Main Content:

Pagini: 1 [2] 3 4 ... 20

NOI CU CINE NU VOTAM !

Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #15 : Aprilie 07, 2014, 06:48:44 »
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #16 : Aprilie 07, 2014, 20:35:05 »


 "  Vadim Tudor și-a ”curățat” declarațiile de avere ca să scape de plata despăgubirilor de zeci de mii de euro stabilite de instanțe    Imprimare    E-mail
Scris de Mihaela Dobrescu    
Corneliu Vadim Tudor a jonglat de-a lungul ultimilor ani cu declarațiile de avere mai ceva ca artiștii de la circ, mărturie fiind chiar documentele înregistrate oficial pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. Un Logan care apare și dispare din declarațiile de avere, bani dați cu împrumut în valoare mai mare decât veniturile sale, sunt doar câteva exemple vizibile la o simplă aruncare de privire pe aceste declarații de avere. Urmărind declarațiile sale de avere depuse de la intrarea în Parlamentul European, în 2009, se poate constata cu ușurință că treptat Vadim Tudor a scăpat de aproape toate bunurile aflate pe numele său. Această acțiune s-a desfășurat în paralel cu pierderea pe bandă rulantă a numeroase procese de calomnie în care acesta a fost obligat la plata unor despăgubiri substanțiale. Astfel, potrivit unei centralizări făcute de presă , Vadim Tudor a fost obligat de instanță să plătească peste un miliarde de lei vechi doar pentru procesele intentate de Ion Cristoiu, Cozmin Gușă și Vladimir Tismăneanu, pe care  europarlamentarul PRM le-a pierdut. La această sumă se mai adaugă cei 5000 de euro câștigați drept despăgubire chiar de șeful ANI, Horia Georgescu. Cei care au primit despăgubiri din partea instanțelor se pare că au rămas până acum doar cu deciziile, întrucât Vadim Tudor nu are conturi în țară pentru a putea fi executate și nici bunuri, cu excepția unui Logan vechi de vreo șapte ani. Și, desigur, colecția de autografe celebre cu care se tot laudă la televizor, dar care, potrivit declarațiilor de avere, nu este evaluată.

Casă donată, mașini ”evaporate”

Declarația de avere depusă în 1 noiembrie 2010 este ultima în care Vadim Tudor se declară proprietarul locuinței de 178 de mp din Cotroceni, obținută în 1996 în baza Legii 112. Ulterior această locuință apare în documente ca fiind donată fiicei sale Lidia. De asemenea, la capitolul bunuri, europarlamentarul PRM menționează aproape în toate declarațiile de avere un Logan achiziționat în 2007, excepție făcând declarația din 2013, când bănuim că probabil a uitat de Logan, întrucât acesta a reapărut în declarația depusă recent, în martie 2014, când și-a depus candidatura pentru un nou mandat de europarlamentar. Interesant este că în declarația de avere depusă în 2011 apar la rubrica bunuri mobile, în afară de Logan, un Crysler din 2009 și un Mercedes din 2005, care se ”evaporă” în celelalte declarații de avere, fără ca Vadim Tudor să menționeze vânzarea lor, donarea lor etc., așa cum cerea legea.

A dat cu împrumut mai mult decât a câștigat

În declarația de avere depusă în aprilie 2012, Vadim Tudor declară că a dat cu titlul de împrumut
70 400 de lei Editurii România Mare și alți 70 400 de lei către Editura Tricolorul. Ciudat, în declarația depusă un an mai târziu, în 2013, nu mai apar nici împrumuturile și nici restituirea lor, semn că Tribunul a făcut vreo magie cu banii care apar și dispar peste noapte în declarațiile sale de avere. Și tot la capitolul iluzionism putem trece și faptul că în declarația de avere depusă în 24 martie 2014, Vadim Tudor menționează două împrumuturi acordate în nume personal către Editurile România Mare și Tricolorul , în valoare de 70 400 de euro fiecare. Cu alte cuvinte, în 2013 CV Tudor a dat cu împrumut circa 140 000 de euro, în condițiile în care singurele sale venituri în acest an au fost salariul de la Parlamentul European în valoare de 72 000 de euro, potrivit aceleiași declarații de avere. Cum a dat cu împrumut o sumă mai mare decât a încasat, în condițiile în care nu a ținut post negru tot anul 2013, este un mister pe care probabil îl vor elucida inspectorii ANI, atunci când îi vor solicita explicații pe marginea controverselor din declarațiile sale de avere. De asemenea, tot în fața inspectorilor ANI sau chiar a procurorilor, CV Tudor va da explicații și în legătură cu mențiunea sa din mai multe declarații de avere, potrivit căreia nu deține niciun cont bancar nici în țară nici în străinătate. Surse din Parlamentul European ne-au precizat că e aproape imposibil ca CVTudor să nu dețină un cont la Bruxelles în care să încaseze salariul de europarlamentar, aceasta fiind regula din Parlamentul European. Potrivit acelorași surse, direct de la casieria PE pot fi decontați doar banii destinați transportului pentru grupuri de invitați la PE și alte cheltuieli ocazionale de acest gen.
 
”Tribunul” riscă să rămână și fără pensia de europarlamentar

Tribunalul Capitalei a respins, ca neîntemeiată, contestația lui Corneliu Vadim Tudor privind candidatura sa la alegerile europarlamentare, însă decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel București.
Vadim Tudor a contestat la Tribunalul București (TB) decizia Biroului Electoral Central (BEC) prin care i-a fost respinsă candidatura, demersul său fiind respins, duminică, de această instanță.
Hotărârea TB va putea fi contestată la Curtea de Apel București, care va da o decizie definitivă în cel mult două zile de la înregistrarea cererii, dar nu mai târziu de 15 aprilie. În condițiile în care Curtea de Apel va menține decizia Tribunalului București, Vadim Tudor nu va mai putea candida și astfel și-ar putea lua adio și de la pensia de europarlamentar care se acordă după deținerea a două mandate în legislativul de la Bruxelles.

Vezi declarație de avere a lui Corneliu Vadim Tudor

Mihaela Dobrescu
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #17 : Aprilie 15, 2014, 04:29:14 »


Nu votam " pasul de rata " al FSN-ului !

 
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #18 : Aprilie 15, 2014, 04:30:15 »


Nu votam " pasul de rata " al FSN-ului !

 


 
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #20 : Aprilie 18, 2014, 17:10:16 »


 " Justiţia Pârâtului
de Cristian Tudor POPESCU Publicat la: 07.04.2014 15:41 Ultima actualizare: 07.04.2014 15:52
   
Victor Ponta este, la bază, procuror. Un fapt aproape uitat în comentariile la adresa actelor şi declaraţiilor actualului premier.

    167 Comentează
    22 Email
    Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla

Indiferent ce funcţie ocupi în viaţă, meseria pentru care te-ai pregătit şi ai practicat-o în tinereţe ar trebui să lase asupra ta o amprentă de neşters. Iliescu a fost la Ape, Băsescu pe mare, Constantinescu la pietre. Niciunul dintre aceşti preşedinţi ai României nu şi-a călcat în picioare breasla odată ajuns în fruntea statului. Iliescu nu s-a dezis de hidrotehnicieni, Băsescu de vaporeni sau Constantinescu de geologi. Dimpotrivă, i-au evocat cu mândrie. Până şi Elena Ceauşescu, la Târgovişte, i-a spus procurorului: „O să te-audă colegii mei, intelectualii...”.

Posibilul preşedinte al României, procurorul Ponta, este un adevărat duşman al propriei meserii. Şi, totodată, un avocat al potenţialilor infractori, la concurenţă cu Paula Iacob. Dl premier a avut grijă întotdeauna să nu se dezică de cei pe care îi cercetează procurorii sau îi condamnă judecătorii – pesediştii de frunte Duicu şi Prioteasa sunt cele mai recente exemple. În schimb, s-a dezis sistematic de colegii lui, procurorii, pe care i-a insultat şi denigrat de câte ori a avut ocazia.

Cum e posibil ca un fost procuror să afirme sus şi tare că şefii CJ Medehinţi şi Dolj, cercetaţi de procurori pentru corupţie, „au probleme doar pentru că sunt din judeţe unde PSD stă foarte bine”? Fără niciun temei, Ponta îşi acuză din start colegii că sunt doar nişte unelte politice antiPSD. Şi dacă judecătorii vor stabili că cei doi martiri olteni sunt vinovaţi, atunci juristul, omul legii, V. Ponta, va spune, cum a mai spus în cazul Năstase, că întreaga Justiţie face aport la Băsescu.

Cum e posibil? – întrebam. Răspunsul e unul singur: V. Ponta nu e procuror, n-a fost niciodată. Locul lui în sistemul judiciar este altul. Nu cel de judecător, grefier sau avocat. În sala de judecată, V. Ponta este Pârâtul. Procuror pârât, doctor pârât, premier pârât.

Nu poţi să nu te întrebi cum ar arăta Justiţia sub preşedintele pârât Ponta.

Cristian Tudor Popescu este senior editor al ziarului Gândul

    167 Comentează
   
[/i

" http://www.gandul.info/puterea-gandului/justitia-paratului-12420229 "
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #21 : Aprilie 24, 2014, 18:06:55 »


 "
Povestea cu barca este filmul de animație după Jerome K. Jerome (umorist englez, autorul satirei „Trei într-o barcă” - n.r.), a spus Emil Hurezeanu la Digi24 comentând aspectele controversate ale vizitei premierului în zonele afectate de inundații. Politicienii sunt puțin amețiți probabil de venirea primăverii, de urgența căreia trebuie să-i facă față, dar ei au mai ales o problemă mediatică, a arătat analistul.
„Era la mintea copilului că dl Mihai Răzvan Ungureanu, când a ajuns prim-ministru, nu trebuia să facă observații printre nămeți, bine îmbrăcat altminteri, ălora care nu ieșeau să-și scoată zăpada. (...) Politicienii nu au dreptul să fie nemulțumiți așa cum locuitorii zonelor sinistrate sunt”, a declarat jurnalistul la Digi24.
„Omul acesta (Victor Ponta – n.r.) nu știe că atunci când se uită cineva la tine (presa – n.r.) arăți mai puțin cu mâna, nu vorbești peste capul oamenilor și nu te lași împins de jandarmi într-o bărcuță, pe o apă de 30 de centimetri? Fă ceva mai normal, nu știu...Aici e o problemă de auto-înscenare. Vor să arate la televizor că se preocupă, asta e impresia pe care mi-o creează acești oameni. Pentru că, în mod efectiv, ce fac ei pentru acei oameni, în acel moment? Nu cumva o bărcuță care îi duce pe Dragnea și pe Ponta la plimbare folosea la altceva în momentul ăla? Nu cumva zece jandarmi în jurul lor e prea mult și trebuiau să se ocupe cu altceva?”, se întreabă Emil Hurezeanu.
El spune că niciun politician nu a scăpat de tentația „surprizelor” descoperite în momentul vizitării unui loc calamitat și a dat exemplul însuși președintelui Traian Băsescu, în urmă cu câțiva ani. „Înainte de a te mira ca președinte, cu căciulița Paul & Shark pe frunte, că acolo (în Defileul Oltului) cad pietre, ai fost ministrul Transporturilor, ani de zile, aproape un deceniu, și cădeau și atunci pietre”, a spus Emil Hurezeanu.
„Politicienii nu au reușit să umple cu conținut profesionist democrația în ultimii 25 de ani. N-au livrat decât, în marea majoritate a cazurilor, lozinci, fără acoperire în realitatea de facto a democrației, care înseamnă râuri care nu ies din matcă, linii ferate bune...”, a conchis analistul. Urmăriți-i comentariile în materialul video atașat. " http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Hurezeanu+Ponta+inundatii+barca+ "
Memorat
  • gogiie
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1301
  • Vezi Profilul
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #22 : Aprilie 24, 2014, 18:33:26 »


 "
Povestea cu barca este filmul de animație după Jerome K. Jerome (umorist englez, autorul satirei „Trei într-o barcă” - n.r.), a spus Emil Hurezeanu la Digi24 comentând aspectele controversate ale vizitei premierului în zonele afectate de inundații. Politicienii sunt puțin amețiți probabil de venirea primăverii, de urgența căreia trebuie să-i facă față, dar ei au mai ales o problemă mediatică, a arătat analistul.
„Era la mintea copilului că dl Mihai Răzvan Ungureanu, când a ajuns prim-ministru, nu trebuia să facă observații printre nămeți, bine îmbrăcat altminteri, ălora care nu ieșeau să-și scoată zăpada. (...) Politicienii nu au dreptul să fie nemulțumiți așa cum locuitorii zonelor sinistrate sunt”, a declarat jurnalistul la Digi24.
„Omul acesta (Victor Ponta – n.r.) nu știe că atunci când se uită cineva la tine (presa – n.r.) arăți mai puțin cu mâna, nu vorbești peste capul oamenilor și nu te lași împins de jandarmi într-o bărcuță, pe o apă de 30 de centimetri? Fă ceva mai normal, nu știu...Aici e o problemă de auto-înscenare. Vor să arate la televizor că se preocupă, asta e impresia pe care mi-o creează acești oameni. Pentru că, în mod efectiv, ce fac ei pentru acei oameni, în acel moment? Nu cumva o bărcuță care îi duce pe Dragnea și pe Ponta la plimbare folosea la altceva în momentul ăla? Nu cumva zece jandarmi în jurul lor e prea mult și trebuiau să se ocupe cu altceva?”, se întreabă Emil Hurezeanu.
El spune că niciun politician nu a scăpat de tentația „surprizelor” descoperite în momentul vizitării unui loc calamitat și a dat exemplul însuși președintelui Traian Băsescu, în urmă cu câțiva ani. „Înainte de a te mira ca președinte, cu căciulița Paul & Shark pe frunte, că acolo (în Defileul Oltului) cad pietre, ai fost ministrul Transporturilor, ani de zile, aproape un deceniu, și cădeau și atunci pietre”, a spus Emil Hurezeanu.
„Politicienii nu au reușit să umple cu conținut profesionist democrația în ultimii 25 de ani. N-au livrat decât, în marea majoritate a cazurilor, lozinci, fără acoperire în realitatea de facto a democrației, care înseamnă râuri care nu ies din matcă, linii ferate bune...”, a conchis analistul. Urmăriți-i comentariile în materialul video atașat. " http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Hurezeanu+Ponta+inundatii+barca+ "




Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #23 : Aprilie 24, 2014, 18:52:51 »

http://www.gandul.info/stiri/baronul-puilor-procurorii-sustin-ca-florin-popescu-ar-fi-cumparat-voturi-cu-60-000-de-pui-grill-reteaua-primarilor-care-imparteau-mita-electorala-12518507


BARONUL PUILOR. Procurorii susţin că Florin Popescu ar fi cumpărat voturi cu 60.000 de pui grill. REŢEAUA primarilor care împărţeau mita electorală


   

Potrivit referatului pe baza căruia procurorii DNA cer Parlamentului aviz pentru arestarea lui Florin Popescu, deputat PMP şi şi fost şef al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, acesta ar fi dat mită electorală 60.000 de pui grill. Anchetatorii susţin că au dovedit faptul că Popescu a cerut reprezentaţilor unei societăţi comerciale peste 70 de tone de carne de pui ”pe care a folosit-o în scop electoral, distribuind-o cetăţenilor din judeţul Dîmboviţa pentru a-i determina să-l voteze”


Deputatul PMP Florin Popescu este urmărit penal de DNA pentru infracţiunea de folosire a influenţei. Procurorii îl suspectează pe Florin Popescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi un apropiat al Elenei Udrea, că în campania din 2012 a cerut mai multor oameni de afaceri diverse produse pe care urma să le împartă în campanie electorală drept mită. Potrivit comunicatului DNA, Popescu, un apropiat al Elenei Udrea, a cerut 70 de tone de carne de pui. În schimbul produselor utilizate drept mită electorală, Florin Popescu le promitea oamenilor de afaceri contracte publice şi protecţie, au precizat surse judiciare pentru gândul.

Pentru că Florin Popescu este deputat, el are imunitate parlamentară. Astfel, dacă pentru un cetăţean obişnuit procurorii solicită arestarea direct unui judecător de drepturi şi libertăţi (n.r. potrivit noului Cod Penal, magistratul care deliberează pe o arestare preventivă se numeşte "judecător de drepturi şi libertăţi"), în cazul lui Popescu trebuie mai întâi Parlamentul să aprobe cererea DNA. Adică în Camera Deputaţilor va fi dat un aviz prin care procurorilor li se va permite sau nu să meargă în faţa unui judecător şi să ceară arestarea lui Florin Popescu. Referatul cu propunerea procurorilor de încuviinţare a arestării preventive a fost depusă în Parlament. Din acest document, surse parlamentare au transmis către gândul detalii legate de dosarul lui Florin Popescu.

