S T E N O G R A M A

şedinţei  Senatului din 20 septembrie 2004

- S U M A R -

1.	Aprobarea programului de lucru şi a ordinii de zi.	2
2.	Declaraţii politice rostite de către domnii senatori : Ioan Pop de Popa - gestionarea necorespunzătoare a staţiunilor balneoclimaterice. Gheorghe Buzatu - teza de doctorat a lui Petre Mihail Mihăilescu “Rusia-România şi Marea Neagră”. Paul Păcuraru - Banca Naţională şi Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale. Kereskenyi Alexandru - “Vestigii sătmărene pe lista monumentelor istorice din România. George Mihail Pruteanu - proiectul  de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru realizarea Catedralei Mântuirii Neamului. Ion Sârbulescu - “Politica Guvernului PSD în domeniul protecţiei consumatorilor între furt intelectual şi păcăleală”. Ion Solcanu - Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale; Catedrala Mântuirii Neamului. Iuliu Păcurariu - amplasamentul pentru Catedrala Mântuirii Neamului. George Mihail Pruteanu - drept la replică.	3
3.	Constituirea comisiei de mediere privind soluţionarea textelor în divergenţă la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului, nr. 69/2000.	28
4.	Constituirea comisiei de mediere privind soluţionarea textelor în divergenţă la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1998 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor cu capital de risc.	30
5.	Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale: ¨     Lege pentru instituirea ZIUA NATO în România.	31
6.	Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi a Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare acţionând  în calitate de Agenţie de implementare a Facilităţii Globale de Mediu privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, semnate la Bucureşti, la 26 mai 2004.	31
7.	Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare.	33
8.	Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.	45
9.	Dezbaterea şi respingerea propunerii legislative  pentru modificarea şi completarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.105 din 7 februarie 2002.	56
10.	Dezbaterea şi respingerea propunerii legislative  pentru completarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.	59
11.	Dezbaterea şi retrimiterea la comisie a proiectului de Lege pentru completarea art.7 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii.	62
12.	Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2004 privind unele măsuri pentru valorificarea unitară de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanţe bancare neperformante asupra Societăţii Comerciale “SIDERCA” – S.A. Călăraşi.	77
13.	Dezbaterea şi respingerea propunerii legislative privind completarea art.21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.	94
14.	Dezbaterea şi adoptarea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 139/1995 a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România.	96
15.	Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 72/2004 pentru modificarea art.39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului.	101
16.	Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale: ·    Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi a Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare acţionând  în calitate de Agenţie de implementare a Facilităţii Globale de Mediu privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, semnate la Bucureşti, la 26 mai 2004.	127
17,	Intrebări şi interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori: Gheorghe Acatrinei, Iuliu Păcurariu, Ioan Aurel Rus, Ionel Alexandru, Dumitru Codreanu, Victor Andrei. Din partea Guvernului au răspuns: Maria Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Eugen Dogariu, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Adam Crăciunescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării rurale.	128

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 20 septembrie 2004

Şedinţa începe la ora 15.45.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu şi Iuliu Păcurariu, secretari ai Senatului.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor şi domnilor,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 20 septembrie 2004, şedinţa fiind condusă, cel puţin în prima parte, de subsemnatul, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu şi Iuliu Păcurariu, secretari ai Senatului.

Programul de lucru al plenului Senatului pentru ziua de astăzi -  lucrări în plen, până la ora 19.30.

În ordinea de zi avem înscrise: declaraţii politice, dezbaterea proiectelor de lege, conform ordinii de zi ce v-a fost distribuită, întrebări, interpelări şi răspunsuri, de la ora 18.10, reamintindu-vă că această parte a programului este radiodifuzată.

Dacă în legătură cu programul de lucru al plenului Senatului aveţi observaţii? Dacă nu sunt observaţii, vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Vă rog să votaţi.

Programul de  lucru este aprobat cu 68 de voturi pentru şi 2 abţineri.

Dacă în legătură cu ordinea de zi aveţi observaţii? Dacă nu sunt observaţii, vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că din totalul de 139 de senatori -  un loc de senator este vacant, în judeţul Ilfov – sunt prezenţi la lucrările Senatului, conform semnăturii şi votului electronic, un număr de 107 colegi, absentând motivat  de la lucrările Senatului un număr de 8 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului – domnii senatori Athanasiu Alexandru, Popescu Dan Mircea şi Theodorescu Răzvan, 5 colegi sunt plecaţi în delegaţie, respectiv, domnii senatori; Bîciu Constantin, Ciocârlie Alin Theodor , Crăciun Avram, Filipescu Cornel şi Nicolaescu Ioan.

Cvorumul de şedinţă este de 70 de parlamentari.

*

La primul punct în ordinea de zi avem declaraţii politice.

Invit la tribuna Senatului, din partea Grupului parlamentar PSD, pe domnul senator Ioan Pop de Popa.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Îi invit pe colegii senatori să-şi ocupe locurile şi să păstreze linişte în sala de şedinţă.

Domnul Ioan Pop de Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Acum două săptămâni am făcut o declaraţie politică privind industria medicală în alb, sursă de valută.

Astăzi doresc să vorbesc despre sectorul balnear, foarte însemnat în ţara noastră, reprezentând o mare bogăţie, în opinia mea, prost gestionată.

Din nefericire, în mod inexplicabil, majoritatea staţiunilor, odată cunoscute ca bijuterii ale ţării noastre, sunt azi în paragină. Acestea ar putea fi exploatate ca şi cură de aer pentru turism – munte, mare etc., factori climatici, factori terapeutici variaţi -  ape minerale, nămoluri pentru cură externă şi internă - , centre de recuperare pentru răniţi din război, numeroşi, la ora actuală, în toată lumea, pentru boli osteoarticulare acute şi cronice, staţiuni cu ape minerale pentru cură medicinală internă, ca adjuvant la medicaţie sau la regimul alimentar.

Comercializarea apelor minerale să nu se facă sub forma apei de masă, ci ca apă medicinală, cu etichetă titularizată, ţintit pentru cutare sau cutare boală: ficat, inimă, rinichi etc.

Staţiunile noastre se cunosc şi le voi expune punctual.

Cu profil cardiovascular: Borsec, Covasna, Buziaş, Vatra-Dornei, Tuşnad, Moneasa, Baia-Borşa etc.

Cu profil de reumatologie, boli osteorticulare: Băile Felix, 1 Mai, litoralul, Techirghiol, Amara, Herculane, Sovata, Buziaş, Călimăneşti, Căciulata, Bazna etc.

Profil gastroenterologic: apele noastre minerale – şi subliniez acest lucru – din Sângeorz-Băi, Olăneşti, Căciulata, Călimăneşti, Malnaş rivalizează cu apele din Karlovy Vary, Piscian, Marianscke Lazne, ca urmare a unor studii făcute în acest sens, care, pentru cehi, sunt mine de aur, iar staţiunile noastre sunt, practic, în agonie.

Apele minerale, o bogăţie inestimabilă, în loc să fie exploatate şi valorificate ca ape medicinale, îmbuteliate în butelii de plastic, cu indicaţii terapeutice pe etichetă, cum am spus, pentru boli de inimă, de ficat, de rinichi şi aşa mai departe, sunt comercializate ca apă de masă sau, mai rău, curg sub forma unor pâraie în staţiunile respective. Ele ar trebui declarate monopol de stat, să aibă regimul bogăţiilor subterane, pentru valorificare ştiinţifică.

Pentru boli pulmonare: Govora, Sinaia, Predeal, Moneasa.

Pentru nevroze: Predeal, Sinaia, Buşteni, Herculane.

Pentru ginecologie: Sovata, litoralul etc.

Acestea sunt doar câteva mostre, care, exploatate raţional, ar aduce sume fabuloase economiei noastre naţionale, prin factori puşi la dispoziţia noastră de natură, multe din ele, valorificate încă din perioada daco-romană.

Tragedia mare este că vilele şi drumurile de acces din unele staţiuni s-au degradat sau au fost lăsate intenţionat în paragină – Borsec, Buziaş, Govora etc. – pentru a putea fi cumpărate la preţ de nimic.

Trebuie traşi la răspundere cei ce au făcut acest lucru. Administraţiile locale trebuie obligate să le reintroducă în circuitul funcţional de urgenţă. Populaţia ţării noastre cere imperativ să facă tratamente în staţiuni, însă, practic, la ora actuală, ori sunt mult prea scumpe, cele care mai funcţionează, sau cele care ar fi accesibile sunt nefuncţionabile.

Factori responsabili de traducere în viaţă a acestui proiect, pe care eu îl voi finaliza cu un proiect de lege:

- organele administraţiei locale şi internelor să facă un inventar privind bazele naturale de tratament, profilul şi stadiul în care se găsesc – în stare bună, mediocre, slabe sau nefuncţionale – şi care din ele pot fi puse în exploatare cât mai curând, pentru etapa întâi;

- Ministerul Sănătăţii, prin direcţia de resort, balneoclimatică, să identifice care sunt unităţile care pot fi introduse în exploatare imediat sau care necesită reparaţii pentru introducerea în circuit;

- Reţeaua de medici specialişti balneologi, inclusiv cea din învăţământ trebuie revigorată şi cointeresată în problemă, în teritoriu, nu în birouri din oraşe.

- Ministerul  Afacerilor  Externe  să descopere  – şi în acest sens m-am adresat şi domnului ministru Geoană – societăţi de asigurări din ţări bogate, dispuse să trimită pacienţi la noi, la preţuri negociate, cum procedează în prezent – şi trebuie să reţinem acest lucru – Israelul cu Staţiunile Felix, Covasna şi altele, germanii şi francezii cu litoralul şi aşa mai departe.

- Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului să asigure transportul, cazarea şi masa, până la momentul intrării în tratament, cu curse charter sau, mă rog, făcute pe grupe de excursionişti şi aduşi în ţară, când pacientul apoi, intră în responsabilitatea unităţii terapeutice. Masa, care, probabil că ar pune probleme, să se asigure cu o firmă catering.

Prin realizarea acestui proiect, am aduce un aport valutar de excepţie, ca Statele Unite ale Americii, Anglia, Franţa, Germania, Austria, Israel şi alţii, care practică aceste sisteme, şi am creşte prestigiul României pe plan extern, care, prin definiţie, este cunoscută ca un concentrat de materie cenuşie şi factori naturali de mare valoare.

În încheiere, mă adresez, pe această cale, tuturor grupurilor, tuturor partidelor, ca, atunci când situaţia noastră economică – ca acum – sau zbuciumata noastră istorie şi fiinţa noastră naţională o cer, să acţionăm uniţi pentru realizarea şi îndreptarea acestor necesităţi în interesul ţării, şi partidul nostru trebuie să fie unul singur: România.

(aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe Buzatu, vicepreşedinte al Senatului,  Grupul parlamentar PRM.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Nu mai trebuie argumentat, astăzi, la ordinea zilei, între alte probleme, se află aceea a Canalului Bâstroe şi a aspectelor, a diferendelor, a problemelor din Transnistria.

Chestiunea care se pune este, evident, înainte de a afla soluţii, care bănuim că vor fi găsite, de ce se întâmplă aşa ceva. Deci, ce a fost înainte de Bâstroe şi de Transnistria?

După mine, răspunsul este cât se poate de simplu. Înainte de aceste aşa-zise cazuri, au fost imperialismele rus şi sovietic, iar din 1991 Ucraina a preluat o parte din teritoriile, din ambiţiile şi din atribuţiile imperialismelor rus şi sovietic şi, vai, se achită exemplar, adică foarte bine, foarte agresiv, în rezolvarea, în abordarea problemelor respective.

În zona în care noi suntem situaţi, la aceste imperialisme trebuie oricând să ne întoarcem, atunci când, în miezul conflictelor, apare un caz sau altul, care de care mai insolit. În situaţia noastră, Bâstroe sau Transnistria.

Asemenea conflicte survin datorită faptului că în unele situaţii problemele în zonă au fost prost croite ori, şi mai simplu, au fost, pur şi simplu, planificate de atunci când nu exista planificarea, astfel că, nu o singură dată,  auzim  acum ori auzeam mai deunăzi, cum că ele trebuia să se producă. În fond, originile actualelor cazuri ţin de istorie şi este evident că nu e vina istoricilor, ci, în mod sigur, este responsabilitatea lor să insiste asupra unor astfel de cazuri, de situaţii.

Ceea ce-mi propun să fac şi astăzi, dorind să vă vorbesc despre o carte cu totul şi cu totul aparte, care, datorită tematicii şi condiţiilor în care a apărut, în urmă cu exact şase decenii, am impresia că încă n-a fost cuprinsă în tezaurul biografiei naţionale.

Personal, nu cred se mai află pe undeva mai mult de 5-6 exemplare. Cartea în discuţie a apărut, aşadar, în 1944, în preajma ocupării României de forţele Armatei Roşii şi deci a includerii ţării noastre în sfera de interese a URSS. Ea, aparând imediat după eliberarea de la 23 august 1944, a fost de îndată interzisă, fiind retrasă din circulaţie şi din bibliotecile publice, apoi arsă la propriu şi la figurat, iar în cele din urmă, cum spuneam, a dispărut. Numai printr-o minune unele exemplare s-au păstrat, astfel că, în prezent, cu totul întâmplător, cartea mai apare la vreun anticar bucureştean, precum exemplarul de care dispun. De fapt, eu dispun de o copie xerox, aceasta este copia xerox, după acea lucrare pe care am găsit-o la o persoană care pretindea pe ea, în 19 decembrie 2001, nu mai puţin de 7 milioane lei. Contra unui milion am putut efectua această copie xerox.

Dar despre ce carte este vorba? Carte care are legătură cu subiectul anunţat - fac trimitere la România în calea imperialismului rus – „Rusia-România şi Marea Neagră”. O teză de doctorat a lui Petre Mihail Mihăilescu, tipărită la Editura Dacia Traiană din Bucureşti, deci 1944, cuprinzând 453 de pagini.

În temeiul unei bogate bibliografii române şi străine, autorul reconstituia în cuprinsul a XVI capitole şi în cuprinsul unei ample introduceri, în termeni sobri şi precişi, era o teză de doctorat, istoria zbuciumată a bătăliei de secole pentru strâmtorile Mării Negre, prin prisma tendinţelor seculare ale Rusiei de a se instala în zonă. Citez: „Obiectivul principal şi permanent al politicii ruseşti în Europa, de-a lungul secolelor, a fost şi este cucerirea Constantinopolului şi a strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, adică întinderea limitelor Imperiului Rus până la Adriatica şi Mediterana, marea caldă a civilizaţiei. Toţi istoricii ruşi, fără excepţie, toţi teoreticienii panslavismului, toţi scriitori de seamă, toţi bărbaţii de stat ruşi s-au străduit să justifice drepturile Rusiei de moştenitoare a Bizanţului.

„Dacă însă Constantinopolul sau, cum i s-a  mai spus de către poporul rus, Ţarigradul, nu a devenit până în prezent capitala Imperiului Rus, se poate spune fără exagerare că el este de secole capitala istoriei ruse”.

Nici că se putea o expresie mai plastică. Şi totuşi, cuprinzând adevărul întreg al unei probleme istorice, cât timp Constantinopolul nu a ajuns efectiv centrul imperiului, el şi-a câştigat o altă dimenisune, aceea de capitală a istoriografiei ruse sau sovietice.

Fapt cu totul remarcabil - pe care autorul îl analizează şi trebuie să fie în atenţia noastră, şi el expune acest fapt, în toată splendoarea sa - în calea imperialismului rus sau sovietic s-a interpus, mai ales în secolele XIX şi XX, România care nu a renunţat niciodată la misiunea ei europeană. A fost o trimitere.

Acestei problematice îi sunt consacrate în carte cele mai importante şi mai vaste capitole, acoperind fie epoca războiului Crimeii, deci mijlocul sec.XIX, confluenţa veacurilor XIX-XX, politica Rusiei sovietice în 1917-1939 şi perioada celui de-al doilea război mondial, în plină desfăşurare în momentul definitivării şi al publicării cărţii.

Un subcapitol special intitulat „România în conflictul actual”, reforma constituţională sovietică relevă politica agresivă a ţarului Iosif Vissarionovici Stalin, concretizată la 1940 prin ocuparea Basarabiei şi Nordul Bucovinei, de unde rezultă toată problematica actuală de teritorii, de canale şi aşa mai departe, precum şi obiectivul din totdeauna al Kremlinului ţaristo-roşu, înglobarea ţărilor române, în întregime, în limitele imperiului.

În anii `30, Bucureştii s-au lăsat antrenaţi, după autor, de iluziile pacifismului sovietic proclamat de Litvinov, situaţie care a fost corectată prin odiosul pact sovieto-german de la 23 august 1939. Respingând aserţiunile propagandei comuniste, autorul subliniază cu temei că, ulterior, iarăşi este un citat, „războiul de pe frontul de est nu este decât consecinţa unui lung şir de agresiuni sovietice”. În războiul mondial din 1939-1945, în curs de desfăşuare la apariţia cărţii, victoria URSS, prognoza autorul Petre Mihail Mihăilescu, prevestea împlinirea obiectivelor permanente ale imperialismului rus sau sovietic. În fapt, nu numai România era ameninţată  la `44-`45, ci întreaga Europă est-centrală, ceea ce avea să fie integral confirmat de fapte, iar faţă de pericolele ce se profilau Petre Mihail Mihăilescu conchidea pe un ton mult prea optimist, în raport cu realităţile perioadei `44-`89: „Aşa cum am luptat timp de secole”, observa autorul, „România va continua să lupte şi de acum înainte pentru apărarea teritorului ei, pentru salvarea existenţei ei naţionale. Rusia sovietică nu trebuie să-şi facă iluzii, nici Ucraina. Ele nu vor găsi niciodată în România un guvern capabil să se preteze jocului lor perfid. România se va apăra şi va lupta până la moarte, dacă va trebui să moară, dar ea va trebui, cu siguranţă”.

Sunt convins că, în acest fel, ascultătorul va înţelege destinul special care i-a fost rezervat volumului, într-o epocă în care nu numai titlul era incendiar, dar şi toate informaţiile şi argumentele autorului care, în fond, justificau, justifică şi astăzi valabilitatea unui binecunoscut dicton, potrivit căruia blestemul situaţiei geopolitice a României moderne, deci, din ultimele trei secole, rezidă într-un singur fapt: vecinătatea Rusiei şi deopotrivă a Ucrainei, disproporţionată această vecinătate, comparativ cu distanţa noastră de Dumnezeu.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Aplauze)

Domnul Tărăcilă Doru Ioan:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Paul Păcuraru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Intervenţia mea de astăzi este consacrată unei chestiuni extrem de presante pe care Parlamentul ar trebui să o rezolve în această săptămână. Chestiunea în cauză este Banca Naţională şi Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale.

Este inutil a comenta importanţa instituţiei, a independenţei instituţiei şi a importanţei ei pentru stabilitatea economico-financiară internă.

Banca Naţională asigură stabilitatea mondei naţionale, pentru a contribui la stabilitatea preţurilor, colaborează cu toate autorităţile statului, asigură cooperarea internaţională financiară a  României, îşi exprimă punctele de vedere pe actele normative care vizează mecanisme economice co-financiare, elaborează studii şi analize privind moneda, regimul valutei, creditul şi operaţiunile sistemului valutar.

Practic, se poate spune că, în momentul de faţă, Banca Naţională este cel mai important laborator de analiză economică internă şi, dacă vreţi, proba este faptul că, la fiecare construcţie bugetară a fiecărui an în parte, preambulul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale este asigurat de analiza şi expertiza făcută pe fiecare indicator în parte de Banca Naţională.

Problema care, după cum cunoaşteţi, a apărut violent în urmă cu o săptămână şi care urmează să o clarificăm în această săptămână este problema Consiliului de Administraţie.

Situaţia în care suntem - legat de Consiliul de Administraţie - este faptul că, până în iunie, Consiliul de Administraţie a funcţionat în baza Legii nr.101/1998, mandatul membrilor Consiliului de Administraţie fiind un mandat de şase ani. Odată cu abrogarea Legii nr.101/1998 şi înlocuirea ei cu Legea nr.312/2004, iunie, mandatul  membrilor Consiliului de Administraţie s-a redus de la şase ani la cinci ani. Problema care se pune este cât de corectă este măsura ca în timpul mandatului să schimbăm regula jocului. Şi principiul... Ceea ce avem în vedere că... suntem într-o situaţie juridică specială în care un mandat, care iniţial a fost prevăzut pentru şase ani, acum, se găseşte în situaţia de a avea o durată de numai cinci ani. Principiul constituţional potrivit căruia legea se aplică numai pentru viitor şi care este temelia stabilităţii juridice înseamnă, de fapt, că legea se aplică numai pentru situaţiile care se nasc după intrarea în vigoare a legii şi nu anterior acesteia.  În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a afirmat în nenumărate situaţii că legea se aplică numai pentru viitor, cu excepţia Legii penale şi evident cu excepţia care o prevede, revizuirea Constituţiei, respectiv Legea privind contravenţiile.

Deci, indiferent ce doresc diverşi factori politici, mandatul actualului Consiliu de Administraţie expiră în luna decembrie a acestui an. Sigur că, dincolo de componenta juridică, există o componentă politică: voinţa puterii.

De ce vrea puterea - că ea a determinat acest lucru - să înlocuiască peste noapte şi fără nici un fel de motiv Consiliul de Administraţie? Simpla lectură a actualei configuraţii a Consiliului de Administraţie, lectura nominală, ca şi a performanţelor Consiliului de Administraţie, arată că acest Consiliu de Administraţie, care nu are are culoare politică, nici un membru al Consiliului de Administraţie nu a fost membru măcar al vreunui partid, care atunci constituia arcul guvernamental, a reuşit să performeze şi toţi indicatorii de performanţă arată, sunt puşi la dispoziţia oricărui doresc, un rezultat foarte bun.

Banca Naţională  a îmbunătăţit performanţele fiecărui indicator şi sigur că un  merit anume îl are Consiliul de Administraţie. Şi atunci, sigur, problema care se pune este care este temeiul pentru care peste noapte PSD-ul a hotărât că trebuie să aplice Legea nr.312/2004 şi să schimbe durata mandatului.

Există două posibile raţiuni. Fie PSD-ul a concluzionat că pierde alegerile şi atunci s-a gândit să-şi pună oameni în Consiliul de Administraţie, cât mai are timp, pentru că 18 decembrie ar fi desigur foarte târziu, fie pentru PSD respectarea Constituţiei şi a legislaţiei este o vorbă goală. Nu contează. Altfel nu se explică cum Consiliul de Administraţie, a cărui performanţă nu le comentează nimeni, a cărui structură nominală nu are nici un fel de culoare politică, este dorit a se schimba de PSD peste noapte şi-l veţi vedea cu nume politice consacrate.

          În aceste condiţii, solicitarea expresă pe care o facem, în spiritul Constituţiei şi al legislaţiei, solicităm ca mandatul actual al Consiliului de Administraţie să fie prelungit până în limita prevăzută de lege, respectiv până în 18 decembrie 2004.

          Un argument în plus al solicitării mele este că în situaţia în care începând cu luna iunie, Consiliul de Administraţie ar fi fost în afara legii, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.312/2004, el ar fi trebuit însoţit de hotărâri ale Parlamentului care să-i prelungească mandatul sau să dea prorogare de termene pentru că şi în cazuistica precedentă când a fost înlocuit consiliul de administraţie, Parlamentul s-a pronunţat şi a dat hotărâri ale Parlamentului prin care a prelungit mandatul. Or, noi nu suntem într-o asemenea situaţie.

          Deci, mandatul, în opinia noastră, al actualului Consiliu de Administraţie trebuie să fie păstrat.

          Solicit toate grupurile parlamentare să nu accepte politizarea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale.

          Astfel de încercări au mai existat şi, dacă-mi aduc aminte la vremea respectivă, presa a sărit imediat şi a cerut “Jos laba de pe Banca Naţională!”

          Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

Mulţumesc, domnule senator.

          Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Kereşkenyi Alexandru. Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Kereşkenyi Alexandru:

          Stimate domnule preşedinte,

          Onorat Senat.

          Sâmbătă, Direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional a judeţului Satu Mare în colaborare cu Muzeul Judeţean au organizat în cadrul zilelor europene ale patrimoniului, un colocviu pe tema “Vestigii sătmărene pe lista monumentelor istorice din România”.

          Ca de obicei, la aceste manifestări şi la altele asemănătoare s-a putut remarca cu uşurinţă prezenţa unor oameni onorabili, de bună credinţă, intelectuali de mare prestigiu, dar cu nici o putere de a lua vreo decizie în domeniul respectiv.

          Mai marii judeţului însă, au lipsit cu desăvârşire, închipuindu-şi probabil că este vorba iarăşi de un pseudodialog organizat mai mult de dragul de a bifa o activitate. Nu a fost să fie aşa în ceea ce priveşte discuţia. Nu a fost, pentru că, colocviul a fost precedat de o expoziţie de fotografie, imagini sătmărene de o sinceritate zguduitoare.

          Fotografiile unui artist binecunoscut, revenit nu demult din Statele Unite, au prezentat clădirile din centrul vechi al municipiului Satu Mare într-o stare mai mult decât deplorabilă.

          Astfel, colocviul s-a deschis sub egida adevărului şi a evaluării, iar în cadrul manifestării au avut loc două intervenţii de inspiraţie europeană. Un istoric român şi-a asumat sarcina de a omagia valoarea arhitectonică a unor edificii înălţate în perioada conjuncturii favorabile dezvoltării economice a Austro-Ungariei, iar un istoric maghiar, la rândul lui, a făcut o analiză foarte obiectivă, de o principialitate indubitabilă, a realizărilor arhitectonice din perioada 1920 – 1995.

          În această ordine de idei, chiar şi în condiţiile neglijării evenimentului de către autorităţile administrative şi financiare a fost asigurată, fără îndoială, prezenţa însăşi a Europei.

          Urmează ca această prezenţă, desigur, mai mult spirituală, să se materializeze şi în sponsorizări concrete provenite din cele mai diverse surse, dar, cum s-ar spune, rămâne de văzut unde, când şi cum.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

          Mulţumesc, domnule senator.

          Invit la tribună pe domnul senator George Pruteanu.

          Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul George Pruteanu :

          Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

          Stimaţi colegi, am în faţă un proiect de lege trimis Senatului spre adoptare cu procedură de urgenţă. Este vorba de proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri pentru realizarea catedralei Mântuirii Neamului.

          S-a mai discutat în  această  sală  despre acest subiect şi    îngăduiţi-mi să încep ceea ce vreau să vă spun prin două microparabole.

Există două vorbe foarte vechi şi foarte populare care sună   astfel : “Nodul gordian” şi “Oul lui Columb”. Amândouă semnifică în accepţia obişnuită rezolvarea isteaţă, promptă a unei probleme: Alexandru cel Mare, pus în faţa unui nod inestricabil, de nedesfăcut, provocare pentru minţile cele mai strălucite a găsit soluţia, şi-a scos sabia şi l-a tăiat.

Columb, pus în faţa problemei de a aşeza astfel încât să stea în picioare un ou, a găsit şi el soluţia, l-a izbit de masă – noi în Guvern avem specialişti în mai multe ouă – dar Columb a găsit această soluţie.

De ce am început cu aceste două scurte istorioare? Pentru că în mentalitatea mea, în concepţia mea, ele sunt un fals, niciunul din cei doi, care au meritele lor fireşte, nu a rezolvat cu adevărat problema, ci a săvârşit o soluţie brutală, grosolană, nodul acela era o adevărată problemă intelectuală. Alexandru cel Mare a procedat ca un militar, ca un cuceritor, l-a tăiat. Nu asta e soluţia! Un om priceput în matematică, în topografie, în subtilităţile acestor noduri care au o algebră a lor, ca să spun aşa, ar fi găsit soluţia, însă el l-a tăiat.

La fel, Columb a distrus frumuseţea oului, forma aceea sublimă, izbindu-l de masă. Nu aceasta este rezolvarea ! Exista acolo o soluţie, de tip fizic, pentru a face un ou să stea în picioare.

Ei, bine, Hotărârea de guvern pe care se bazează atribuirea spaţiului din Parcul Carol către Biserica Ortodoxă este o asemenea soluţie, de tip “spargerea oului” sau “tăierea nodului cu cuţitul, cu spada”. Nu este o soluţie legală!

Vă amintiţi foarte bine cum a fost atunci, întrucât monumentul care se află în Parcul Carol este unul de talie “0”, de talie naţională şi întrucât Comisia pentru monumentele istorice refuza să-şi dea acceptul pentru dărâmarea acelui monument, ministerul a găsit o soluţie brutală, escamotantă, făcând o şmecherie, pentru că ăsta este cuvântul, extrăgând din competenţa Comisiei naţionale acel monument şi dându-l în competenţa unui primar care a făcut imediat, “Drepţi, să trăiţi!” şi a semnat cu ochii închişi ce i s-a pus în faţa ochilor.

De fapt, atribuirea este ilegală şi Guvernul PSD face o ilegalitate. Şi acum să ajung la problema de fond: vreau să vă spun deschis că în concepţia mea, cât şi în concepţia liderului partidului pe care-l reprezint şi al grupului parlamentar, este nevoie de această catedrală, spun şi eu cu vorbele marelui Călinescu: “Avem nevoie de monumental!” Nu sunt pentru a face numai cocioabe, numai magherniţe, numai dărăpănături, Casa Poporului, Stavropoleos, Mănăstirile din Nordul Moldovei, Brâncuşi sunt dovadă că geniul românesc are şi forţa aceasta de a construi mare, durabil peste mia de ani, deci cred că poporul acesta poate să facă, are bunătatea, are resursele să facă efortul de a construi ceva care să fie admirat şi peste o mie de ani.

Avem nevoie de monumental, dar nu cu preţul unei distrugeri.

Ce înseamnă urgenţă? Să spun exact ceea ce gândesc şi mulţi dintre colegii mei, toţi cred, este o urgenţă electorală. Cred că PSD vrea să capteze prin acest act bunăvoinţa Bisericii Ortodoxe cu speranţa că ea va repeta gestul acela, nu foarte ortodox şi nu foarte fericit, de a face propagandă electorală: votaţi-l pe cutare, Preaiubiţi credincioşi, nu-l votaţi pe cutare, prea iubiţi credincioşi. Nu cred că Biserica Ortodoxă, în înţelepciunea ei mare, va mai repeta greşeala din 2000, dar acest proiect trimis nouă, insolenţă pur şi simplu, cu procedură de urgenţă este în mod duhnitor un proiect cu tentă electorală.

Bucureştiul are în total trei parcuri mai de Doamne ajută, Herăstrăul, Cişmigiul şi Parcul Carol. Parcul Carol are o vechime şi o frumuseţe recunoscute  de  toţi  bucureştenii  care şi-au făcut drum      pe-acolo şi puţini într-o viaţă nu au trecut pe-acolo.

Nu acela este locul potrivit! Există un loc foarte potrivit pentru această catedrală de care avem nevoie şi eu prin aceasta pot să spun că sunt antipopulist, pierd voturi pentru că foarte mulţi oameni au mentalitatea : “suntem săraci acum, e nenorocire în spitale, e nenorocire în şcoli, cu trei milioane lei pensie, nu se poate trăi, de ce ne trebuie cheltuiala asta imensă?” Le spun : “ oameni buni, nu am murit noi când Ceauşescu a făcut Casa Poporului  şi acum putem fi mândri de clădirea asta, vin japonezi, vin americani, vin toate neamurile să o vadă, e o minunăţie pe dinăuntru, mai putem face o dată un efort, nu o să murim de foame şi facem o catedrală frumoasă, deci sunt pentru construirea ei, dar nu prin distrugerea acestui parc, este o datorie pentru Biserica Ortodoxă, nu-i stabilesc eu priorităţile, nici sarcinile, dar spun ce gândesc, există o bubă acolo, există o rană, rana acea se numeşte Văcăreşti.

Mănăstirea Văcăreşti  fost rasă şi nimeni nu a transpus nimic, în afară de câţiva intelectuali, acolo poate ar trebui construită, ca o răscumpărare, ca o spălare a păcatului, Catedrala Neamului sau o propunere care-mi aparţine, dar nici nu ştiu dacă este a mea sau am auzit-o prin discuţiile cu alţi intelectuali, în dreptul Bibliotecii Naţionale, vizavi este Palatul Justiţiei, ce frumos triunghi ar fi acolo, stimaţi colegi, spiritul – Biblioteca Naţională, deasupra – dreptatea şi alături transcendenţa, Dumnezeu, un triunghi superb, şi loc este acolo berechet. Vă amintesc că plasarea Catedralei a constituit obiectul unor peregrinări şi al mai multor hotărâri de guvern, toate foarte ferme, toate foarte întemeiate, odată era vorba să fie în Piaţa Unirii, deasupra  metroului, până şi-au dat seama că era o aberaţie tehnică, era imposibil de construit pe acele catacombe care se află pe dedesubt ale metroului, apoi a mai fost soluţia în faţa  Casei Poporului, în actualul parc care la rândul lui se află pe fostele hale, au căzut acestea şi s-a ajuns la construirea pe acest osuariu care este în Parcul Carol. Printre dumneavoastră poate sunt şi evrei, poate sunt şi musulmani, dar mă adresez creştinilor, vi se pare dumneavoastră creştineşte să construim o catedrală pe un osuariu? Pe nişte morminte care urmează să fie tulburate, mie unuia nu!

Ajung şi la monumentul care se află acolo şi care a rămas să fie dislocat. Este un monument, după părerea mea şi a multor specialişti, nu numai a mea, efectiv frumos “ A thing of beauty is a joy forever”, spunea un mare poet englez, Wordsworth, “un lucru frumos e o bucurie pentru totdeauna” şi nu ne uităm la Versailles ca la un simbol al feudalismului, nu ne uităm la monumentele făcute de   un Fidias ca un simbol al sclavagismului pe care nici unul dintre noi presupun că nu-l admiră, ci le admirăm pentru frumuseţea lor în sine. La fel, monumentul de acolo, nu este un monument comunist, asta e o idioţie, arta nu are ideologie, arta e deasupra ideologiei şi vă rog să mă ascultaţi, spun acest lucru nu numai eu, ci specialişti de un anticomunism feroce, ba chiar unii anticomunişti talibani din zona de dreapta a intelectualităţii române. Ei bine, aceşti oameni, cu conştiinţa lor artistică reală spun: “Este un monument frumos! “Hél as!” cum ar spune francezii. Vai, este un monument frumos, chiar dacă l-au făcut comuniştii sub Gheoghiu Dej, chiar dacă a fost făcut şi cu scopul de a adăposti acolo rămăşiţele marilor eroi ai comunismului, este un monument frumos cu marmură adusă din Finlanda, din Italia, cu nişte forme graţioase şi nobile care arată aspiraţia spre puritate, spre înălţime, spre curăţenie şi este frumos.

Deci, este un păcat împotriva artei, o crimă de “les artă”, ca acest monument să fie dărâmat şi înlocuit cu o catedrală care ar deranja şi Observatorul de alături şi care ar distruge, practic, întreg parcul, pentru că la un hram în care se adună acolo zeci de mii de persoane, parcul va fi călcat în picioare.

Vă amintiţi, vă rog, cu câteva luni în urmă, ce proteste a generat această idee de a plasa acolo Catedrala, s-a ajuns până la crearea de lanţuri umane şi vă spun cu toată francheţea că aş face acest lucru,  m-aş ralia oricând lanţului uman care s-ar aşeza acolo, în faţa buldozerelor. Nu ca un fel de eroism de doi bani, ci pentru că vreau cu orice posibilitate să împiedic această barbarie de distrugere a unei opere de artă pentru construirea alteia, când există alternativă, când se poate găsi un alt loc. Au spus lucrurile astea şi arhitecţi eminenţi, oameni admiraţi de toate taberele, cum este desenatorul şi arhitectul Gheorghe Leahu, care s-a pronunţat ferm în acest sens, arhitectul Beldiman, preşedintele Uniunii Arhitecţilor, domnul Peter Derer, Catedra de istorie a arhitecturii şi de conservare a patrimoniului de la Universitatea Bucureşti. Aşa că, în concluzia acestei intervenţii vreau să vă spun că ar fi cu totul nefericit construirea Catedralei acolo, pe această atmosferă de sciziune în mentalul românesc între cei care ar accepta lucrul ăsta şi o majoritate – sunt convins, o majoritate –  care se împotriveşte. Nu ar fi de bun augur, nu ar fi un lucru făcut cu frica lui Dumnezeu dacă această catedrală s-ar aşeza împotriva voinţei chiar a celor pe care vrea să-i atragă spre ea, a credincioşilor. Oameni plini de credinţă i-am văzut acolo, în parcul Carol, arătându-şi indignarea, că urmează să li se tulbure locul în care ei, părinţii lor, bunicii lor îşi petreceau zilele de duminică, zilele de sfârşit de săptămână. Aşa că, adresez acum, calmându-mi vocea, o smerită rugăminte – dacă prin acest microfon ajunge la urechile domniilor lor – o smerită rugăminte către mai marii Bisericii Ortodoxe să nu întemeieze un bine făcut duhului românesc – sunt convins de asta – pe un mare rău.

          Vă mulţumesc pentru atenţie.

          (Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule senator.  Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar PNL, domnul senator Ion Sârbulescu. Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Ion Sârbulescu:

          Doamnelor şi domnilor senatori,

          Declaraţia politică de astăzi am dorit să o intitulez ,,Politica Guvernului PSD în domeniul protecţiei consumatorilor între furt intelectual şi păcăleală”.

          Doresc, prin câteva argumente, să demonstrez că politica Guvernului PSD în domeniul protecţiei consumatorului este o politică a păcălelilor.

 1) PDSR, cu maşinăria lui de voturi din Parlament a adoptat Legea concurenţei nr. 21/1996. În mod abil, prin  textul legii respective, a creat două instituţii  care s-o aplice -  Consiliul Concurenţei, ca instituţie autonomă, sub controlul Parlamentului şi Oficiul Concurenţei, în subordinea Guvernului, care avea să fie folosit pentru stabilirea preţurilor la produsele strategice, în primul rând a materiilor de bază, precum şi pentru monitorizarea ajutoarelor de stat acordate clientelar sau cu scop de manipulare a unor grupuri profesionale şi  sindicale.

Acum, la peste 3 ani de guvernare, Guvernul PSD a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 aprobată prin Legea nr. 184/2004 prin care desfiinţează Oficiul Concurenţei, cu argumentul prezentat de premier reprezentanţilor mass-media, citez: ,, Am constatat că sunt instituţii paralele”. Dincolo de întrebarea firească: de ce abia acum? Guvernul vrea să credem, că nu va mai adopta măsuri economice anticoncurenţiale pe care nu o mai poate face . Păcăleală! A desfiinţat instrumentul prin care o făcea, înlocuindu-l cu altul – Consiliul Concurenţei – înfiinţat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2003, aprobată prin Legea nr. 184/2004 , nu mai este o instituţie autonomă sub controlul Parlamentului, ci este subordonată Guvernului. Să nu ne mirăm, deci, că nu a fost închis capitolul concurenţei şi nici că nu am primit statutul de economie de piaţă funcţională.

2) Cu argumentul că întăreşte rolul Comitetului interministerial pentru supravegherea pieţei produselor  şi serviciilor şi protecţia consumatorilor care a fost înfiinţat la sugestia Uniunii Europene cu scopul de a întări colaborarea dintre organele administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniu şi respectiv dintre acestea şi structurile societăţii civile, patronate şi asociaţii de consumatori prin Hotărârea  Guvernului nr. 681/2001 a modificat şi completat Hotărârea Guvernului nr. 449/2000 privind organizarea şi funcţionarea acestuia. Păcăleală! În realitate, s-a urmărit creşterea puterii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, preşedintele acesteia devenind şi preşedinte al Comitetului, respectiv marginalizarea asociaţiilor de consumatori, reprezentanţii acestora fiind eliminaţi dintre membrii lui. Acestea au fost, de altfel, singurele modificări aduse Hotărârii Guvernului nr. 449/2000. Sub presiunea Uniunii Europene şi a criticilor, inclusiv ale PNL,  prin Hotărârea de Guvern nr. 144/2004  reprezentanţii asociaţiilor de consumatori au redevenit membri ai Comitetului. Atenţie! Această nouă Hotărâre de Guvern nu aduce vreo altă modificare. S-a făcut dreptate asociaţiilor de consumatori, dar s-a întărit rolul Comitetului? Nu! Deoarece organizarea şi funcţionarea au rămas aceleaşi, ele neavând nici măcar rol consultativ cu privire la elaborarea documentelor programatice, strategia şi programul la nivel naţional şi, respectiv, în activitatea organelor administraţiei publice centrale. Nu există o lege – cadru în domeniu. Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor a fost modificată şi completată, mai sunt valabile doar 16 articole din cele 61 iniţiale, prin 10 ordonanţe şi legi de adoptare a lor, dintre care 8 sunt astăzi în vigoare, în paralel cu ea.  Haosul legislativ este evident şi are consecinţe nefaste asupra organismelor  cu atribuţii în domeniul agenţilor economici şi a consumatorilor.

Guvernul PSD a promovat proiectul Legii consumului care a devenit Legea nr. 296 din iunie 2004, declarând în expunerea de motive că scopul adoptării unei legi-cadru este acela ,,de a facilita implementarea politicii de protecţie a consumatorilor prin reunirea principiilor sale de bază într-un singur act normativ”. Şi, citez: ,,Îndeplinirii angajamentelor luate pentru aderarea la Uniunea Europeană “. Numai că totul este o păcăleală, deoarece intră în vigoare de abia la 1 ianuarie 2007 şi, în plus, nu abrogă ordonanţele şi legile în vigoare, chiar dacă copiază întocmai cea mai mare parte din conţinutul acestora, accentuând, astfel, haosul legislativ. Nu prevede decât 5 dintre drepturile fundamentale ale consumatorilor împotriva legislaţiei din Uniunea Europeană. Apără, înainte de toate, interesele agenţilor economici şi nu drepturile consumatorilor. Spre exemplu, din cele 6 principii pe care le afirmă la art. 4, 5 se referă la agenţii economici. Cu toate că se ştie că nivelul  de informare, consiliere şi educare a consumatorilor este scăzut, nu prevede introducerea educaţiei consumatorilor în învăţământ, ci doar afirmă că aceasta ,, se poate face”. Luând cunoştinţă despre instituţiile existente în statele membre ale Uniunii Europene, dar şi despre proiectul PNL  de înfiinţare a Institutului Naţional al Consumului, Guvernul îşi propune, prin textul legii, să-l creeze. Numai că, spre deosebire de proiectul liberal şi inclusiv de situaţia existentă în Uniunea Europeană, unde el este un organism neguvernamental, recunoscând că având utilitate publică, legea pesedistă prevede ca el să fie organ de stat în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Toate acestea mă determină să anunţ că PNL va promova un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului.

Simt nevoia să evidenţiez încă un aspect. Toate măsurile adoptate de Guvernul PSD, prezentate mai sus, se regăsesc în proiectele Comisiei permanente pentru protecţia consumatorilor la PNL, publicate în mare parte în cartea ,, Protecţia consumatorilor şi concurenţa pe piaţă “, editată în 2003, distorsionate însă de păcălelile pe care le-am semnalat.

Această declaraţie politică, în concordanţă cu opiniile unor reprezentanţi ai asociaţiilor de consumatori, demonstrează însă că Guvernul PSD nu ne poate totuşi păcăli pe noi, Alianţa PNL – PD, pe consumatori, mai ales pe cei asociaţi, şi, cu atât mai puţin, pe reprezentanţii Uniunii Europene. Mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule senator. Stimaţi colegi, timpul alocat Grupurilor parlamentare care au avut şi mai au vorbitori înscrişi s-a epuizat… da, doriţi să interveniţi? Avem timp dar nu mai era nimeni înscris. Domnul senator Ion Solcanu. Vă rog.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mă voi referi foarte pe scurt la două chestiuni. Prima, este cea ridicată  de către domnul senator Paul Păcuraru. Şi fireşte că înţeleg foarte mult şi foarte bine grija şi preocuparea Partidului Naţional Liberal, exprimată de domnia sa, pentru stabilitatea şi eficienţa Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României. În 1998, dacă nu mă înşeală memoria, când Partidul Naţional Liberal aflat la putere atunci, împreună cu Partidul Democrat, împreună cu defunctul PNŢCD, sau mai este încă în viaţă, nu mai ştiu bine, dar nu se simte prea bine după câte ştiu…

(Din sală, din partea PRM) : Şi UDMR…

Domnul Ion Solcanu:

…au numit un Consiliu de Administraţie la Banca Naţională a României şi, fireşte, că, deşi, aşa cum spunea domnia sa, nici unul dintre membrii Consiliului de Administraţie nu constituie, nu reprezintă, nu a fost şi nu era  un membru marcat al vreunei formaţiuni politice, numirea a fost făcută cu toată împotrivirea noastră de atunci, cu toată împotrivirea opoziţiei. Vreau să vă asigur că şi noi suntem profund interesaţi ca acest Consiliu de Administraţie, acesta, viitorul, al Băncii Naţionale a României să fie unul apolitic, să fie constituit din oameni competenţi, din  profesionişti de înaltă calitate şi, cel puţin Comisiile pentru buget, finanţe, bănci unde fiecare grup parlamentar îşi are reprezentanţi, va veghea – sunt convins - asupra competenţei celor care vor reprezenta viitorul Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României. Şi, fireşte, sunt de acord cu ce spunea domnul Paul Păcuraru, citind presa, ,,Jos laba de pe BNR “! Sunt de acord.

Cea de a doua chestiune la care vreau să mă refer vizează problema atât de dezbătută în opinia publică a construirii Catedralei Neamului. Chestiune ridicată aici de distinsul coleg, dispărut pe moment după ce a vorbit, însă în viaţă sunt convins, de la PRM, independent, a fost şi la noi, a fost la PNŢCD… Îl cunoaştem foarte bine pe domnul George Pruteanu şi îl apreciez foarte mult, ca un intelectual de rasă şi subţire, aşa cum este. Vreau să vă spun însă că nu sunt de acord cu domnia sa atunci când afirmă că promovarea proiectului de lege,  pe care o vom dezbate în Senatul României, prin  care Guvernul României trece în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române o suprafaţă de 13.814 metri pătraţi nu vizează subiectul la care se refera domnia sa, şi anume de a construi Catedrala Neamului neapărat pe un loc. Proiectul de lege nu face trimitere la aşa ceva. Şi, deci,  din acest punct de vedere, grupul meu parlamentar va susţine, fireşte, proiectul de lege. Vreau să-i spun însă domniei sale că aici nu este vorba de captarea bunei voinţe a Bisericii Ortodoxe Române. Este vorba, şi sunt de acord cu domnia sa, că  acest proiect, care este un proiect susţinut de orice ortodox, de orice creştin ortodox şi îmi place să cred că…

Domnul Ion Aurel Rus (din sală) :

          Şi noi îl susţinem.

          Domnul Ion Solcanu : 

          Cu dumneavoastră am să dialoghez în particular.

          Şi îmi place să cred…

Domnul Ion Aurel Rus (din sală) :

          Şi noi îl susţinem.

          Domnul Ion Solcanu : 

 Prea-cucernice părinte senator, voi discuta în particular cu dumneavoastră.

Vreau să cred însă că acest proiect de lege nu prevede decât faptul de a lua în stăpânirea Bisericii Ortodoxe Române respectiva suprafaţă, rămânând, fireşte, ca specialiştii – arhitecţii, istoricii de artă şi aşa mai departe – şi Biserica Ortodoxă Română, până la urmă, să decidă locul unde va fi amplasată viitoarea Catedrală a neamului.

          În acelaşi timp, vreau să spun că monumentul care există acolo, acum, este un monument care eu, ca istoric de artă, îl apreciez, este o operă de artă, indiscutabil, o operă de artă de o eleganţă cum rar a fost ridicată pe pământul acestei ţări.

Dar să nu pună în sarcina partidului de guvernământ un lucru care nu ne aparţine  şi anume că proiectul de lege este promovat în Parlamentul României din dorinţa de a capta bunăvoinţa Bisericii Ortodoxe Române în prag electoral. Grija pentru Biserica Ortodoxă Română cred că o avem cu toţii, iar dacă în acest moment, există în Senatul României un asemenea proiect de lege, nu înseamnă decât că, pe mai departe, avem grijă de biserica noastră naţională, aşa cum trebuie să avem grijă de absolut toate cultele legale din România, indiferent de dimensiunea acestora.

          Îl asigur pe distinsul senator George Pruteanu, în lipsă, că proiectul de lege care este promovat de către Guvern nu reprezintă nicidecum o încercare de a atrage bunăvoinţa Bisericii Ortodoxe Române în preajma alegerilor. Am făcut-o vreme de mai mulţi ani prin sprijinul nemijlocit pe care l-am acordat construirii bisericilor noi, restaurării şi conservării celorlalte monumente. Din păcate, nu la dimensiunea reclamată de starea monumentelor din România pentru că, vreme de multe decenii, au fost uitate în părăginire.

          Vă mulţumesc. (Aplauze.)

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc, domnule senator.

          Domnul senator Iuliu Păcurariu.

Domnul Iuliu Păcurariu :

          Colegii antevorbitori au spus lucruri frumoase vizavi de biserică, de Catedrala Neamului, dar cred că nişte aduceri aminte sunt binevenite.

          A fost dată o Hotărâre de Guvern în care s-a hotărât amplasamentul în parcul Carol. S-a hotărât demolarea acelui monument şi, în acest moment, a intervenit Primăria Generală a Capitalei care a produs o dezbatere publică. Opinia publică din Bucureşti nu a fost de acord cu acel amplasament şi nu înţeleg de ce toate aceste discuţii care s-au purtat vizavi de acest subiect fac abstracţie de aceste fapte pe care le ştim cu toţii.

          Mulţumesc.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc.

          Stimaţi colegi, înainte de a intra în procesul legislativ, avem două chestiuni organizatorice.

          (Domnul George Pruteanu cere drept la replică, la masa prezidiului.)

          N-aţi fost în sală, domnule senator. (Consultări în prezidiu.)

          Da, vă rog ! Vă rog, aveţi cuvântul!

          Domnul George Pruteanu :

          Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

          Stimaţi colegi, vreau să spun, într-un minut, un minut şi jumătate, că apreciez măsura şi eleganţa polemicii domnului senator Solcanu, liderul Grupului parlamentar PSD, o eleganţă aş spune bizantină, apreciez şi aprecierile la adresa mea, abia aştept ocazia să i le întorc, dar, în fond, cred că am dreptate.

          Întâi că hotărârea de a permite Bisericii Ortodoxe să construiască acolo se bazează pe acel subterfugiu de care am vorbit, poate cu prea mult patos, acum o fac mai calm, dar aşa este, s-a făcut acel subterfugiu. Ministrul Răsvan Teodorescu, dacă a văzut că se împotriveşte Comisia pentru Monumente Istorice, a zis : “Bine, o extrag de sub competenţa voastră şi o dau la Primărie şi Primăria o să facă sluj” şi a făcut sluj. Deci acest păcat original stă la baza atribuirii.

          Apoi, terenul nu este dat Bisericii Ortodoxe ca să planteze, acolo, lumânări sau ca să organizeze concursuri de cros pe patine cu rotile, ci ca să facă această catedrală prin dărâmarea acelui monument. Dacă este nevoie – am întârziat cu 15 secunde – am acolo în banca în care stau proiectul, proiectul arhitectonic, desenul amplasamentului care arată limpede că acolo, în locul acelui monument, pe care şi domnul Solcanu, ca istoric de artă, l-a apreciat, acolo urmează să se facă – mă rog – catedrala.

          Aşadar, polemica aproape că nu are obiect. Lucrurile stau cum am spus şi eu cred că noi, Senatul, ar trebui să ne împotrivim plasării acolo a acestei catedrale şi să dăm tot sprijinul pentru amplasarea ei într-un alt loc unde nu ar deranja un osuariu, unde nu ar deranja un lucru frumos care există şi care trebuie să dăinuie mai departe.

          Mulţumesc. (Aplauze.)

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Vă mulţumesc, domnule senator.

          Daţi-mi voie, înainte de a trece la constituirea comisiilor de mediere, să întreb pe colegi dacă nu mai doreşte cineva dreptul la replică, ca să ştim dacă, de data aceasta, putem merge efectiv mai departe. Nu.

*

          Avem de constituit două comisii de mediere.

          Prima comisie de mediere pentru soluţionarea textelor în divergenţă apărute la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

          Grupul parlamentar  PSD, vă rog, 3 propuneri.

          Doamna Maria Antoaneta Dobrescu :

          Domnule preşedinte de şedinţă,

          Stimaţi colegi,

          Grupul nostru vă propune următorii 3 colegi : domnul senator Ioan Pop de Popa, domnul senator Ion Iliescu şi domnul senator Vasile Cautiş.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc. Grupul parlamentar  PRM, două propuneri. Aveţi cuvântul.

          Domnul Gheorghe Acatrinei :

          Grupul parlamentar  PRM face două propuneri : domnul senator Ion Cârciumaru şi domnul senator Constantin Găucan.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc. Grupul parlamentar  PNL,  o propunere.

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

          Domnul senator Corin Penciuc.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          PD, o propunere.

Doamna Maria Petre (din sală) :

          Domnul Cornel Filipescu.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc. Vă rog, dacă aveţi observaţii ? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunţaţi prin vot atât în legătură cu constituirea, cât şi cu componenţa comisiei. Vă rog să votaţi.

          Rog colegii senatori să voteze.

          Constituirea şi componenţa comisiei au fost aprobate de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

*

          A doua comisie de mediere pentru soluţionarea textelor în divergenţă apărute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1998 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor cu capital de risc.

          Grupul parlamentar  PSD, trei propuneri.

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu :

          Propunem pe domnii senatori : Viorel Ştefan, Constantin Toma şi Crăciun Avram. 

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc. Grupul parlamentar  PRM, două propuneri.

          Domnul Gheorghe Acatrinei :

          Grupul parlamentar  PRM propune pe doamna senator Maria Ciocan şi domnul senator Vasile Horga.    

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc. Grupul parlamentar  PNL,  o propunere.

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

          Domnul senator Ion Sârbulescu.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc. Grupul parlamentar  UDMR, o propunere.

          Domnul Kereskenyi Alexandru :

          Domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc. Vă consult dacă aveţi observaţii ?  Dacă nu sunt, vă rog să votaţi.

          Plenul Senatului, cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri, aprobă atât constituirea, cât şi componenţa celei de a doua comisii de mediere.

*

          Stimaţi colegi, vă rog să-mi permiteţi să vă încunoştiinţez că, la secretarul general al Senatului a fost depusă Legea pentru instituirea Zilei NATO în România şi aveţi posibilitatea, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să sesizaţi Curtea Constituţională, în situaţia în care apreciaţi că această lege ar conţine dispoziţii neconstituţionale.

*

          La punctul 3 pe ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi a Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare acţionând în calitate de Agenţie de implementare a Facilităţii Globale de Mediu privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, semnate la Bucureşti, la 26 mai 2004.

          Comisia sesizată în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

          Vă rog, doamna secretar de stat. Aveţi cuvântul pentru a prezenta în numele Guvernului expunerea de motive.

Doamna Maria Manolescu – secretar de stat  în Ministerul Finanţelor Publice :

          Mulţumesc, domnule preşedinte. 

          Doamnelor şi domnilor senatori,

          Obiectul de reglementare al proiectului îl constituie ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 150 milioane dolari şi a Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi BIRD. Împrumutul se va acorda pe o perioadă de 17 ani cu 5 ani perioadă de graţie, cu dobânda variabilă egală cu dobânda libor pentru depozitele la 6 luni.

Camera Deputaţilor a adoptat actul normativ pe 14 septembrie anul curent, iar comisiile de specialitate ale Senatului au întocmit raport de adoptare în forma Camerei Deputaţilor, deci fără amendamente, motiv pentru care Guvernul propune adoptarea proiectului de act normativ.

Vă mulţumesc.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Îl invit pe domnul preşedinte Ştefan Viorel să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Aveţi cuvântul !

Domnul Viorel Ştefan : 

 Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia noastră, cu unanimitate de voturi, a avizat favorabil prezentul proiect şi îl supune spre dezbatere şi adoptare în forma transmisă de Camera Deputaţilor, cu precizarea că proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 Mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Dacă nu sunt intervenţii, vă rog să observaţi că, în faţa comisiei care a întocmit raportul de fond, nu au fost formulate amendamente. Legea are caracter ordinar şi o supun votului împreună cu raportul.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot . Vă rog să votaţi.

Plenul Senatului, cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 8 abţineri, adoptă atât raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, cât şi proiectul de lege în ansamblu.

*

La punctul 4 pe ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare.

Comisia sesizată în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Rog reprezentanţii Executivului să prezinte expunerea de motive.

Domnul Dan Constantinescu – membru în Comisia pentru supravegherea asigurărilor :

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Cu scuze că domnul preşedinte Nicolae Crişan nu poate să fie astăzi în faţa dumneavoastră, permiteţi-mi să remarc doar faptul că această lege nu introduce noţiunea de redresare financiară şi nici instituţia falimentului în domeniul societăţilor de asigurare, ci doar le reglementează în acest domeniu specific aşa cum se întâmplă şi în domeniul pieţei bancare şi în cadrul altor segmente ale pieţei financiare.

Din acest punct de vedere, legea prevede o serie de proceduri de redresare financiară a societăţilor de asigurare, proceduri privind falimentul acestor societăţi, prevede răspunderea organelor de conducere, a cenzorilor, a auditorilor, a organelor de control intern şi a persoanelor de execuţie faţă de societatea ajunsă în stare de insolvabilitate, reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvabilităţii societăţilor de asigurare, informarea şi drepturile creditorilor de asigurări şi, nu în ultimul rând, procedura falimentului aplicabilă societăţilor, filialelor, sucursalelor de asigurare din statele terţe care au sediul în România.

Beneficiind de suportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, am înţeles să colaborăm în această perioadă, motiv pentru care toate amendamentele care au fost propuse de comisie le considerăm rezonabile şi vă propunem ca această lege să fie adoptată în forma şi cu amendamentele propuse de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 Mulţumesc. Punctul de vedere al comisiei. Îl rog pe domnul preşedinte să-l prezinte plenului Senatului. 

Domnul Viorel Ştefan : 

 Domnule preşedinte, comisia noastră a examinat proiectul de lege în prezenţa iniţiatorului şi a reprezentanţilor Comisiei pentru supravegherea asigurărilor. S-au formulat o serie de amendamente. Într-un final, la sfârşitul dezbaterilor, am căzut de acord asupra a 22 de amendamente pe care le regăsiţi în anexa la raport, amendamente care au ţintit să îmbunătăţească claritatea textului şi să facă aplicabile nişte chestiuni de ordin tehnic. De fapt, legea în sine are un pronunţat caracter tehnic, astfel că a fost o colaborare foarte bună cu reprezentanţii iniţiatorului şi, fiind interesul comun ca reglementarea să fie mai clară şi aplicabilă, cele 22 de amendamente nu au presupus nici un vot împotrivă şi nici o obiecţiune din partea vreuneia din părţi.

Ca urmare, cu precizarea că am primit aviz favorabil, fără amendamente din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cu precizarea că legea are caracter ordinar, supunem spre dezbaterea şi adoptarea plenului proiectul de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice, şi în legătură cu amendamentele existente în Anexa nr.1 la raport.

Doamna Maria Manolescu:

Da, şi Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al Guvernului, este de acord cu raportul şi cu amendamentele făcute în comisie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Vă consult dacă doriţi să interveniţi în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare? Nu sunt intervenţii. Vă rog, în această situaţie, să vă pronunţaţi în legătură cu amendamentele existente în Anexa nr.1.

Vă consult dacă sunt intervenţii?

Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Plenul Senatului, cu 77 de voturi pentru şi 4 abţineri, aprobă cele 22 de amendamente existente în Anexa nr.1 la raport.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 7 abţineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Plenul Senatului, cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 7 abţineri, adoptă legea în ansamblu, cu amendamentele existente în Anexa nr.1.

*

La pct.5 avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Comisia sesizată în fond, de asemenea, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Îl întreb pe domnul preşedinte dacă acest raport suplimentar a fost înaintat şi reprezentanţilor Executivului?

Domnul Viorel Ştefan:

Da, ne-am pus de acord cu reprezentanţii Executivului şi raportul a fost distribuit şi colegilor noştri.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, noi l-am primit, mulţumesc.

Vă rog, aveţi cuvântul în numele Guvernului, pentru a prezenta expunerea de motive.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori.

Prin acest act normativ, se modifică şi se completează mai multe acte normative şi cuprinde, în principal, reglementări cu privire la:

-efectuarea unor plăţi de către Ministerul Finanţelor Publice către Banca Naţională a României;

-finalizarea activităţilor de preluare a creanţelor bugetare, reprezentând contribuţii sociale de către Ministerul Finanţelor Publice, prin unităţile sale subordonate;

-regimul unor înlesniri la plată;

-realizarea unor contracte de achiziţie, având ca obiect implementarea sistemului integrat de securizare a frontierei de stat;

-întărirea disciplinei financiar-valutare;

-redefinirea ajutorului de stat;

-stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;

-diminuarea arieratelor din economie.

Pentru clarificarea unor aspecte privind disciplina financiar-valutară, taxele pentru prestaţii vamale, măsurile de diminuare a arieratelor din economie, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Senatului a formulat mai multe amendamente, care sunt cuprinse în Anexa la raport şi care au fost însuşite de Ministerul Finanţelor Publice.

Faţă de cele arătate mai sus, Ministerul Finanţelor Publice, în numele Guvernului, propune şi susţine adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteţi de acord să luăm act că dumneavoastră susţineţi şi amendamentele, cele două sau trei, existente în raportul suplimentar?

Doamna Maria Manolescu:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc.

Îl rog pe domnul preşedinte să prezinte raportul comisiei.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnule preşedinte, comisia noastră, pe baza avizelor favorabile, fără amendamente, fără observaţii, primite din partea Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială şi din partea Comisiei economice, a întocmit raportul, adoptând 8 amendamente în raportul de bază şi 3 amendamente în raportul suplimentar.

Fac precizarea, de asemenea, că am primit amendamente prin avizul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură, am primit un număr de 3 amendamente, care, fiind supuse dezbaterii în şedinţa comisiei, în prezenţa iniţiatorului, au fost respinse şi se regăsesc în Anexa nr.2 la raport.

Ca urmare, supunem, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în forma prezentată de Guvern, cu amendamentele din Anexa nr.1 la raportul de bază şi din Anexa la raportul suplimentar.

Şi, de asemenea, fac precizarea că proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu?

Grupul parlamentar al P.R.M., vă rog? Care dintre dumneavoastră? Domnul senator Dumitru Codreanu, domnul senator Mihail Lupoi.

(Discuţii în sală.)

Poftiţi! Să-l ascultăm pe domnul senator Codreanu, mai întâi. Vă rog, atunci.

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, tot în nume propriu.

Având  în vedere că la acest punct se dezbate Legea nr.9/1998, aş avea rugămintea, marea rugăminte către doamna secretar de stat să-mi comunice dacă - această propunere legislativă am văzut că are raport de respingere - Ministerul Finanţelor Publice se mai ocupă de această lege, întrucât eu, de-acum doi ani, v-am pus o întrebare, am avut şi o interpelare, nu era formată comisia de studiere a dosarelor pentru oamenii care beneficiază de această lege.

Această comisie lucra o dată în săptămână sau o dată în lună, o parte dintre membrii de familie, care au depus aceste cereri şi toate actele doveditoare referitoare la Legea nr.9/1998 au dispărut. Acum, am întrebat la Ministerul Finanţelor Publice dacă se mai ocupă cineva de această lege. Un oarecare secretar de stat mi-a spus: “Domnule senator, nu ne mai ocupăm noi, se ocupă Corpul de Control al primului ministru”.

Unde să ne mai adresăm, de-acum, doamna secretar de stat, vizavi de ducerea la îndeplinire a ceea ce prevede Legea nr.9/1998?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc.

Domnul senator Mihail Lupoi.

Vă rog să notaţi doar: secretarul de stat este la nivelul Secretariatului General al Guvernului.

Vă rog.

Domnul Mihail Lupoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două nelămuriri: prima se referă la prevederea din acest proiect, care stipulează ceva, dacă am auzit eu bine, cu întărirea pazei la frontiera de stat. Este vorba, cumva, despre contractul acela controversat de un miliard de euro? Asta este prima întrebare.

Şi a doua întrebare este la pct.28 din materialul pe care îl avem în mapă, se spune că, potrivit noii Legi a revoluţionarilor, potrivit noilor prevederi, sunt influenţe financiare estimate la 75 miliarde de lei lunari, respectiv, 900 de miliarde de lei anual.

Având în vedere că, pe ziua de azi, mai avem un proiect de lege privind salariul minim pe economie, care este respins de Guvern, vreau să întreb dacă aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă, sau lege sau ce o fi ea, conduce la o rectificare bugetară în sumă de 900 de miliarde de lei anual.  Şi atunci, cum mai stă în picioare justificarea de la cealaltă lege privind salariul minim pe economie în care se spune că nu se poate, pentru că are influenţe asupra bugetului.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Dacă nu mai sunt alte intervenţii, invit pe doamna secretar de stat să ofere răspuns colegilor senatori, dar şi cu rugămintea de a observa, domnule senator Codreanu, că la pct.6 în ordinea de zi avem dezbateri legate de Legea nr.9/1998.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la activitatea comisiei privind Legea nr.9/1998, prin prezenta ordonanţă, activitatea respectivă trece la Cancelaria Guvernului. Aici va funcţiona o comisie permanentă, aşa cum foarte bine menţiona domnul senator. Până acum, activitatea respectivă era derulată în paralel cu celelalte activităţi ale salariaţilor care se ocupau de această problemă. Trecerea respectivă are în vedere tocmai ca activitatea să fie mai operativă şi, într-un orizont de circa doi ani de zile, să se termine cu aceste despăgubiri pe Legea nr.9/1998. Vor lucra şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, dar vor fi detaşaţi la această comisie permanentă, care va lucra în cadrul Cancelariei Guvernului.

Cea de-a doua problemă, într-adevăr, referitoare la achiziţiile de active sau achiziţia de echipamente în ceea ce priveşte securizarea frontierei, actul normativ respectiv n-a făcut decât să dea anumite excepţii din punct de vedere al aplicării unui multiplicator, care era prevăzut de un act normativ. Toată problematica…

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

Se face după semnarea contractului, ceea ce nu se poate aplica retroactiv.

Doamna Maria Manolescu:

Deci, actul normativ tocmai acest lucru ar dori să facă, să dea această excepţie în ceea ce priveşte constituirea acelui multiplicator, care era prevăzut de un alt act normativ.

(Discuţii în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc.

Îl rog pe domnul preşedinte Viorel Ştefan dacă doreşte să ofere răspuns.

Domnul Viorel Ştefan:

Nu, domnule preşedinte, mulţumesc, nu am elemente suplimentare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu mai sunt alte intervenţii…

(Discuţii în sală.)

Doamna Maria Manolescu:

Nu. Deci, referitor la revoluţionari, acolo nu este vorba de surse suplimentare, e vorba numai de anumite menţiuni, de unde se plăteşte. Actul normativ nu prevede drepturi suplimentare pentru revoluţionari.

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

Dar nu spune de unde se plăteşte.

Doamna Maria Manolescu:

Nu este vorba de drepturi suplimentare prevăzute de prezenta lege.

(Discuţii în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Lupoi, vă rog, ştiţi, legea aceea, legea recunoştinţei, noi am votat-o şi nu sunt drepturi suplimentare faţă de cele care există.

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

Influenţe financiare înseamnă rectificarea bugetului.

(Discuţii în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog staff-ul să ducă un microfon domnului senator Lupoi, la fotoliul unde se găseşte domnia sa.

(Discuţii în sală.)

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule preşedinte, mulţumesc, s-a prevăzut microfon la fiecare senator în noua sală, dar, până atunci, vin eu la microfon.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Şi pentru noul Parlament.

Domnul Mihail Lupoi:

Da. Până una-alta, Parlamentul ăsta se face că nu înţelege ce întreb eu. Deci, eu întreb foarte clar: în această prevedere din ceea ce ni s-a pus în faţă şi încearcă acum să ni se treacă, aşa, la iuţeală de mână, se prevede clar o influenţă financiară. Influenţa financiară înseamnă modificarea bugetului, că asta înseamnă o influenţă financiară, da? Şi pentru revoluţionari se poate să găsim 900 de miliarde de lei anual, iar pentru leafa minimă pe economie, care o să urmeze la pct.21 din ordinea de zi, acolo se spune că nu se pot găsi bani pentru leafa minimă pe economie de 100 de euro.

Deci, haideţi să ne hotărâm: ori găsim posibilităţi să plătim cetăţenii români, care sunt egali în faţa legii, sau stabilim o categorie aparte, revoluţionarii, deoarece pentru ei se găseşte şi pentru restul lumii nu.

Îmi permit să fac această luare de cuvânt pentru că fac parte din cei care au participat, deşi nu am titlu. Dar nu se poate, adică, după aceea, ne arată lumea cu degetul şi n-aş vrea să fiu în categoria celor arătaţi cu degetul din acest motiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc.

O invit pe doamna secretar de stat să vă ofere răspuns.

Doamna Maria Manolescu:

Aşa cum făceam menţiunea mai înainte, nu am evaluat şi nu am cuprins în buget influenţe ca urmare a aprobării Ordonanţei Guvernului nr.94/2004.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc.

Domnul Viorel Ştefan:

Dar influenţele financiare, eventual, ca urmare a aprobării legii care s-a votat la sfârşitul sesiunii de primăvară, nu ca urmare a Ordonanţei Guvernului nr.94/2004.  Asta nu înţeleg.

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

Se poate modifica bugetul, da?

Domnul Viorel Ştefan:

Deci, bugetul, de principiu, se contruieşte pe legile în vigoare şi atâta timp cât noi, la sfârşitul sesiunii din primăvară, am votat legea care acordă facilităţi, drepturi, revoluţionarilor, sigur, a devenit această lege bază de calcul a bugetului, atât la bugetul anual, cât şi la recitificări şi aşa mai departe. Dar Ordonanţa Guvernului nr.94/2004    nu aduce nimic nou în materie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideţi să nu ne pierdem în amănunte, pentru că legea respectivă se aplică de anul viitor, aşa că n-are nici o influenţă pe bugetul de anul ăsta, dacă nu vă aduceţi aminte. Deci, nu avem nici o problemă. Ajunge.

Aşadar, în legătură cu amendamentele respinse sunt intervenţii? Nu sunt.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu amendamentele admise existente în Anexa nr.1 la raport principal şi la raportul suplimentar. Vă rog să votaţi.

Rog colegii senatori să voteze.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 47 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi 12 abţineri.

Dacă în legătură cu raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci mai aveţi intervenţii? Dacă nu mai sunt, vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Plenul Senatului aprobă raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci cu 48 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi 7 abţineri.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Vă rog să votaţi.

Deci, proiectul de lege este adoptat de plenul Senatului, ca lege ordinară, cu caracter ordinar, cu 54 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Vă mulţumesc.

*

La pct.6 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.105 din 7 februarie 2002.

Iniţiatorul, dacă este prezent?

Domnii deputaţi Alexandru Stănescu şi Gheorghe Marin.

Dacă nu sunt prezenţi, rog punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnule preşedinte, având în vedere următoarele argumente, raportul nostru este de respingere şi vă rog să-mi permiteţi, foarte pe scurt, să prezint şi argumentele.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Termenul pentru depunerea cererilor în vederea acordării de despăgubiri a mai fost prelungit de două ori: prima dată cu 18 luni şi, ulterior, cu 90 de zile.

Acum, se cere o nouă prorogare a termenului.

Stabilirea unui nou termen, precum şi acordarea de despăgubiri, şi pentru alte bunuri decât cele stabilite iniţial în lege, în condiţiile în care o parte din despăgubirile stabilite în baza legii au fost deja achitate, ar determina reluarea întregii proceduri, cu toate consecinţele care decurg din aceasta, şi ar afecta interesele cetăţenilor care au respectat legea, s-ar crea un avantaj pentru cei care nu au ţinut cont de prevederile legii până acum.

Şi, nu în ultimul rând, iniţiatorii nu au precizat, în expunerea de motive, numărul aproximativ al cetăţenilor care ar urma să beneficieze de prevederile actului normativ şi, de asemenea, nu au precizat sursele de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor.

Deci acestea sunt argumentele care au stat la baza raportului nostru de respingere a propunerii legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suplimentar aş dori să precizez doar că şi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări am avut mai multe iniţiative legislative de acelaşi gen, de prelungire a termenului, care au fost respinse.

Vă rog, doamna secretar de stat, punctul de vedere al Executivului.

Doamna Maria Manolescu:

Da, nici Ministerul Finanţelor Publice nu susţine proiectul de lege.

În primul rând că expunerea de motive nu fundamentează suficient necesitatea acordării unui nou termen de şase luni de zile, în care cei îndreptăţiţi să aibă posibilitatea de a beneficia de prevederile legii şi, de asemenea, ar fi discriminatorie faţă de ceilalţi. Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare ?! Dacă nu sunt  intervenţii, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, raport negativ în ceea ce priveşte propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.

Cu 69 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, plenul Senatului aprobă raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, iar pe cale de consecinţă respinge propunerea legislativă. Legea are caracter ordinar.

*

La pct. 7, în ordinea de zi, avem înscrisă propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

Raport, de asemenea, negativ. Iniţiatorii, vă consult dacă sunt în sală domnii deputaţi ?! Dacă nu sunt, vă rog punctul de vedere al…

Domnul Gyorgy Frunda:

Domnule preşedinte, am şi eu o întrebare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

Domnul Gyorgy Frunda:

Domnule preşedinte,

Mă interesează dacă iniţiatorii au fost invitaţi sau nu la şedinţă ?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întotdeauna sunt invitaţi şi, în momentul în care iniţiativa a trecut printr-una dintre Camere, ea este deja preluată de către plen.

Domnul Gyorgy Frunda:

Eu ştiu acest lucru, domnule preşedinte, mă interesează dacă efectiv au fost invitaţi, pentru că mi se pare o deontologie parlamentară minimală ca acei colegi care au o iniţiativă sau un proiect de lege să fie prezenţi, chiar dacă raportul este de respingere…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întotdeauna îi invităm, domnule senator.

Domnul Gyorgy Frunda:

… pentru a-şi putea susţine punctul de vedere. Şi la punctul anterior…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întotdeauna îi invităm, v-am făcut eu precizarea.

Domnul Gyorgy Frunda:

Eu sunt de acord şi cu punctul de vedere al comisiei, şi al Guvernului, nu sunt de acord cu prelungirea acestor termene de decădere, dar cred că este corect ca aceşti iniţiatori să fie prezenţi, să îşi susţină punctul de vedere, să nu discutăm în lipsa lor.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt de acord cu dumneavoastră, fac precizarea pentru a treia oară, toţi iniţiatorii sunt invitaţi să îşi susţină propunerile legislative, întotdeauna. (Discuţii în sală.)

Mulţumesc. Rog punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Ştefan Viorel:

Domnule preşedinte,

În legătură cu lipsa iniţiatorilor, probabil că argumentele prezentate de noi în raportul care s-a difuzat, i-au convins că prezenţa…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De regulă nu vin, atunci când raportul este de respingere. Vă rog.

Domnul Ştefan Viorel:

Argumentele nu sunt multe, dar nu am putut să trecem peste acestea. În principal, ceea ce se propune contravine legislaţiei comunitare şi periclitează relaţia entităţii, respectiv cu cei interesaţi: creditori, furnizori, bugetul statului şi aşa mai departe.

Având în vedere aceste argumente de necontestat, comisia noastră a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea iniţiativei legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte, declar deschise dezbaterile generale. Vă consult dacă doriţi să interveniţi ? Nu sunt intervenţii.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot, asupra raportului întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Raportul este negativ. Vă rog să votaţi.

Cu 67 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 6 abţineri, plenul Senatului aprobă raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi, pe cale de consecinţă, respinge propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

*

La pct. 8, în ordinea de zi, avem înscris proiectul de Lege  pentru completarea art. 7 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii.

De asemenea, comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Rog reprezentanţii Executivului să prezinte expunerea de motive şi să se prezinte. Aveţi cuvântul.

Doamna Elena Mateescu – vicepreşedinte, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului:

Se are în vedere completarea art. 7 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii.

Prin această completare se alocă 15 miliarde lei din încasările aferente valorificării creanţelor preluate de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Nu s-a prezentat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl rog pe domnul senator Rus să nu mai dea semne de nervozitate, la final, doamna se va prezenta.

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Dar vrem să ştim cine vorbeşte.

Doamna Elena Mateescu:

Îmi cer scuze, mă numesc Mateescu Elena şi sunt vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumim. Vă rog, dacă doriţi să mai precizaţi câteva argumente în legătură cu expunerea de motive.

Doamna Elena Mateescu:

Prin aplicarea Legii nr. 333/2001 au rămas un număr de 1654 de investitori care nu au putut încasa ajutoarele financiare cuvenite. Urmare a acestui fapt şi pentru că societăţile comerciale cu capital integral de stat care nu mai aveau resurse să asigure constituirea fondului, a fost necesară această completare a Legii nr. 333/2001, prin art. 7.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc.

Îl rog pe domnul preşedinte Ştefan Viorel să prezinte raportul comisiei.

Domnul Ştefan Viorel:

Domnule preşedinte,

Raportul nostru este favorabil, fără amendamente. Supunem spre dezbatere proiectul în forma transmisă de Guvern, cu precizarea că legea are caracter ordinar. Mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale ? Nu sunt intervenţii…

(Din sală, din partea PRM): Ba da, sunt, uitaţi-vă şi în partea asta!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveţi secretar care răspunde de înscrierea la cuvânt a senatorilor ! Vă tratează cu totală indiferenţă, nu-i vina mea. Domnul senator Lupoi, poftiţi.

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

Suntem la pct. 8 ?!

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Nu, la pct. 7!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La pct. 7. (Sala se amuză.)

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

La 7 sau la 8 ?!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vorbiţi la care doriţi, domnule senator. Vă rog, noi avem atâta bunăvoinţă şi vă ascultăm. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Lupoi:

Admir umorul colegilor.

Domnule preşedinte,

Iau cuvântul doar ca să îmi exprim o nedumerire: săptămâna trecută am respins o propunere legislativă care prevedea returnarea banilor celor care depus, repet, la stat, la stat, şi precizez şi întăresc, la stat, la CEC, deci, care este încă de stat, suma de 70.000 lei, reprezentând contravaloarea unui autoturism Dacia, da ?!

Mi se părea firesc ca – după cum scrie aici, în lege – prin valorificarea unor active ale statului, deci, iar statul, să se dea acei bani înapoi.

Atunci ni s-a spus că nu este de unde, că s-a privatizat şi aşa mai departe. Astăzi venim şi dăm o pomană – şi chiar propun o iniţiativă legislativă ca, la fiecare ordonanţă din aceasta de urgenţă, să dăm şi câte o lumânare, după ce aprobăm – unui Fond Naţional de Investiţii care, de fapt, este o întreprindere privată, o iniţiativă privată. Deci ei au furat bine mersi, noi vindem activele statului şi despăgubim investitorii.

E drept, că investitorii nu au nici o vină că ăia au furat, dar această despăgubire trebuie dată din beneficiul CEC-ului care a girat acest contract  şi care a girat şi moral, nu numai scriptic.

Ca atare, nu înţeleg de ce, din valorificarea activelor statului, despăgubim o facere privată şi nu suntem capabili să dăm cei 70.000 lei celor care au dat banii statului şi nici măcar nu şi-au luat vreo dobândă la ei ?! Adică, este strigător la cer.

Deci propunerea mea este ca, dacă tot o să o votaţi cu majoritate, să daţi şi nişte lumânări la fiecare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc. Alte intervenţii ? Domnul senator Szabo.

Domnul Karoly-Ferenc Szabo:

Domnule preşedinte,

Onorat Senat,

Discuţiile, dezbaterea publică pe marginea acestei chestiuni, erup ca şi vulcanii care uneori stau în adormire, şi îmi permit să aduc şi eu o propunere, de data aceasta absolut concretă şi de natură a condiţiona un eventual comportament în această sală, faţă de iniţiativa aceasta  legislativă.

Este cunoscut faptul că un număr de persoane au avut posibilitatea să retragă sume, mai mari sau mai mici, cu câteva clipe, aş spune, înainte de dezastrul programat şi absolut genial regizat al acestei întreprinderi care a făcut ca foarte mulţi oameni să îşi piardă economiile.

În ce constă propunerea mea, ar putea fi şi o cerere, să îi spunem aşa, oficială – e drept că s-ar putea găsi un temei pentru a refuza, cum că nu mai există ca şi subiect de drept această întreprindere numită Fond Naţional de Investiţii – şi anume ar trebui, cel puţin atâta este minimul, să se facă publice numele persoanelor care au ocupat funcţiile de conducere în filialele judeţene ale acestui bussines, cu indicarea funcţiei pe care au avut-o în stat, înainte de ’89 şi cu indicarea sumei pe care au retras-o, aşa cum spun, în ultima clipă. Sigur, au avut ei o revelaţie, că doar nu li s-o fi spus de undeva, de la cel care a regizat această chestiune. Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Şi eu vă mulţumesc.

Fiţi convins că urmează campania electorală şi deliciul îl va constitui şi acest subiect, pentru că noi ştim care sunt persoanele care au condus, care au gestionat şi, mai ales, care au ridicat banii.

Domnul Carol Dina (din sală):

Spuneţi-ne şi nouă numele lor!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Le-aţi publicat în revista dumneavoastră.

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Doar parţial.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Le-aţi publicat, nu vă faceţi probleme, mai verificaţi la arhivă.

Vă rog, dacă doriţi să oferiţi informaţii suplimentare colegilor şi puteţi să ne prezentaţi şi persoanele care au gestionat Fondul Naţional de Investiţii şi, mai ales, cele care au ridicat.

Doamna Elena Mateescu:

Nu, voiam să fac o menţiune, de acest ajutor financiar beneficiază – este în sumă maximă de 10.000.000 lei – numai persoanele care nu au efectuat nici o răscumpărare de unitate de fond şi au un venit lunar pe membru de familie…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, asta am înţeles, şi au înţeles colegii mei, dar pe ei îi interesau cei care au ridicat miliarde, zeci de miliarde, într-o zi. De fapt în cinci minute, nu într-o zi. (Discuţii în sală.) I-au mutat doar, rapid.

Nu aveţi la dumneavoastră lista, nu ?!

Doamna Elena Mateescu:

Da, nu este la noi, dosarul este în justiţie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu putem să vă satisfacem această curiozitate, dar verificaţi în revistă.

Alte intervenţii ? Domnul senator  Liviu Bindea.

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

De fapt, problema care a fost ridicată aici nu este aceea de a ne îndoi de justeţea unei asemenea măsuri. Problema este: care trebuie să fie izvorul rezolvării acestei chestiuni.

S-a spus aici, fără să se propună o soluţie procedurală, şi de aceea mi-am permis să iau cuvântul, că izvorul ar trebui să fie beneficiul CEC-ului. De aceea, această chestiune nefiind luată în discuţie, eu fac propunerea să se restituie legea la comisie şi să se aibă în vedere şi această propunere, să se facă o analiză şi cu privire la acest izvor, după care să se dea un nou raport pe această lege, cu luarea în discuţie şi a acestei propuneri.

Repet, nu intră în discuţie, cred că nimeni de aici nu îşi poate pune problema dacă aceşti oameni necăjiţi trebuie sau nu trebuie, să fie ajutaţi sau să le fie uşurată povara care le-a fost creată, aşa cum s-a spus, de către FNI, de către o afacere privată.

Problema care este în discuţie este că această afacere privată, într-un anume context, a fost girată de către CEC, CEC-ul, influenţa lui, raportată la încrederea cetăţeanului, a fost determinantă în depunerea economiilor cetăţenilor acolo.

Asta este chestiunea care cred eu că trebuia discutată, ca soluţie, la comisie, şi de aceea mi-am permis să fac această propunere.

Vă mulţumesc.

 Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, ofer cuvântul domnului preşedinte.

Vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Cred că se impun nişte precizări. Dacă s-ar fi făcut precizările din capul locului, probabil nu se năştea nici propunerea de returnare la comisie.

Deci, s-au făcut diverse afirmaţii de către colegii noştri, că se dau bani din banii realizaţi din vânzarea activelor statului. Nu este aşa. Deci, se dau bani din bugetul unei instituţii care se numeşte Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Este o diferenţă. (Proteste în rândul senatorilor PRM)

Aveţi puţină răbdare, că, după aceea, iar o să faceţi propuneri…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aţi pus întrebări, stimaţi colegi.

Domnul Viorel Ştefan:

… care nu sunt fundamentate şi… Nu ştiu ce-mi arătaţi acolo…

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

Vă arăt ce am primit la casetă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să continuaţi.

Domnul Viorel Ştefan:

Deci, se dau bani din bugetul acestei instituţii, pe următoarea motivaţie -  apropo  de  izvorul pe care  îl caută  domnul   senator  Bindea - : pentru că AVAS-ul este administratorul Fondului.

Această entitate există, domnule senator Szabo, şi este administrată de AVAS.  AVAS-ul, pentru că şi-a luat sarcina administrării activelor Fondului, şi-a luat şi sarcina morală faţă de o parte dintre contribuabilii la acest fond, cei mai săraci. Şi atunci, AVAS-ul, din resursele lui, avansează aceşti bani, pe care îi va recupera din buna gestiune a activelor Fondului. S-a ajuns în situaţia asta pentru că a fost gestiune frauduloasă, ştim cu toţii, şi, dacă e să dezlegăm cazul F.N.I. aici, înseamnă că luăm obiectul muncii de la instanţe.

Deci, despre aceasta e vorba. Este vorba de alocarea din bugetul AVAS-ului a unei sume de 15 miliarde lei, sumă din care se despăgubesc cei care au cumpărat unităţi de fond, nu au răscumpărat aceste unităţi şi sunt într-o situaţie dificilă. Sunt cazuri sociale. Aceşti bani îi avansează AVAS-ul din bugetul lui şi, probabil, dacă lucrurile merg bine… şi, din câte ne-a demonstrat această instituţie în legătură cu capacitatea ei managerială, eu, personal, cred că, într-un oarecare orizont de timp, AVAS-ul va şti să recupereze banii şi atunci se va reîntregi bugetul.

Aş mai face o precizare. Nu e vorba de ordonanţă. Este vorba de un proiect de lege, şi s-a făcut pe proiect de lege, nu pe ordonanţă, tocmai ca să aveţi dumneavoastră posibilitatea să vă spuneţi punctul de vedere şi să dezbatem public această chestiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc.

Domnul Liviu Doru Bindea (din sală):

Mi s-a pronunţat numele şi aş vrea să-mi daţi dreptul la  replică.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vi s-a pronunţat numele pentru a fi scris în stenogramă.

Domnul Liviu Doru Bindea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. O dată în plus nu cred că este o chestiune care să…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. Ofer cuvântul domnului senator Bindea, pentru a doua oară.

Vă rog.

Domnul Liviu Doru Bindea:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, problema, aşa cum a pus-o domnul preşedinte al comisiei, mie mi se pare că nu are legătură cu propunerea care s-a făcut, pentru că nimeni nu a contestat faptul că AVAS-ul are aceste fonduri. Problema este: AVAS-ul are datoria să vină cu această reparaţie sau altcineva? AVAS-ul are şi el, la rândul lui, fondurile care vin din zone bugetare, din zone ale averii constituite la nivel naţional.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Inclusiv din averea Fondului Naţional de Investiţii, pe ceea ce face valorificare.

Domnul Liviu Doru Bindea:

De acord, domnule preşedinte, dar discutăm de F.N.I.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La F.N.I.

Domnul Liviu Doru Bindea:

Şi atunci, lucrurile… De aceea am spus că trebuie cantonate…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, toate activele F.N.I.-ului, pe care le vinde AVAS-ul, nu intră în acest fond?

Domnul Liviu Doru Bindea:

Şi de aceea am spus, domnule preşedinte, că datori să refacă această nedreptate sunt cei  care  au fost participanţi la această acţiune. S-a nominalizat aici, de către domnul senator Lupoi, C.E.C.-ul. Asta este. În plus, există şi hotărâre judecătorească.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Şi eu vă mulţumesc. Rămân surprins că dumneavoastră, la un proiect de lege la care nu s-a făcut nici un fel de amendament, în plenul Senatului, faceţi un astfel de amendament, care ar conduce la returnarea legii la comisie.

Domnul Liviu Doru Bindea:

Nu a fost amendament. Am cerut returnarea. Vă rog să supuneţi la vot.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu am cum să supun ceea ce nu este regulamentar.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnule preşedinte, cred că este necesar să mai spun câteva cuvinte, pentru că, din nou, am constatat că lucrurile nu s-au înţeles până la capăt.

Fondul Naţional de Investiţii este o entitate fără personalitate juridică. Ea este reprezentată de administrator. Aşa funcţionează aceste fonduri şi, în această etapă, administratorul, deci entitatea, subiectul de drept, care reprezintă FNI-ul, este AVAS-ul. Deci, nu există două subiecte de drept – AVAS-ul  şi  FNI-ul. Este unul singur, care este AVAS-ul.

Domnul senator Bindea, probabil, a vrut doar să pună întrebare, nu să primească şi răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

Domnule preşedinte, este o confuzie. FNI-ul este o entitate privată, şi AVAS-ul reprezintă activele statului. Ori este activ al statului acest FNI şi nu ştim noi, ori este entitate privată, ca să fie şi ea reprezentată de administrator. Ca să înţelegem foarte bine. Ce administrează AVAS-ul? Averea statului, da? Păi, FNI-ul e averea statului?  Haideţi că n-om fi noi mari finanţişti, dar nici tâmpiţi nu suntem!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu ştiu dacă la această ultimă afirmaţie poate vreunul dintre colegii mei să vă dea răspuns. Eu, unul, mă abţin.

Deci, stimaţi colegi, în momentul în care, în legătură cu un proiect de lege nu au fost formulate nici un fel de amendamente, eu sunt obligat să supun votului dumneavoastră…

(Din sală, din rândurile senatorilor PRM): S-a făcut o propunere.

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Numai în numele grupului se poate face.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, ea trebuia să rezulte din dezbateri. Dezbaterile presupuneau argumente. Dumneavoastră aţi vrut doar să mutaţi ţintele şi să găsiţi răspunzător CEC-ul, în numele celor care au furat. Nu este corect.

Domnul Mihail Lupoi (din sală):

L-a găsit instanţa.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu… lăsaţi… Atunci, instanţa o să-i despăgubească integral. Instanţa nu despăgubeşte doar  până în limita a 10 milioane.

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Vă rog frumos, cer în numele Grupului PRM să fie aplicată propunerea care s-a făcut aici pentru a fi retrimisă la comisie.

Vă rog foarte frumos.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimaţi colegi, vă rog să vă pronunţaţi în legătură cu această ultimă propunere formulată în sensul ca proiectul de lege să fie retrimis la comisie.

Propunerea a fost aprobată de plenul Senatului cu 57 de voturi pentru, 44 împotrivă şi 3 abţineri.

Am înţeles că solicitaţi, în numele Grupului PRM, şi o listă, ca să vedem cum s-a votat în sală, da?

(Mai multe voci din rândurile senatorilor PRM): Nu ne interesează.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu solicitaţi? (discuţii în sală) Solicită Grupul Liberal, nu de altceva.

Vă rog, pentru grupurile parlamentare, să eliberaţi o listă.

Deci, proiectul de lege se restituie la comisie.

Vă atrag atenţia că săptămâna viitoare expiră termenul şi proiectul de lege va fi adoptat, conform Constituţiei, prin trecerea timpului.

Domnul Mihai Ungheanu (de la masa prezidiului):

Cine a făcut Constituţia asta…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aţi votat-o, domnule Ungheanu.

Domnul Mihai Ungheanu:

Nu am votat-o noi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Toţi am votat-o, că este foarte bună.

*

La pct.9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2004 privind unele măsuri pentru valorificarea unitară de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanţe bancare neperformante asupra Societăţii Comerciale “SIDERCA” – S.A. Călăraşi.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru privatizare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Elena Mateescu:

Lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri pentru valorificarea unitară de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanţe bancare neperformante asupra Societăţii Comerciale “SIDERCA” – S.A. Călăraşi.

Se are în vedere valorificarea, conform Programului de restructurare şi redresare financiară a platformei SIDERCA, aprobat de către Guvernul României, către Societatea Comercială “DONASID”, înfiinţată conform art.50 din Legea nr.137/2002, a fluxului viabil, la nivel de 20 de milioane euro, inclusiv TVA, precum şi achitarea către creditorul BCR a unei sume de 117 miliarde lei, pe măsura încasării sumelor.

Vreau să vă spun că cele 20 de miliarde euro fac parte din angajamentul financiar de 77 milioane euro, angajament cu care AFV BELTRAME a câştigat punerea în funcţiune şi redresarea, restructurarea platformei SIDERCA.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul preşedinte Carol Dina să prezinte raportul comisiei.

Domnul Carol Dina:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Ordonanţa de urgenţă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare vânzarea la preţul de 20 milioane euro, inclusiv TVA, 16,5 milioane euro, fără TVA, a activelor tehnologice, a stocurilor de materii prime, materiale şi piese de schimb din fluxul viabil al Societăţii Comerciale SIDERCA către societatea mixtă italiano-română DONASID S.A.

Prin Hotărârea Guvernului nr.225 din 2001 s-a aprobat şi elaborarea unui program de restructurare şi redresare financiară a Societăţii Comerciale SIDERCA.

Comisia interministerială stabilită prin aceeaşi Hotărâre de Guvern a propus, ca o soluţie de redresare, constituirea unei societăţi comerciale noi, care să preia şi să exploateze fluxul viabil existent în Societatea Comercială “SIDERCA” S.A.

S-a creat, astfel, Societatea mixtă DONASID S.A., care are următoarea structură a acţionariatului: firma italiană BELTRAME SpA- Italia, 68%, două persoane fizice italiene, 2%, SIDERCA S.A. Călăraşi, 20%, Compania Naţională CFR , 10%.

Comisia pentru privatizare a analizat şi dezbătut prezentul proiect de lege şi, cu 4 voturi împotrivă, a adoptat raport favorabil, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Senatorii Partidului România Mare şi ai Partidului Democrat au votat împotrivă, din următoarele considerente:

1.                Vânzarea la preţul de 16,5 milioane euro a unui patrimoniu evaluat de firme specializate – IPROMET şi IPROLAM – la 84,5 milioane euro reprezintă o soluţie păgubitoare pentru statul român.

Potrivit prevederilor legale, vânzarea de active se face la valoarea reală exprimată în rapoarte de specialitate, întrucât numai acţiunile se vând la valoarea de piaţă.

2. În plus, considerăm că nici valoarea de 84,5 milioane euro nu reprezintă adevărata valoare, având în vedere că în perioada 1997 – 1999 oţelăria electrică şi turnarea continuă, care fac parte acum din activele ce se vând, au fost modernizate cu firma germană MANNESMAN, pentru care statul român a plătit circa 30 milioane dolari, printr-un credit garantat de fostul Bancorex.

3. Guvernele care s-au succedat la putere nu au acţionat cu responsabilitate pentru elaborarea strategiei necesare, care să asigure utilizarea capacităţilor viabile ale Combinatului SIDERCA  - oţelărie cu 3 convertizoare şi 5 maşini de turnare continuă, furnal de 3500 mc, cocserii cu sector chimic: fabrica de aglomerare a minereurilor, laminorul de europrofile, fabrica de oxigen, macarale şi multe alte instalaţii.

4. Distrugerea efectivă a Combinatului SIDERCA, dintr-un activ economic modern, valoros şi util economiei naţionale, de peste 1 miliard de dolari, şi transformarea lui într-un morman de fier vechi, fără ca cineva să fie tras la răspundere.

5. Deşi bunurile menţionate se vând doar cu 20% din valoarea lor – pomană curată, spunem noi –, plata s-a eşalonat pe parcursul a 12 ani, fără să se perceapă dobânda legală în valută, aferentă debitului rămas.

Conform normelor BNR, paguba pentru neplata unei dobânzi pe o perioadă de 12 ani este de peste 10 milioane dolari, astfel încât, cadoul făcut este plătit numai cu 10 milioane dolari.

Având în vedere cele prezentate, supunem dezbaterii raportul prezentat.

Prin natura dispoziţiilor sale, legea are un caracter ordinar.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog, domnul senator Matei Vintilă.

Domnul Vintilă Matei:

Aş vrea să fac o mică completare la raport.

“SIDERCA” S.A. Călăraşi este o întreprindere prinsă în Programul PSAL II, programul de privatizare. Deci, nerealizarea acestei privatizări ne-ar pune în situaţia în care nu am putea încheia procesul de privatizare.

E adevărat  că  puteam să vindem întreprinderea ca fier vechi, dar s-a avut în vedere impactul social. Se creează 1500 de locuri de muncă, prin repornirea întreprinderii, plus parcul industrial, încă 4500 de locuri. Deci, gândiţi-vă la impactul social care se creează în zonă.

De asemenea, finalizarea proiectului DONASID în termenul cel mai scurt oferă posibilitatea valorificării, pe lângă fluxul viabil din cadrul Societăţii mixte DONASID, a activelor şi a bunurilor care rămân la “SIDERCA” S.A., de o manieră unitară şi coerentă.

Aş vrea să fac completarea că investiţia totală este de 77 milioane euro, nu 16 milioane euro, plus 20 milioane euro, angajamentul destinat ecologizării zonei şi realizarea unui parc industrial pe platforma fostului Combinat siderurgic Călăraşi.

Explicând aceste condiţii, eu cred că votarea acestui proiect de lege este benefică pentru economia românească în condiţiile în care se află acum.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc.

Domnul senator Mihail Lupoi.

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule preşedinte, văd că furnizăm revistei Caţavencu subiecte. Deci, neefectuarea acestei privatizări duce la neînchiderea privatizării. Până aici suntem de acord şi noi.

Partea a doua este însă amuzantă. Deci un morman de fier vechi care se putea vinde şi în care am decis să băgăm 30 milioane dolari, după care, ca să nu vindem aşa, oricum, îl dăm cu 16 milioane dolari, din care ei plătesc numai 10  milioane. Este de-a dreptul amuzantă chestia asta! Nici nu ştii ce să spui! Îmi repet propunerea. Să punem lumânările pe masă când dăm asemenea legi, pentru că mai mult de atât nu se poate spune. Este exact ceea ce s-a întâmplat şi la Romtelecom. Am tras fibra optică de jur-împrejurul ţării, după care am dat-o cadou la greci. Ce se poate spune, adică?! Eu rog presa să remarce ce se întâmplă până în campania electorală, nefiind sigur de rezultate, Guvernul ce zice: Hai, repede acuma, că trebuie să ne plătim datoriile. Că banii i-am luat mai devreme. Pentru că altfel nu se explică. Este ridicol să bagi 30 milioane dolari ca pe urmă să-i vinzi cu 16! Ca să vezi, domnule, să te încadrezi în nu ştiu ce program PSAL, MAL, MALL şi aşa mai departe. Astea sunt iniţiale menite să ne adoarmă pe noi. Nu merge.

Deci, nici un program european, internaţional, american, cosmic nu poate să ne spună – daţi 30 milioane, ca să vindeţi cu 16.

Este foarte clar. Matematica este aceeaşi pentru toată lumea.

Ca atare, suntem împotriva acestei iniţiative legislative.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc.

Dacă mai doreşte să intervină cineva?

Domnul Carol Dina:

Vă rog să-mi permiteţi să fac două precizări, domnule preşedinte, în legătură cu unele afirmaţii făcute în plen.

În primul rând, din toate documentele pe care le-am studiat cu multă atenţie, nu se confirmă angajamentul luat de firma italiană, pentru 76 milioane euro.

În al doilea rând, ne aflăm în faţa unei vânzări de active şi nu a unei privatizări. Drept urmare, nu este adevărat că acţionează forţa programului PSAL 2. Deci, active care, după opinia specialiştilor, nu a noastră, în momentul de faţă, valorează peste 120 milioane euro se dau cadou cu 10 milioane euro şi noi ne gândeam că ar fi fost foarte posibil ca statul să finanţeze acest efort şi să-l aducem la un grad de atractivitate care să ne permită să luăm o sumă mai aproape de valoarea reală a activelor pe care le avem în momentul de faţă la Siderca.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulţumesc.

Vă consult dacă mai sunt şi alte intervenţii?

Dacă nu mai sunt, vă rog să-mi permiteţi să spun câteva cuvinte.

Din sală: Se pare că aveţi ceva în legătură cu Călăraşiul...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bag seamă că am ceva legătură cu Circumscripţia electorală care mi-a dat cel puţin până în acest moment cele  patru mandate...

Din sală: Mai aveţi nevoie de unul...

Domnul Tărăcilă Doru Ioan:

Am nevoie de mai multe, dacă doresc să mă pensionez în Senat, pentru că mai am încă foarte mulţi ani, spre deosebire de unii dintre dumneavoastră...

Dar nu asta este problema pentru care am venit la microfon.

Am venit la microfon, determinat de cuvântul domnului senator Mihail Lupoi care, cu rea-credinţă, a făcut cel puţin trei afirmaţii.

Prima afirmaţie. Că actualul guvern are interes să privatizeze punând o lumânare pe acest combinat siderurgic. Sunteţi într-o eroare fundamentală. Nu ştiu dacă eraţi în ţară, în urmă cu şase ani, atunci când printr-o decizie a Guvernului de la acea dată Combinatul Siderurgic, numit Siderca SA Călăraşi, a fost închis şi propus spre lichidare. În acea zi, 3.850 de oameni au fost trimişi în şomaj, iar combinatul a început să fie dezafectat.  Dumneavoastră ştiţi ceva, dar nu ştiţi foarte bine. Că în perioada Guvernului Văcăroiu, la Combinatul Siderurgic din Călăraşi, în perioada 1993-1996, au continuat investiţiile şi sigur că, la acea dată, pe baza unui credit extern, s-au realizat lucrări în cadrul societăţii respective de circa 38 milioane dolari.

A treia chestiune. Spuneţi că ar trebui cineva să vegheze ca acest combinat să nu devină un morman de fiare vechi. Şi rămân surprins că cei care au fost alături de dumneavoastră în comisie...

( replică neintelgibilă din sală )

Nu vă supăraţi, eu citez din clasici în viaţă, respectiv Carol Dina şi Aureliu Leca, secretar, în numele comisiei, bănuiesc că aceste discuţii s-au făcut acolo.

În momentul în care vorbesc colegii de la PD despre mormanul de fier vechi, vă reamintesc că fostul dumneavoastră preşedinte de partid, colegul şi prietenul nostru, domnul senator Petre Roman, atunci când a văzut, în urmă cu 14 ani, Combinatul Siderurgic de la Călăraşi, a folosit celebra sintagmă „un morman de fiare vechi”.

O voce: De aia l-am şi schimbat...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să nu vă repudiaţi fostul preşedinte...

Ultima chestiune pe care vreau să o aduc în faţa dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

Guvernul, în prezent, după ce timp de trei ani de zile, cea mai mare parte din combinat a fost dezafectată şi s-au păstrat de către sindicalişti, care au fost angajaţi acolo şi care nu au luat salariul cu lunile, două active - laminorul de profile grele şi şină şi oţelăria - a găsit un cumpărător. S-a dat o ordonanţă, s-a dat o hotărâre de Guvern prin care din faliment s-a instituit pentru Siderca SA această procedură de lichidare judiciară şi s-a găsit formula ca să fie creată o nouă societate cu partea viabilă din combinat, respectiv laminorul de profile grele şi şină şi oţelărie, cu acest investitor strategic, străin, italian, BELTRAME, intrând în combinaţie şi Societatea Naţională a Căilor Ferate. De ce? Pentru că are nevoie de şină de cale ferată, iar în  România şină se poate face exclusiv la acest combinat care este pe cale de lichidare, iar din el... dumneavoastră vorbiţi că există acolo, era să spun o pădure de trandafiri, dar vorbiţi dumneavoastră de cocserii? De maşini de turnare continuă? De fabrici de oxigen? Instalaţii? Şi aşa mai departe...

Stimaţi colegi, mai ieşiţi din Senat şi  mai mergeţi prin ţară. Toate aceste lucruri despre care vorbiţi au fost lichidate în urmă cu cinci ani.

În prezent, la Călăraşi, în cadrul acestui combinat sunt două lucruri. Şi astăzi aveţi posibilitatea prin vot să le rezolvaţi. Laminorul de profile grele şi şină şi oţelăria electrică care funcţionează şi care au reangajat oamenii.

Sigur că, dacă nu aprobaţi ordonanţa, nu faceţi altceva decât să continuaţi să demolaţi Combinatul de la Călăraşi şi să-i trimiteţi pe toţi oamenii în şomaj.

(Aplauze)

Domnul Mihail Lupoi:

Drept la replică, domnule preşedinte.

Domnul Carol Dina:

Domnul Lupoi, domnul Lupoi...

Domnul Tărăcilă Doru Ioan:

Nu, vă rog, amândoi  odată...

Domnul Carol Dina:

Nu, că nu-i nevoie. Noi vrem să informăm corect Senatul....

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mâine dimineaţă vă invit eu la Călăraşi, dacă vreţi să informaţi corect, şi reluăm în  discuţie săptămâna viitoare.

Deci, în primul rând, domnule preşedinte, vă aflaţi în eroare când spuneţi că CFR-ul este parte în asociere pentru a obţine şina de cale ferată. El este în asociaţie pentru că are de încasat de la Siderca nişte bani din perioada când i-a făcut servicii. Acest laminor, în situaţia în care se află, nu este capabil să facă şină de cale ferată, ci el realizează profile derizorii, în momentul de faţă.

În al doilea rând...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cunoaşteţi dacă a produs până acum şine de cale ferată?...

Domnul Carol Dina:

Domnul...

Domnul Tărăcilă Doru Ioan:

Păi, nu faceţi afirmaţii de la tribuna Senatului ce nu cunoaşteţi, domnule senator...

Domnul Carol Dina:

Eu v-am ascultat pe dumneavoastră cu multă atenţie, interes şi respect.

Vă rog frumos.

Domnul Tărăcilă Doru Ioan:

Vă rog, o să vin atunci să vă spun ce şi cum...

Domnul Carol Dina:

Aveţi posibilitatea să luaţi cuvântul de o sută de ori, ca preşedinte...

În al doilea rând, parlamentarii care s-au opus la această ordonanţă au consemnat că autorităţile care au gestionat ţara în această perioadă nu au făcut nimic ca să împiedice dezastrul de la Combinatul Siderurgic Galaţi. Şi dacă îmi aduc eu bine aminte, partidul dumneavoastră a fost la pupitru zece ani...

(din sală mai multe voci ): Călăraşi...

În al treilea rând...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, parcă ne-aţi acuzat că am introdus 38 milioane dolari, acolo, într-o investiţie moartă... Spuneţi că nu a făcut nimic PSD-ul... sau PDSR-ul...

Domnul Carol Dina:

Domnule preşedinte,

Nu daţi interpretări, voit eronate, după cum doriţi dumneavoastră să suciţi atenţia senatorilor. E păcat. Eu am o consideraţie deosebită pentru dumneavoastră şi nu mi-aş fi permis să vin la pupitru dacă nu aţi fi comis unele erori. Probabil că nici dumneavoastră nu ştiţi care este situaţia de acolo...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Posibil...

(Din sală): E grav...e grav...

Domnul Carol Dina:

Noi spunem că această valoare uriaşă care a fost Combinatul Siderurgic vechi şi cel nou a fost evaluat la un moment dat la circa un miliard dolari şi datorită modului absolut iresponsabil şi antinaţional în care el a fost gestionat s-a ajuns ca capacităţi care erau pe punctul de a fi puse în funcţiune, cum este furnalul de 3.500 mc, bateriile de cocsificare, fabrica de oxigen, venind ulterior la oţelărie şi la turnarea continuă cu acea modernizare care aţi spus dumneavoastră de 38 milioane, toate aceste valori ale ţării să fie gestionate în mod criminal, spun eu, acuma, şi să vindem cu 10 milioane unei firme care nu are nici o reprezentare în Europa şi pentru România.

Atât am vrut să vă spun.

Domnul Tărăcilă Doru Ioan:

Da, mulţumesc.

Vă rog, domnul senator Mihail Lupoi.

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule preşedinte, o să rămâneţi surprins, este un drept la replică pozitiv, în sensul că vă admir pentru efortul dumneavoastră electoral şi chiar pentru faptele pe care le-aţi făcut în folosul muncitorilor de la Siderca, adică îmi exprim, şi sper că sunt în asentimentul colegilor, admiraţia pentru efortul pe care l-aţi făcut pe lângă colegii din Guvern ca să introduceţi o investiţie de treizeci şi ceva milioane de dolari. Toată lauda pentru chestia asta. Ce nu înţeleg eu însă, probabil că deşi am făcut clasa specială de matematică la Liceul Lazăr, am mai uitat din ea. Cum să poţi introduce treizeci şi ceva milioane de dolari ca să vinzi numai cu 16 după aceea?! Asta este tot.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă rog să-mi permiteţi ca să vă ofer şi răspunsul, ca să nu rămâneţi în pagubă.

Stimaţi colegi,

Sigur că, parţial, aveţi dreptate, dar nu cunoaşteţi exact cum s-au derulat lucrurile în timp.

Dumneavoastră vorbiţi despre o investiţie care s-a realizat în ultimii 27 de ani în Călăraşi şi care, spuneţi că, acolo, practic, s-au făcut lucrări de circa un  miliard. Nu ştiu exact, dar s-ar putea. Vorbiţi despre faptul că partidul – şi combinaţi acest lucru cu Guvernul – nu ar fi luat nici un fel de măsuri în legătură cu Combinatul de la Călăraşi – şi vă spun că sunteţi în eroare, întrucât nu actualul Guvern, ci Guvernul din perioada 1992-1996 a continuat investiţia care era în derulare la Călăraşi. Prin Acordul PSAL 2, pentru că v-a informat domnul preşedinte, deşi nu a scris foarte exact în raportul întocmit de comisie, s-a stabilit că acest combinat siderurgic, din “n” motive, să fie închis, şi a fost închis în  perioada Guvernului Ciorbea. Dar de ce nu spuneţi asta?! Şi spuneţi că există un boboc de laminor acolo, o uzină cocso-chimică şi aşa mai departe. Eu am spus doar că nu eu sunt de meserie, ci dumneavoastră, cei care sunteţi în Comisia pentru privatizare şi în Comisia economică, şi care trebuia să spuneţi că un laminor sau o uzină cocso-chimică, după 10 ani de funcţionare, se închide şi se demolează. Şi se face alta nouă, eventual. Pentru că ea şi-a epuizat durata de viaţă. Dar astăzi, din acel flux care a existat în Combinatul Siderurgic, practic, sunt finalizate două lucruri: oţelăria şi lamiorul de profile grele şi şină. Celelalte sunt poveşti. Indiferent cine le susţine.

Domnul Carol Dina:

Domnule preşedinte, eu sunt un admirator al dumneavostră pentru probleme juridice, dar în astea de construcţii de maşini şi metalurgie mai trebuie să vă aducem la cunoştină multe lucruri.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, haideţi, să faceţi o vizită la Călăraşi şi poate ne sprijiniţi în legătură cu...

Deci, eu nu susţin ca să ia firma italină, nici vorbă de asta.

Eu v-am spus doar ce este acolo.

Iar cel care a susţinut combinatul este colegul dumneavoastră de partid, să ştiţi, domnul deputat Bălăeţ. Şi a făcut bine că a susţinut combinatul.

Da, stimaţi colegi, vă rog să observaţi că există un singur amendament acceptat.

Îl susţineţi?

Doamna Elena Mateescu:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă doriţi să vă pronunţaţi în legătură cu amendamentul?

Domnul senator Lupoi, nu doriţi? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu amendamentul existent în raport.

         Adoptat de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi 12 abţineri.

          Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru privatizare.

          Raport aprobat de plenul Senatului cu 68 de voturi pentru, 35 împotrivă şi 6 abţineri.

          Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

          Plenul Senatului cu 60 de voturi pentru, 48 împotrivă şi 4 abţineri adoptă proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2004.

*

La punctul 10 din ordinea de zi avem, înscrisă propunerea legislativă privind completarea art.21 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice.

(Din sală): Este iniţiativă!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

          Este iniţiativă, dar din partea Guvernului cine a venit?

Domnul Aurel Nechita – secretar de stat în Ministerul Sănătăţii :

Domnule preşedinte,

          Mă numesc Aurel Nechita, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

          Dacă din partea colegilor deputaţi este domnul deputat Petre Naidin? Este prezent domnul deputat?

(Din sală): Nu este.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

          Nu este.

          Rog punctul de vedere ale Executivului.

(Din sală): Nu este iniţiatorul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

          Nu are importanţă, la punctul 10 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind completarea art.21 din Legea 500/2002.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

Domnul Aurel Nechita :

          Domnule preşedinte,

          Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative parlamentare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

          Mulţumesc.

          Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Domnul Viorel Ştefan :

          Domnule preşedinte,

          De asemenea, comisia noastră vă propune un raport de respingere având în vedere, în principal, două argumente:

1.    Sumele alocate în 2004 la Fondul Naţional unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru medicamente, cu şi fără contribuţie în tratamentul ambulatoriu sunt mai mari decât sumele alocate în 2003;

2.    Ordonanţa Guvernului nr.32/2004 privind repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10%, potrivit legii, în Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate pe anul 2004, prin această ordonanţă s-a asigurat repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10%, potrivit legii, începând cu luna mai 2004, cu două luni mai devreme decât în cazul creditelor bugetare aprobate pentru alte destinaţii.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

          Mulţumesc, domnule preşedinte.

          Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale?

          Nu sunt intervenţii.

          Raportul este de respingere.

          Vă rog vă pronunţaţi prin vot.

Plenul Senatului cu 68 de voturi pentru, 20 împotrivă şi 11 abţineri adoptă raportul întocmit de Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi pe cale de consecinţă respinge propunerea legislativă.

*

Punctul 11 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.139/1995 a Societăţii naţionale de Cruce Roşie din România.

Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport, iniţiatorii.

Domnule senator Florin Hriţcu, rog o prezentare, dar succintă, a expunerii de motive, în numele iniţiatorilor.

Domnul Florin Hriţcu : 

 Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să fac o prezentare a Societăţii naţionale de Cruce Roşie care a fost creată la 4 iulie 1876, a fost recunoscută de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii la 23 august 1876, a fost membră cu drepturi depline a Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din anul 1919, se organizează şi funcţionează pe bata unui statut propriu ca singură Societate de Cruce Roşie din România, atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război.

Societatea Naţională de Cruce Roşie este autofinanţată, dar în acelaşi timp primeşte şi sprijinul statului, care înseamnă plata cotizaţiei la forurile internaţionale, pregătirea în timp de dezastre, plata concursurilor pentru “Sanitarii pricepuţi.

Datorită faptului că nu există totdeauna fonduri necesare pentru dezvoltarea activităţii de Cruce roşie, am venit cu câteva modificări la Legea Crucii Roşii, în aşa fel încât să putem să finanţăm şi diferite acţiuni de ajutorare, un exemplu aş vrea să dau, în această perioadă când au fost ploi foarte multe şi inundaţii, Crucea roşie a ajutat pe sinistraţi cu aproximativ nouă miliarde de lei.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

 Vă mulţumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

Domnul Aurel Nechita :

Domnule preşedinte,

Guvernul va susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

Vă mulţumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport.

Domnul Ilie Ilaşcu :

Domnule preşedinte,

Comisia a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ şi din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr.1.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

          Mulţumesc, întrebare pentru reprezentantul Executivului, sunteţi de acord cu amendamentele existente la raport?

Domnul Aurel Nechita :

          Da, suntem de acord, domnule preşedinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

Mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale?

          Vă rog, domnul senator Corin Penciuc.

Domnul Corin Penciuc :

          Domnule preşedinte,

          Stimaţi colegi,

          Salut propunerea legislativă, ea vine şi completează ca surse de venit bugetul Societăţii de Cruce Roşie.

          Aş dori să pun o întrebare reprezentantului Ministerului Sănătăţii, la fel ca celelalte tipuri de servicii medicale, şi Societatea de Cruce Roşie suferă de o diminuare a veniturilor pe care le-ar avea.

          În fine, din acest punct de vedere există şi o lipsă de performanţă a structurilor pe care le gestionează, mai ales cele din teritoriu, aş dori să ştiu dacă în teritoriu există corp de voluntari care se ocupă de problemele de Cruce Roşie şi care ar fi nivelul finanţării care să asigure o performanţă mai bună structurilor din teritoriu ale Crucii Roşii.

          Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

          Vă rog să oferiţi răspuns.

Domnul Florin Hriţcu :

          Aşa cum am spus în expunerea de motive, Crucea Roşie primeşte prin bugetul de stat aproximativ trei miliarde de lei, care înseamnă un miliard două sute milioane, cotizaţia pentru cele două cvorumuri internaţionale, şapte sute milioane pentru împrospătarea materialelor pentru intervenţie în caz de dezastre şi aproximativ două sute şi ceva de milioane fonduri pentru desfăşurarea activităţilor şi concursurilor “Sanitarii pricepuţi”. 

În rest, toată activitatea este suportată prin voluntariat, voluntariat care se face cu personal plătit, în fiecare judeţ este un director şi un secretar sau o persoană auxiliară şi la centru  avem circa 14 persoane plătite, care fac strategia de dezvoltare şi de susţinere a acestei activităţi de Cruce roşie.

Deci, totul se face numai şi numai prin voluntariat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

 Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, aveţi cuvântul, domnule preşedinte şi în calitate de iniţiator.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vreau să ridic o problemă de procedură, sigur că este o problemă care nu trebuie să rămână aşa în stenogramă, domnul ministru secretar de stat întrebat asupra poziţiei Guvernului, a răspuns : “Guvernul va susţine acest proiect.” Pe noi ne interesează ce se întâmplă acum, nu în viitor, că altfel, ştiu eu, legea aceasta o să aibă neplăceri şi noi o susţinem.

Domnul Ilie Ilaşcu :

Pot să citesc ce a spus Guvernul într-o propoziţie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

Nu, mulţumim, important este că ne-a dat asigurare în plenul Senatului. Susţinerea vizează şi viitorul.

Dacă nu mai există alte intervenţii, vă rog să vă pronunţaţi în primul rând asupra amendamentelor existente în anexă.

Vă rog să votaţi.

Amendamente adoptate de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru şi 4 abţineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie, împreună cu proiectul de lege, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Plenul Senatului adoptă raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport şi propunerea legislativă iniţiată de un grup de senatori cu 102 voturi pentru şi două abţineri. (Aplauze.)

*

Punctul 12 în ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2004 pentru modificarea art.39 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerţului. 

  Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vă rog, domnule senator Emilian Prichici să luaţi loc.

Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Rodica Constantinovici  - secretar de stat în Ministerul Justiţiei:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Proiectul de lege vizează aprobarea ordonanţei Guvernului nr.72/2004 prin care a fost modificat art.39 din legea nr.26/1990 cu scopul clarificării unor reglementări privind formalităţile administrative, referitoare la emiterea acordului pentru folosirea în denumirea unei societăţi comerciale a unor termeni de natură să sugereze sau să imprime persoanei juridice respective caracterul de instituţie publică ori de interes public naţional sau local.

De asemenea, s-a prevăzut obligativitatea acordului pentru folosirea denumirii şi în cazurile în care se solicită înscrierea unei societăţi comerciale care conţine cuvinte sau sintagme caracteristice autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, altele decât cele prevăzute în Legea nr.183/2004.

În esenţă, acestea sunt raţiunile pentru care ministerul Justiţiei, în calitate de reprezentant al Guvernului, susţine proiectul privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 72/2004.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

          Vă mulţumesc.

          Vă rog, punctul de vedere al Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Domnul Emilian Prichici:

Domnule preşedinte,  Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări a luat în dezbatere proiectul de lege şi a hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de admitere, cu un singur amendament de redactare care este redat în cuprinsul raportului.

De asemenea, în cadrul dezbaterilor au fost formulate şi alte amendamente, care supuse votului, au fost însă respinse şi se regăsesc în anexa la raport.

Cu precizarea că este vorba de un proiect de lege care se încadrează în categoria legilor ordinare, vă rugăm să supuneţi proiectul spre aprobare plenului Senatului.Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

 Vă mulţumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

După părerea mea, domnule preşedinte, sigur că e mai uşor să interzici, cu mult înainte se prefera această formă de interzicere, era un mit de interzicere, vă amintesc - interzicerea deţinerii de valută, avort etc. - aici interzicem denumiri, interzicem unor societăţi comerciale care poate au ca obiect de activitate şcoala de înot, de scafandri, de tricotat, de dans sau de bune maniere, să poarte această denumire. Adică de ce să nu se cunoască obiectul de activitate, trebuie să interzicem doar pentru a proteja nu ştiu ce anume?

La momentul în care voi susţine amendamentul o să şi explic pe larg, aici este o problemă în schimb, de principiu, pentru că, evident, este mai uşor să interzici, dar noi nu putem merge pe această pantă pur şi simplu pentru că cineva doreşte să scoată din aria de posibilităţi  înregistrarea unor denumiri, denumirile respective, şcoală, institut universitar şi aşa mai departe.

Eu cred că se greşeşte, eu cred că exagerăm printr-o suprareglementare, vreau să vă subliniez un lucru care trebuie să-l reţinem – nici o ţară din Europa nu are o astfel de reglementare, nici o ţară nu s-a gândit să interzică în denumirea unei firme cuvintele acestea şi noi trebuie să interzicem pentru că, încă o dată, cineva gândeşte în acest fel care-mi aminteşte de vremuiri apuse.

Putem să reglementăm obligaţii speciale, aprobări, avize, dar în nici un caz nu trebuie să reglementăm interdicţii. În situaţia în care amendamentele pe care le-am făcut nu vor fi aprobate, evident că nu vom putea vota această ordonanţă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

 Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nu sunt.

Vă rog că precizaţi dacă vă menţineţi amendamentele, domnule Nicolae-Vlad Popa?

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

          Cum să nu, am şi spus.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă :

Am întrebat.

          Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Deci, domnule preşedinte, o motivare în continuarea celor spuse mai înainte, este vorba de acele denumiri “academic, universitate, universitar, şcoală, şcolar” care pot, încă o dată spun, să fie folosite în  titluri de societăţi comerciale. Dacă interzicem această activitate economică, şi am dat exemplu -  nu l-am văzut acum, a plecat domnul senator Onaca - de “Şcoala de Scafandri”, dacă interzicem şi rupem legătura denumirii cu obiectul de activitate,  nu este corect, pentru că activitatea aceea este economică şi ne ascundem, cum se spune, după deget. Eu am făcut un amendament de bun simţ şi am spus că aceste denumiri se pot aproba de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Acest minister dă aprobare. Dacă într-adevăr domniile lor consideră că se poate aproba, să aprobe, dar să nu interzicem – încă o dată spun – posibilitatea ca pentru o anumită  activitate specifică şi economică să nu se poată folosi această denumire. deci acesta este amendamentul meu şi cred că este de bun simţ: să se facă înregistrarea numai cu acordul ministerului. Deci, nu am mers pe o deschidere totală, o aprobare… a acestor… o înregistrare simplă, pe o înregistrare complicată, destul de centralizată a acestui minister care poate să aprobe sau nu. Dar eu, la acea aprobare, pot să fac contestaţii şi pot să mă judec în instanţă în situaţia în care se face un abuz. În situaţia în care există interdicţia eu nu mai am nici o cale să îmi apăr drepturile respective. Şi vreau să vă aduc la cunoştinţă că astăzi există – şi reprezentanta ministerului ne-a spus – un număr important, de câteva sute, de societăţi care sunt în această situaţie şi urmează să li se interzică folosirea denumirii. Şi eu cred că aceste unităţi pot să obţină avizul sau aprobarea ministerului şi să funcţioneze mai departe.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc. Domnul senator Pruteanu.

Domnul George Mihail Pruteanu:

Cu tot respectul, m-aş înscrie în contradictoriu faţă de amendamentul propus de domnul coleg Popa, pentru că apreciez că asemenea denumiri, cum sunt cele menţionate în proiectul pe care îl avem în discuţie, sunt ca un fel de certificat. Ele conferă implicit un prestigiu şi, deci, pot constitui obiectul junei înşelătorii. O asociaţie de câteva persoane, de o seriozitate îndoielnică îşi pot spune ,, Institutul academic”. Există o societate academică. Se abuzează – spunea chiar şi preşedintele Academiei Române, domnul Eugen Simion – de denumirea de academie. De asemenea, se abuzează de sensul teritorial al cuvântului naţional. Dincolo de sensul său ideologic, există un sens teritorial, adică de acoperire largă, de importanţă pentru întreaga Românie. Or, adesea, instituţiile denumite cu acest epitet nu au deloc anvergură naţională şi sunt nişte şarlatanii. Aşa că eu cred că trebuie să manifestăm o anumită severitate şi, într-adevăr, să plasăm un filtru foarte sever pentru utilizarea acestor denumiri care în fond înşeală opinia publică.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc. Mai ales că în urmă cu o jumătate de oră discutam exact despre acest lucru în ceea ce însemna Fondul Naţional de Investiţii. (Comentarii în sală) Vă rog, punctul de vedere al Executivului în legătură cu amendamentul domnului senator Popa. (Comentarii în sală).

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule preşedinte, amendamentul distinsului domn senator Popa vizează modificarea produsă la articolul 39 punctul 2 prin care, într-adevăr, se interzice înscrierea unei firme care conţine cuvintele sau sintagmele academic, ştiinţific, academie, universitate, universitar, şcoală, şcolar. Deci, în ceea ce priveşte  aceşti termeni, este interzisă folosirea lor în denumirea unei societăţi comerciale şi nu se poate obţine aprobarea unuia sau altuia dintre organismele prevăzute de lege. O astfel de modificare operată la art. 39 a fost necesară pentru a face compatibil acest articol cu dispoziţiile cuprinse în Legea 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, art. 23, sintagma ,,Academia Română” nu poate fi folosită de nici o altă instituţie, publică sau privată, în cuprinsul denumirii acesteia, precum şi cu Legea învăţământului, conceptele fiind proprii sistemului educaţional, iar potrivit art. 104 din Legea învăţământului nr. 84/1995 ,,învăţământul particular funcţionează legal numai dacă este organizat şi funcţionează pe principii nonprofit”. A institui o posibilitate de aprobare de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării este absolut superfluă cât timp se interzice. Sigur, ordonanţa a fost avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi nu s-ar face decât ca acest organism să emită în continuu aviz negativ la toate solicitările de folosire a unor astfel de termeni în denumirea societăţilor comerciale.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc. Vă rog, domnul senator Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule preşedinte, vreau să îi aduc aminte doamnei ministru că această înregistrare nu se interzice decât dacă noi votăm. Deci, dacă noi nu votăm interzicerea, nu stabileşte Guvernul interziceri de asemenea… De ce ne ascundem după deget, de ce nu spunem adevărul? Şarlatania respectivă am acuzat-o de fiecare dată când ea, într-adevăr, a existat şi au fost dovezi de şarlatanie.  Aici nu este vorba decât de a funcţiona în calitate de şcoală şi folosesc această denumire, care urmează a fi interzisă dacă, într-adevăr, fără şarlatanie, această societate funcţionează ca o şcoală de înot  - aşa cum v-am spus - sau de dans. Este o problemă – încă o dată spun  - de principiu. Filtrul, de care spuneaţi,  e corect. Filtrul acesta este nevoie de el şi poate să-l facă ministerul. Ce cerem atât de cumplit, ce este atât de complicat? De ce dumneavoastră daţi din start verdictul ,, avize negative”? De ce dacă există motivaţie specială pentru ca acea firmă cu denumirea ,,Şcoala de scufundări” să funcţioneze, să nu funcţioneze? Pentru că – încă o dată spun – cineva are ceva împotriva Academiei Caţavencu  sau institutelor de  poliţie, institutului academic şi aşa mai departe. Aici este un război între Guvern şi aceste instituţii. Asta este realitatea. Şi atunci luăm metoda comunistă:  interzicem.  Vă rog să mă credeţi că va fi prima ordonanţă care va fi suspendată în decembrie... (Râsete în sală)

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc pentru modul democratic în care  vă susţineţi argumentele.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Pe cuvânt de onoare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar să ştiţi că nu vă luăm în serios.  Vă rog. Nu vă luăm în serios, în sensul că dumneavoastră sunteţi un democrat, nu că  n-aţi face-o. Vă rog, domnul senator Szabo.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule preşedinte,

Onorat Senat,

Stimată doamnă secretar de stat,

Eu cred că, în principiu, a aborda problema în modul acesta comportă anumite riscuri. Acum, domnul senator Popa mi-a luat vorba din gură. Eu aş fi vrut să formulez un amendament aici în legătură cu denumirea acelei instituţii -  că ea a devenit o instituţie -  a democraţiei, care să fie exceptată de la prevederile acestei legi. Altminteri, nu votez legea. Cu alte cuvinte, pretind ca această gazetă săptămânală a cărei ţintă am fost şi eu, ca parlamentar, nu  o dată, să-şi poată păstra actuala denumire. Dar nu pentru asta am venit la microfon, ci pentru ca să atrag atenţia, poate că domniilor voastre nu le-a sărit în ochi câteva Dacii circulând prin oraşul acesta – Bucureşti – şi purtând pe portieră o insignă şi o denumire absolut şocantă ,,Romanian Securites Service”. Nu uitaţi că a primit decizie, certificat, este înregistrată. O firmă de pază, nici nu e prea grozavă. Aici trebuie să punem rânduială, totuşi. Adică sunt anumite chestiuni pe care numai statul şi le poate aroga. Să nu le poată obţine firme din acestea… Nota Bene: Intervenţia mea se adresează către aceia care, având competenţă de aprobare într-un domeniu special, şi-au permis s-o facă, sub această denumire. Deci, nu cred că numai acolo este sediul. În orice caz, ,,Jos mâinile de pe Academia Caţavencu” (Comentarii)

( Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Sergiu Nicolaescu. 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Stimaţi colegi, să încercăm să fim rezonabili. Hai să ne uităm şi în jurul nostru ce se petrece. În America, de pildă, există ,,Academia Americană de Film” -  şi asta nu a jignit pe nimeni – care acordă premiile Oscar. La urma urmei o noţiune ,, academia, academică” şi aşa mai departe, poate fi rechiziţionată? Poate constitui un monopol al Academiei Române şi doar în acest context poate fi folosită noţiunea? Să luăm un alt exemplu. De exemplu, sunt de acord – şi lucrul acesta există în Germania , de pildă. În Germania nu poţi să formulezi oraşul respectiv. de pildă să-l bagi Műnchen în titulatura firmei. Exista o firmă ,,Tele Műnchen” şi a trebuit să o desfiinţeze. De asemenea, nu poţi să foloseşti ,,naţional”. Avea dreptate colegul care spunea cu ,,Romanian Securites Service” . Cum de a scăpat o asemenea titulatură? Deci, cred  că  lucrurile, într-adevăr, trebuie să ne dea de gândit. dar cred că ne-am grăbit formulând doar câteva din aceste noţiuni. Ele sunt mai multe. Iar ,,Academia Caţavencu” vrem nu vrem, e o problemă.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Marius Munteanu. Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Rodica Constantinovici:

Dacă-mi permiteţi?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puţin, doamna secretar de stat. Mai sunt câţiva colegi care au solicitat cuvântul.

Domnul  Tudor-Marius Munteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu nu fac decât să reiterez o idee pe care am făcut-o şi vreau să susţin ceea ce Guvernul şi comisia susţin astăzi în faţa noastră. Noi am mai trecut… De fapt acum discutăm despre nişte modificări la legea respectivă. Noi am mai discutat profund pe această lege şi cu toţii am votat-o până la urmă. Trebuie, totuşi, să dăm nişte exemple să vedem că e bine ce se spune de către Guvern şi de către comisie. Trebuie să introducem aceste restricţii. Sunt o sumedenie de exemple pe care şi atunci le-am spus şi vreau să le reiau astăzi în faţa dumneavoastră.  Spre exemplu: Institutul Naţional de Seismologie - , SRL, atenţie! Este o firmuliţă. Nu se poate aşa ceva. ,,Academia de Poliţie Life star “- SRL. Nu se poate aşa ceva. Deci, părerea noastră este… ( Comentarii ) Se poate fiindcă au trecut deoarece cadrul legislativ permitea. Credem că trebuie îngrădite aceste lucruri, prin textul legii. Şi în al doilea rând, ne-am lămurit până la capăt cu un lucru pe care toată opinia publică astăzi şi zilele care au trecut îl aşteptam cu mare atenţie. Astăzi ne-am lămurit că, de fapt, Alianţa D.A. are un candidat pentru prim-ministru pentru că domnul coleg ne-a avertizat că în decembrie va abroga. Deci, să-l felicităm de acum pe domnul coleg pentru candidatura la funcţia de prim-ministru.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă simţiţi vizat pentru că nu v-a pomenit numele. O fi altcineva. Vă daţi seama ce  bătălie e pentru funcţia asta de prim-ministru? (Se amuză) Domnu’ Popa, ne cunoaştem de mult, vă rog luaţi loc în bancă. Domnul senator Pruteanu.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule preşedinte , da’ cu ,,Şcoala de şoferi Ionescu” – SRL, ce aveţi, domnilor? că sunt atâtea… În fiecare judeţ există câteva şcoli care urmează să li se interzică, prin radiere şi amendă ..,

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Are termen de 6 luni să intre în legalitate.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Păi, ce legalitate e asta?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar ce SRL e ăla care spune ,,Academia de Poliţie SRL nu ştiu cum...?

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Pentru asta am cerut avizul ministerului. Dacă nici ministerul nu are discernământul să dea un aviz pentru asemenea academie sau pentru o şcoală de şoferi care funcţionează conform legii, atunci ce o să facem, unde o să ajungem dacă nu mai avem încredere în Ministerul Educaţiei şi Cercetării?

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mă iertaţi, domnule senator.

          Aveţi cuvântul, domnul senator Pruteanu.

          Domnul George Pruteanu :

          Domnule preşedinte,

          Stimaţi colegi,

          Nu sunt eu un admirator al Guvernului, însă dacă în această iniţiativă are dreptate, eu o susţin.

          Vreau să-i răspund domnului care o să abroge ceva în decembrie, nu ştiu exact ce, n-am înţeles bine ce, vreau să-i spun următoarele: cu aerul că a făcut o descoperire şi că pune degetul pe rană, domnul senator, colegul nostru, a spus că s-ar referi cineva şi că ne-am fi gândit la Academia Caţavencu.

          Nu este câtuşi de puţin adevărat. În ce mă priveşte, nu m-am gândit şi cred că nici colegii mei nu sunt aşa de puţin inteligenţi încât să se gândească la această revistă din două motive, două argumente: 1- că această revistă este…, denumirea ei este o marcă înregistrată care nu-i poate fi răpită şi 2- că o lege nu funcţionează retroactiv. N-o să luăm denumirile date anterior şi să le anulăm pe toate. O lege funcţionează de acum înainte, de când o votăm, aşa încât nu are dreptate.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Da, mulţumesc.

          Doamna secretar de stat, am înţeles că… Vă rog!

          Doamna Rodica Constantinovici :

          Este adevărat ce spune domnul senator. Nu există nici un pericol pentru Academia Caţavencu. Este marcă înregistrată şi, potrivit normelor metodologice, mărcile înregistrate sunt exceptate, dar este alături de mine reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Dacă-i permiteţi să expună punctul de vedere al acestui minister. Vă mulţumesc.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Da, vă rog !

Domnul Mihnea Postoi – secretar general al Ministerului Educaţiei şi Cercetării :

          Mulţumesc, domnule preşedinte.

          Doamnelor şi domnilor senatori,

          În momentul în care am formulat precizările cu referire la aceste şcoli şi universităţi, ne-am gândit la cele peste 25 de universităţi private SRL existente pe teritoriul României care şcolarizează absolut ilegal peste 5000 tineri astăzi, în România, fără ca să beneficieze în nici un fel de recunoaşterea diplomei lor. În fiecare an, atât Parlamentul României, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cât şi Guvernul se confruntă cu această situaţie.

          De asemenea, sunt şcoli private care funcţionează absolut ilegal.

          Toate lucrurile acestea pot primi verde, ca să folosesc o sintagmă foarte uzuală, parcurgând filierele de acreditare de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale sau de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării fără nici un fel de probleme, nefiind societăţi comerciale, ci non-profit, aşa cum spune legea.

Vă mulţumesc.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc. Stimaţi colegi…

          Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Să rezolvăm această chestiune.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus :

          Mulţumesc, domnule preşedinte.

          Vreau să înlătur o grijă a unora dintre noi cu privire la posibila abrogare a acestei legi dacă ea va fi votată. Vreau să vă spun că eu cunosc cine va fi propus, dacă alianţa va câştiga alegerile, şi pot să vă spun că nu este vorba de distinsul nostru coleg Popa. (Sala se amuză. Aplauze.)   

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Domnule preşedinte, ne-aţi luat o piatră de pe inimă. Oricum aveam mari probleme, dar aceasta nu înseamnă că nu ne vom pronunţa asupra amendamentului propus de domnul senator Popa.

Din sală : L-a retras.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 Îl retrageţi, domnule senator ?

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

 Nu. 

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 Stimaţi colegi, vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu amendamentul existent în anexă… (Discuţii în sală.)

Suntem în întârziere cu un sfert de oră faţă de programul radio-difuzat. Vă rog să mă ascultaţi. Supun votului dumneavoastră primul amendament existent în anexă, amendament respins de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, formulat şi susţinut de domnul senator Popa. Vă rog să votaţi.

 Domnule senator, aveţi totuşi susţinere. Amendamentul este respins, întrunind 24 de voturi pentru, 80 voturi împotrivă şi o abţinere.

Al doilea amendament, vă rog !

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

 Domnule preşedinte, deocamdată acela este numărul liberalilor, este firesc să cadă acest amendament faţă de o stângă puternică.

Domnule preşedinte, al doilea amendament este foarte simplu. Sigur, centralizarea acestor aprobări pentru celelalte denumiri, “naţional” etc., care vin la domnul secretar general al Guvernului, şi dacă este vorba de o denumire regională sau judeţeană, la prefectul judeţului, care poate să aprobe. Eu am cerut ca aceste aprobări să fie motivate, să nu spună doar “nu” sau “da”, să fie motivate în situaţia în care nu se acceptă denumirea respectivă pentru a putea face, într-adevăr, un proces corect în contencios administrativ, în aşa fel încât partea să nu fie prejudiciată.

Nici această cerere, consider eu, acest amendament nu este făcut cu rea credinţă, este făcut în interesul celor care au, folosesc astăzi denumiri locale sau naţionale şi care urmează să intre într-o procedură de modificare extrem de complicată şi care trebuie să aibă protecţia legii, a procedurii de contencios-administrativ de partea lor. 

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 Mulţumesc.

Punctul de vedere al reprezentantului Ministerului Justiţiei.

Noi am mai discutat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări că nu era nevoie să fie motivat pentru că, fiind în prezenţa unui act administrativ, el presupune, prin el însuşi, motivarea.

Doamna Rodica Constantinovici :

Da şi, în plus faţă de ce s-a discutat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, potrivit normelor metodologice privind condiţiile şi procedura de eliberare a acordului scris, există pentru fiecare termen o serie de criterii pentru care solicitantul trebuie să le satisfacă. Că figurează sau nu termenul motivat în text…. Oricum acordul trebuie să cuprindă o motivare.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 Mulţumesc. Domnul senator Iorgovan, specialist în drept administrativ.

          Domnul Antonie Iorgovan :

 Da.

Domnule preşedinte,

Onorat Senat,

Trebuie să fac precizarea că pe mine mă leagă o colaborare profesională cu maestrul Popa Vlad, facem şi avocatură împreună, deşi suntem în tabere politice adverse, dar aici nu pot să împărtăşesc, mă îndepărtez de opinia domniei sale, dintr-un considerent de logică juridică, de ştiinţă a dreptului. Noi vorbim la şcoală despre două categorii de competenţă când ne raportăm la autorităţile administraţiei publice care trebuie, în esenţă, să aplice legea.

Dacă legea spune punctual, 1, 2, 3 şi aceste elemente din lege doar trebuie aplicate în actul administrativ, noi spunem că, în această ipoteză, administraţia este legată de mână, adică este o competenţă legată. Ea nu are dreptul să aprecieze, o fi sau nu o fi. Dacă legea, invers, spune: “administraţia apreciază dacă sunt întrunite…” intervine în discuţie ceea ce spunem noi dreptul de apreciere sau oportunitatea.

În situaţia pe care o discutăm noi, legea nominalizează punctual, denumirea “x”, denumirea “y”, denumirea “z”, deci nu este loc… academie mai mare, mai mică, subacademie, institut, subinstitut, deci nu sunt nuanţări, termenii sunt precişi, semantica este aceeaşi, prefectul sau autoritatea competentă constată dacă, în actul de înfiinţare, de constituire, este acest termen şi, pe cale de consecinţă, emite actul administrativ care este faptul juridic ce face legea incidentă la cazul concret.

Dar disting această problemă, cel vizat, persoana în cauză, dacă apreciază că totuşi prefectul sau autoritatea respectivă, administraţie, că poate să fie şi altă autoritate, legea dă această posibilitate, are deschisă calea spre contenciosul administrativ. Deci, prin urmare, nu este nevoie aici de această motivare.

Sigur, eu aş reţine o idee de principiu din ceea ce spune colegul Vlad Popa şi anume o reflecţie pentru legea care este undeva, pe rolul Guvernului, a procedurii administrative. Deci, când ne vom apleca asupra codului de procedură administrativă, de principiu, acolo trebuie să discutăm problema motivării actelor administrative. Mulţumesc.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 Da, mulţumesc.

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

 Domnule preşedinte, o singură… un drept la replică foarte scurt.

Sigur că, n-aş vrea să îl critic acum pe colegul meu, se referă la alt… Amendamentul meu se referă la alt text decât academie, şcoală. Este vorba de următorul text : “Înscrierea unei firme care cuprinde cuvintele sau sintagmele “naţional”, “român”, “institut” şi…

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

 Domnule coleg, avem toţi textul distribuit.

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

 Nu, nu, domnule preşedinte, vă rog frumos !

“… şi/ sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autorităţilor instituţiilor publice”. În momentul în care cineva, secretarul general al Guvernului scrie “nu” pe o societate care are o denumire caracteristică unei autorităţi, sau este derivat… şi nu face nici un fel de motivare, cum mă lupt eu, în calitate de petent, împotriva acelui “nu” ? Este un abuz, sigur că o să aduc probe şi aşa mai departe, dar de ce este greu să spună domnul secretar general, cu tot staff-ul dânsului care cunoaştem cât de mare este, sau la cancelarie acolo, să spună de ce respinge ? Pentru că este un derivat care nu corespunde cu… sau este o denumire care nu corespunde cu activitatea respectivă. Este o frază. Numai dacă fraza aceea nu este trecută, adică motivarea nu este obligatorie, niciodată nu o să se facă.

Noi am făcut în Constituţie, am obligat Guvernul să motiveze urgenţa la ordonanţele de urgenţă, şi nu face acest lucru, darămite fără să-l obligăm. Domnul secretar general, evident, nu va da nici un fel de explicaţii respingerii respective. Acesta este, până la urmă, sensul cererii noastre.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu acest amendament susţinut de domnul senator Popa.

          Aţi mai crescut. Amendamentul este respins, întrunind 22 de voturi pentru, 75 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

          Pe cel de la punctul 2 îl mai susţineţi ?

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

          Chit că vă deranjează faptul că am muncit şi mi-am făcut şi eu datoria în calitate de senator…

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Nu mă deranjează, dimpotrivă, aţi văzut, eu le supun votului, nu am probleme.

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

          Nu, dar comentariile dumneavoastră…

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Păi nu, de 20 de minute… ştiţi din ce cauză ? Am anunţat, nu ştiu dacă eraţi în sală…

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

          Da, domnule preşedinte, atunci ridic, în calitate de lider de grup, această problemă. Am depăşit termenul, orarul de activitate, urmează să suspendaţi dezbaterile şi discutăm cu calm şi linişte în şedinţa viitoare.  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Mulţumesc, domnul senator, că în sfârşit v-aţi uitat la ceas. Vă rog să observaţi că toate amendamentele au fost epuizate…

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

          Nu, nu, ultimul nu l-aţi supus votului.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Păi aţi spus că nu-l mai susţineţi…

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

          Nu este adevărat. Am spus, am ridicat această excepţie în legătură cu timpul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Vă rog să susţineţi ultimul amendament de la art.II.

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

          Sigur că, în afara programului, n-aş putea să susţin un amendament.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Stimaţi colegi, vă rog să vă pronunţaţi prin vot dacă trebuie să finalizăm, dacă acceptaţi să finalizăm această lege în şedinţa de astăzi. (Discuţii în sală.)

          Să nu oprim… Mai avem un amendament în legătură cu legea. Vă rog să vă pronunţaţi dacă noi continuăm dezbaterile până la epuizarea acestui raport şi acestei legi.

          Solicitare acceptată de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, 24 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Din sală : Liberalii nu vor să voteze.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Vă rog !

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

          Deci amendamentul de la art.II se referă la momentul în care refuzul emiterii autorizării respective poate să aibă consecinţe, şi eu am cerut ca să înceapă acest termen la 3 luni de la data în care refuzul de emitere a acordului rămâne irevocabil prin epuizarea căilor de atac prevăzute de lege. Aşa este normal, nu la 3 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei, aşa cum scrie în ordonanţă. Este o chestiune elementară să dai posibilitatea petentului să epuizeze căile de atac pentru eventuale abuzuri care se pot întâmpla prin această supracentralizare a avizelor, a aprobărilor date.

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Am o singură întrebare, că nu-mi este clar amendamentul. Înseamnă că legea aceasta va intra în vigoare în funcţie de căile de atac utilizate de fiecare dintre firmele care sunt vizate ?

Domnul Nicolae-Vlad Popa :

          Da, domnule preşedinte. Nu, problema este când îl poţi obliga pe cetăţeanul respectiv să-şi schimbe denumirea. Dacă el are dreptate şi câştigă, nu este normal…

          Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

          Eu am pus o întrebare : când intră legea în vigoare, acest art.II?

          Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Dacă nu atacă acel aviz, nu este în nici un fel, intră în vigoare, dar dacă nu-l atacă după epuizarea acelor căi de atac.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, în mod diferit pentru toţi cetăţenii sau societăţile comerciale cărora li se adresează.

Vă rog, reprezentanta Executivului.

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule preşedinte, din câte înţeleg eu, acest amendament este în strânsă legătură cu cel care tocmai a fost respins, pentru că, prin amendamentul respins, se propunea ca şi termenii "academie”, “universitate”, “universitar” şi aşa mai departe să poată figura în denumirea societăţilor comerciale cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Or, amendamentul a fost respins şi, că dacă nu este aprobat acest termen în denumire, firma să-şi schimbe denumirea după trei luni de la data epuizării tuturor căilor de atac. Or, amendamentul abia a fost respins.

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Este avizul pentru “institut” la art.3. Deci, celelalte aprobări unde, dacă nu se primeşte – şi spunea cineva – la institut naţional şi aşa mai departe. Nu se primesc aprobările cuvenite de la secretariatul de stat, să nu intre în vigoare, în sensul că să-l oblige să treacă la radierea denumirii câtă vreme omul este în proces. E o chestiune elementară. Dar, mă rog…

Doamna Rodica Constantinovici:

Nu, această chestiune este deja rezolvată prin amendamentul care a fost admis şi care este cuprins în raportul comisiei.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, amendamentul acesta se referă la art.39 alin.2 şi nu la art.39 alin.3.

(Discuţii în sală.)

Da, vă rog, permiteţi să supunem la vot? Vreţi să mai interveniţi?

Din sală: Nu. Supuneţi la vot.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule preşedinte, dumneavoastră faceţi tot timpul comentarii. Eu înţeleg că sunteţi extrem de activ…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu comentarii, eu am spus că se referă la art.39 alin.2. Ce am spus că e bun sau e rău?

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

…dar dumneavoastră aveţi, conform Regulamentului, dreptul de a vorbi numai în legătură cu procedura legislativă. Dumneavoastră faceţi comentarii care induc, până la urmă, un rezultat al votului, şi nu e corect.

(Discuţii în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog să observaţi, aşa cum  am  precizat  anterior, că acest amendament nu se referă la art.39 alin.3, ci la art.39 alin.2. Cu ce vă induc? Să vă spun unde e făcut amendamentul? Asta-i culmea.

(Discuţii în sală.)

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu cel de-al doilea amendament susţinut de domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Vă rog să votaţi.

(Discuţii în sală.)

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Acelea sunt interzise.

(Discuţii în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Popa, nu puteţi să vă certaţi cu cei 84 de senatori.

Amendamentul a întrunit 10 voturi pentru, 84 de voturi împotrivă şi 5 abţineri.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului cu amendamentul acceptat.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi 6 abţineri.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu. Vă rog să votaţi.

Proiect de lege adoptat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 5 abţineri, dând posibilitatea domnului Popa, în situaţia în care ajunge prim-ministru, să fie prima lege pe care o modifică.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu, Guvernul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rectific, guvernului condus de domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

(Discuţii în sală.)

Mulţumesc.

Deci, dezbaterea este oprită la pct.13 din ordinea de zi.

Stimate colege şi stimaţi colegi, prezint scuze reprezentanţilor Executivului care au fost prezenţi.

*

Înainte de a trece la întrebări şi interpelări, vă rog să-mi permiteţi să vă aduc la cunoştinţă că, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus, la secretarul general al Senatului, Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, şi a Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre  România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de Agenţie de implementare a Facilităţii Globale de Mediu privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, semnate la Bucureşti, la 26 mai 2004.

Pentru acest proiect de lege, stimate colege şi stimaţi colegi, dacă apreciaţi că ar conţine prevederi neconstituţionale, puteţi să sesizaţi Curtea Constituţională.

(Discuţii în sală.)

*

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Prezint scuze reprezentanţilor Radiodifuziunii, pentru că am continuat şedinţa Senatului, până la această oră, având câteva legi extrem de importante.

Stimate colege şi stimaţi colegi, să intrăm în ultimul punct înscris în ordinea de zi.

Invit la tribună…

(Discuţii în sală.)

Rog colegii senatori să facă linişte, amintindu-le că această parte a şedinţei noastre este radiodifuzată.

Invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Domnul senator Acatrinei.

(Discuţii în sală.)

Doamnelor şi domnilor colegi, vă rog să faceţi linişte!

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator!

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule preşedinte, onorat Senat.

În urmă cu doi ani, printr-o declaraţie politică, atrăgeam atenţia asupra ritmului lent al lucrărilor de înfrumuseţare, de construcţie şi reconstituire pentru reabilitarea Cazinoului din municipiul Vatra Dornei.

După ce, o perioadă, obiectivul turistic dornean s-a bucurat de atenţie din partea instituţiilor abilitate, acesta a intrat, din nou, într-un con de umbră. Se cunoaşte că municipiul Vatra Dornei este o staţiune balneoclimaterică renumită printr-un decor alpin deosebit, vizitat fiind anual de zeci de mii de turişti din România, dar mai ales din străinătate.

Pe fondul declaraţiilor sforăitoare privind rolul turismului în economia naţională, vă rog să-mi permiteţi să mă adresez domnului premier Adrian Năstase şi să întreb: ce măsuri are de gând să dispună pentru punerea în valoare a importantului obiectiv pentru municipiul-staţiune Vatra Dornei şi, mai ales, pentru ţinutul Sucevei?

Solicit răspuns în scris.

Domnule preşedinte, am şi o interpelare, dacă îmi permiteţi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să o prezentaţi.

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule preşedinte, onorat Senat.

În calitate de senator al Partidului România Mare, vă rog să-mi permiteţi să informez că, de mai mult timp, Liga răzeşilor dorneni din Bazinul Dornei îşi revendică dreptul de proprietate asupra a 25.000 de hectare de pădure ce i se cuvin.

În instanţele din România, procesul de revendicare iniţiat de Ligă a început din septembrie 2000, fiind la Curtea de Apel în prezent, cu termen de începere de judecare în 2005.

Documentul pe care moştenitorii răzeşi îşi bazează cererile de retrocedare a fost scris în 1837 pe o piele de viţel. Pe respectivul document, voievodul Mihai Sturdza confirma că moşiile de la Dorna, Şarog şi Păltinoasa sunt ale răzeşilor, ţărani liberi, mulţi dintre ei ridicaţi în diverse ranguri chiar de către Ştefan cel Mare.

Cu toate că au făcut numeroase proteste, precum şi intervenţii la autorităţile noastre abilitate, urmaşii răzeşilor dorneni nu au rămas decât cu speranţa. Aceasta, pentru că acest hrisov elaborat de vodă Sturdza nu are nici o trecere în faţa celor mai mari din zilele noastre.

Răzeşii spun că, după ce se vor epuiza toate căile de atac la instanţele din România, se vor adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Partidul România Mare consideră că nu este voinţă politică pentru punerea în drepturi a dornenilor îndreptăţiţi.

De aceea, domnule preşedinte, mă adresez domnului prim-ministru Adrian Năstase să facă demersurile necesare pentru rezolvarea favorabilă a acestor cereri pe care le au răzeşii dorneni, astfel ca ei să nu ajungă la Strasbourg şi statul român să fie pus în situaţia de a ieşi, din nou, cu pierderi şi, bineînţeles, cu pierderi din autoritatea sa, şi chiar ţara noastră.

Eu aş vrea, aici, să amintesc că răzeşii sunt oameni care se luptă pentru dreptate şi fostul primar al ţinutului Dornei, Vasile Deac, care a fost primar 28 de ani, s-a judecat 20 de ani cu Imperiul Austriac şi a câştigat pădurile Dornei. Cu banii câştigaţi din aceste păduri a construit un palat administrativ în municipiul Vatra Dornei de o mare frumuseţe.

Eu însumi, fiind un urmaş provenit dintr-o familie de gospodari a răzeşilor din aceste ţinuturi, vă spun cinstit, aici, că sunt alături de ei, în calitate de senator al Partidului România Mare, şi vom lupta până ce se va face dreptate acestor oameni, pentru că o merită. Bucovinenii nu doresc altceva decât dreptate şi aceasta trebuie să o găsească la guvernanţii noştri şi instituţiile abilitate.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Iuliu Păcurariu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule preşeşdinte, stimaţi colegi şi stimaţi invitaţi.

Am o întrebare pe care o adresez domnului ministru Bejenariu, despre o situaţie din judeţul Cluj. Comuna Gălăţele a beneficiat în anul 2003 de două drumuri, prin Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei. Spre sfârşitul anului, primarul, un băiat atent şi descurcăreţ, află că există Programul pentru rromi, promovează un contract cu secretarul general al Guvernului privind un drum de legătură între drumul judeţean şi comunitatea de rromi, contractul se semnează în 17 noiembrie 2003 în valoare de 812 milioane de lei, se avansează o sumă de 250 de milioane de lei. Datorită a ceea ce am spus înainte, în 12 decembrie, deci într-o lună de zile, obiectivul este finalizat, are loc recepţia, este invitat şi Oficiul pentru problemele rromilor, nu se prezintă nimeni, şi aici apare o disfuncţionalitate, primarul nu avansează la timp factura, funcţionarii din Secretariatul General al Guvernului nu-i cer să trimită factura şi, ca urmare a acestei situaţii, primăria rămâne datoare cu 550 de milioane de lei firmei constructoare.

De un an de zile încercăm să rezolvăm această problemă, Programul pentru rromi este în continuare, tot ceea ce a făcut Secretariatul General al Guvernului – a trimis un inspector de teren şi nu s-a găsit nici un reproş, lucrarea este executată ireproşabil.

Întrebarea pe care o pun: cum are de gând Secretariatul General al Guvernului să rezolve această problemă a comunei Gălăţele? Până la urmă, am să indic firmei să dea în judecată primăria, iar primăria să dea în judecată Guvernul pentru a obţine această plată. Altă soluţie noi, în acest moment, nu vedem.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Ioan Aurel Rus.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare adresată domnului ministru Alexandru Athanasiu.

Ca o alternativă, în învăţământul românesc se practică şi sistemul step. Care este modalitatea de cointeresare a implementării alternativei educaţionale prin step by step, în condiţiile în care învăţătorii nu sunt plătiţi pentru orele efectiv realizate?

Aştept răspuns scris şi oral.

Dacă îmi permiteţi, am şi două întrebări.

Sunt acelaşi senator Ioan Aurel Rus din Grupul parlamentar al P.R.M.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rugăm, să le auzim.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Întrebare adresată Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, doamnei ministru Adriana Ţicău.

Vă întreb: cine răspunde de încălcarea legilor privind distribuţia presei? Cotidianul “Tricolorul” nu ajunge în multe judeţe ale ţării şi nu se găseşte, la unele chioşcuri, de vânzare, la mulţi abonaţi ajunge doar a doua zi? E instaurat un boicot mediatic împotriva acestui ziar?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Eu vă răspund că nu.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Şi o ultimă întrebare…

Răspunsul îl aştept de la doamna ministru.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar de ce de la dânsa? Eu nu cred că de la dânsa, cred că de la Poşta Română sau – nu ştiu – pe unde faceţi distribuţia.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Se va vedea. Datoria dânsei este să urmărească, nu a mea să văd cine se ocupă de lucrurile astea. Eu întreb.

Şi o întrebare adresată Ministerului Finanţelor Publice, domnului ministru Mihai Tănăsescu: cum pot fi ajutaţi disponibilizaţii de la “S.C. Abrom S.A.”-Bârlad, prin aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 8  din  2003,  valabilă  doar până la 30 septembrie 2004? Ce măsuri s-au luat de către A.V.A.S. şi ministerul pe care îl conduceţi?

Prezint, alăturat, şi adresa acestora către Consiliul judeţean Vaslui.

Aştept răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc, domnule senator. În situaţia în care vom vedea că acest lucru nu cade în responsabilitatea dânsei – eu sunt convins că nu cade – o să dirijăm întrebarea respectivă către cealaltă instituţie, cred că este vorba de Poşta Română, că distribuţia se face...

Domnul Ioan Aurel Rus:

Este şi Poşta Română, este şi…, amândouă primesc abonamente. Situaţia este destul de critică în multe judeţe ale ţării şi pentru asta am făcut intervenţie în Senat. Mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc. Domnul senator Ionel Alexandru.

Eu am făcut această precizare ca să nu ni se spună peste o săptămână, două, “nu este în responsabilitatea noastră”, să vedem unde găsim răspuns, să îl avem.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să prezint, mai întâi, o interpelare adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Domnule prim-ministru,

Vă rog să îmi comunicaţi motivele pentru care s-a acceptat…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi interpelare ?! Dumneavoastră nu sunteţi înscris la interpelări.

Domnul Ionel Alexandru:

Ba da, ia uitaţi-vă ! Uitaţi-vă că este.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În cinci minute, vreţi 30 de inşi…, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Alexandru:

Oricum este destul de scurt. Revin:

Domnule prim-ministru,

Vă rog să îmi comunicaţi motivele pentru care s-a acceptat semnarea contractului cu firma americană Bechtel, privind construirea autostrăzii Braşov-Borş, în condiţiile în care s-a constatat faptul că preţul pe kilometru de autostradă, practicat de această firmă, este cel mai scump din Europa ?!

Se cunoaşte şi faptul că Fondul Monetar Internaţional a solicitat guvernului dumneavoastră un audit independent pe această problemă şi, din datele de care dispun, ştiu că firma Bechtel şi-a calculat singură preţul pe kilometru la această autostradă, acesta ajungând la 5,4 milioane de euro.

În acelaşi timp, autostrada Bucureşti-Constanţa a avut un preţ pe kilometru de 1,5 milioane euro, iar autostrada care se va construi între Bucureşti şi Braşov are stabilit un preţ aproximativ în jur de 2 milioane euro.

Menţionez că pentru o altă autostradă, construită de aceeaşi firmă, Bechtel, în Croaţia, preţul pe kilometru a fost de 4,1 milioane euro.

De aceea, vă rog să îmi explicaţi motivele care au dus la un preţ aşa de ridicat, cât şi pe cele pentru care contractul cu această firmă este ţinut secret, cu toate că finanţarea se va asigura de la bugetul de stat, iar dumneavoastră, în calitatea pe care o aveţi, sunteţi obligat să faceţi public acest contract finanţat de cetăţeni.

Întrebarea se referă la următoarea problemă şi este adresată domnului ministru Marian Săniuţă, de la administraţie şi interne.

Domnule ministru,

Dat fiind faptul că este cunoscută situaţia furtului de fier vechi care este, în acelaşi timp, o afacere foarte profitabilă, de multă vreme în România, vă rog să îmi răspundeţi ce măsuri noi aveţi în vedere pentru eradicarea acestui fenomen ?

Totodată, vă rog să îmi comunicaţi care este rezultatul anchetei privind cantitatea, destul de mare, de cale ferată nouă, depistată în Portul Constanţa, la o firmă de  fier vechi. Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc. Domnul senator Codreanu.

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc pentru posibilitatea punerii acestei întrebări.

Cu toate că am avut o discuţie fructuoasă cu doamna secretar de stat Maria Manolescu, referitor la această întrebare, doresc să o pun primului ministru, ca să primesc un răspuns scris.

Ca atare, întrebarea este adresată, după cum spuneam, domnului prim-ministru.

Domnule prim-ministru,

Când consideraţi că prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români, pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940, vor fi puse în aplicare ?

Solicit acest răspuns deoarece am avut multe intervenţii la Ministerul Finanţelor Publice, dar am primit unul şi acelaşi răspuns: că nu are cine să verifice şi să avizeze dosarele în cauză.

De asemenea, în conţinutul aceleiaşi întrebări, dar prevederile Legii nr. 290/2003 a căror norme de punere în aplicare trebuiau să apară, conform prevederilor legale, încă din luna august 2003 şi au apărut în luna iulie 2004 ? Legea, după cum se ştie, se ocupă de acele despăgubiri pentru refugiaţii din Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi Basarabia. Dar pentru prevederile Legii nr. 10/2001?

Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulţumesc. Domnul senator Victor Andrei.

Domnul Victor Andrei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Andrei Victor, reprezint Grupul parlamentar PRM şi interpelarea mea se adresează Ministerului Public, respectiv domnului procuror general Ilie Botoş.

Domnule procuror general,

Având în vedere că în Monitoarele Oficiale nr. 100bis/2000 şi 586bis/2001 în care au fost publicate numele celor ce au dobândit calitatea de revoluţionar, s-au operat numeroase modificări, în sensul că atât prin hotărâri abuzive ale unor reprezentanţi cu funcţii importante în stat, cât şi prin folosirea metodei eratei, anumiţi cetăţeni au fost “ridicaţi”, cu acte în regulă, la rangul de revoluţionar, ocolindu-se astfel prevederile legale, drept pentru care vă rog să îmi comunicaţi care este temeiul legal ce a făcut ca aceştia să fie desemnaţi revoluţionari, în afara cadrului prevăzut de Legea nr. 42/1990.

Şi, totodată, să mi se comunice în scris şi oral, după caz, dacă au fost demarate cercetări privind posibile fapte penale, eventual vinovăţiile şi numărul celor care au beneficiat de aceste drepturi, prin metoda eratei la care făceam referire.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc.

Invit la tribună pe doamna secretar de stat Manolescu, să ofere răspuns colegilor, dacă sunt prezenţi în sală.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc.

Este vorba de întrebarea formulată de domnul senator Ioan Aurel Rus, cu privire la salariaţii disponibilizaţi de la Societatea Comercială “Abrom” S.A., Bârlad, răspuns la care Ministerul Finanţelor Publice comunică următoarele:

Problema urgentării aprobării programului de restructurare al Societăţii Comercial “Abrom” S.A., Bârlad este, în condiţiile prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003, cu modificările şi completările ulterioare, de competenţa instituţiei publice implicate în privatizare, respectiv a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

În ceea ce priveşte oportunitatea iniţierii unui act normativ care să prelungească aplicarea măsurilor de protecţie socială, peste data de 30 septembrie 2004, aşa cum este prevăzut de Ordonanţa nr. 124/2003 de modificare şi completare a Ordonanţei nr. 8/2003, aprobată prin Legea nr. 36/2004, menţionăm că aceasta nu intră în sfera de competenţe a Ministerului Finanţelor Publice.

Dorim să precizăm faptul că în situaţia iniţierii unui astfel de act normativ de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerului Finanţelor Publice îi revine sarcina de a evalua impactul financiar asupra bugetului general consolidat pe care îl presupun influenţele financiare suplimentare.

Semnează ministrul finanţelor publice.

În consecinţă, adresabilitatea făcută Ministerului Finanţelor Publice nu a fost cea corectă, în mod normal trebuia să vă adresaţi AVAS-ului.

Noi vă dăm acest răspuns scris, urmând să vă adresaţi AVAS-ului şi ei să decidă dacă iniţiază sau nu un proiect de act normativ pe problema respectivă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc. Domnul senator în mod cert va înainta interpelarea respectivă şi AVAS-ului, pentru a primi un răspuns concret. Mulţumesc.

Cine mai este prezent ? Vă rog. Să vedem dacă mai sunt colegii noştri prezenţi, vă rog să precizaţi căror domni senatori doriţi să oferiţi răspuns.

Domnul Eugen Dogariu – secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei:

Domnului senator Aurel Ioan Rus, referitor la întrebarea cine răspunde la încălcarea Legilor privind distribuţia presei.

Din păcate, nu  există aşa ceva, Legea presei, legăturile de distribuţie se stabilesc contractual între cei care distribuie şi între cei care beneficiază de respectivul serviciu.

În cazul ziarului “Tricolorul”, s-ar putea să fie vorba de “Rodipet”, Poşta realizând doar distribuţia la abonaţi. Dacă pachetele cu ziare nu sunt puse la dispoziţia Poştei în timp real, nu mai are ce să facă cu ele, adică, dacă nu le are, nu are cum să le ducă şi, de aceea, ajung abia a doua zi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulţumesc.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc.

Îmi pare bine că aţi accentuat un punct foarte important, că nu există o Lege a presei…

Domnul Eugen Dogariu:

A distribuţiei presei, mă iertaţi, o Lege a distribuţiei presei.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Bine, noi o să ne adresăm atunci celor care trebuie să răspundă…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Legea presei există, dar cum spunea un distins preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Ion Diaconescu, “există, dar nu se respectă”.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Deci să înţeleg că acelaşi lucru se întâmplă şi aici.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Oricum, este o lege veche şi este căzută în desuetudine.

Mai aveţi alt răspuns ?

Domnul Eugen Dogariu:

Nu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, mulţumesc. Vă rog, sunt prezenţi colegii ?

Domnul Adam Crăciunescu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale :

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveţi cuvântul, dacă este prezent.

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Referitor la întrebarea formulată de domnul senator Valentin Ciocan, vă comunicăm următoarele:

Agenţia SAPARD, prin Direcţia de Control şi Antifraudă, a procedat la verificarea documentaţiei licitaţiilor de atribuire a contractelor de lucrări pentru proiecte SAPARD derulate la Consiliile locale Şuşani, Oneşti şi Perişani din judeţul Vâlcea, urmărind, în principal, cele două aspecte din sesizare: modul de desfăşurare a licitaţiilor şi stadiul de execuţie a lucrărilor.

Privitor la Grupul de firme SARTEX, precizăm că această firmă, S.C. SARTEX, este acţionar majoritar la S.C. “Construcţii căi ferate şi alte căi de comunicaţie” S.A., Râmnicu Vâlcea.

Această firmă a adjudecat la licitaţie proiecte din comunele Şuşani, Ioneşti şi Prudeni. Referitor la…

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc. Aveţi răspunsul mai detaliat, nu ?!

Domnul Adam Crăciunescu:

Îl dau în scris mai detaliat, dar numai anumite aspecte voi exemplifica.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, daţi răspunsul în scris, colegul vrea să îl folosească…

Domnul Adam Crăciunescu:

Referitor la proiectul de modernizare a drumului comunal Ioneşti-Scundu, Direcţia de Control şi Antifraudă a Agenţiei SAPARD a efectuat un control documentar, în urma contestaţiei depuse de către S.C. CONFORT TOTAL CONSTRUCT SRL, Bucureşti, firmă participantă la licitaţie, însă în urma controlului nu   s-au confirmat neregulile sesizate.

Faţă de observaţiile domnului senator privitoare la Consiliul local Prudeni, precizăm că Direcţia de Control şi Antifraudă întocmise raportul de control, înregistrat la Agenţia SAPARD sub nr. 4734, în care a menţionat existenţa unei suspiciuni de fraudă, dar această investigaţie s-a făcut prin Departamentul de Inspecţie al primului ministru. S-a primit nota de informare din 28.06.2004, prin care se comunică că au fost respectate prevederile Manualului de instrucţiuni SAPARD.

Tot la Prudeni, Direcţia de Control şi Antifraudă a întocmit raportul de control nr. 178, înregistrat la Agenţia SAPARD, prin care s-a solicitat rambursarea sumei de 765.500.000 lei, reprezentând cheltuieli neeligibile efectuate, aferente activităţii de proiectare, faza divizie-execuţie, pentru care s-a organizat licitaţie separată, dar care, de fapt, a fost inclusă în proiectul tehnic, din cererea de finanţare suma în cauză fiind recuperată din tranşa următoare de plată.

Referitor la stadiul fizic al lucrărilor de execuţie, menţionăm, în primul rând, că termenul limită este de 30 septembrie şi nu 20 septembrie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, am înţeles, domnule secretar de stat.

Domnul Adam Crăciunescu:

Şi stadiile fizice sunt peste 52% , pentru toate lucrările.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, vă rog să oferiţi răspunsul detaliat, colegul vrea să îl valorifice, să vadă despre ce este vorba…

Domnul Adam Crăciunescu:

Îl avem şi îl vom trimite.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, dacă are vreo nelămurire o să mai ia legătura cu dumneavoastră, că, în definitiv, este o problemă cu care aţi sesizat, rugămintea este să i-l înmânaţi. Mai aveţi alt răspuns să oferiţi, domnule secretar de stat ?

Domnul Adam Crăciunescu:

Nu, mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu.

Daţi-mi voie atunci să declar închisă şedinţa Senatului de astăzi. Vă mulţumesc mult.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,05.