Main Content:

  Afişează mesaje
Pagini: [1] 2 3 ... 11
1  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: CONSFATUIRI PE TEME JURIDICE : Mai 25, 2021, 09:54:37
Pentru domnul Marcel Dumitrescu.Invocarea legii 113/28/4/2021 conform raspunsului dat de casa de pensii nu se refera la noi.Daca citim cu atentie legea este chiar asa.Nu exista nici o referire la legea 341 cu modificarile ulterioare.Legea 113 se refera clar la alte categorii.Asta e, le-am mai dat de lucru si lor.Valabile raman doar hotararile judecatoresti.
Domnule „Buzoianul”,
O lege nu se „citeste” ca o poveste scrisa de Ion Creanga! Daca era asa de simplu, nu ar mai fi fost nevoie de juristi! Judecatorii, procurorii, avocatii, etc., ar fi fost meserii inutile! Pe scurt, „limbajul juridic” difera de „limbajul cotidian”.
Din coroborarea textelor de lege invocate de mine, rezulta indubitabil ca Legea 113/2021 se aplica si indemnizatiilor prevazute de legea 341/2004!
[...]
Imi intemeiez cererea pe: ... art. 4^3, alin (2) din Legea 341/2004 , coroborat cu art 117 din legea 263/2010 ...
[...]


Cred că nu l-ați lămurit pe deplin pe buzoianul: răspunsul la întrebarea lui punctuală rezultă din articolele pe care le-ați menționat, dar pe care nu i le-ați citat:

art. 117 din legea 263/2010 [1]:
===
Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea și modificarea drepturilor de pensie, la încetarea, suspendarea și reluarea plății acestora, precum și la recuperare, se aplică și indemnizațiilor/pensiilor de serviciu acordate prin legi speciale, a căror stabilire și plată se află, potrivit legii, în competența materială a caselor teritoriale de pensii, cu excepția situațiilor în care legea specială dispune altfel.
===

Iar „legea specială” dispune, de fapt, tot aia:

art. 4^2 alin. (2) din legea 341/2004 [2]:
===
Reglementările prevăzute de legislația privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare și recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplică și indemnizațiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel.
===

[1] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/124530
[2] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/53662
2  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Mai 09, 2021, 17:53:07
În data de 04.05.2021 a fost adoptată de senat L51/2021 – Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.341 din 12 iulie 2004 a recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977

Forma adoptată de senat și trimisă către cealaltă cameră poate fi consultată în pagina de la adresa asta:
https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=23435
sau de la adresa asta (conținutul pare identic, probabil că diferă doar modul de interogare a bazei de date)
https://www.senat.ro/Legis/lista.aspx?nr_cls=L51&an_cls=2021
3  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: TREBUIE SĂ ŞTIM : Aprilie 29, 2021, 17:01:20
Legea 113/2021 înseamnă asta
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18755

Citat din textul trimis spre promulgare:

Citat
Articol unic. – La articolul 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din data de 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:
„(21) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul în care, din cauza unei erori materiale, de calcul sau a oricărei greşeli de redactare, omisiune sau menţiuni greşite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare şi redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă.

Notă: acel „21” înseamnă de fapt 2 indice 1 (sau 2 la puterea 1), da' nu m-am uitat să văd ce înseamnă în lege.
4  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Aprilie 28, 2021, 23:32:43
În pagina propunerii legislative L51/2021 a fost publicat ieri [...]

Mă rog, „ieri” înseamnă 28 aprilie 2021, eu scriind mesajul precedent pe la ora locală zero și ceva în data de 29; ora forumului pare a fi rămasă cu ora de iarnă.
5  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Aprilie 28, 2021, 23:23:58
În pagina propunerii legislative L51/2021 a fost publicat ieri avizul Comisiei parlamentare a revoluționarilor din Decembrie 1989 („avizul cu nr. 785-FAVORABIL cu amendamente”).
(link direct către fișierul .pdf: https://www.senat.ro/legis/PDF/2021/21L051CA23.PDF )

Tot ieri și tot acolo a fost publicat și raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări („raportul cu nr. 38-FAVORABIL cu amendamente”).
(link direct către fișierul .pdf: https://www.senat.ro/legis/PDF/2021/21L051CR.PDF )
6  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: ORDONANTA : Aprilie 22, 2021, 22:47:04
[...] cu amendamentul „La Art.11 se introduce alin.(2): Comisia Parlamentara a Revoluționarilor din Decembrie 1989 avizează bugetul și Programul anual de activități al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.” [...]

S-ar putea să nu mai apuce nici asta:

Şase parlamentari au iniţiat un nou proiect de lege privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române / Alexandru Muraru, unul dintre iniţiatori: Mişcarea revoluţionară nu poate fi studiată de către cei care au confiscat idealurile revoluţiei

Cinci parlamentari PNL şi unul de la USR PLUS au iniţiat un nou proiect legislativ pentru desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române, după ce CCR a declarat neconstituţională ordonanţa de urgenţă care viza desfiinţarea institutului.

Deputatul liberal Alexandru Muraru anunţă, joi, într-un comunicat de presă, că împreună cu aleşii PNL Iulia Scântei, Alina Gorghiu, Gabriel Andronache şi Ioan Cupşa, dar şi cu senatorul USR-PLUS Cristinel Gabriel Berea, a depus o nouă iniţiativă legislativă pentru desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din 1989, condus "în mod ruşinos" de Ion Iliescu.

...

(continuarea la https://www.news.ro/politic-intern/sase-parlamentari-au-initiat-proiect-lege-privind-desfiintarea-institutului-revolutiei-romane-alexandru-muraru-unul-dintre-initiatori-miscarea-revolutionara-studiata-catre-cei-au-confiscat-1922400822002021041520132879)

7  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: ORDONANTA : Aprilie 22, 2021, 00:31:39
Cu privire la propunerea legislativă înregistrată la senat pentru dezbatere cu nr. b99/2021 (sau L101/2021), în data de 21.04.2021 a fost transmis avizul Comisiei parlamentare a revoluționarilor din Decembrie 1989.

Verdictul acesteia: AVIZ FAVORABIL, cu amendamentul „La Art.11 se introduce alin.(2): Comisia Parlamentara a Revoluționarilor din Decembrie 1989 avizează bugetul și Programul anual de activități al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.”.

https://www.senat.ro/legis/PDF/2021/21L101CA23.PDF 

(și în aceeași zi a mai fost transmis și avizul Comisiei pentru administrație publică, tot FAVORABIL, dar fără amendamente)
8  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Martie 28, 2021, 21:37:29
De ce să nu mai existe ? Sunt prezente și în varianta nouă a saitului web:
http://sspr.gov.ro/w/monitorul-oficial/

(în general pentru varianta nouă trebuie doar adăugat un /w după rădăcina domeniului, nu știu care e logica, da' cel puțin deocamdată așa e)
9  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: Lupta noastra : Martie 18, 2021, 13:31:51
Eu am însă o altă problemă, care este strâns legată de limba română.

Fiind o ipoteză, probabil, neobișnuită, e greu de apreciat dacă și ce efect ar putea avea. În tot cazul, vedeți aici:

Limba română și deciziile CCR

Deciziile CCR la care fac referire au respins toate obiecțiile de neconstituționalitate reclamate în raport de acele OUG/OG-uri și nu am nimic cu esența deciziilor în sine, doar că eu ridic o obiecție legată de limba română, care ar putea avea puterea să deformeze, pe alocuri, deciziile lor. Și poate la fel și în alte cazuri, cine știe...
10  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: Activitatea SSPR : Martie 17, 2021, 00:48:36
Poate că o parte din vină îi revine chiar AFDPR-ului, datorită formulării cam încâlcite și pe alocuri lipsite de claritate a comunicatului lor din 12 martie 2021. Cred că s-au (sau s-a) grăbit la nervi și nu l-au (sau l-a) recitit după o pauză mai lungă de somn.
11  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: Muzica - manipularea manipularii... : Martie 13, 2021, 22:46:21
Cum vă este weekend-ul?
Un pic de gălăgie ...

https://www.youtube.com/watch?v=AUTmqptb-XY

Pe-aici e cam liniștit weekend-ul; cum Bryan Adams (mai ales) e prea comercial pentru gustul meu (aș zice că e cam pentru gagici Grin), prefer ceva cu și mai multă gălăgie – pentru cine gustă așa ceva, ce-i drept Smiley – și în ton (ca denumire) cu libertatea câștigată în '89:

Samsara Blues Experiment - Double Freedom

(există și varianta live a aceleiași piese, dar parcă nu cu aceeași vigoare ca varianta de studio)


12  Discutii generale / Totul despre Revolutie si Revolutionari / Răspuns: Lupta noastra : Martie 13, 2021, 06:35:53
[...]

2) Guvernul nu „acorda” nimic! Treaba lui este sa puna in executare si sa execute legea, in concret! Nu sa se substituie legiuitorului!
-Guvernul care invoca lipsa fondurilor pentru indeplinirea obligatiilor legale ale statului  isi INVOCA PROPRIA INCOMPETENTA! Incompetenta de a organiza si administra societatea, astfel incat sa se produca plusvaloare. Adica PROGRES! In aceasta situatie , singura  solutie corecta este DEMISIA, nu „Curbe de sacrificiu pe spinarea populatiei” furate, saracite, terorizate si prostite zilnic.

[...]

Corect ce spuneți (în ansamblul postării), mai trebuie doar ca cineva să se priceapă să și valorifice teoria într-un mod imbatabil.

Zic asta pentru că, folosind ca exemplu pasajul dumneavoastră pe care l-am citat mai sus, deduc din decizia CCR 389/2016 că tribunalul (regional în acel caz) poate să nu fie de acord:

32. Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, deoarece lipsa de intervenție din partea Guvernului ar fi avut drept consecință imposibilitatea menținerii echilibrelor bugetare, nerespectarea angajamentelor interne și internaționale asumate de Guvern, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar.


Eu am însă o altă problemă, care este strâns legată de limba română. După părerea mea, luând ca reper DEX-ul elaborat și editat de Academia Română, dintr-un anumit punct de vedere formulările curții constituționale sunt incomplete și nu acoperă, în fapt, propriile lor decizii.

Conform DEX ediția 2009 [1], avem așa:

LEGIUITÓR, -OÁRE, legiuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care elaborează legi. [Pr.: -giu-i-] – Legiui + suf. -tor.

ABILITÁ, abilitez, vb. I. Tranz. 1. A califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar; a atesta. 2. A împuternici. – Din fr. habiliter, lat. habilitare.

DELEGÁ, delég, vb. I. Tranz. A transmite cuiva dreptul de a acționa ca reprezentant al unei persoane sau al unei instituții. ♦ A însărcina pe cineva, pe timp limitat, cu executarea, supravegherea sau organizarea unei lucrări. – Din fr. déléguer, lat. delegare.

EXECUTÍV, -Ă, executivi, -e, adj. Care are sarcina de a executa dispozițiile organelor superioare. ◊ (În organizarea unor state) Putere executivă = sistem de organe compus din guvern și din întreg aparatul administrativ, în frunte cu șeful statului, reprezentând una dintre celei trei puteri fundamentale ale statului prevăzute de principiul separației puterilor. Organ executiv (și substantivat, n.) = organ care exercită puterea executivă într-un stat. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécutif.

Constituția României zice așa:

Art. 115 – Delegarea legislativă
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.


Or, după părerea mea, strict à la DEX, cineva care este delegat / abilitat / împuternicit, nu capătă în mod automat calitatea celui care deleagă / abilitează / împuternicește, chiar dacă acționează în domeniul de competență al acestuia din urmă. În cazul discutat aici, legiuitorul, chiar dacă deleagă / abilitează / împuternicește guvernul să emită o ordonanță de urgență despre cum să fie tăiate urgent frunzele la câini, în termeni strict lingvistici guvernul rămâne tot guvern, adică „executiv”, fără a deveni „legiuitor”.

Tot în acest sens, decizia CCR 389/2016 zice, printre altele, așa:

47. În ceea ce privește critica potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 printr-o ordonanță, Curtea a constatat că, potrivit prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 și pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanța pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004. Ca atare, Curtea a reținut caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituționalitate.

Bun, asta este corect, pentru că se referă în mod explicit la „guvern”, în acord cu formularea constituțională.

Ce nu mai este așa de corect (zic eu), sunt toate referirile la „legiuitor” pe parcursul întregii decizii, fără a completa *de fiecare dată* cu ceva gen „legiuitorul sau organul [executiv] abilitat de către acesta” sau cumva asemănător (pe modelul terminologiei cu „legea xxx cu modificările și completările ulterioare” care apare repetitiv și obsesiv prin textele legislative sau juridice).

Adică: de unde scoate CCR că prevederile actului normativ OUG 95/2014 sunt atribuite legiuitorului, atât timp cât legiuitorul încă nu s-a pronunțat asupra acestui act normativ ? Că nu zice „guvern”, ci zice „legiuitor” (și atât).

Exemple:

(CCR 389/2016)

36. ... În final, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, Avocatul Poporului menționează că dreptul la indemnizație reparatorie nefiind un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare.

sau
49. Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49).

sau
51. ... Astfel, legiuitorul, ținând cont de realitatea existenței unor situații în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat că nici această critică de neconstituționalitate nu este întemeiată.

sau
(CCR 429/2018)

41. Cu referire particulară la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale care garantează dreptul de proprietate privată, Curtea a constatat, în Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012, că sumele reprezentând indemnizații restante ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie, într-adevăr, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar, în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă, are, de asemenea, dreptul de a alege frecvența și modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea viitoare a lor (a se vedea, în acest sens,art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011).

Și tot așa.

[1] Definiții preluate din transpunerea online aflată la adresa https://www.dexonline.ro
13  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Martie 10, 2021, 06:58:35
Prefer să evit aplicarea acelei vorbe cu „a te (sau se) îmbăta cu apă rece” Smiley

[...]

Aveti dreptate, domnule Secarica! "Bla,bla,bla si Blu,blu,blu" constituie "temei legal" pentru prorogarea aplicarii unor prevederi legale abrogate!

[...]

Unu la mână, acest forum este un loc pentru discuții / schimburi de idei, în principiu tematice, fără însă a fi strict limitate la ceva anume. Or în acest sens eu (doar) asta pretind că fac, un schimb de idei.

Doi la mână, eu am susținut (și susțin în continuare acest lucru) faptul că legea 153/2017 afectează *numai* articolele relevante (pentru noi) din OUG 57/2015, dar *nu* și articolele relevante (pentru noi) din OUG 99/2016 sau OUG 9/2017 sau OUG 90/2017 sau OUG 114/2018. Este o deducție pur logică din citirea articolelor și a trimiterilor încrucișate din acele acte normative supuse atenției, nu o concluzie bazată pe vreo expertiză juridică. În mesajul meu precedent am indicat și o confirmare a concluziilor raționamentului meu (doar o confirmare, nu o dovadă); oricum ar fi însă, rămâne (doar) o părere personală, la fel cum – de exemplu – am o părere personală despre faptul că legea privind arborarea drapelului României (sau cel puțin partea care privește culorile drapelului) a fost elaborată de cineva care avea la bază meseria de zugrav [1].

Nu susțin însă nimic *la modul categoric* legat de interpretarea abrogării articolelor prin raportare la cele încă în vigoare (sau invers), respectiv de consecințele ce ar rezulta dintr-o astfel de interpretare. Dacă asta s-a înțeles, s-a înțeles greșit. Nu exclud să fi fost o eroare de exprimare din partea mea, iar dacă așa a fost, scuze.

Trei la mână, independent de părerile mele, am cerut părerea unui avocat – nu o analiză profundă, ci doar un fel părere de primă lectură. Concluzia lui a fost că perspectiva actualizării referinței pentru calculul indemnizațiilor la o altă sumă decât cea plafonată atunci iese din discuție. Mi-a explicat că valoarea de referință a lunii decembrie 2016, plafonată conform prevederilor OUG 57/2015, nu poate fi schimbată, deoarece efectele juridice produse până la momentul abrogării rămân în ființă chiar și după data de 1 iulie 2017, fără a putea fi afectate retroactiv. Se invocă principiul neretroactivității legii civile și asta e. Alta ar fi fost situația dacă legea 153/2017 ar fi abrogat și OUG 99/2016 sau OUG 9/2017, dar nu este cazul. Fără să fi adus eu în discuție ipoteza mea exprimată aici pe forum cu privire la OUG-urile care sunt afectate și care nu de legea 153/2017, a spus, printre altele, că (citez) „De asemenea, este de subliniat faptul ca prevederile art. 11 alin. (2) din OUG nr. 99/2016 au ramas in vigoare, nefiind abrogate prin adoptarea Legii nr. 153/2017.

Așa din amintiri parcă chiar dumneavoastră (?) ați evidențiat undeva la un moment dat, referitor la OUG 95/2014 aflată în „dezbatere” la parlament, diferența între abrogarea ei și respingerea ei; mi-am adus aminte de acest detaliu, deoarece avocatul mi-a explicat că în această speță nu se pune în discuție anularea actului normativ (variantă care ar fi schimbat, într-adevăr, termenii discuției), ci este vorba despre abrogarea actului normativ, motiv pentru care situația de până la 01 iulie 2017 (data abrogării) va fi analizată juridic în raport de legea în vigoare la acel moment, în speță OUG nr. 57/2015.

Acestea fiind spuse, nu descurajez pe nimeni să investigheze în continuare modalitățile prin care s-ar putea schimba situația și să reușească cumva să demonteze plafonările în justiție. În tot cazul, psihologic vorbind, este mai sănătoasă o abordare inițială prudentă și finalizată – eventual – cu o surpriză plăcută, decât o ambalare inițială exuberantă și finalizată – eventual – cu o mare dezamăgire.

Cât despre aprecierea dumneavoastră cu „O Casa de Avocatura si trei avocati independenti au zis ca temeiul juridic invocat este corect. Domnul Secarica sustine contrariul. Asa sa fie!” n-aveți decât să „asa sa fie”, eu îmi declin orice răspundere. De unde și până unde „asa sa fie” dacă zice unu’ ceva pe un forum în două sau trei postări ? Când am zis „așa să fie” în privința standardului de tastatură românească pe care l-am elaborat în perioada 2003-2004, am avut în vedere o acțiune care s-a întins pe aproape doi ani, cu dezbateri pe multiple planuri și cu reprezentanți ai unor entități cu autoritate atât publică (ex. Academia Română, dar nu numai), cât și privată (ex. Microsoft România, dar nu numai); dacă m-aș fi grăbit atunci cu concluziile postate în trei-patru-cinci cuvinte de către unul sau altul dintre membrii forumului CHIP sau XtremPC de la acea vreme, chiar dacă unii au oferit și păreri pertinente de care – în unele cazuri – am ținut cont principial, per ansamblu ar fi ieșit ceva „cam așa” (și în final nu a ieșit ceva doar cam așa, ci ceva solid și balansat).

Revenind aici, acuma sigur că anii trec și timpul pare din ce în ce mai scurt; deh.

În privința desuetudinii menționate de dumneavoastră, vedeți că poate fi cu două tăișuri: un sens care ne convine (dacă „noi” putem demonstra schimbarea condițiilor social-economice din perspectiva revoluționarilor, în sensul deteriorării situației sociale, marginalizare etc.) și un sens care nu ne convine (dacă „ei” pot demonstra schimbarea condițiilor social-economice din perspectiva statului, în sensul deteriorării situației economice, pandemie etc.).

Iar referitor la proiecția bugetară sumbră pe trei ani, asta îmi aduce aminte de un banc de pe vremuri, care zicea că „America este țara tuturor posibilităților, pe când România este țara unde totul e posibil”. Așa că e posibil, ce să zic... atâta că cele mai nefaste acțiuni de până acum au venit în general pe neanunțate (dar asta nu înseamnă că nu se poate și altminteri).

Poate poate cineva să traseze o paralelă cu argumentații de acest gen (deși în mod clar pensiile nu sunt totuna cu indemnizațiile): „Referitor la teoria drepturilor câştigate, Curtea, prin Decizia nr. 120/2007, a reţinut că „Operaţiunea de recalculare (a pensiilor) priveşte în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanţei şi are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior.” [2] (fragment de pe la pagina 10 a pdf-ului; este doar un exemplu pe care l-am avut acum la îndemână).

[1] https://www.contributors.ro/punct-virgula22874/
[2] https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/01/puskas_ro.pdf
14  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Martie 08, 2021, 17:20:31
Pentru domnul Secarica (si nu numai!):
OUG 57/2015, art.12 spune „, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei” ! Adica, TOATE! Inclusiv cele de „gratitudine”! Si acolo unde legea nu distinge, nici cel care interpreteaza legea nu poate distinge (judecatorul, de exemplu!).
[...]
TOATE Actele Normative mai sus invocate au fost abrogate prin legea 153/2017, data la care a incetat   PLAFONAREA  si implicit „prorogarea plafonarii”  „indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei” instituite in 2010 si consolidate (artificial!) prin legea 285/2010, 283/2011 si definitivata prin OUG 19/2012.  Prin OUG 90/2017 nu se mai putea prorogarea  prevederilor unor legi abrogate! Nu numai logica formala si logica juridica o interzic, ci si legea 24/2000.
Pentru exemplificare: Credeti ca prin OUG  xx/2021, Guvernul actual mai poate reinstitui prevederile „Decretului prezidential nr. xy/1985” emis de Ceausescu? Este exact acelasi lucru! De aceea prevederile OUG 90/2017 si OUG 114/2018  nu pai puteau proroga plafonarea indemnizatiilor prevazute de legile abrogate  prin Legea 153/2017. Sper ca am explicat destul de clar, desi exemplul cu „ mortul care nu mai poate vorbi” l-am considerat suficient de sugestiv.
[...]

Prefer să evit aplicarea acelei vorbe cu „a te (sau se) îmbăta cu apă rece” Smiley

Corectitudinea raționamentului meu, adică cel prin care susțin că aplicabilitatea legii 153/2017 se întinde doar până la OUG 57/2015 inclusiv, dar nu și la OUG 99/2016 și următoarele relevante, poate fi verificată în mod oarecum obiectiv [1] astfel:


  • • mergeți la adresa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/190529 care este forma consolidată la 01.07.2017 a OUG 57/2015 și veți vedea că la art. 12 scrie „Abrogat (la 01-07-2017, Articolul 12 din Capitolul I a fost abrogat de Punctul 20, Alineatul (1), Articolul 44, Capitolul IV din LEGEA -CADRU nr. 153 din 28 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 28 iunie 2017 )”;
  • • mergeți la adresa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/184962 care este forma consolidată la 01.06.2017 a OUG 99/2016 și veți vedea că prevederile de la cap. I art. 11 alin. (2) au rămas în vigoare bine-mersi; faptul că ultima consolidare a acesteia a fost la 1 iunie 2017 se datorează faptului că pur și simplu nu a mai existat nicio altă prevedere legislativă care să mai aibă ce sau de ce să modifice ceva.

Următoarele OUG-uri relevante sunt la fel de valabile, se pot verifica și acelea în același mod.

Referitor la exemplul dumneavoastră cu decretul din epoca comunistă, tocmai că este același lucru: guvernul nu a reinstituit prevederile unei alte prevederi căreia între timp poate că i s-a dat foc, ci a instituit niște norme luând ca reper (arbitrar, dar nu la asta mă refer acum) o situație concretă la un moment în timp, efectul practic al unei prevederi (nu prevederea în sine) – doar că în acest caz variabilă, datorită caracterului volatil al prevederii. Ceva de genul „având în vedere situația dramatică în care ne aflăm cu pandemia, bla, bla, în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2020 rația lunară de făină per cap de locuitor se acordă în cantitatea pe care bunicii voștri au luat-o în decembrie 1949”; dacă atunci o fi existat vreo plafonare, atunci aceeași a revenit și în lunile respective din 2020, în schimb dacă atunci n-a fost nicio plafonare, ori dacă o fi fost dar a fost abrogată (în acei ani), atunci în lunile respective din 2020 nu a mai contat câtă făină cumpăra fiecare.

[1] Sub rezerva că acel portal legislativ este presupus a fi actualizat și întocmit fără greșeli în privința detaliilor care privesc subiectul de față
15  Discutii generale / Preschimbarea certificatelor de revolutionar / Răspuns: ANUNTURI : Martie 07, 2021, 20:29:36

Ați mai văzut izolete în alte țări și/sau care să fie prezentate la posturile de știri ale altor țări în afară de cele de știri din RO ? Eu nu, și chiar mă mai uit la alții – și asta pe tot parcursul acestui interval de un an care a trecut.

Mă mir, totuși, cum de nu i-a trecut nimănui prin cap să bată în scânduri ușile celor carantinați, pe modelul istoric al epidemiilor de ciumă. Sunt sigur că impactul mediatic l-ar fi depășit cu mult pe cel cu izoletele Grin
Pagini: [1] 2 3 ... 11