www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=index&s_id=70419&a=citeste

Luni, 12 ianuarie 2009

Nimic nu e întîmplător

Abuz îngropat în Cimitirul Eroilor

O gafă dintr-un articol publicat de un ziar local, imediat după comemorarea eroilor căzuţi la Braşov în decembrie ’89, a redeschis un subiect dureros: Cum a fost posibil ca un revoluţionar care a murit în anul 2000 să fie îngropat în Cimitirul Eroilor, alături de braşovenii seceraţi de gloanţe în ’89?

Nedrept este faptul că, în dezbaterea născută acum pe forum, sînt voci care aruncă vina pentru această impietate, comisă în urmă cu opt ani chiar de capii asociaţiei de revoluţionari, pe seama „indiferenţei“ urmaşilor eroilor care odihnesc sub cruci, deşi aceşti oameni îndoliaţi pe viaţă au fost singurii care au protestat şi au cerut dreptate autorităţilor locale pentru a reinstaura respectul datorat mormintelor adevăraţilor eroi. Dovada se află chiar în paginile ziarului Monitorul, care a publicat, în 18 ianuarie 2001, scrisoarea deschisă adresată de urmaşii eroilor martiri primarului Ioan Ghişe pentru a repara acest abuz, unic în ţară. Plîngerea a fost însă ignorată. Mormîntul revoluţionarului a rămas între cele ale eroilor, în timp ce pentru ridicarea crucilor simbolice ale martirilor care sînt îngropaţi în alte cimitire şi pentru monumentul promis în Cimitirul Eroilor, ce urma să fie ridicat cu fonduri din contul ,,Libertatea“, ,,luptătorii remarcaţi“ şi răsplătiţi cu beneficii grase de la buget n-au mai găsit bani.

Din păcate, cu aceeaşi neglijenţă şi lipsă de profesionalism precum aceea cu care a fost documentat şi publicat articolul care vorbeşte despre ,,eroul martir“ mort în 2000, şi cu aceeaşi uşurinţă cu care ,,revoluţionarii“ de pe forum aruncă acuzaţii nedrepte, a fost tratată, la vremea aceea, de căte primarul Ioan Ghişe, şi cererea urmaşilor eroilor de a repara acest abuz, unic în ţară.

Răni redeschise

În decembrie 2000, cu doar cîteva zile înainte de comemorările din 22 decembrie, în Cimitirul Eroilor din Braşov a apărut un mormînt proaspăt. Era mormîntul revoluţionarului Ioan Stamatin care îşi găsise sfîrşitul în urma unui cancer. Locul lui de veci a fost săpat între cele ale martirilor căzuţi în ’89, la cererea Asociaţiei Revoluţionarilor din Braşov şi cu aprobarea Primăriei, prin semnătura primarului de atunci, Ioan Ghişe. ,,Familiile urmaşilor eroilor care au murit în Revoluţia din Decembrie 1989 sînt revoltate“, scria în 18 ianuarie 2001 ziarul Monitorul în articolul ,,Vrajbă la capul morţilor“. Printr-un protocol încheiat în 1991, între Primăria Braşov şi Asociaţia Răniţilor, Invalizilor şi Urmaşilor celor Decedaţi în Revoluţie, Cimitirul Eroilor era declarat închis. „Ulterior acestei date nu mai putea fi nimeni înmormîntat aici, pentru că este un loc închinat jertfei eroilor noştri“, explica, în ianuarie 2001, Elena Vlase, în numele urmaşilor celor ucişi de gloanţe în decembrie ’89. Victor Zoicaş, socrul eroului Dorin Mitroi, considera atunci înmormîntarea lui Stamatin în Cimitirul Eroilor un gest imoral, dar şi un abuz. „Prin apariţia abuzivă a proaspătului mormînt s-a pus în umbră şi crucea de la mormîntul simbolic al ziaristului italian care şi-a pierdut viaţa în Revoluţia noastră“, spunea Zoicaş şi amintea, în 2001, edililor faptul că ,,s-au grăbit cu aprobarea unui nou loc de veci, dar pentru eroii care nu sînt îngropaţi în cimitir nu s-au găsit încă fonduri pentru ridicarea unor cruci simbolice“.

Eroi fără cruce

Prefectura Braşov a aprobat amplasarea Cimitirului Eroilor, format din 44 de morminte, în Parcul „8 Mai“, prin decizia 54 din 1991. „Elena Vlase, mama unui tînăr ucis la Revoluţie, spune că în cimitir sînt îngropaţi însă doar 24 de eroi, întrucît o parte dintre rudele celor ucişi au preferat ca ei să fie îngropaţi în locurile de veci ale familiilor“, preciza articolul din Monitorul, din data de 18 ianuarie 2001, articol care mai amintea că Primăria a promis în 1991 că, pe lîngă cele 24 de mormite, va amplasa pentru martirii care nu erau înmormîntaţi acolo, dar cărora titlul de erou le dădea dreptul la acest semn de pioasă recunoştinţă, cruci simbolice pe care să le fie înscris numele. „Acest proiect nu s-a realizat nici pînă astăzi. În schimb, între eroi vedem că au început să apară morminte ale revoluţionarilor“, spunea, tot în 2001, Elena Vlase. Aceeaşi mamă de erou a lansat în acele zile şi protestul prin care urmaşii martirilor îi cereau primarului să repare impietatea. Tocmai Elena Vlase este însă acuzată acum, în 2009, în discuţiile de pe forumul Portalului Revoluţiei, că n-ar fi luat atitudine la apariţia mormîntului revoluţionarului Ioan Stamatin în Cimitirul Eroilor. „Mă întreb cum de nu au reacţionat rudele eroilor înmormîntaţi în centrul oraşului la abuzul ăsta făcut de conducerea asociaţiei cu înmormîntarea lui Stamatin acolo. Doamna Vlase dă ochii peste cap cînd aude de Maior. Îl consideră duşman personal, dar nu am văzut că s-ar fi opus să fie înmormîntat Stamatin lîngă băiatu ei, care e chiar erou al Revoluţiei. Ce fac urmaşii, cum se explică lipsa lor de atitudine?“, scrie pe forum cel ce-şi zice ,,Brasoveanul“.

Protest tratat cu indiferenţă

Urmaşii au făcut un protest la începutul anului 2001. Un demers democratic în urma căruia o atitudine era aşteptată din partea autorităţilor care permiseseră acest abuz. Iată ce conţinea scrisoarea deschisă publicată în Monitotul şi trimisă şi primarului de atunci. „Domnule Primar, Vi se adresează familiile tinerilor Eroi Martiri ucişi în decembrie ’89 şi care sînt înmormîntaţi în Cimitirul Eroilor din Parcul «8 Mai». Considerăm că aveţi o datorie morală faţă de cei ce s-au jertfit şi de aceea vă cerem sprijinul în rezolvarea cît mai urgentă a problemei grave cu care ne confruntăm. Conform protocolului încheiat cu Primăria în 1991, acest cimitir a devenit închis, deci ulterior acestei date nimeni nu va mai putea fi înmormîntat acolo. Singurul lucru care nu a fost respectat în acest protocol este faptul că un număr de 44 de morminte simbolice trebuiau să fie amplasate conform deciziei nr. 54 din 31 ianuarie 1991. Cu stupoare constatăm că s-a încălcat acest protocol şi, fără să fim consultaţi, a apărut din senin un mormînt în acest cimitir, nu ştim din dispoziţia cui. Nu credeţi că în acest fel se întinează memoria celor ucişi şi chiar se calcă peste sufletele urmaşilor? În care oraş din ţară s-a mai întîmplat o asemenea situaţie? Familiile celor ucişi cer să se facă dreptate, iar cei vinovaţi să fie traşi la răspundere. În caz contrar, noi vom cere să fim înmormîntaţi alături de cei dragi nouă, conform religiei creştin-ortodoxe“. Primarul Ioan Ghişe a explicat atunci, prin ziarul Monitorul, că Asociaţia Revoluţionarilor a adresat în decembrie 2000 o cerere prin care solicita aprobare pentru înmormîntarea revoluţionarului Ioan Stamatin în Cimitirul Eroilor. Primarul mai preciza că în cerere era invocat faptul că în acest cimitir mai existau două locuri libere, unde ar fi trebuit să fie îngropaţi doi cetăţeni străini morţi la Braşov în decembrie ’89, dar ale căror trupuri neînsufleţite au fost luate de familii în ţările lor. Acesta, spunea primarul, e motivul pentru care a aprobat înmormîntarea lui Stamatin în Cimitirul Eroilor. A fost singura reacţie a autorităţilor la protestul urmaşilor.

După 20 de ani

După comemorarea din 22 decembrie 2008, o ziaristă de la o publicaţie locală a scris, printre altele, şi despre indignarea unei văduve că nu se face ,,ceva frumos pentru cei care sînt în cimitirele eroilor“, citînd-o astfel pe Ana Stamatin, ,,o femeie care veghează, an de an, la căpătîiul soţului mort în Revoluţie“. Ziarista s-a mulţumit cu declaraţia şi nu s-a mai întrebat cum poate ,,muri“ în Revoluţie un om care a decedat, aşa cum scrie mare pe cruce, în 15 decembrie 2000. Au reînviat însă vechile întrebări ale celor care aşteaptă şi acum, la aproape 20 de ani de cînd copiii, părinţii sau soţii lor au fost ucişi, o explicaţie şi o reparaţie a abuzului săvîrşit în anul 2000 în Cimitirul Eroilor. După cum încă aşteaptă ca, la 20 de ani de la Revoluţie, eroii martiri să aibă Monumentul promis în Cimitirul Eroilor. Monument în numele căruia revoluţionari de faţadă, hrăniţi cu beneficii grase de la buget, declamă discursuri goale în fiecare an, în ziua de 22 decembrie.

„Există locuri în care ar trebui să păşim desculţi. Locuri sfinţite de sîngele jertfei, sînge nevinovat care a udat pavajul unor străzi şi pieţe. Ar trebui să păşim desculţi pe acel pavaj, să păşim cu tălpile goale pe acele pietre, pe acel asfalt pe care a curs sînge pentru noi, pentru izbăvirea noastră, a tuturor. Ar fi putut fi sîngele nostru, al tuturor. Dar n-a fost. A fost numai al lor. Al celor ucişi de gloanţele trase de criminali. Ucigaşi care sînt şi astăzi liberi şi nepedepsiţi. Sînt locuri de pelerinaj unde, orice român ar trebui să meargă cu sfială măcar o dată pe an pentru a se închina. Şi pentru a lăcrima amintindu-şi. La fel ar trebui să mergem în Cimitirul Eroilor, loc sfinţit şi de renaştere a unui neam, prin sacrificiul atîtor martiri. Din păcate, constatăm cu durere în suflet că, deşi s-au alocat fonduri în vederea construirii unui Monument al Eroilor căzuţi în Revoluţie şi la Braşov, un monument care să se ridice la înălţimea jertfei, aşa cum s-a convenit în anul 1991, nici după aproape 20 de ani de la moartea braşovenilor ucişi în decembrie ’89, autorităţile nu au făcut nimic în acest sens. Noi, urmaşii, sîntem doar jigniţi. Şi huliţi. Poate că ar trebui măcar acum, în anul comemorării a 20 de ani de la Revoluţie, organele abilitate să verifice unde şi cum au fost direcţionaţi banii din Fondul Libertatea, precum şi fondurile care s-au alocat ani la rînd asociaţiei revoluţionarilor din Braşov pentru comemorări şi ajutorarea familiilor celor ucişi. Am văzut cum s-au alocat astfel de fonduri, printr-o organizare impecabilă şi plină de respect pentru eroi şi familiile lor, la Asociaţia 21 Decembrie din Bucureşti, al cărei preşedinte este dl. Theodor Mărieş. N-am văzut asta însă niciodată la Braşov.“

Elena Vlase, mamă de erou martir

de: Oltiţa Stiuj

Opiniile cititorilor:

vistor: 12.01.2009 16:40

Asa cum a intrat dihonia in unii "domni" care improasca cu noroi armata in jurul careia graviteaza hotarator reusita Revolutiei din ’89 asa au inceput sa apara "distinsi domni" care tulbura apele si in randul Revolutionarilor.

vistor: 12.01.2009 16:42

AR TREBUI CA DISTINSII DOMNI INAINTE DE A IMPROSCA CU NOROI ATAT REVOLUTIONATII CAT SI ARMATA SA SE INTREBE CE S-AR FI INTAMPLAT DACA ARMATA ROMANIEI PROCEDA CA ARMATA CHINEI?

Contemporan cu Revolutia 13.01.2009 11:58

Domnunle comentator, din cele scrise de dvs. mai sus se pare ca sunteti sau ati fost purtator de uniforma a armatei. Daca nu stiati, va amintesc ca pentru crimele din timpul Revolutiei au fost judecati si condamnati mai multi militari decat activisti de partid sau securisti. E adevarat ca la Brasov nu a fost inca nici un proces, dar daca va fi, tare ma tem ca proportia se va pastra.

Nu neg importanta armatei in reusita Revolutiei, dar ma surprinde ca un cadru al ei poate sa gndeasca si acum, la doua decenii de la acea rasturnare a sistemului comunist, atat de ingust si periculos, ca un comisar sovietic cu lista "dusmanilor poporului" intr-o mana si revorverul in cealalta. Dumneavoastra inca mai speculati cu alternativa aceea? Sa va fie rusine. Simplii soldati stiau ceea ce se pare ca unii dintre ofiteri nu inteleg nici acum si anume faptul ca armata este si trebuie sa fie a natiunii nu a unui partid. Alternativa amintita de dvs. ar fi dezonorat definitiv o armata care efectiv are o istorie glorioasa. Cum puteti sa luati in calcul o asemenea posibilitate? Sa va fie rusine!

Corcodean 13.01.2009 12:05

Am intrat pe www.portalulrevolutiei.ro si m-am dumirit care-i framantarea in legatura cu articolu asta si de ce intervin oameni ai armatei cu comentarii. Daca intrati la linckul www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=92.1065, adica pe forumul de pe portal, o sa vedeti de ce e ponegrit numitul Brasoveanul. Pentru ca omu a descoperit ca revolutionarul Ioan Stamatin e decedat din 2000 dar e inmormantat in cimitirul facut pentru eroii revolutiei din `89. Si a mai facut ceva si mai grav. A pus si o fotografie a monumentului funerar a lui Stamatin din parcu de langa prefectura. Stiti ce au vazut cei care folosesc forumu revolutionarilor? Ca in fata numelui decedatului e scris Gen si oamenii se intreaba cum e posibil ca aceeasi persoana sa fie si fost detinut politic si revolutionar si general? Cu tot respectul pentru cei plecati din lumea asta, cred ca e o mare problema cu acest Stamatin inmormantat printre eroii adevarati ai Brasovului. Iar rudele lor s-au suparat degeaba pe cel care a readus in discutie problema asta. Daca nu punea poza pe forum treaba ramanea moarta. Nu exista nicio reactie din partea lor pentru ca nu au publicat nici macar un drept la replica la articolul din Gazeta de Transilvania in care era proslavit exact cel care nu trebuia sa fie acolo ingropat. O sa postez si articolul din GT ca sa vedeti ca toata povestea cam pute a insailare a securitatii. Groaznic.