Procurorii susţin în cererea înaintată Parlamentului că, la alegerile din 2012,  Florin Popescu, în calitate de preşedinte al P.D.L. Dâmboviţa,  a ”pretins şi primit de la un agent economic o importantă cantitate de bunuri (peste 60 – 80 de tone pui grill, cu o valoare ce depăşeşte 450.000 lei) pe care a folosit-o în scop electoral, distribuind-o cetăţenilor din judeţul Dîmboviţa pentru a-i determina să-l voteze, atât pe el cât şi pe ceilalţi candidaţi ai formaţiunii politice respective la alegerile locale desfăşurate în luna iunie 2012.”

Procurorii susţin şi că, pentru a nu crea suspiciuni şi pentru a nu lăsa urme carnea de pui, era ambalată în pungi neinscripţionate. ”În scopul  împiedicării descoperirii faptei de corupţie, administratorul a livrat produsele, în pungi neinscripţionate, din spaţiul de depozitare al SC Antrepozite Frigorifice P.G.A. SRL închiriat şi folosit de SC Synergy Invest SRL ”, se arată în cererea procurorilor înaintată Parlamentului.

Filmul operaţiunii "puiul grill"

Ianuarie 2012. Potrivit anchetatorilor, Florin Popescu a orchestrat operaţiunea de colectare a puilor pentru mită electorală încă din ianuarie 2012. Atunci s-a întâlnit cu administratorul SC Avicola Crevedia SA. Florin Popescu l-a asigurat pe acesta că îi va oferi ”sprijinul său”. În ianuarie, cei doi nu ar fi discutat despre mita electorală. ”Discuţiile au avut un caracter protocolar, inculpatul dându-i asigurări administratorului că îl va sprijini în activităţile economice derulate, având în vedere că societăţile comerciale administrate sunt mari contribuabili la bugetul de stat”, arată anchetatorii

Martie 2012. Florin Popescu şi administratorul Avicola s-au mai întâlnit şi au discutat despre cele 60-80 tone de pui. ”În cursul acestei întâlnirii, inc. POPESCU FLORIN AURELIAN i-a cerut  o cantitate de cca. 50.000 - 60.000 pui grill (60 - 80 tone, cu valoare de peste  400.000 lei) pentru a o distribui cetăţenilor din judeţul Dîmboviţa în scop electoral, având în vedere că în luna iunie a aceluiaşi an urmau să aibă loc alegeri locale la care inculpatul candida pentru un nou mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dîmboviţa”, susţin anchetatorii.

Aprilie 2012. Pentru că era o cantitate mare de carne era necesară depozitarea ei în spaţii frigorifice. Astfel că Florin Popescu şi administratorul Avicola s-au întâlnit cu reprezentantul unei societăţii care avea astfel de spaţii. Procurorii spun că pentru a ascunde destinaţia puilor cei doi i-au spus celuilalt om de afaceri că este vorba de acţiune caritabilă a CJ Dâmboviţa. ”Pentru a elimina riscul descoperirii faptei de corupţie, auditorul financiar i-a comunicat martorului că puii sunt destinaţi unei acţiuni caritabile organizată de Consiliul Judeţean Dâmboviţa sub coordonarea inculpatului POPESCU FLORIN AURELIAN.”

În dosar se mai precizează şi că, pentru a ascunde operaţiunea, au fost întocmite acte false care atestau că puii erau achiziţionaţi de Avicola de la societatea care administra depozitul frigorific. În realitatea, puii erau furnizaţi de Avicola, iar potrivit actelor tot Avicola îi achiziţiona. ”Pentru a disimula fapta de corupţie şi a împiedica descoperirea ei fie în timpul transportului fie în ipoteza declanşării unor cercetări  ulterioare, o martoră economist la SC Synergy  Invest SRL a întocmit la cererea auditorului financiar,  avizul de însoţire a mărfii  pentru cantitatea de  20.691,2 kg pui grill, având la rubrica furnizor SC Synergy  Invest SRL, iar la poziţia cumpărător SC Avicola Crevedia SA (adică îşi cumpăra propriii pui!)”, se arată în referatul procurorilor

Mai 2012. Puii au ajuns la primarii PDL din Dâmboviţa. ”O parte din puii grill au fost  preluaţi în aceeaşi seară şi în zilele următoare de primarii din trei localităţi precum şi de candidaţii PDL la funcţiile de primar din alte 8 localităţi, un coordonator al colegiului PDL fiind cel  care a stabilit cantităţile  şi a supravegheat derularea întregii activităţi. O altă parte a produselor a fost ambalată de angajaţi ai SC Alfredo SRL în pungi distribuite în scop electoral cetăţenilor din oraşul Pucioasa”, spun procurorii DNA

DNA susţine că Florin Popescu şi-a făcut campanie electorală în localităţile unde au fost împărţiţi puii electorali. ”Există planşa fotografică cu materiale electorale  distribuite în oraşul Pucioasa care dovedesc faptul că inc. POPESCU FLORIN AURELIAN şi-a făcut propagandă electorală pentru alegerile locale din luna iunie 2012 (la care a candidat pentru un nou mandat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dîmboviţa)  împreună cu primarii şi candidaţii P.D.L. din oraşul Pucioasa şi localităţile în care au fost distribuiţi puii grill”, se arată în documentele achetatorilor.

Apărarea lui Florin Popescu

Întrebat dacă dosarul în care este vizat are legătură cu presupuse fapte de corupţie privind modul de organizare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din anul 2012, Popescu a declarat,  potrivit Mediafax, că s-a implicat în acea campanie, deşi era suspendat din funcţia deţinută atunci în PDL.

Întrebat dacă în legătură cu acea campanie a cerut bani  unor oameni de afaceri, Popescu a spus că nu a solicitat niciun ban. Întrebat care a fost gradul său de implicare în campania electorală din 2012 şi care acţiunile sale directe, Popescu a răspuns: "În campania din 2012, de la parlamentare, eu nici nu eram preşedintele partidului. Fusesem suspendat de către domnul Blaga, deci nu eram preşedinte de partid şi eu niciodată nu am fost trezorierul partidului, nici la nivelul judeţului Dâmboviţa, nici la nivel naţional. Am făcut campanie, cum să nu fac. Am mers din poartă în poartă, am prezentat oferta electorală şi am spus că, dacă consideră oamenii că mi-am făcut datoria faţă de Târgovişte şi de judeţul Dâmboviţa, să mă voteze".

Întrebat dacă se află pentru prima dată la DNA, Florin Popescu a spus că a mai avut o reclamaţie făcută de "nişte adversari de acolo, din judeţul Dâmboviţa, pe o temă mai veche, cu un stilou", citează Mediafax.

Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #24 : Aprilie 24, 2014, 18:58:39 »

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/sport/elena-udrea-in-ringul-scandalului-legat-de-gala-bute--140939.html

Elena Udrea este pe punctul de a intra în atenția DNA. Potrivit Gazetei Sporturilor, fostul ministru al Dezvoltării Regionale din Guvernul Boc ar fi făcut plățile din spatele Galei Bute.
Gazeta Sporturilor citează afirmaţia unei surse judiciare care declara că Elena Udrea va intra în atenția celor care investighează dosarul.
"Chiar dacă Elena Udrea a semnat doar felicitările de Crăciun și de Paște ca ministru, ea este unul dintre profitorii corupţiei și ilegalităţilor din spatele galei de box!", afirmă gsp.ro.
Gazeta Sporturilor explică mecanismul prin care clientela de partid a intervenit şi a făcut plăţi în cazul Galei Bute. Mai exact este vorba de o parte din cele 10 milioane de lei pe care Rudel Obreja i-a primit pentru organizarea Galei.
DNA a anunţat, în Ordonanţa din decembrie, că "va identifica și-i va trage la răspundere penală pe autorii, instigatorii sau, după caz, complicii acestor fapte din Gala Bute". Se referă și la episodul în care s-a încercat înșelarea Comisiei Europene prin prezentarea unui decont fals.
 
Circa 8 milioane au venit din conturile Ministerul Dezvoltării, condus la vremea respectivă de Elena Udrea. Alte două milioane au fost plătite de firma TERMOGAZ Company Haţeg patronată de frații Gărdean, tocmai firma care a câştigat contracte de aproape o sută de milioane de euro pentru construcția de părtii de schii, telegondole, drumuri şi bazine de nataţie.
Jurnaliştii scriu că firma i-a făcut plata în contul lui Rudel Obreja pentru a onora promisiunea Elenei Udrea către acesta referitoare la suma pe care trebuia să o primească pentru organizarea Galei. Potrivit Gazetei Sporturilor, această descoperire este unul dintre elementele care indică foarte clar faptul că după redeschiderea dosarului, procurorii DNA nu o vor mai ocoli pe fostul ministru al dezvoltării regionale, Elena Udrea.
 
Data publicarii: 24/04/2014

Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #25 : Aprilie 28, 2014, 12:49:56 »
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #27 : Aprilie 28, 2014, 12:58:05 »

Gata cu postasul este de pe vremea lui Boc- Basecu!
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #28 : Aprilie 28, 2014, 13:04:19 »

http://www.stiridecluj.ro/social/revolutionarii-i-au-reprosat-lui-emil-boc-ca-le-a-taiat-din-banii-boc-adevaratii-revolutionari-sunt-cei-care-si-au-dat-viata-video

Revoluționarii i-au reproșat lui Emil Boc că le-a tăiat din bani. Boc: Adevărații revoluționari sunt cei care și-au dat viața - VIDEO

Emil Boc a fost luat la rost de revoluționari la finalul ceremoniei din Piața Unirii, de la Monumentul ”Stâlpii împușcați”. Un luptător din Revoluție i-a reproșat că a tăiat indemnizațiile când era premier.

 

”Ar trebui să fiți alături de noi ca să îi respectați cum trebuie pe revoluționari. Puțin respect doar așteptăm. Ne-ați tăiat și nu ați mai făcut nimic ca să puneți ceva în loc. Mai mult este un vid legal și nu mai avem nici măcar șomaj”, a spus unul dintre revoluționari.

 

”Adevărații revoluționari sunt aceia care și-au dat viața și urmații lor. Noi ceilalți ne-am făcut datoria. Asta cred că trebuie să înțelegem cu toții. Asta e părerea mea”, a spus primarul Emil Boc.

 

”Care e diferența dintre mine și cel care a murit la zece centimetri de mine. Cartușul m-a ocolit pe mine și l-a omorât pe el. Eu am fost în Turda și am rămas în viață cu noroc”, a strigat alt revoluționar.

 

Primarul Emil Boc i-a răspuns: ”Acolo am fost și eu și nici certificat nu am”.
Memorat
Răspuns: NOI CU CINE NU VOTAM !
« Răspunde #29 : Mai 01, 2014, 17:22:23 »


 Asta va doriti Huh " Cum au confiscat baronii locali România: cine sunt oamenii de încredere ai liderilor politici din fiecare judeţ şi cum au împânzit toate instituţiile statului 30 aprilie 2014, 14:15 de Corespondenţi „Adevărul” Devino fan Salvează în arhivă download pdf print article +17 (17 voturi) cuvinte cheie: baroni locali politicieni influenta retele conducere functii posturi avere bogatie consiliul judetean psd pnl pdl usl caracatita baronilor 57 comentarii 323 share 1 inShare 35 Live Aboneaza-te la newsletter Abonare Cum au confiscat baronii locali România: cine sunt oamenii de încredere ai liderilor politici din fiecare judeţ şi cum au împânzit toate instituţiile statului Teodor Atanasiu, Lucian Bode şi Marian Oprişan FOTO Arhivă Ocupă funcţii cheie, au conturile pline de bani şi, de cele mai multe ori, se află în mijlocul unor reţele de influenţă de amploare. „Adevărul“ vă prezintă lista baronilor locali şi drumul pe care aceştia l-au parcurs până la renumele căpătat astăzi. Ştiri pe aceeaşi temă “Baronul” Prahovei, Mircea Cosma. Preşedintele CJ a trasformat judeţul... Povestea lui Liviu Dragnea, baron de Teleorman Liviu Dragnea a condus judeţul Teleorman, din funcţia de prefect şi mai apoi de preşedinte al Consiliului Judeţean, mai bine de 12 ani. Sistemul construit de Dragnea în Teleorman seamănă cu o piramidă din vârful căreia cel ajuns acum vicepremier controlează tot ce mişcă în judeţ. În 2000, Liviu Dragnea, cel care ocupase postul de prefect vreme de patru ani, este ales preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Primul şi cel mai important tun se dă sub conducerea sa, în 2002, când firma Tel Drum, societatea de drumuri a Consiliului Judeţean Teleorman, se privatizează. Firma este cumpărată de Marian Fişcuci, om de afaceri din Teleorman şi coleg de liceu al lui Liviu Dragnea. Cei doi au absolvit împreună în 1980 Colegiul Unirea din Turnu Măgurele. Fişcuci este cel mai pune mâna, în acte, pe Tel Drum şi, din societatea aproape intrată în faliment, la data privatizării, aceasta devine în doar câţiva ani, extrem de profitabilă. Marian Fişcuci a plătit 8 miliarde de lei, în rate pentru firmă deşi societatea era evaluată la 20 de miliarde. Imediat ce a vândut societatea, Consiliul Judeţean Teleorman a făcut un împrumut de 10 miliarde de lei pentru reparaţii drumuri. Contractul este câştigat, evident, de Tel Drum. Şi acesta este numai începutul exclusivităţii pe care Tel Drum o va avea la contractele pe bani publici. În ultimii 10 ani, în Teleorman, Tel Drum a ajuns să însemne mai mult decât reparaţii la drumuri. Firma a deschis două posturi de radio la Zimnicea şi Turnu Măgurele, oraşul de baştină al lui Dragnea. Cele două canale media care apar în documentele oficiale ca aparţinând firmei Tel Drum sunt cunoscute ca fiind canalele de presă ale PSD-ului condus de Liviu Dragnea. Radio Turris din Turnu Măgurele funcţionează în hotelul Bombonicăi Dragnea , iar Radio Z, din Zimnicea, într-o garsonieră închiriată de la primarul PSD al oraşului, Petre Pârvu. Primăria Zimnicea este, de altfel, una dintre furnizoarele de contracte pentru firma Tel Drum, iar primarul Petre Pârvu este cunoscut ca fiind unul dintre locotenenţii din teritoriu al şefului pesediştilor teleormăneni. Mazăre & Constantinescu, echipa de baroni locali din fruntea Constanţei Judeţul Constanţa a devenit sinonim cu numele celor doi baroni locali: Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Împreună cu Sorin Strutinsky, cei doi au creat o grupare de interese care a acaparat aproape în totalitate viaţa judeţului. Pe plan politic şi administrativ, puţine sunt locurile unde influenţa lor nu a pătruns. De exemplu, în 2008, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost ţinut la poarta combinatului de ciment Lafarge Medgidia, fără să i se permită vizitarea incintei. „Nu a fost anunţată vizita, iar autorizaţia o dă numai conducerea de la Bucureşti“, au motivat cei de la Lafarge, spre furia lui Constantinescu. Alt loc unde gruparea Mazăre nu are control complet este Portul Constanţa, care este domeniul „milionarilor“, cum îi numeşte primarul, care i-a acuzat chiar că vor să-l asasineze. Baronii Iaşiului. Cum şi-au împărţit Relu Fenechiu şi Gheorghe Nichita judeţul şi cum funcţionează reţeaua de influenţă infiltrată cu oameni de partid Iaşiul se află, în ultimul deceniu, sub sfera de influenţă a liderilor PSD şi PNL. Majoritatea instituţiilor de stat sunt "căpuşate" cu oameni de partid, a căror principal rol este să protejeze interesele financiare sau de imagine ale grupărilor politice din care provin. Încă înainte de formarea USL la Iaşi, cei doi baroni locali de Iaşi, Gheorghe Nichita (PSD) şi Relu Fenechiu (PNL), au avut o relaţie de prietenie politică, concretizată prin împărţirea sferei de influenţă. Cel mai evident caz de colaborare subterană, contrară vrăjmăşiei arătată la nivel declarativ, a fost susţinerea necondiţionată, de către cele două partide, a controversatului proiect imobiliar Palas, ajuns pe masa Consiliului Local Iaşi încă din decembrie 2004. Ioan Rus, politicianul de Cluj cu influenţă substanţială la centru Cel mai influent om din PSD Cluj este, de departe, Ioan Rus, care după o perioadă în care nu a mai avut nicio funcţie, s-a întors în aprilie 2013, la vârful partidului, după ce a fost ales în funcţie de vicepreşedinte al partidului pe Regiunea Nord – Vest. Chiar şi în perioada în care era doar simplu membru PSD, Ioan Rus era omul care lua deciziile importante la nivel local şi era o voce importantă la nivel central. În perioada 28 decembrie 2000 - 15 iunie 2004 a fost ministru de interne în guvernul Năstase. Din 2003 a cumulat şi funcţia de vicepremier al guvernului, tot în cabinetul Năstase. Cine sunt principalii baroni ai Vrancei În cei 25 de ani de tranziţie, multe personaje din Vrancea, în special din mediul politic, au reuşit să se îmbogăţească pe spinarea poporului. Marian Oprişan a intrat în politică în 1990, din postura de fost angajat al Fabricii de Confecţii din Focşani, la oficiul de calcul şi din când în când poza ca manechin pentru catalogul de export al unităţii, prezentând costume bărbăteşti. În 1992, la doar 27 de ani, era deja vicepreşedinte al CJ Vrancea, iar trei ani mai târziu ajungea în fruntea acestei instituţii. Mentorul său în politică a fost Nicolae Giurgea, cel care în intervalul 1990-1996 a fost şi parlamentar FSN, şi prefect, dar şi preşedinte de Consiliu Judeţean, acesta retrăgându-se definitiv din politică în 1996, în urma unui scandal, presa de atunci relatând că Giurgea însoţea o delegaţie oficială a Consiliului Judeţean Vrancea în America iar acesta a fost oprit din drum pentru că asupra sa s-a găsit un diplomat cu un milion de dolari. Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, vasal la "Înalta poartă", nu baron local Timişul nu a avut un baron local de talia unui Oprişan, Mazăre sau Mischie, sau un politician care să se apropie de înţelesul general acceptat al acestui termen. Judeţul Timiş nu a putut fi conectat la baroniada orchestartă de la Centru pentru că nivelul de trai şi de educaţie al populaţiei este peste media pe ţară, pentru că nu este o zonă asistată social, pentru că nu se confruntă cu şomaj şi poate sta şi singură pe picioare fără să primească ajutor din partea Guvernului. Nu doar că nu stă nimeni cu mâna întinsă spre Bucureşti, însă judeţul Timiş este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, după Bucureşti, însă din păcate pentru timişeni, distribuirea se face pe criterii politice, iar în Timiş se întorc doar firimituri. Pentru asta, Timişoara se luptă din 1990 pentru autonomie locală, descentralizare şi regionalizare. Acesta a fost unul din punctele Proclamaţiei de la Timişoara. Se vrea ca taxele si impozitele locale, atât cele plătite de cetăţeni cât şi cele plătite de firme să rămână într-o pondere covârşitoare la nivel local. Cum a ajuns Radu Moldovan de la alimentaţie publică în fruntea judeţului Bistriţa-Năsăud. Nimic nu mişcă în Bistriţa-Năsăud fără ştirea preşedintelui de Consiliu Judeţean Radu Moldovan, care pare să aplice strategia de la PSD şi în administraţie. Acesta are la degetul mic de la primarii PSD sau chiar PDL până la miniştri, care par să fie puşi în situaţia de a plăti datoriile din campania din 2012. Radu Moldovan s-a născut în Chintelnic, un sătuc din Bistriţa-Năsăud şi a început modest, ca şef de sală la două restaurante din Bistriţa. A preluat filiala bistriţeană a PSD în 2003 şi s-a ales cu două mandate de deputat şi cu unul de preşedinte al Consiliului Judeţean în 2012. Este bine-cunoscut faptul că nimeni nu mişcă în partid sau în instituţiile publice bistriţene fără ştirea lui Radu Moldovan. Printre oamenii săi se numără primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian, care l-a sprijinit în campaniile electorale şi pe care acum îl recompensează cu alocări generoase. La ultima repartizare pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din luna ianuarie a acestui an, comuna Lechinţa a primit suma cea mai mare, de 500.000 de lei. Surse din interiorul PSD susţin că cu alocări generoase îi recompensează preşedintele de Consiliu Judeţean şi pe primarii din opoziţie care în 2012 în campania de la alegerile parlamentare în loc să sprijine candidaţii din partidul de apartenenţă, puneau o vorbă bună pentru cei din USL pe atunci. Baronii de Gorj, la închisoare. Cei care au fost denumiţi baroni în judeţul Gorj, Nicolae Mischie şi Ionel Manţog, care s-au aflat în fruntea PSD Gorj şi, respectiv, PDL Gorj, se află la puşcărie. Ionel Manţog a fost director de resurse umane în cadrul fostei Societăţi Naţionale a Lignitului Oltenia, ministru secretar de stat în Ministerul Economiei şi director economic la fostul Complex Energetic Turceni. Acesta a ocupat şi funcţia de preşedinte al PDL Gorj. În perioada în care a deţinut funcţiile de conducere, mineritul şi energia din Gorj s-au aflat sub controlul lui. Niciun contract nu era încheiat fără ştirea lui Manţog, iar anumite firme câştigau contracte pe bandă rulantă, cum ar fi Alpha Construct Sistem, din Mehedinţi, patronată de omul de afaceri Constantin Izvoranu. Baronii Hunedoarei. În Hunedoara, politica s-a dovedit cea mai bună afacere, indiferent de calităţile celor care s-au decis să trăiască din ea. Prin reţelele de influenţă ale baronilor locali, la conducerea unor instituţii publice au ajuns ori au fost susţinuţi oameni condiţionaţi de apartenenţa politică şi de relaţiile cu liderii partidelor, de multe ori în dauna celor care au avut performanţe. Cel mai influent personaj de pe scena politicii din Hunedoara este considerat Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Mircea Moloţ este şi unul dintre cei mai bogaţi politicieni hunedoreni, cu afaceri în agricultură, turism şi media, proprietar al unor terenuri şi păşuni, unele întinse pe zeci de mii de hectare, în mai multe zone ale judeţului. În ultimii ani, şeful administraţiei judeţene a decis soarta a nenumăraţi directori de instituţii publice din Hunedoara, în timp ce primarii de municipii nu au îndrăznit nici ei să i se opună, indiferent de partidele din care au făcut parte. La Brăila, cel perceput ca baron local este preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu Deţine funcţia de preşedinte al CJ din 2004, iar de-a lungul anilor a intrat în nenumărate rânduri în vizorul presei şi a organelor de anchetă din cauza legăturilor evidente de afaceri dintre firmele pe care le controlează şi instituţia publică unde este şef. Presa locală a relatat că, numai în 2010, de exemplu, firma „Concivia” SA figura pe siteul www.licitatiepublica.ro ca fiind adjudecatară a nu mai puţin de 20 de proceduri de achiziţii publice. Pentru 14 dintre acestea, autorităţi contractante au fost fie Consiliul Judeţean Brăila, fie unităţi administrativ-teritoriale (UAT) subordonate acestuia. Ca valoare, contractele închieate de „Concivia”, în 2010, cu CJ Brăila şi instituţii subordonate însumează aproximativ 7 milioane de lei. Alte 6,9 milioane de lei au reprezentat contracte încheiate cu Primăria Brăila sau alte instituţii publice din Brăila. PNL Suceava, transformat în afacere de familie de deputatul Băişanu Preşedintele PNL Suceava, deputatul Ştefan Alexandru Băişanu, a transformat filiala într-o adevărată afacere de familie. Soţia şi mai mulţi cumetri ai deputatului ocupă importante funcţii de conducere în instituţiile deconcentrate din judeţ. Ştefan Alexandru Băişanu, unul dintre cei mai cunoscuţi traseişti din judeţul Suceava, a reuşit în ultimii doi ani să transforme filiala judeţeană a Partidului Naţional Liberal într-o afacere de partid. Băişanu, fost membru al PC şi PSD, s-a înscris în PNL în 2008, după ce a ocupat funcţiile de subprefect şi prefect al judeţului Suceava. Baronii din Neamţ. Gheorghe Ştefan şi Culiţă Tărâţă, baronii care-şi dispută influenţa în judeţul Neamţ. Primarul municipiului Piatra Neamţ şi preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ au intrat într-un conflict deschis la scurt timp după ce în alegerile locale din 2012 au câştigat mandatele sub aceeaşi alianţă electorală. Gheorghe Ştefan a câştigat al treilea mandat de primar în iunie 2012 sub sigla PDL, beneficiind de încrederea populaţiei din Piatra Neamţ după opt ani de guvernare locală în care s-au relizat proiecte concrete precum telegondola, modernizarea ştrandului, pârtia de schi, parcarea de peste Cuejdi sau reamenjarea Curţii Domneşti. Senatorul Victor Mocanu, considerat principalul baron local al Buzăului. În cei opt ani, cât a durat mandatul său la şefia Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu şi-a conturat profilul de baron local, în urma unor dezvăluiri jurnalistice, anchete judiciare şi, mai ales, acuzaţii din partea opozanţilor politici. În urmă cu doi ani, Mocanu a pătruns în Senatul României, fiind coleg în Parlament cu fiul său, deputatul Adrian Mocanu. Economistul Victor Mocanu a fost preşedintele Consiliului Judeţean Buzău din 2004, până în 2012, după un mandat de patru ani în prezidiul acestui for, ca vicepreşedinte. S-a născut la Râmnicu Sărat, pe 28 august 1949, este căsătorit şi are doi copii, o fată, Anca, medic la Fundeni, şi un băiat, Adrian, deputat PSD din 2008. După 25 ani de conducere pesedistă: vasluienii, sub stăpânirea lui Buzatu Cel mai influent politician al Vasluiului, care de-a lungul anilor şi-a dobândit titlul de baron al judeţului este Dumitru Buzatu. Conduce Organizaţia Judeţeană Vaslui a PSD de 13 ani, după ce a debutat în politică în anul 1992, atunci când a ajuns deputat. A reprezentat judeţul Vaslui în Parlamentul României până în 2004, când a-a retras în administraţia locală, fiind ales vicepreşedinte al CJ Vaslui, iar din 2012 ocupă funcţia de preşedinte. 2013 a fost anul în care USL s-a aşezat deplin la putere în judeţul Vaslui, iar vasluienii au suferit ultima şi cea mai mare decepţie, odată ce promisiunile reprezentanţilor acestei alianţe au întârziat să se materializeze, iar în locul lor s-a instalat, aşa cum suntem obişnuiţi, o distanţă uriaşă faţă de electorat. Cine este Naşul judeţului plin de fini Caraş-Severinul nu stă deloc rău la capitolul baroni locali, aproape fiecare partid având cel puţin un asemenea personaj în judeţ. Judeţul nu stă deloc prost la capitolul baroni locali, ba unii dintre ei chiar şi-au transplantat favoriţii şi la alte judeţe. Este cazul generalului Ioan Talpeş care stă la baza evoluţiei lui Adrian Duicu, baronul de la Mehedinţi. Dar sistemul este şi reversiv, Ostaficiuc reuşind să o plaseze pe Valeria Schelean în judeţul lui Frunzăverde. Mai trebuie spus că, principiul pe care activează baronii locali de Caraş-Severin, este principiul naş-fin.

Citeste mai mult: adev.ro/n4udk4 "
Memorat
Pagini: 1 [2] 3 4 ... 20
Schimbă forumul: