INTR-ADEVAR ESTE INSPAIMANTATOARE PROSTIA, DAR A CARUI ROMAN ?
Nu au fost retinuti 1-2 zile. Cei retinuti pe 16 dec.'89 au fost eliberati pe 22 dec.'89.La un calcul simplu rezulta mai mult de 1-2 zile, respectiv 6 zile. In functie de ziua in care au fost retinuti (ilegal) puteti calcula cat timp au fost inchisi, tinand cont de faptul ca toti au fost eliberati pe 22.12.1989 (cu exceptia celor care au decedat in detentie).
Ceea ce nu puteti calcula este numarul de lovituri pe care le-au primit, umilinta pe care au indurat-o... Spre a va face o firava impresie, din fotoliul in care stati confortabil si cugetati - cititi doar cateva fragmente din documentele ramase marturie pentru cei ce nu au vazut cu ohii lor, nu au trait pe pielea lor, dar "stiu" si mai ales "comenteaza" :
21.12.1989, ora 16:05 Bucuresti - Dinspre Universitate vine in viteza un autobuz care franeaza in intersectie. Din autobuz coboara militari din trupele MI si trei civili. Tase, sef de sala la un restaurant din centrul Capitalei, ii avertizeaza pe cei de pe trotuar: E groasa, ala e Postelnicu. Militarii trag in rafale gloante oarbe spre grupul de tineri, pentru a-i intimida si dispersa. Nu reusesc. Dinspre Piata Romana vin patru masini utilitare ARO in marsarier si opresc in fata cofetariei Casata.
Demonstrantii sunt inconjurati de scutieri. Din spatele lor se napustesc securisti in haine civile care retin manifestanti si ii predau militienilor. Dan Popescu, 40 ani, este dus la Sectia 1 Militie. Aici sunt deja zeci de arestati. Sunt interogati si batuti. Transportati la penitenciarul Jilava, sunt loviti cu cruzime de militari …
21.12.1989, ora 16:38 Sala Dalles : Cadavrele celor omorati sunt trase pe trotuarul din fata Salii Dalles si lasate acolo, acoperite cu prelate militare.
Militarii continua sa-i urmareasca pe manifestanti pe scarile blocului Dalles pentru a-i aresta. O parte din ei sunt salvati de locatarii care ii primesc in apartamentele lor.
21.12.'89 - Bucuresti : Ora 18:10. Colonelul Oana, seful trupelor MApN din Piata Romana primeste ordin sa-i imprastie pe manifestanti. Militarii din MApN si MI ataca in forta. Demonstrantii sunt loviti cu cruzime. Se opereaza sute de arestari. Printre cei arestati este si Nicu Stancescu. Arestatii sunt inchisi mai intai la Sectia 1 de Militie din bd. Ana Ipatescu, apoi in beciurile Inspectoratului General al Militiei (IGM), unde sunt torturati cu bestialitate. Transformati in mase inerte de carne sangeranda, vor fi imbarcati in cursul noptii in dube si transportati la inchisoarea Jilava, unde sunt inghesuiti cate 60 persoane intr-o celula de 15 mp.
Ora 20:20. Represiunea se amplifica. Militarii primesc ordine sa intensifice focul cu cartuse trasoare. Se trage la un unghi de 45° cu mitraliere jumelate care fac un zgomot infernal. Scutierii ii vaneaza pe manifestanti. Cei capturati sunt dusi in punctele de colectare de la hotelul Negoiu si langa Ministerul Comertului Exterior, unde sunt urcati in dube si autocamioane, dusi la Militia Capitalei si, apoi, la inchisoarea Jilava. Manifestantii sunt impinsi cu armele si intepati cu baionetele. Gheorghe Constantin, 28 ani, fochist; Claudia Ionescu, 19 ani, eleva; Constantin Cristian, 37 ani, jurist;4 Aurel Rosca, 37 ani, gestionar; Eugen Tudorache, 42 ani; Elena Iordanescu, 28 ani, operator chimist s.a. sunt raniti prin taiere. Nereusind sa se opuna soldatilor, Elena este retinuta si transportata cu duba la Penitenciarul Jilava
21.12.'89, ora 22.30, Bucuresti : Refugiindu-se de la baricada, spre strada 13 Decembrie, Stefan Alexandrescu (46 de ani) este retinut de militieni din Fortele de Ordine si Interventie (FOI). I se leaga mainile cu sfoara si impreuna cu alti sase demonstranti este dus spre Militia Capitalei. Pe strada Beldiman sunt batuti de „cadre", in sediul Militiei sunt loviti de militieni si „civili". Un ofiter striga: „Luati-l pe asta ca e mort, nu mai misca!" Din cauza loviturilor primite in cap, Stefan Alexandrescu lesina. Este aruncat peste alti raniti. Se ordona sa fie evacuati. Legati de maini cu sarma sunt transportati la Jilava. Cei mai multi arestati sunt raniti. Unul are ochiul scos, altul are hemoragie. La fiecare 30 de minute sunt scosi la ancheta. Unul dintre arestati moare. Medicul, care nu-i acordase nici un ajutor, se prezinta sa constate decesul.
21.12.’89 Bucuresti /ora 22:40 : . Se trage din nou asupra manifestantilor din Piata Universitatii. Nicolae Banutoiu, 40 de ani, incearca sa se salveze. Militienii il lovesc cu pumnii si cu picioarele. Dincolo de cordonul acestora este luat la bataie de luptatorii USLA, tarat 100 m, impins intr-o duba cu alti 60 retinuti, majoritatea raniti - „cu maxilarele zdrobite, nasuri rupte, maini si picioare fracturate, ochi scosi". Sunt plimbati prin oras mai bine de o ora. Ajunsi la Jilava, vad numerosi raniti lesinati. Si acestia, si ceilalti raniti grav sunt „lasati de izbeliste".
Ora 05.00/22.12.’89 Ofiteri din Directia de cercetari penale a Securitatii audiaza demonstrantii retinuti in cursul zilei si al noptii, cei mai multi in Piata Universitatii.
Dintre cei peste 1000 manifestanti incarcerati, 696 sunt raniti prin lovire. Indiferent de starea critica in care se afla si fara a li se asigura ingrijiri medicale, sunt inghesuiti in celule, maltratati in continuare si „pregatiti" sa dea declaratii autoincriminatoare. Intre acestia, majoritatea o formeaza tineri muncitori...
Ora 05:15, in 22.12.1989 - La penitenciarul Jilava vine in inspectie o delegatie de la Directia Penitenciarelor. Este primita de colonelul Borcan, directorul Penitenciarului.
Pentru ca, initial, colonelul Borcan refuzase sa incarcereze manifestanti retinuti fara mandat de arestare, la penitenciar au fost trimisi sase ofiteri de la Directia cercetari penale a Securitatii, cu legitimatii false de procurori. Acestia au ocupat cate o incapere din penitenciar si au inceput sa ii audieze pe retinuti.
Ora 08:00 -22.12.1989: Copiii retinuti peste noapte la spalat dusumele si WC-uri in sediul Militiei Capitalei sunt dusi la Centrul de primire minori din str. Aron Florian, nu departe de Ambasada SUA. Ii ia in primire „Mama Gabor", profesoara de germana, directoarea Centrului. Ii obliga sa stea in genunchi in fata tabloului lui Nicolae Ceausescu, sa-l roage sa-i ierte. „Mama Margareta" ii cearta pe fratii Nicoleta, 14 ani, si Petrisor, 12 ani, si ii loveste cap in cap. Baietii sunt tunsi la chelie. Nicoletei, pe motiv ca seamana cu Elena Ceausescu, nu i se taie parul strans in coc; doar i se toarna ulei pe cap. Copiii sunt pusi la treaba: spala paturi, haine si, iarasi, WC-uri.
Parintii nu stiu unde le sunt copiii: ii cauta la sectiile de militie, la spitale, la morga, la Jilava.
Ora 13:05 - 22.12.'89 : Din beciurile Securitatii sunt eliberati ... Radu Filipescu si Gabriel Andreescu, ridicati de Securitate ...
Sunt deschise portile inchisorii Jilava pentru cei peste 1.000 de manifestanti arestati in 21 decembrie."
Puteti sa cititi si documente care releva ce au indurat retinutii din Timisoara si pentru cat timp, totul este sa va intereseze cu adevarat.Oricine vrea sa se informeze o poate face astazi - intrbarea este exista oameni carora le pasa, oameni care vor sa stie ?
In privinta afirmatiei : "eliberati pentru ca s-a dovedit ca nu au participat la lovitura de stat! " ironia inteligentei face sa aveti dreptate …pe jumatate. Intradevar nu au participat la o lovitura de stat. Nici nu se organizasera impreuna cu Iliescu, nici nu-l cunosteau pe Iliescu, nici macar nu auzisera de Iliescu.
Astfel :
In 22.12.1989, revolutionarii au ocupat Cabinetul 1, iar la un moment dat a sunat telefonul rosu. Dupa un moment de ezitare, unul dintre revolutionari a ridicat receptorul. . De la capatul firului i se spune: Tovarase, vreau sa vorbesc cu cineva din Comitetul Central. Raspunde: Pai, cu cine sa vorbiti din Comitetul Central, ca suntem noi? Cel de la capatul firului intreaba: Dumneata cine esti? Tanarul raspunde: Eu sunt Luca, unul dintre manifestanti, dupa care se intoarce spre ceilalti zicand: Ma, e unul Ion Iliescu la telefon.
Este un singur exemplu, mai cititi documente si veti gasi sute de exemple.
In privinta afirmatiei "lovitura de stat", se stie ca lovitura de stat ar fi presupus ca manifestantii din 16-21 decembrie ’89 sa fi actionat cu violenta in vederea preluarii puterii. Ori manifestantii din 16-21 decembrie ’89 nu au actionat cu violenta.Nu uitati ca aveau mainile goale, in timp ce fortele de represiune aveau arme, TAB-uri etc. Nu uitati ca manifestantii puneau flori pe tevile armelor fortelor de represiune, pana la inceperea folosirii armelor de catre acestia.
Este de notorietate gestul unui manifestant cu un copil de 4-5 ani , il ridica pe acesta in fata coloanei de transportoare in speranta ca acestea se vor opri. Blindatele nu incetinesc. In ultimul moment, pentru a fi salvati, barbatul si copilul sunt impinsi spre trotuar de catre demonstranti. Unde e lovitura de stat ? (Sunt loviti de TAB si raniti Iulian Fetcu, 21 ani, student, Tudor Cojocariu, 25 ani, desenator tehnic, Ovidiu Laurentiu Motoasca, student.)
Nu uitati ca sub privirile ingrozite ale oamenilor, in dreptul Salii Dalles, autocamionul condus de soferul Nicolae Cismaru intra in plin in grupul de manifestanti asezati in genunchi pe carosabil. Cinci persoane sunt strivite de masina care trecuse peste trupurile lor saltand ca pe valuri. Sunt ucisi manifestantii: Corneliu Florin Baban, 13 ani, elev, Violeta Brad, 19 ani, muncitoare, George Stanciu, 29 ani, tehnician electronist, Vinesian Baboi, 20 ani, mecanic auto, Ruxandra Marcu, 21 ani, functionara .
Unde e lovitura de stat ? Unde e violenta manifestantilor ? Stateau in genunchi !!!
21.12.1989 Bucuresti Ora 16:05. Un grup de 30 – 40 de tineri liceeni si studenti cu bentite tricolore pe cap ajung pe bd. Magheru venind dinspre Piata Lahovari. Aici se unesc cu un alt grup impins dinspre Piata Romana. Impreuna, ocupa intersectia, se asaza in genunchi si spun Tatal nostru. Unde e lovitura de stat ? Unde e violenta, in rugaciunea "Tatal nostru" ?
21.12.1989 Bucuresti Ora 16:10. In fata magazinului Eva se formeaza o alta aglomerare. Spre ea se indreapta o formatie de militari in combinezoane kaki avand pe cap casti cu viziera Avanseaza in pas sacadat batand cu bastoanele in scuturi (un „spectacol" in premiera pentru bucuresteni). Doua doamne in varsta incearca fara succes sa-i imbuneze oferindu-le flori. Dinspre strada Nicolae Golescu avanseaza cu motoarele turate doua tancuri cu echipaje pe tanc, cu armele in pozitie de lupta si opresc in intersectie. Unde e lovitura de stat ? Unde e violenta ? La doua pensionare ? Si care ce fac ? Ofera flori. Si cum li se raspunde ?
21.12.1989, Bucuresti : Aviatorul veteran M. Ionescu, mare mutilat de razboi cu proteze la ambele picioare, se indreapta spre cordonul de elevi ai scolilor militare din fata Salii Dalles si incearca sa puna flori in teava pustilor intrebandu-i: Mai, copii, in cine vreti sa trageti voi? Unde e lovitura de stat ? Unde e violenta, la un veteran, mare mutilat de razboi, cu proteze la ambele picioare ? Florile sunt un simbol al violentei ? Exista macar o violenta verbala in modul lui de adresare ? (Daca tot nu gasim violenta fizica…sa mai cautam poate totusi gasim ceva…violenta verbala, orice e bun pentru a incrimina acolo unde nici Dumnezeu nu gaseste nimic de reprosat.Poate gasim noi.)
Privind a doua latura ce trebuia indeplinita de manifestantii din 16-21 dec."89 pentru a-i considera ca au dat o lovitura de stat , respectiv in vederea preluarii puterii este facil de observat ca niste tineri muncitori, niste studenti, niste pensionare, veterani de razboi, copii – efectiv minori nu sunt tocmai personajele potrivite in scenariul unei lovituri de stat.
Oamenii intre doua varste care au manifestat in 16-21 decembrie 1989, in majoritatea lor, si-au ocupat dupa aceasta data locurile la serviciul lor. Cu exceptia celor care si-au ocupat locul in cer si a celor care au zacut prin spitale. Au mai iesit in strada, tot linistiti, tot cu mainile goale cand au cerut respectarea punctului 8 de la Timisoara, doreau ca Iliescu sa nu aiba dreptul de a ocupa functii politice.Iliescu nu fusese cu ei. Iliescu era un comunist marcant.Iliescu era un criminal al anului 1989. Iliescu aparuse pe 22 decembrie 1989 ca sa le intineasca sacrificiul. Banner-ul Asociatiei 21 Decembrie 1989 a fost vizibil in "Piata Universitatii " alaturi de celebrul refren cantat de revolutionarul Cristian Paturca : Mai bine haimana, decat tradator / Mai bine huligan, decat dictator / Mai bine golan, decat activist / Mai bine mort, decat comunist. Si aceasta a doua iesire in strada, alaturi de bucurestenii ce impartaseau opinia - fara comunisti in politica, s-a finalizat cu violenta, Iliescu solicitand sprijinul minerilor. Dar ce-l mai mare sprijin Iliescu l-a primit de la poporul roman care la primele alegeri libere l-a votat pe Iliescu in procent de 87 %.
Nu stiu cum vreti sa numiti dv. ceea ce a facut Iliescu in 22.12.1989,probabil lovitura de stat, cum vreti sa numiti ce a facut in 1990 in Piata Universitatii, dar nu pot fi amestecati manifestantii din 16-21 decembrie 1989 cu actiunile lui Iliescu din 22 dec.’89; si nici ulterior in 1990 nu pot fi acuzati revolutionarii ca nu au aparat idealul democratiei recent castigata, tot la fel, fara violenta, cu mainile goale, cu cantece.(si tot la fel s-a incheiat cu morti, raniti…).
Democratia s-a castigat in ’89 pentru ca specifica democratiei este alegerea puterii de catre popor, iar 87 % este un procent reprezentativ, este poporul. O alta obtiune politica au avut retinutii, dar nu va inspaimantati, ei sunt atat de putini…