, avand drept scop  ingreunarea tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate, genereaza confuzii. <> despre care face referire textul de lege poate fi dat de avocat in mod legal, prin cererile si plangerile pe care le formuleaza, ingreunand astfel, cercetarile intr-o cauza penala. Ambiguitatea textului se refera si la neprecizarea de catre legiuitor a notiunii <> si anume, daca el trebuia sa fie <> sau <>. In lipsa unei asemenea mentiuni, "ajutorul" poate fi legal sau ilegal", a explicat Iordachescu, Decanul Baroului Bucuresti."
Memorat
  • notysym
  • Membru nou
  • *
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 36
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #386 : Martie 04, 2014, 13:48:41 »

Poate sa ma ajute cineva cu un model (reclamatie sau asa ceva) la CSM si Inspectia Judiciara al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, va rog frumos? Am pierdut la Curtea de Apel Bucuresti (Respinge recursul ca nefondat - irevocabil)in legatura cu 500 mp intravilan Legea 341/2004. Vreau sa ajung la CEDO dar nu stiu ce trebuie sa scriu.
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #387 : Martie 04, 2014, 23:01:52 »

Poate sa ma ajute cineva cu un model (reclamatie sau asa ceva) la CSM si Inspectia Judiciara al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, va rog frumos? Am pierdut la Curtea de Apel Bucuresti (Respinge recursul ca nefondat - irevocabil)in legatura cu 500 mp intravilan Legea 341/2004. Vreau sa ajung la CEDO dar nu stiu ce trebuie sa scriu.

Problema e putin mai complexa asa ca trebuie luata pas cu pas.Nu exista un model univeral valabil de " reclamatie " / sesizare , care de fapt este o actiune numita " recurs individual " la CEDO ( Curtea Europeana a Drepturilor Omului ).Temeiul juridic ( cauza juridica ) a acestei actiuni pe care o voi numi pentru simplificare contestatie la CEDO , o reprezinta Conventia Europeana asupra Drepturilor Omului si protocoalele aditionale la aceasta conventie, precum si Pactul International relativ la Drepturile Omului la care Romania este parte semnatara din anul 1994 cind a ratificat aceste conventii internationale.Contestatia se face in raport cu motivarea Curtii de Apel ( care nu se comunica acasa si trebuie obtinuta prin cerere timbrata) si trebuie aratat ce anume articol din CEDO ( Conventia Europana asupra Drepturilor Omului ) si/sau protocoalele aditionale.
Memorat
  • notysym
  • Membru nou
  • *
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 36
  • Vezi Profilul
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #388 : Martie 12, 2014, 13:26:22 »

Multumesc mult. Vreau sa fac o reclamatie la CSM si una la ICCJ, dar nu stiu cum sa o fac
Memorat
Răspuns: Consultanta juridica gratuita pentru revolutionari ...
« Răspunde #389 : Martie 12, 2014, 20:49:33 »

Multumesc mult. Vreau sa fac o reclamatie la CSM si una la ICCJ, dar nu stiu cum sa o fac
Poti sa o faci , dar nu vei rezolva nimic, vei primi un raspuns formal de genul : " Rezolvarea problemei dvs se face in conformitate cu dispozitiile cadului de procedura civila.

 In cel mai fericit caz, ( foarte rar intilnit in practica) CSM poate efectua un control daca din hotaririle pe care i le trimiteti in copie , rezulta indicii savirsirii unei infractiuni, sau ale unei vadite rele - credinte, dar asta nu va schimba cu nimic horarirea pronuntata, deci utilitatea unei sanctiuni administrative ipotetice, aplicate completului de judecata. este " 0" pt. dvs.
Memorat
Pagini: 1 ... 24 25 [26] 27 28 ... 55
Schimbă forumul: