Main Content:

Pagini: 1 ... 33 34 [35] 36 37 ... 121

DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...

Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #510 : Mai 23, 2012, 13:42:30 »

Maior pe toate posturile TV sustinea ca nu primeste indemnizatie deoarece are venitul mai mare decit salariu minim pe economie si nu se încadreaza în legea 341/2004,dar da in judecata casa de pensii Grin
Memorat
  • Magnus
  • Membru nou
  • *
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 41
  • Vezi Profilul
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #511 : Iunie 03, 2012, 19:22:51 »

Buna ziua domnule Iosif. Sper ca acesta este locul potrivit pentru mesajul pe care doresc sa-l scriu pentru dvs. Stiu ca luna iunie va este luna aniversara, imi pare insa rau ca nu stiu si ziua, de aceea vreau sa va fac acum aceasta surpriza. Luna trecuta am citit o carte din care am aflat despre o ruda a dvs din Drauseni. Am scris un e-mail cu toate datele, deci va rog sa il cititi. Pe forum va pun doar textul scrisorii respective.
Va urez la multi ani si multa intelepciune, ca sa nu va mai pierdeti timpul cu acest forum.
Memorat
  • Magnus
  • Membru nou
  • *
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 41
  • Vezi Profilul
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #512 : Iunie 03, 2012, 19:25:00 »

Căpitanul loan losif, comandantul companiei l, originar din satul Drăuşeni, judeţul Braşov, învăţător vreme de 47 de ani în satul de baştină al poetului Şt. O. losif, descrie astfel luptele din această zonă:

„Pregătirea de luptă fiind terminată, în dimineaţa zilei de 19 septembrie s-a trecut la forţarea Mureşului. S-au dat lupte extrem de grele. Inamicul a dezlănţuit un baraj cu toată pute¬rea lui de foc. Batalionul nostru a fost trecut în rezerva divi¬ziei. De la Ogra, unde eram camuflaţi, urmăream acţiunea. Se cutremura pămîntul de zguduirea bombardamentelor. Nu ve¬deai decît foc şi fum. Cu toată rezistenţa inamicului şi cu toate pierderile suferite de trupele noastre, în prima zi s-a ajuns pînă spre creastă. Aici însă, o încrucişare de focuri inamice ţinea unităţile noastre cu capul la pămînt, făcîndu-le irnposibilă orice mişcare. Noaptea se dădeau contraatacuri şi operaţiunile trebuiau reluate. Luptele au durat astfel o săptămînă. Creasta dealului trecea alternativ dintr-o mînă în alta. Efortul principal se dădea între cotele 495—463, unde era punctul principal al rezistenţei inamice, care, dacă ar fi căzut, s-ar fi prăbuşit tot frontul hitlerist.
În ziua de 26 septembrie un batalion din Regimentul 2 infanterie — Vîlcea, comandat de un ofiţer activ, foarte energic şi priceput, care, mai tîrziu a căzut eroic în luptele din Munţii Tatra, şi al cărui nume, de asemenea, nu-l mai reţin, a reuşit să spargă frontul în sectorul Oarba de Mureş, unde acţiona, şi să înainteze în dispozitivul inamic, circa o jumăta de kilometru.
S-a dat atunci ordin batalionului nostru să treacă Mure¬şul, să se deplaseze noaptea în sectorul batalionului din Regi¬mentul-Vîlcea, şi în zori să continue lupta ocupînd dealul Negrici — la nord de Oarba.
Pe la ora 21 eram la portiţa de trecere peste Mureş, un loc cu mult stufăriş, unde o unitate de pontonieri ne-a trecut în cea mai desăvîrşită linişte, cu bărcile, pe malul drept. Pînă am terminat trecerea se făcuse miezul nopţii. Conduşi de agen¬tul care ne aştepta, ne-am îndreptat spre Oarba. Era o noapte întunecoasă şi picioarele se desprindeau greu din pămîntul umezit de ploi. Ajunşi pe poteca ce duce spre Oarba, ne-am întîlnit cu grupuri răzleţe de ostaşi din batalionul Regimentului-Vîlcea, care coborau speriaţi şi dezorientaţi spre Mureş. Ne-au spus că pe la miezul nopţii au fost atacaţi, prin surprindere, de forţe superioare hitleriste, care le-au dezorganizat apărarea şi i-au scos din dispozitiv şi acum, pentru a nu fi făcuţi prizonieri, se retrag spre Mureş.
În faţa acestei stări de lucruri, ne-am oprit şi arn ocupat o poziţie de apărare. Comandantul Batalionului-Vîlcea, auzind că sîntem acolo, a venit şi ne-a povestit cele întîmplatc, ne-a descris satul, felul cum a acţionat. Din cuvintele lui se desprindea durerea că a pierdut un obiectiv cucerit cu aşa de multe jertfe.
Cînd s-a luminat de ziuă, îndrumaţi de căpitanul vîlcean, am ocupat poziţia de unde plecase la atac. Am primit ordin să începem noi operaţia, de la capăt. Maiorul, comandantul nostru, a adoptat tactica batalionului vîlcean. O companie să stăpînească înălţimile de la sud de Oarba, să ţină sub foc inamicul, asigurînd flancul stîng şi spatele celor două companii care aveau misiunea să atace pe fîşia îngustă de luncă dintre Mureş şi deal şi să cucerească dinspre sud-est satul Oarba. Eu, care comandam compania I, avînd în vedere că aveam oamenii obosiţi dintr-o misiune de recunoaştere şi apărare în noap¬tea şi ziua precedentă, am primit ordin să ocup înălţimile de la sud de Oarba. Din locul unde eram amplasat puteam urmări toată acţiunea, în acelaşi timp, vedeam şi satul.
La semnalul dat, companiile a II-a şi a III-a, combinînd focul cu mişcarea, au pornit la atac. N-au făcut decît 50 de metri şi un baraj îngrozitor al artileriei grele inamice i-a cul¬cat la pămînt. O încrucişare de foc de arme automate le făcea imposibilă orice intenţie de înaintare. Inamicul îşi concentrase aici, aproape toată puterea lui de foc. Se făcuse ora 15 şi cele două companii, cu pierderi grele, erau ţinute cu capul la pămînt.
În sectorul companiei 1 apărarea inamicului era slabă. Am reuşit să identificăm doar două cuiburi de arme automate.
În dosul crestei, ne puteam mişca în voie. De la noi, spre sat, cobora o pantă lină, o păşune, care era despărţită de gră¬dini, printr-un şanţ adînc şi un gard viu, des şi înalt, ca sa nu poată trece vitele. Pe păşune, o turmă de oi şi vreo 10—15 porci — părăsiţi de păstori, păşunau în linişte. Cînd începeau tragerile de artilerie, oile fugeau cînd într-o parte, cînd în alta, după cum cădeau proiectilele, apoi, zăpăcite de hărţuială se adunau cap la cap, cum fac vara cînd e cald, şi aşteptau sfîrşitul. Porcii fugeau guiţînd, speriaţi de moarte, în direcţii dic¬tate numai de instinctul lor de apărare. După încetarea trage¬rilor, împuţinate, animalele începeau din nou să pască liniştite. Văzînd că timpul trece şi companiile de pe lunca Mureşului nu pot realiza nimic, m-am gîndit să încercăm cucerirea satu¬lui dinspre sud. Am adunat comandanţii de plutoane, ne-am aşezat în spatele crestei şi am făcut planul. Toate trei plutoanele să fie scoase de pe poziţie, aduse în dosul crestei, în punctul cel mai apropiat de sat. S-a fixat fiecărui pluton locul pe care-l ocupa pe lizieră. Pentru noi pericolul principal era artileria. De aici, din dosul crestei fiecare comandant de plu¬ton să explice subalternilor planul, să le arate locul unde trebuie să ajungă spre a nu se face îngrămădiri. Cele două grupe de mitraliere, aşezate pe flancuri, vor ţine sub foc cui¬burile de arme automate identificate. La un semnal, cele trei Plutoane, în fuga cea mai mare se vor îndrepta spre locul fixat. Apoi vor veni şi grupele de mitraliere. Am raportat comandantului de batalion hotărîrea noastră şi am cerut să ne dea voie s-o punem în aplicare. Răspunsul a fost: „Nu e vorba să vă dau voie, ci vă rog". Am procedat conform planului. În fuga cea mai mare am parcurs distanţa de 200-250 de metri, cît era pînă la lizieră, şi pînă să schimbe ina-micul obiectivul de tragere al artileriei, noi eram la adăpost. Mai tîrziu au venit şi mitralierele. Am raportat la batalion reuşita planului nostru. Am primit ordin ca în zori să cuce¬rim satul. Cînd s-a întunecat bine, am văzut că inamicul a aprins o şiră de paie de lîngă vale. Mi-am dat seama că este dincolo de vale, iar aprinderea şirei de paie este o măsură de prevedere a inamicului spre a nu fi atacat prin surprindere noaptea. Am trimis o patrulă să cerceteze satul. La înapoiere mi-a raportat că spre est cele două şiruri de case care for¬mează satul, sînt depărtate, însă spre vest ele se apropie mult. În zori, în cea mai mare linişte, am început atacul. Plutonul I s-a strecurat spre vest, camuflat, prin grădini şi vii, şi a trecut dincolo de vale, deschizînd focul pe flanc, uşurînd îna¬intarea întregii companii, reuşind ca, în mai puţin de o oră şi cu pierderi foarte mici, să atingem obiectivul zilei. Artileria inamică n-a putut interveni, deoarece nu cunoştea poziţia tru¬pelor proprii din sat. Am ocupat poziţia de apărare pe liziera nord-vestică a satului, bine camuflaţi de o perdea de salcîmi. O cută de teren, prelungă, ne permitea mişcarea în voie.
Satul Oarba de Mureş prezenta o privelişte trista. Era com¬plet pustiu. Fusese părăsit în grabă. Casele erau deschise, iar înăuntru, totul vraişte. Pe stradă şi prin case, soldaţii din 2-dorobanţi, morți. Nici unul rănit. Şurile erau încărcate cu cereale, încă netreierate. Ţiglele erau zburate de explozia pro¬iectilelor şi se vedeau pe la câtuşi, păpuşile de tutun, puse la uscat. Prin curţi cotcodăceau găinile, iar pe vale erau păsări de apă. Am organizat apărarea şi am lăsat oamenii să se odih¬nească. Pe la ora 13 am primit ordin să continuăm atacul şi să cucerim înălţimile cu cota 421 — Dealul Negrieş.
În faţa noastră, după liziera de salcîmi, se întindea un lan de porumb, perpendicular pe linia de înaintare. Urma apoi o mirişte lată, cam de o sută de metri, şi apoi, mai sus, viile care îmbrăcau dealul pînă spre creasta abruptă şi golaşă, avînd în vîrf un grup de arbori. Am continuat manevra veche: mitra¬lierele, sub comanda sublocotenentului Streza Vichentie, pe cele două flancuri, cu misiunea de a deschide foc asupra ar¬melor automate, numai cînd vor fi identificate. Plutonul 1 şi 2, în linia întîi, plutonul 3, în centru şi înapoi, camuflaţi prin porumbişte. Cînd am ieşit în mirişte, ne-a întîmpinat un baraj groaznic de artilerie, împletit cu un foc viu de arme automate. Instinctiv ne-am retras pe baza de plecare. Sublocotenentul Streza, învăţător în comuna Dridif, Făgăraş, era grav rănit. Sergentul Başturea, în agonie, era cu mîna pe trăgaciul mitra¬lierei, iar plutonul de mitraliere, complet distrus. Prin mirişte și porumbişte — mulţi morţi. Răniţii cereau ajutor şi noi nu mai puteam face nici o mişcare. Am aşteptat îndureraţi, inserarea. Cînd s-au lăsat umbrele înserării, am început strîngerea răniţilor. Am raportat batalionului, cerînd mijloace de evacuare. Cînd eram preocupaţi cu această operaţie, am fost contraatacaţi prin surpindere. Unii au încercat să o ia la fugă. Răniţii strigau: „Nu ne lăsaţi, fraţilor!" Şi sentimentul datoriei a fost mai tare. Cu un puternic „Ura!" am deschis focul şi ne-am menţinut pe poziție. Răniţii, întinşi pe jos, strigau alături de noi „Ura!", ca să arate că sîntem mulţi şi puter¬nici. Cu toate încercările din zilele ce au urmat, inamicul nu ne-a putut clinti din loc. Comandamentul şi-a dat seama că pen¬tru cucerirea obiectivului fixat, forţele noastre sînt prea mici. Noaptea, au fost aduse şi celelalte două companii. În decursul acestor operaţii, comandantul batalionului a fost rănit, iar eu am primit ordin să iau comanda batalionului. S-a organizat şi sprijinul artileriei, iar peste Mureş au fost aduse alte uni¬tăţi militare, care, la timpul potrivit, să preia atacul şi să adîncească breşa făcută în dispozitivul inamicului. Toate aceste pregătiri au durat trei zile. În dimineaţa de după respin¬gerea contraatacului, s-a auzit în rîndurile inamicului un glas. Cineva vorbea într-o românească perfectă. Făcea propagandă. În esenţă spunea următoarele: „Cei care au rupt alianţa cu tru¬pele fasciste, au fost trădători. Germania ne este cel mai bun prieten, care ne asigură viaţă fericită. Germania dispune de o armă care va pune capăt războiului şi va fi întrebuinţată la timpul potrivit. Ostaşii sovietici sînt o hoardă sălbatică, care ne pradă ţara şi ne dezonorează familiile".
Era o linişte desăvîrşită. Cînd propagandistul a făcut o pauză, s-a auzit glasul sublocotenentului lordănoiu: „Prietenia Germaniei hitleriste am cunoscut-o cu ocazia Dictatului de la Viena şi în timpul războiului, cînd ne-a sărăcit ţara. Cunoaş¬tem situaţia din interior şi nirnic nu ne nelinişteşte. Noi luptăm pentru eliberarea Ardealului de Nord, pentru libertatea şi fe¬ricirea ţării".
La sfîrşit, fără nici o comandă, întreg batalionul a deschis focul.
La sfîrşitul pregătirilor de luptă, am primit ordinul de atac. M-am deplasat în linia întîi, am stat de vorbă cu toţi ofiţerii, am făcut planul operaţiunii. Am cerut comandamentului să aprobe, ca să începem atacul pînă nu se luminea de ziua, pentru a scăpa de focul artileriei. Să atacăm fără pregătire de artilerie, prin surprindere. Trecerea peste mirişte să se facă în fuga cea mai mare. Să se întrebuinţeze viroagele pentru a fi feriţi de focul armelor automate.
Era o zi de duminică, în zori a pornit atacul. Totul s-a desfăşurat cum am plănuit. Sublocotenentul în rezervă Stancu Gheorghe, învăţător în Bicazul Ardelenesc, a reuşit să se strecoare primul şi să ajungă în partea de sus a viilor. De acolo, cu un fanion alb, ne făcea semne, ne chema în ajutor. A fost o zi de groază. Atacuri şi contraatacuri. Lupta eroică a ostaşi¬lor noştri i-a silit pe  fascişti  să părăsească poziţia şi  să se retragă  sus,  pe  creastă,   în  decursul  luptelor  au  căzut  eroic sublocotenentul în rezervă Ciora Octavian, învăţător la Dridif-Făgăraş,  sublocotenentul în  rezervă Popescu Petre,  învăţător din Vînători, judeţul Mureş, sublocotenentul lordănoiu Dumitru profesor la Sighişoara, toţi trei cunoscuţi vechi şi prieteni buni ai mei. Îmi mai amintesc de sublocotenentul Antonescu, proas¬păt absolvent de şcoală militară, tînăr, frumos şi sfios  ca o fată mare, hotărît în acţiune, care a căzut în fruntea pluto¬nului pe care-l conducea, fiind străpuns de o rafală de mitra¬lieră. Sublocotenentul lordănoiu a căzut sub dîmbul împădu¬rit de pe Dealul Negrieş, pe care voia să-l escaladeze şi să distrugă observatorul inamic instalat acolo. A fost înrnormîn-tat în cimitirul din Cucerdea. Sublocotenentul Popescu Gheor¬ghe era căsătorit şi avea o fetiţă. Soţia lui,  tot învăţătoare, cînd a auzit că m-am întors de pe front, a căutat să stea de vorbă cu mine, să-i dau relaţii mai detaliate de felul cum a căzut soţul ei. Locotenentul Ciora Octavian a fost evacuat rănit şi a murit în spital. A fost înmormîntat la Dridif, satu său de naştere, unde a fost învăţător. Soţia lui, tot învăţătoare, l-a jelit toată viaţa.  Menţionez că soţia sublocotenen tuiui Popescu s-a transferat, încă din 1945,  la Tîrgu-Mureș. De atunci nu mai ştiu nimic despre ea. Cînd ne-am întors de pe front am trecut cu regimentul prin satul lui Ciora. Cu ofi¬ţerii, care mai erau în viaţă, am mers la mormîntul lui şi am cerut preotului să-i slujească un parastas.
Revenind la şirul povestirii mele, vreau să arăt că după ce am respins forţele inamice, pînă sus pe creasta Negrieşu-lui, comandamentul a băgat în luptă rezervele pregătite pen¬tru exploatarea succesului. De la observator, inamicul urmă¬rea toate mişcările trupelor noastre. Spre a ajunge la noi, erau silite să treacă prin sat. Toată ziua a fost o frămîntare semănătoare de moarte. Inamicul a pus în bătaie toate for¬ţele sale. A fost un bombardament continuu. Satul Oarba a fost prefăcut în scrum, avînd în ruinele lui şi trupurile celor căzuţi. Pînă la noi n-a putut să ajungă decît un batalion de infanterie şi un escadron de cavalerie. In timpul acesta, fron¬tul hitlerist a fost străpuns în sectorul Turda—Cojocna. Noi am fost deplasaţi la Lunca Mureşului, unde regimentul s-a re¬organizat, rămînînd numai cu două batalioane, şi şi-a conti¬nuat lupta pînă la victoria finală.
Îmi permit să menţionez, în continuare, că am avut noro¬cul să scap cu viaţă şi să mă întorc la soţia şi copilaşii mei, după ce am participat la toate luptele date de Regimentul 3 dorobanţi, de la Oarba de Mureş pînă departe în Munţii Tatra şi Podişul Boerniei, pînă la victoria finală.
Pentru faptele de arme arn fost decorat cu ,,Coroana Ro¬mâniei", „Steaua României" şi ,,Minai Viteazul”, iar după lăsarea la vatră, am primit Ordinul „Apărarea Patriei" clasa a III-a. După un stagiu de numai un an de căpitănie, mi s-a acordat gradul de maior în rezervă.''
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #513 : Iunie 04, 2012, 11:06:45 »

Multumesc pentru fragmentul din "Epopeea de pe Mures". Am vizitat de mai multe ori acel loc tragic si extraordinar in acelasi timp. Oarba de Mures e un fel de Katin al ostasilor romani, dar altfel "instrumentat" de sovietici. Foarte pe scurt, un articol din Ziarul de Mures, aparut in 4 aprilie 2005, contine concentrata aceasta informatie.

www.ziaruldemures.ro/index.php?id=25&tx_ttnews%5Btt_news%5D=2983
Condamnaţii la moarte

În ofensiva din partea de nord-vest a ţării, armata română a acţionat cu 27 de divizii, însumând 265.000 de militari. A eliberat 872 de localităţi, din care 8 oraşe şi 18 localităţi importante. În luptele pentru eliberarea teritoriului judeţului Mureş au căzut un număr de circa 15.000 militari români. Cei mai mulţi au murit la Oarba de Mureş şi în localităţile aflate în imediata apropiere. La început, mai bine poziţionate în câmpul tactic, unităţile armatei germane şi maghiare au deţinut un anume avantaj, dar ulterior au trebuit să cedeze, retrăgându-se spre vest. Cele mai grele lupte pentru eliberarea teritoriului judeţului Mureş s-au dat în perioada 27 septembrie-3 octombrie 1944.
Bine întărite în teren şi dispunând de forţe numeroase, refăcute şi reorganizate, marile unităţi ale armatei germane şi maghiare au reuşit încă din primele zile de confruntări directe să producă mari pierderi unităţilor armatei române şi sovietice. Acest lucru a fost posibil şi ca urmare a faptului că s-a acţionat sub comandă sovietică, fără să se ţină seama de opiniile comandanţilor români. În foarte multe acţiuni de luptă, armata română a acţionat singură, fiind mult mai mult expusă decât armata sovietică şi deseori unităţile româneşti au acţionat ca adevărate unităţi de sacrificiu, fără acoperire de artilerie şi de aviaţie.

Marea cotitură
După momentul 23 august 1944, marile unităţi ale armatei române din Transilvania, Banat, Crişana şi de pe Dunăre au primit misiunea - într-o primă etapă - să împiedice pătrunderea în ţară a forţelor hortyste maghiare şi a celor germane, acestea concentrându-se pe frontiera vremelnic impusă prin Dictatul de la Viena. În cea de-a doua etapă, aceleaşi unităţi ale armatei române au primit o altă misiune: trecerea la ofensivă pentru eliberarea Transilvaniei. Pregătirea ofensivei a presupus în prealabil realizarea unui dispozitiv de acoperire de circa 1.400 de kilometri. Pentru desfăşurarea ofensivei, armata română a intrat în subordinea Frontului 2 Ucrainean. În aceste condiţii, OKW, Înaltul Comandament al Armatei Germane, a hotărât să reconstituie Armata a VI-a Germană, retrasă de pe frontul din Moldova, şi să o concentreze în zona Târgu Mureşului, poziţionând Armata a II-a ungară în zona Cluj şi Armata a III-a ungară în zona Salonta-Mako. În acelaşi timp, Armata a VIII-a germană opera în zona Carpaţilor Răsăriteni şi Armata a II-a tancuri germană în estul Iugoslaviei.

Sacrificaţi în mod deliberat
După eliberarea Târgu Mureşului pe data de 28 septembrie, eforturile armatelor sovietice şi române s-au concentrat pe direcţia Cristeşti-Luduş. Lupte foarte grele s-au dat în zona localităţilor Ungheni, Sânpaul, Ogra şi Oarba de Mureş. Astăzi se ştie - şi documentele scoase la iveală dovedesc acest lucru - că la Oarba de Mureş Diviziile 9 şi 11 infanterie, precum şi Divizia de Munte, unităţi ale armatei române, au fost trimise de sovietici în mod deliberat la o moarte sigură. Potrivit concepţiei sovietice, românii au trebuit să atace frontal, fără nici o pregătire de artilerie sau sprijin de aviaţie. Divizia 8 Cavalerie SS germană, bine poziţionată pe cotele 409, 495, 463 şi 421 şi excelent organizată genistic, a făcut faţă cu succes atacurilor succesive ale românilor zile de-a rândul. În acest sens, colonelul Nicolae Dragomir, şeful de Stat major al Armatei a IV-a române, căreia i se subordonau unităţile române ce acţionau în zonă , spunea: \"Ceea ce am obţinut în această zonă, e prea puţin în raport cu pierderile suferite\".

Oamenii unei etape
În zona Mureşului a acţionat şi Divizia \"Tudor Vladimirescu\", unitate română care, la fel ca Divizia\"Horia, Cloşca şi Crişan\", s-a constituit în URSS din foşti prizonieri de război români. La comanda unităţii era colonelul Nicolae Cambrea, fost ofiţer în armata regală, şef de stat major locotenent-colonelul Iacob Teclu, şi el fost ofiţer în armata regală, iar locţiitor politic era maiorul Dumitru Coliu, provenit din corpul trupei. Aceste trei personaje aveau să facă cariere deosebite după război, toţi trei ajungând generali. De fapt, ambele divizii aveau să constituie adevărate pepiniere de cadre militare pentru nou înfiinţata armată populară comunistă. Toţi cei trei generali, după ce au acces la funcţii foarte importante, aveau să fie la un moment dat cantonaţi în funcţii mărunte, iar Dumitru Coliu ajuns chiar membru al Direcţiei Superioare a Armatei, să fie trecut în rezervă pentru incompetenţă. S-au dovedit însă, la fel ca morţii ştiuţi sau neştiuţi căzuţi în luptele din zona Mureşului şi îngropaţi în gropi comune, oameni ai unei etape. Dacă faţă de unii dintre ei uitarea este aproape justificată, pentru cei căzuţi pe câmpul de luptă şi pe ale căror morminte fără cruce creşte astăzi iarba, uitarea nu are nici un fel de justificare. Cu atât mai puţin indiferenţa.

Nicolae BALINT


http://www.primariaiernut.ro/images/phocagallery/monumente/thumbs/phoca_thumb_l_monument_oarba_de_mures_2.jpg[/img]]

http://www.primariaiernut.ro/images/phocagallery/monumente/thumbs/phoca_thumb_l_monument_oarba_de_mures_1.jpg[/img]]
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #514 : Iunie 05, 2012, 10:20:34 »

Ceea ce foarte putina lume stie este faptul ca, in jurul monumentului militar ridicat la Oarba de Mures si a crucilor celor inmormantati in prajma lui, au fost organizate mai multe tabere de sculptura, activitati creative care au ca rezultat final un parc de sculptura moderna, cu caracter funerar si comemorativ, unic in lume. Din pacate locul nu este ingrijit, autoritatile locale nu au bani si nici nu stiu sa-l puna in valoare, iar cele judetene si nationale par dezinteresate. Cea mai concentrata informatie despre acel parc sculptural am gasit-o pe un blog.

http://cugiralba.wordpress.com/2011/02/26/11000121-sau-121-de-sculpturi-in-memoria-celor-11-000-de-eroi-cazuti-la-oarba-de-mures
Sambata, 26 februarie 2011

11000=121 sau 121 DE SCULPTURI IN MEMORIA CELOR 11 000 DE EROI CAZUTI LA OARBA DE MURES

In primul rand semnalez cu reala placere aparitia unui nou numar(nr. 3(25), martie 2011 )al revistei VATRA VECHE rod al eforturilor intreprinse de echipa si colaboratorii redactorului sef NICOLAE BACIUT.
Tot cu acest prilej,semnalez cele cateva randuri ale domnului NICOLAE BACIUT referitoare la TABARA DE SCULPTURA de la OARBA DE MURES.Este vorba despre cele 121 sculpturi care datorita faptului ca tabara nu a fost imprejmuita ,unele dintre acestea s-au deteriorat.Cu alte cuvinte ,daca se va mai organiza vreodata tabara de sculptura la OARBA, va trebui mai intai ca lucrarile existente sa fie restaurate ,identificate nominalizate ca fiind realizate de sculptorul…. si nu in ultimul rand tabara sa fie imprejmuita!In revista exista o lisa a celor 121 lucrari si aautorilor acestora!
Costel Galateanu

Va recomand sa vizitati ansamblul sculptural si monumentul eroilor de la Oarba de Mures. In timpul vizitelor pe care le-am facut in acel loc sfant, am realizat o suita de fotografii, unele fiind deosebit de reusite. Sper sa am timpul necesar sa creez o sectiune pe Portal pentru a le expune.

Ieri, am incercat sa anexez doua imagini dintre cele postate de Primaria Orasului Iernut pe site-ul propriu, respectiv cele de la adresele www.primariaiernut.ro/images/phocagallery/monumente/thumbs/phoca_thumb_l_tabara_de_sculptura_4.jpg si www.primariaiernut.ro/images/phocagallery/monumente/thumbs/phoca_thumb_l_tabara_de_sculptura_7.jpg, dar, in timp ce lucram la aceasta, cum ati observat cu totii, "a cazut" Portalul. Si a cazut odata cu site-ul Primariei din Iernut! Simpla coincidenta? Am prea multa experienta ca sa mai cred in asemenea coincidente. Site-ul primariei nu functineaza nici acum - se poate verifica. Va cer scuze pentru neajunsul creat ieri. Am anuntat evenimentul, cei de la server au remediat situatia, dar asteptam de la ei explicatia oficiala a atacului care a avut loc asupra Portalului Revolutiei.
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #515 : Iunie 05, 2012, 11:12:18 »

Din seria de fotografii realizate la Oarba de Mures, am prezentat cateva pe Forum in urma cu un an. Pot fi vazute la adresele:
www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=147.180
www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=147.195
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11602
  • Vezi Profilul
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #516 : Iunie 05, 2012, 12:55:13 »

Oare cine a atacat portalul? Cred ca e o intrebare legitima pt oricare dintre cei care suntem inscrisi pe forumul acesta. Astept sa vad ce rasuns vor da adminii serverului gazda, dar ridic doua degete si solicit nu sa dau un raspuns ci sa pun o intrebare suplimentara. E voie sa ne dam cu presupusul despre cei care au facut atacul?
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11602
  • Vezi Profilul
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #517 : Iunie 05, 2012, 13:19:58 »

Din seria de fotografii realizate la Oarba de Mures, am prezentat cateva pe Forum in urma cu un an. Pot fi vazute la adresele:
www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=147.180
www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=147.195
Dle admin, nu are rost sa te complici cu postatul de foto pe portal, sa deschizii noi capitole, sa muncesti ca sa le aduci la forma publicabila pe www etc. Ar fi o munca facuta degeaba, pierdere de timp, pt indivizi care nu merita. Am fost la linkurile indicate si am vazut foto postate acolo si mi s-au parut f interesante, dar am m observat ceva, ca au dat click pt a le mari, sa le vada m bine, doar 3-4 forumisti, in acest nr intrand la socoteala si subsemnatul. Ce concluzie livreaza procesorul meu in fata acestei evidente: ca-i doare pe revi in cot de eroii neamului, pe ei ii intereseaza indemnizatiile si punct. Atat si nimic in plus. Intra pe forum sa vada daca e vreo stire despre revenirea banilor in conturi si, daca nu e nimic, m intarzie cel mult pt a citi vreo rautate, vreo dezinfo made in tara hotilor euroatlantici si go la interesele personale. Am tras concluzia ca inte titlul de luptator sau de urmas de erou si ce simt respectivii pt eroii neamului nu e nici un fel de legatura, inafara de interesul de a vb despre ei atunci cand au nevoie sa dea bine la public. Supar sau nu, evidenta se impune si vb de la sine. Nu e nevoie sa aduc m multe argumente.
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #518 : Iunie 06, 2012, 20:52:20 »

Inca o palma data revolutionarilor, premierul Victor Ponta a declarat astazi pe TVR1, la intrebarea reluati platile catre revolutionari, raspunsul a fost, nici vorba!!
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #519 : Iunie 06, 2012, 21:23:46 »

Si care e porblema domnule Shreck? Asociatia dumneavoastra a fost de acord cu taierile dictate de domnul Presedinte Basescu si executate de domnul fost premier Boc. Deci ce va nemultumeste?
Memorat
  • nor
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 8564
  • Vezi Profilul
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #520 : Iunie 06, 2012, 21:33:14 »

Va rog domnilor, Diplomatul007 si tata shreck, sa mariti fonturile cu care scrieti. Pentru cei care nu stiu, marirea fontrurilor e simpla. Se bifeaza cuvantul, randul sau intreaga postare, se apasa pe casuta penultima din primul rand de comenzi, cea cu A urmat de sageata verticala cu doua varfuri si apare [ size=10pt ]...[ /size ]. Va mai ramane ca in locul zeroului scris de mine cu rosu sa scrieti alta cifra. Eu maresc fontrul la 11, altii la 12 sau mai mult. Nici prea mari nu e bine sa fie, dar nici de 8, 9, sau 10 nu e ok pentru ca scrisul e prea marunt. E un sfat si chiar o rugaminte, dar fiecare e liber sa procedeze cum doreste. Ma gandesc insa ca toti scriem aici pentru ca dorim sa ne citeasca cineva mesajele. Deci hai sa le facem usor de citit.
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #521 : Iunie 06, 2012, 21:42:37 »

Sunt de acord cu propunerea, de aici inainte voi folosi un font de 12. Dar asteptam un rasuns de la domnul Boaca. Observ ca nu mai e online. E un raspuns chiar atat de dificil de dat incat a preferat sa dea bir cu fugitii?
Memorat
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #522 : Iunie 06, 2012, 23:32:17 »

Am revenit, dar nu vad un raspuns de la domnul Boaca, de aceea am sa-l dau eu si specific faptul ca informatia urmatoare provine din surse sigure, de la ziaristi din Brasov bine si direct informati. In perioada premergatoare suspendarii indemnizatiilor pentru urmasi si luptatori, dar dupa amenintarile repetate forumulate de premierul Emil Boc, deci in toamna anului trecut, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989 din Brasov, domnul Ioan Demi, era foarte fericit si spunea oricui era dispus sa-l asculte ca va "termina cu Dorin Lazar Maior si cu asociatia lui cu tot". In viziunea domnului Demi, toti cei din asociatie erau impostori. O parte pentru ca nu ar fi avut contributii deosebite in timpul Revolutiei, o alta parte pentru ca erau informatori, sau chia ofiteri de securitate, iar ultima parte, deloc mai putin vinovata decat celelalte, erau cei care nu si-au parasit asociatia pentru a se inscrie in cea noua, a sa. "Cum bai, nu vin ei in asociatia mea, curata, anticomunista, care face front comun cu celelalte asociatii care au in denumire cifra simbolica 21, unde il avem in frunte pe cel mai mare revolutionar de la Bucuresti, simbolul baricadei de la Intercontinental si vor sa-i consider revolutionari adevarati? Nu mai, s-a terminat! Asa cum a spus Doru la Congresul Benere din 3 septembrie, vom aplica forta: ori noi, ori ei!"
Intrebat concret despre ce va face daca vor fi taiate indemnizatiile, raspundea cu o mimica eroica si cu o satisfactie fara margini: "Foarte bine va face Primul Ministru! Sa vedem cine va mai ramane langa Piticu? Il vor parasi toti si se vor inscrie la mine, pentru ca vor intelege ca numai asa vor mai avea sansa sa mai primeasca vreodata ceva."
Facea frecvent declaratii belicoase, pline de o satisfactie pe care nu incerca sa o ascunda. "Am dat o lista intreaga de impostori la Parchet". "Am mai dat trei, sa-i cheme sa dea extemporal". "In curand va incepe curatenia generala. Deja a inceput". "Ii vor aresta pe capete. Nu scapa nici Maior".
Cand a fost intrebat daca nu i se pare nedrept sa sufere toti pentru impostorii din asociatia "lui Maior" (cum am inteles ca ii place sa se exprime), a raspuns de mai multe ori ca nu-i pasa, ca bine le face daca nu au inteles ca exista o singura cale, sa se alature celor de la Bucuresti, Ministrului Secretar de Stat George Costin, care era si seful B.N.R. "Ce au cautat la congresul comunistilor de la Timisoara, sa strige jos Basescu? Au gresit radical. Acum o sa vada ei unde este puterea. Au ramas fara Benere, urmeaza sa ramana fara indemnizatii, mai incolo, fara sediu si fara asociatie. Le aratam noi lor!"
Poate de aceea evita domnul Boaca sa dea un raspuns intrebrii care i-a fost adresata.
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11602
  • Vezi Profilul
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #523 : Iunie 07, 2012, 10:04:45 »

Remember!
BLOCUL NAȚIONAL AL REVOLUȚIONARILOR  - 1989 ROMÂNIA
H.J. Nr. 1 / P.J.  / FED. / 18 februarie 2003 - Tribunalul București - Secția 3 Civilă
BUCUREȘTI, STR. NICOLAE BĂLCESCU NR.17-19, ET. I, AP.16
Președinte Dorin Lazăr Maior - tel: 0732026348; Tel/fax: 0268 41 02 12



DECLARAȚIE APEL

La aproape 22 de ani de la Revoluția Româna din Decembrie ’89 revine un sentiment al unor vremuri pe care le credeam de mult apuse. Revine sentimentul groazei datorat unui sistem de guvernământ înrobitor, complet demagogic, dezaxat, nepriceput, mincinos, rău-voitor, nesimțit, venal, corupt, și complet distanțat de problemele oamenilor de rând. Nu de puțin timp simțim agonia unei crize economice, dar și a unei profunde crize morale, spirituale, de valori, de speranțe, de soluții. Toate acestea sunt din cauza actualei puteri, în frunte cu un „președinte” care ne îngroapă în datorii prin FMI, un premier mic la stat și departe de a fi un om de stat, miniștri și funcționari care ne zâmbesc frumos pe sticlă și apoi ne fură cu o nerușinare ieșită din comun.

Țara se află sub opresiunea unui partid - stat lipsit de viziune, netrebnic, ajuns la putere prin minciună și fraudarea alegerilor. Ne-au direcționat către un sistem de guvernare în care numai șpaga, favorurile, camarilele politice și ministresele blonde dictează. În secolul XXI, cu toate progresele științifice și informatice, ne considerăm informați și mai puternici cu toții, mai bogați spiritual și cultural, dar ne simțim mai îndepărtați și mai slabi în fața Puterii decât oricând. Încetul cu încetul am permis actualei Puteri să ne îndepărteze de țelul unei societăți și economii funcționale.

 Actuala putere practică un GENOCID de partid și de stat transformând țara în TRIUNGHIUL BERMUDELOR făcând să dispară toate bunurile și valorile pe care românii le-au acumulat de-a lungul istoriei. Desființează spitale și ne trimit bolnavii acasă sub pretextul reorganizării, când de fapt își sprijină propriile interese din sistemul privat de sănătate. Au distrus școlile din micile sate și comune, educația pentru copiii sătenilor devenind un lux. Chiar și cei care vor fi educați vor apuca în continuare calea străinătății observându-se constant exodul tinerilor și specialiștilor în ultimii ani.
 
De la Cotroceni și Palatul Victoria nu vin decât minciuni, și distrugerea sistematică a tuturor instituțiilor fundamentale ale statului începând cu sănătatea, învățământul, cultura, continuând cu armata, poliția, sindicatele.
 
Asistăm la încălcarea Constituției democratice pentru care am luptat în 1989. Drepturile fundamentale ale omului, legalitatea, justiția, dreptatea, devin noțiuni teoretice  în fața tăvălugului distrugerii orchestrat de către Traian Băsescu, Emil Boc, Elena Udrea, etc. Observăm că instituțiile statului cedează una după alta în fața dictaturii portocalii devenind arme de represiune împotriva propriului  popor  sau  al opoziției democratice, respectiv USL.
 
Televiziunea Româna, cândva mesagerul principal și onest al reușitei Revoluției, acum este doar un pion aservit intereselor Partidului Democrat Liberal.

 Vedem lipsa de viziune în încercarea de a legifera rapid, o multitudine de acte normative trecute prin proceduri care încalcă Constituția, prin asumarea răspunderii Guvernului în vigoare, în detrimentul popu lației și într-un imens dezacord cu interesele reale ale societății românești. Legea Educației Naționale, Codul Muncii, Legea Salarizării, Legea Sindicatelor, Legea Pensiilor, au fost trecute prin Parlament în doi timpi și trei mișcări cu o nerușinare ieșită din comun încercându-se excluderea Parlamentului din arena politică.

 Din aceste motive și a multor alte aspecte pe care le observăm zilnic în societate, la știri, în viața de zi cu zi, Revoluționarii, se simt datori să intervină în virtutea idealurilor Revoluției Române din Decembrie 1989 pentru a înlătura acest jug apăsător și pentru apărarea intereselor cu adevărat democratice ale statului Român.

 Este de datoria noastră să redăm poporului român încredere și speranța, este obligația noastră autoimpusă în Decembrie ’89 pentru a salva poporul român de o asuprire totalitară. Revoluționarii vor acționa din nou să insufle patriotism românilor, pentru a–i uni ca în Decembrie ’89 în lupta comuna împotriva DICTATURII PORTOCALII. Vom arăta că schimbarea este iminentă și absolut necesară. Uniți vom reuși să eliberăm țara de cei care o conduc astăzi,  care ne îndatorează, ne distrug statul, ne fura  bogățiile țării și ne umilesc.

 În Decembrie ’89 am învins un CUPLU DICTATORIAL și am schimbat un regim politic; astăzi trebuie să învingem un SULTAN care ne dă lecții de morală și pricepere în toate domeniile. Noi suntem cei care luptăm cu puterea, nu ne aliem și nu facem compromisuri. Negăm și nu recunoaștem fracțiunea condusă de Marieș-Costin în încercarea acesteia de a subordona mișcarea revoluționară actualei dictaturi portocalii și denaturarea sensului real istoric al Revoluției Române.

 Revoluția din Decembrie ’89  „a schimbat fizionomia societății românești în contextul unor ample schimbări pe plan internațional, a dus la răsturnarea dictaturii și la trecerea României spre democrație și stat de drept”. Nu suntem de acord cu acei care denigrează Revoluția Română și pe cei care „au jucat un rol activ asumându-și riscuri și răspunderi majore în Decembrie ’89”.

 Avangarda revoluționarilor este necesară nu doar din perspectiva noastră ci din perspectiva întregii societăți. Patriotismul și spiritul revoluționar din Decembrie ’89 trebuie să renască și să spună poporului că actuala putere trebuie schimbată.
 
 Prin mișcări democratice trebuie răsturnată de la putere camarila Băsescu-Boc-Udrea și trebuie redat românilor statul pe care îl merită, un stat modern, puternic, condus de oameni politici pricepuți, cinstiți, onești și loiali acestei țări.

   
DEMOCRAȚIA TREBUIE SĂ RENASCĂ ȘI SĂ OPREASCĂ DISTRUGEREA ROMÂNIEI !

Președinte B.N.R.1989,
Dorin Lazăr MAIOR
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11602
  • Vezi Profilul
Răspuns: DIVERSE; anunturi, petitii, reactii, confirmari...
« Răspunde #524 : Iunie 07, 2012, 10:22:25 »

Inca o palma data revolutionarilor, premierul Victor Ponta a declarat astazi pe TVR1, la intrebarea reluati platile catre revolutionari, raspunsul a fost, nici vorba!!
T a i c a   s h r e c k ,   a l o o !   R e c e p t i o n e z i ?
Te-ai ascuns? Dupa pumnii si picioarele-n gura de la pedelea, a venit palma de la pesedea. Pt actul initial de agresiune au avut nevoie de voi si voi ati facut tot ce v-a stat in putere ca sa-i ajutati. Motivul curateniei a fost f bun ca scuza pt voi, dar ati facut cel m murdar joc cu putinta si raul cel mare. Dupa taierea drepturilor e f complicat sa se revina la ce a fost. Deci vina va apartine. Vreau sa platiti pt neghiobia, ura si prostia voastra. Palma luata de Demi-Semi vostru a fost nimic fata de ce meritati. Ai de gand sa-i raspunzi Diplomatului? Dar presul vostru? Sau prefera sa stea ca mutu-n papusoi, ascuns in propriu lui rahat? I-a trecut vremea, adio declaratii pe le televiziuni, ziare, pa trufie? Mari prostani ati fost si m sunteti.
B o i l o r !   C u r v e l o r !   T r a d a t o r i l o r !   P o r t o c a c a n i i l o r !
Memorat
Pagini: 1 ... 33 34 [35] 36 37 ... 121
Schimbă forumul: