Main Content:

Pagini: 1 ... 2340 2341 [2342] 2343 2344 ... 4573

ANUNTURI

  • alexpress1
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7479
  • Propunere referitoare la Legea 341 completată și m
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35115 : Octombrie 17, 2014, 19:36:56 »

MISCAREA CIVICA REVOLUTIA CURATA

                        COMUNICAT
referitor la intilnirea cu SS ADRIAN SANDA de la Sibiu, din data de 16 oct 2014


Urmare a intilnirii de la SIBIU a unui grup de revolutionari si reprezentanti ai acestora cu dl Adrian Sanda, secretar de stat al autoritatii in materie de revolutionari facem urmatoarele precizari-concluzii

1. Memorandumul incheiat in baza protocolului din luna octombrie de la sediul SSRM existasi este semnat de catre toti ministrii guvernului si avizat de catre Premierul Romaniei.
2. Motivele pentru care acest memorandum nu este facut public tin de o Hotarire de Guvern din 2009 care reglementeaza regimul memorandumurilor incheiate in cadrul guvernului. Un astfel de act nu produce NICI UN EFECT JURIDIC ci sta la baza elaborarii unor acte normative care in mod obligatoriu sunt publice si produc efecte juridice.
3. Continutul memorandumului nu este interesant atita timp cit acesta nu produce efecte, insa va fi interesant de studiat ACTUL NORMATIV ce are ca izvor acest memorandum.
4. Despre aparitia acestui ACT JURIDIC nu s-a putut preciza nimic concret de catre secretarul de stat, ceea ce NU ofera nici un fel de garantie referitoare la intrarea in plata a revolutionarilor.

IN CONCLUZIE
1. MISCAREA CIVICA REVOLUTIA CURATA, asa cum am precizat si in discutia cu Secretarul de Stat, considera ca unica solutie legala si demna de sustinut PUNEREA DEINDATA IN PLATA A REVOLUTIONARILOR, si iesirea din impasul juridic conform caruia guvernul aplica prezumtia relei credințe si a vinovăției, SITUAȚIE INDEZIRABILA SI DE NEACCEPTAT ÎNTR-UN STAT DE DREPT, IAR ORICE SUSȚINERE A ALTUI DEMERS ÎN AFARA DE ACESTA NE-AR FACE COMPLICI LA ABUZURILE GUVERNULUI ROMÂNIEI si ar aduce atingere tocmai idealului suprem pe care l-a avut REVOLUȚIA ROMANA DIN 1989, anume acela al instaurării statului de drept ( conf PROCLAMAȚIEI DE LA TIMIȘOARA, care este parte integranta a Statutului Nostru).

2. Pina la punerea în plata a revoluționarilor MIȘCAREA CIVICA REVOLUTIA CURATA NU POATE susține nici un fel de demers al autorităților. Orice demers, chiar lăudabil si de bun augur nu poate fi făcut sau susținut înainte de punerea în plata in conformitate cu Legea nr 341.

3. MCRC considera ca până la punerea in drepturi a revoluționarilor, orice alt demers are scopul liniștirii spiritelor si are scop electoral. Noi nu putem sta liniștiți sau vota un om sau o formațiune politica ce continua sa aduca GRAVE ATINGERI statului de drept si normalității, indiferent de culoarea sa politica.

4. Pentru revoluționarii din MCRC, nu exista nici o diferență intre guvernele BOC și Ponta, astfel ca ne menținem distanta si opoziția fata de TOATE  partidele politice din ROMÂNIA ȘI VOM SPRIJINI SAU ORGANIZA ORICE ESTE LEGAL ÎMPOTRIVA ACESTORA.

 5. Apreciem eforturile persoanei fizice ADRIAN SANDA , însă nu putem accepta ca in prezent atit domnia sa cit si guvernul pe care il reprezinta continua sa opereze in mod discriminatoriu si ilegal cu noțiuni fundamentale de drept, motiv pentru care nu acordam nici un fel de sprijin NICI UNUI GUVERN atâta timp cit situația aceasta se menține. Daca se mai poate obtine ceva, in aceasta campanie este ultima sansa, deoarece in materie de revolutionari Guvernul nu poate fi considerat credibil. Sa nu uitam ca prima masura luata de Ponta dupa instalare a fost prelungirea Ordonantei Boc in materie de neplata a drepturilor.
ALEX OPREA
presedinte
Memorat
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35116 : Octombrie 17, 2014, 19:45:42 »

APARATI-VA TARA SI STEAGUL!

COMUNISTII DIN GUVERN NE MINT IARASI CU "PROTOCOLUL" CARE UITE E,UITE NU SE POATE PUBLICA,UITE CA NU PRODUCE EFECTE JURIDICE..

DECI DOMNUL SANDA V-A MINTIT!

https://www.youtube.com/watch?v=ZaV7nx7_cU0
Memorat
  • alexpress1
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7479
  • Propunere referitoare la Legea 341 completată și m
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35117 : Octombrie 17, 2014, 20:46:40 »

de la ora 22 sunteti IN DIRECT CU ALEX. TEMA : CE INTREBARI AVETI PENTRU ALEX? DESPRE CE VRETI SA DISCUTAM IN SEARA ASTA? pentru direct sau sms 0733406899 sau daca nu puteti suna si doriti sa intrati in direct, trimiteti+mi un numar si va sunam noi. Link de ascultare a postului nostru de radio http://5.154.242.254:9976/listen.pls
Memorat
  • Kobra 22
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 783
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35118 : Octombrie 17, 2014, 20:55:18 »

- Cuantumul indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341 / 2004 a recunoştimţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au ontribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanelecare şi-au jertfit viaţă sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, cu modificările şi completările ulterioare,

se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012.
 
Sub incidenţa aceastei prevederi intră următoarele categorii de beneficiari:
·   Soţul supravieţuitor al celui decedat (Legea nr. 578 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Soţul supravieţuitor al celui decedat (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Părinţii celui decedat (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Copii celui decedat până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Luptătorul Rănit (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Luptătorul Reţinut (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Persoana care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Soţul persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Urmaşii (soţul supravieţuitor / părinţii / copiii) celui decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare).
 
               2.  În conformitate cu dispoziţiile art. 9 din O.U.G. nr. 84 / 2012, prevederile art. 18 ale art. II din OUG nr. 80 / 2010 pentru completarea art. 11 din O.U.G. nr. 37 / 2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul financiar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283 / 2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013.
               În cosecinţă, în anul 2013 nu se acordă indemnizaţia lunară reparatorie prevăzută la art. 4 alin (4) din Legea nr. 341 / 2004, pentru următoarele categorii de beneficiari:
               - Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite;
              - Copii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.
               Faţă de reglementarea legală menţionată anterior, precizăm că acestor categorii de beneficiari li se va acorda, după caz, numai indemnizaţia lunară adăugată la pensia pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

http://www.pensii-botosani.ro/articol/Reglement%C4%83ri+privind+plata+unor+ajutoare+%C5%9Fi+indemniza%C5%A3ii+%C3%AEn+anul+2013_a310.html



"""Pactul lui Ponta cu revolutionarii""""

Pentru a intelege mai bine contextul problemei, e nevoie de o scurta cronologie. In iulie 2011, fostul premier Emil Boc declara ca, dupa aproape 22 de ani, reparatiile materiale acordate de statul roman se mai impun doar in cazul celor care au avut de suferit in mod direct de pe urma Revolutiei din 1989 (ranitii si urmasii celor decedati), urmand ca revolutionarii valizi (asa-numitii "luptatori remarcati") sa fie scosi din plata. Aflat pe atunci in Opozitie, Victor Ponta a anuntat ca sustine taierea indemnizatiilor de revolutionar: "Salut aceasta idee a domnului Boc, dar mi-e teama ca nu o va pune in practica".

Doua luni mai tarziu, in septembrie 2011, Ponta nu mai pare la fel de hotarat si semneaza, in calitate de presedinte al PSD, un protocol incheiat intre Partidul Social Democrat si Blocul National al Revolutionarilor (BNR), organizatie care inglobeaza, sub conducerea pesedistului Dorin Lazar Maior, majoritatea asociatiilor de revolutionari din Romania. In protocol, revolutionarii promiteau sa sustina "atat la nivel national, cat si teritorial, candidatii PSD la alegerile locale, parlamentare si prezidentiale din anul electoral 2012" si sa participe "la toate actiunile si programele politice organizate de PSD". In schimb, social-democratii se angajau, intre altele, ca atunci cand vor veni la putere sa vegheze la respectarea Legii 341, care le confera revolutionarilor nenumarate avantaje.

In prima linie

In decembrie 2011, Guvernul Boc a hotarat ca indemnizatiile "luptatorilor remarcati" sa fie suspendate pe parcursul anului 2012. Revolutionarii au iesit in strada si au protestat, iar o luna mai tarziu s-au aflat in primele randuri ale manifestatiilor antiputere de la Piata Universitatii si din alte orase ale tarii. Dorin Lazar Maior, presedintele BNR si membru PSD, a avut grija sa respecte protocolul si s-a ocupat personal de mobilizarea revolutionarilor. Totodata, cea mai mare parte a revolutionarilor din aripa PDL condusa de fostul secretar de stat George Costin, in prezent aflat in arestul DNA Pitesti pentru afacerile facute pe baza certificatelor de revolutionar, nu s-au implicat in protestele din ianuarie 2012.

N-a fost singura data cand revolutionarii fideli PDL-ului i-au iritat pe liderii USL. Tot in ianuarie 2012, Victor Ponta s-a suparat ca a fost huiduit de un grup de revolutionari care asista la o sedinta de plen a Parlamentului si a declarat de la tribuna: "Fac un apel la domnul Boc. Domnule prim-ministru, va rog sa nu le dati inapoi banii revolutionarilor. Daca-i dati dumneavoastra, o sa-i tai eu". Cateva zile mai tarziu, amintindu-si, probabil, de protocolul semnat cu revolutionarii lui Maior, Ponta scria pe blogul sau ca declaratia pe care a facut-o in Parlament se referea doar la revolutionarii PDL-ului, care au huiduit Opozitia.

Revolutionarii PDL-ului, lasati cu buza umflata

Timpul a trecut, revolutionarii au ramas cu indemnizatiile taiate, iar Victor Ponta a ajuns la Putere, preluand functia de prim-ministru. Guvernul pe care il conduce a pregatit acum o ordonanta de urgenta prin care revolutionarii isi vor recapata indemnizatiile, desi actualul premier a fost printre cei care au sustinut taierea lor.

USL-istii nu i-au uitat insa pe revolutionarii PDL-ului si au specificat, in textul ordonantei de urgenta, ca cei 3.720 de revolutionari ai Asociatiei "Metrou", condusa de pedelistul George Costin, nu vor beneficia de reluarea indemnizatiilor. Sorin Mester, noul secretar de stat al revolutionarilor, numit de USL, a declarat pe sleau: "Vom cere Casei de Pensii sa nu vireze banii in conturile revolutionarilor de la Asociatia Metrou".

Deviza USL: Impostorii nostri sunt mai corecti

Intentia Guvernului de a le reda indemnizatiile revolutionarilor readuce in discutie probleme mai vechi. In primul rand se pune intrebarea daca plata unor indemnizatii atat de consistente, suportate din banii contribuabililor, se mai justifica dupa 22 de ani de la Revolutie. In cazul unui raspuns afirmativ se naste o noua controversa: cati dintre revolutionari merita cu adevarat acesti bani in conditiile in care, de-a lungul anilor, s-a demonstrat de atatea ori ca aceasta categorie este plina de impostori.

La prima vedere, initiativa Guvernului de a-i exclude pe revolutionarii din Asociatia "Metrou" este o masura justificata, menita sa-i tina pe impostori departe de beneficiile Legii 341. "Fostul secretar de stat George Costin (membru PDL), prin Asociatia "Metrou", a transformat mii de impostori in revolutionari cu acte in regula si le-a cerut cota parte din banii incasati de la stat, realizand profituri de milioane de euro.

Numai ca Asociatia "Metrou" nu este singura in care colcaie impostorii si, daca intentia Guvernului ar fi fost eradicarea acestora, s-ar fi luat masuri prin care niciun fals revolutionar n-ar mai beneficia de revenirea indemnizatiilor. Dar Guvernul nu pare sa aiba vreo problema cu impostorii, ci cu revolutionarii considerati pro-PDL.


             ÎNCEPE ADEVARUL SĂ IASĂ LA SUPRAFAŢĂ ?

    Ia să vedem ce avem noi aici ?   ( voi ataşa în două părţi decizia menţionată )

 
                                     --   PARTEA  I   --

     DECIZIE nr. 314 din 5 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 21 iulie 2014

         1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Silviu Florin Lazăr în Dosarul nr. 6.179/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 13D/2014.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Silviu Florin Lazăr. Lipseşte cealaltă parte, Guvernul României, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar completări cu privire la excepţia de neconstituţionalitate şi precizări în sensul că, în invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, din eroare s-a referit la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013, în loc de art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013. De asemenea, autorul excepţiei a depus la dosar o serie de extrase din mass-media.
    4. Având cuvântul, autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia. În acest sens, susţine că, prin deciziile anterioare pronunţate de Curtea Constituţională, nu s-a analizat discriminarea pe criteriul vârstei între cei care primeau indemnizaţia de revoluţionar. De asemenea, consideră că nu există raţiune pentru adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013, nefiind precizat impactul pe care îl au dispoziţiile acesteia asupra produsului intern brut. Or, instanţelor judecătoreşti le revine sarcina de a aplica direct dreptul Uniunii Europene. Pe de altă parte, susţine că indemnizaţia reparatorie prevăzută de Legea nr. 341/2004 este un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar dispoziţiile criticate încalcă prevederile menţionate, întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele necesare pentru privarea de proprietate, şi anume dispoziţiile criticate nu răspund unui interes public legitim, neexistând documente pentru încălcarea securităţii naţionale prin depăşirea deficitului bugetar de 3% şi nu păstrează raportul de proporţionalitate, deoarece suspendarea plăţii indemnizaţiei şi în anul 2014 constituie o încălcare a justului echilibru între scopul urmărit şi mijloacele lui de realizare. De asemenea, consideră că temporaritatea măsurii nu poate justifica acest echilibru şi că cei îndreptăţiţi la plata indemnizaţiei sunt lipsiţi de o speranţă legitimă.
    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 42/2014.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 3 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6.179/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Silviu Florin Lazăr în cadrul unui litigiu de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii - formulate în baza art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 - prin care solicită despăgubiri constând în plata indemnizaţiei reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, pentru primele 3 luni ale anului 2014.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1)-(4), art. 47 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că, deşi prin Decizia nr. 88/2013, Curtea Constituţională a statuat că indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 reprezintă un "bun" aflat sub protecţia art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, legiuitorul a suspendat plata acesteia şi în anul 2014. Or, indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 este o creanţă asupra statului, garantată de art. 44 din Constituţie. De asemenea, susţine că art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 prelungeşte excesiv refuzul de a beneficia de un "bun", golind astfel de conţinut dreptul de proprietate şi trecând "silit" bunul în proprietatea publică. Autorul excepţiei consideră că prevederile art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 sunt neconstituţionale, deoarece nu respectă condiţiile privării de proprietate impuse de dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Astfel, indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 este un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, Legea nr. 283/2011 reprezintă un act normativ accesibil, precis şi previzibil în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, iar art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 reprezintă o ingerinţă a autorităţilor publice în exercitarea dreptului de proprietate. Însă privarea de proprietate impusă de dispoziţiile de lege criticate nu urmăreşte o cauză de utilitate publică şi nu este proporţională cu scopul legitim urmărit.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.576/2011, argumente care sunt valabile şi cu privire la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, care nu au făcut altceva decât să prelungească neacordarea temporară a indemnizaţiei prevăzute de art. 4 din Legea nr. 341/2004 şi pentru anul 2014.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece, deşi indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie "bun" în sensul art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, reglementarea legală criticată prevede suspendarea pentru anul 2014 a plăţii acestei indemnizaţii, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta substanţa dreptului. Cât priveşte raportarea la art. 47 alin. (2) din Constituţie, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 870/2008. Referitor la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, consideră că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece se referă la restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

...
                                   
Memorat
  • Kobra 22
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 783
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35119 : Octombrie 17, 2014, 21:01:05 »

- Cuantumul indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341 / 2004 a recunoştimţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au ontribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanelecare şi-au jertfit viaţă sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, cu modificările şi completările ulterioare,

se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012.
 
Sub incidenţa aceastei prevederi intră următoarele categorii de beneficiari:
·   Soţul supravieţuitor al celui decedat (Legea nr. 578 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Soţul supravieţuitor al celui decedat (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Părinţii celui decedat (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Copii celui decedat până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Luptătorul Rănit (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Luptătorul Reţinut (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Persoana care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Soţul persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare);
·   Urmaşii (soţul supravieţuitor / părinţii / copiii) celui decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 (Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare).
 
               2.  În conformitate cu dispoziţiile art. 9 din O.U.G. nr. 84 / 2012, prevederile art. 18 ale art. II din OUG nr. 80 / 2010 pentru completarea art. 11 din O.U.G. nr. 37 / 2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul financiar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283 / 2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013.
               În cosecinţă, în anul 2013 nu se acordă indemnizaţia lunară reparatorie prevăzută la art. 4 alin (4) din Legea nr. 341 / 2004, pentru următoarele categorii de beneficiari:
               - Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite;
              - Copii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.
               Faţă de reglementarea legală menţionată anterior, precizăm că acestor categorii de beneficiari li se va acorda, după caz, numai indemnizaţia lunară adăugată la pensia pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

http://www.pensii-botosani.ro/articol/Reglement%C4%83ri+privind+plata+unor+ajutoare+%C5%9Fi+indemniza%C5%A3ii+%C3%AEn+anul+2013_a310.html



"""Pactul lui Ponta cu revolutionarii""""

Pentru a intelege mai bine contextul problemei, e nevoie de o scurta cronologie. In iulie 2011, fostul premier Emil Boc declara ca, dupa aproape 22 de ani, reparatiile materiale acordate de statul roman se mai impun doar in cazul celor care au avut de suferit in mod direct de pe urma Revolutiei din 1989 (ranitii si urmasii celor decedati), urmand ca revolutionarii valizi (asa-numitii "luptatori remarcati") sa fie scosi din plata. Aflat pe atunci in Opozitie, Victor Ponta a anuntat ca sustine taierea indemnizatiilor de revolutionar: "Salut aceasta idee a domnului Boc, dar mi-e teama ca nu o va pune in practica".

Doua luni mai tarziu, in septembrie 2011, Ponta nu mai pare la fel de hotarat si semneaza, in calitate de presedinte al PSD, un protocol incheiat intre Partidul Social Democrat si Blocul National al Revolutionarilor (BNR), organizatie care inglobeaza, sub conducerea pesedistului Dorin Lazar Maior, majoritatea asociatiilor de revolutionari din Romania. In protocol, revolutionarii promiteau sa sustina "atat la nivel national, cat si teritorial, candidatii PSD la alegerile locale, parlamentare si prezidentiale din anul electoral 2012" si sa participe "la toate actiunile si programele politice organizate de PSD". In schimb, social-democratii se angajau, intre altele, ca atunci cand vor veni la putere sa vegheze la respectarea Legii 341, care le confera revolutionarilor nenumarate avantaje.

In prima linie

In decembrie 2011, Guvernul Boc a hotarat ca indemnizatiile "luptatorilor remarcati" sa fie suspendate pe parcursul anului 2012. Revolutionarii au iesit in strada si au protestat, iar o luna mai tarziu s-au aflat in primele randuri ale manifestatiilor antiputere de la Piata Universitatii si din alte orase ale tarii. Dorin Lazar Maior, presedintele BNR si membru PSD, a avut grija sa respecte protocolul si s-a ocupat personal de mobilizarea revolutionarilor. Totodata, cea mai mare parte a revolutionarilor din aripa PDL condusa de fostul secretar de stat George Costin, in prezent aflat in arestul DNA Pitesti pentru afacerile facute pe baza certificatelor de revolutionar, nu s-au implicat in protestele din ianuarie 2012.

N-a fost singura data cand revolutionarii fideli PDL-ului i-au iritat pe liderii USL. Tot in ianuarie 2012, Victor Ponta s-a suparat ca a fost huiduit de un grup de revolutionari care asista la o sedinta de plen a Parlamentului si a declarat de la tribuna: "Fac un apel la domnul Boc. Domnule prim-ministru, va rog sa nu le dati inapoi banii revolutionarilor. Daca-i dati dumneavoastra, o sa-i tai eu". Cateva zile mai tarziu, amintindu-si, probabil, de protocolul semnat cu revolutionarii lui Maior, Ponta scria pe blogul sau ca declaratia pe care a facut-o in Parlament se referea doar la revolutionarii PDL-ului, care au huiduit Opozitia.

Revolutionarii PDL-ului, lasati cu buza umflata

Timpul a trecut, revolutionarii au ramas cu indemnizatiile taiate, iar Victor Ponta a ajuns la Putere, preluand functia de prim-ministru. Guvernul pe care il conduce a pregatit acum o ordonanta de urgenta prin care revolutionarii isi vor recapata indemnizatiile, desi actualul premier a fost printre cei care au sustinut taierea lor.

USL-istii nu i-au uitat insa pe revolutionarii PDL-ului si au specificat, in textul ordonantei de urgenta, ca cei 3.720 de revolutionari ai Asociatiei "Metrou", condusa de pedelistul George Costin, nu vor beneficia de reluarea indemnizatiilor. Sorin Mester, noul secretar de stat al revolutionarilor, numit de USL, a declarat pe sleau: "Vom cere Casei de Pensii sa nu vireze banii in conturile revolutionarilor de la Asociatia Metrou".

Deviza USL: Impostorii nostri sunt mai corecti

Intentia Guvernului de a le reda indemnizatiile revolutionarilor readuce in discutie probleme mai vechi. In primul rand se pune intrebarea daca plata unor indemnizatii atat de consistente, suportate din banii contribuabililor, se mai justifica dupa 22 de ani de la Revolutie. In cazul unui raspuns afirmativ se naste o noua controversa: cati dintre revolutionari merita cu adevarat acesti bani in conditiile in care, de-a lungul anilor, s-a demonstrat de atatea ori ca aceasta categorie este plina de impostori.

La prima vedere, initiativa Guvernului de a-i exclude pe revolutionarii din Asociatia "Metrou" este o masura justificata, menita sa-i tina pe impostori departe de beneficiile Legii 341. "Fostul secretar de stat George Costin (membru PDL), prin Asociatia "Metrou", a transformat mii de impostori in revolutionari cu acte in regula si le-a cerut cota parte din banii incasati de la stat, realizand profituri de milioane de euro.

Numai ca Asociatia "Metrou" nu este singura in care colcaie impostorii si, daca intentia Guvernului ar fi fost eradicarea acestora, s-ar fi luat masuri prin care niciun fals revolutionar n-ar mai beneficia de revenirea indemnizatiilor. Dar Guvernul nu pare sa aiba vreo problema cu impostorii, ci cu revolutionarii considerati pro-PDL.


             ÎNCEPE ADEVARUL SĂ IASĂ LA SUPRAFAŢĂ ?

    Ia să vedem ce avem noi aici ?   ( voi ataşa în două părţi decizia menţionată )

 
                                     --   PARTEA  I   --

     DECIZIE nr. 314 din 5 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 21 iulie 2014

         1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Silviu Florin Lazăr în Dosarul nr. 6.179/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 13D/2014.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Silviu Florin Lazăr. Lipseşte cealaltă parte, Guvernul României, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar completări cu privire la excepţia de neconstituţionalitate şi precizări în sensul că, în invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, din eroare s-a referit la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013, în loc de art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013. De asemenea, autorul excepţiei a depus la dosar o serie de extrase din mass-media.
    4. Având cuvântul, autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia. În acest sens, susţine că, prin deciziile anterioare pronunţate de Curtea Constituţională, nu s-a analizat discriminarea pe criteriul vârstei între cei care primeau indemnizaţia de revoluţionar. De asemenea, consideră că nu există raţiune pentru adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013, nefiind precizat impactul pe care îl au dispoziţiile acesteia asupra produsului intern brut. Or, instanţelor judecătoreşti le revine sarcina de a aplica direct dreptul Uniunii Europene. Pe de altă parte, susţine că indemnizaţia reparatorie prevăzută de Legea nr. 341/2004 este un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar dispoziţiile criticate încalcă prevederile menţionate, întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele necesare pentru privarea de proprietate, şi anume dispoziţiile criticate nu răspund unui interes public legitim, neexistând documente pentru încălcarea securităţii naţionale prin depăşirea deficitului bugetar de 3% şi nu păstrează raportul de proporţionalitate, deoarece suspendarea plăţii indemnizaţiei şi în anul 2014 constituie o încălcare a justului echilibru între scopul urmărit şi mijloacele lui de realizare. De asemenea, consideră că temporaritatea măsurii nu poate justifica acest echilibru şi că cei îndreptăţiţi la plata indemnizaţiei sunt lipsiţi de o speranţă legitimă.
    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 42/2014.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 3 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6.179/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Silviu Florin Lazăr în cadrul unui litigiu de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii - formulate în baza art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 - prin care solicită despăgubiri constând în plata indemnizaţiei reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, pentru primele 3 luni ale anului 2014.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1)-(4), art. 47 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că, deşi prin Decizia nr. 88/2013, Curtea Constituţională a statuat că indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 reprezintă un "bun" aflat sub protecţia art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, legiuitorul a suspendat plata acesteia şi în anul 2014. Or, indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 este o creanţă asupra statului, garantată de art. 44 din Constituţie. De asemenea, susţine că art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 prelungeşte excesiv refuzul de a beneficia de un "bun", golind astfel de conţinut dreptul de proprietate şi trecând "silit" bunul în proprietatea publică. Autorul excepţiei consideră că prevederile art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 sunt neconstituţionale, deoarece nu respectă condiţiile privării de proprietate impuse de dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Astfel, indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 este un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, Legea nr. 283/2011 reprezintă un act normativ accesibil, precis şi previzibil în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, iar art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 reprezintă o ingerinţă a autorităţilor publice în exercitarea dreptului de proprietate. Însă privarea de proprietate impusă de dispoziţiile de lege criticate nu urmăreşte o cauză de utilitate publică şi nu este proporţională cu scopul legitim urmărit.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.576/2011, argumente care sunt valabile şi cu privire la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, care nu au făcut altceva decât să prelungească neacordarea temporară a indemnizaţiei prevăzute de art. 4 din Legea nr. 341/2004 şi pentru anul 2014.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece, deşi indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie "bun" în sensul art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, reglementarea legală criticată prevede suspendarea pentru anul 2014 a plăţii acestei indemnizaţii, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta substanţa dreptului. Cât priveşte raportarea la art. 47 alin. (2) din Constituţie, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 870/2008. Referitor la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, consideră că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece se referă la restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

...
                                   


                       PARTEA A - II - A

 CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, documentele depuse la dosar de către autorul excepţiei, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2013. Curtea constată că, în realitate, astfel cum reiese din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, obiect al excepţiei îl constituie art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013, care au următorul cuprins: "Prevederile art. 18 şi 19 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2014."
    14. Curtea reţine, din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, că acesta critică soluţia legislativă de prelungire a suspendării acordării indemnizaţiei prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, soluţie cuprinsă în conţinutul normativ al art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, lege publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, cu următorul conţinut:
    "Art. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
    Art. 18. - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă."
    15. Prin urmare, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011.
    16. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 privind nivelul de trai şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, precum şi prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare: "De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor." Totodată, art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din aceeaşi lege prevede următoarele: "Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: [...] 3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989;". Curtea observă că acordarea acestor indemnizaţii a fost suspendată, după cum urmează:
    - în anul 2012, potrivit art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011;
    - în anul 2013, potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012;
    - în anul 2014, potrivit art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 - text ce constituie obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate.
    18. Curtea reţine că dispoziţiile prin care - în anul 2012 şi anul 2013 - s-a suspendat plata indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 au făcut obiect al controlului de constituţionalitate, fiind analizate aceleaşi critici ca şi cele invocate în prezenta cauză, spre exemplu, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, prin Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, şi prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, în acest ultim caz, excepţia fiind invocată de acelaşi autor - Silviu Florin Lazăr. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că textul de lege criticat stabileşte că, temporar, nu se mai acordă indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizaţii, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    19. Cu privire la încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 88/2013 că, deşi indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reglementarea legală criticată prevede doar suspendarea pentru anul 2012 a plăţii acestor indemnizaţii, măsură cu aplicare limitată în timp, fără a afecta însă substanţa dreptului. Prin Decizia nr. 42/2014, Curtea a reţinut că, referindu-se la anumite drepturi de natură bănească acordate angajaţilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko contra Ucrainei, că "statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuşi, atunci când o dispoziţie legală este în vigoare şi prevede plata anumitor beneficii, iar condiţiile stipulate sunt respectate, autorităţile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atâta timp cât dispoziţiile legale rămân în vigoare" (paragraful 23). Prin aceeaşi hotărâre, Curtea de la Strasbourg a considerat că refuzul autorităţilor de a acorda drepturile băneşti pretinse ca urmare a intervenirii unei legi care suspendă aceste drepturi nu contravenea dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin urmare, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de proprietate.
    
Memorat
  • Kobra 22
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 783
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35120 : Octombrie 17, 2014, 21:14:15 »

PARTEA A -III- A

20. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituţional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reţinut că legiuitorul este chemat "să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiţie principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecţia sănătăţii şi altele asemenea, dar şi prin drepturi care nu au o consacrare constituţională şi care tind către acelaşi obiectiv. În acelaşi spirit, Constituţia consacră, în chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar prin art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor, şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi".
    21. Referitor la art. 53 din Constituţie, Curtea a reţinut că drepturile a căror plată s-a suspendat prin dispoziţiile de lege criticate fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. În ceea ce priveşte prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
    22. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizaţia de revoluţionar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este şi Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.
    23. Cu toate acestea, prin Decizia nr. 42/2014, Curtea "ţine să sublinieze că, deşi autorităţile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor băneşti pretinse de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi şi în viitor, în condiţiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există şi dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficienţă, aşa încât speranţa titularilor acestor drepturi, deşi are un suport legal, este în realitate lipsită de conţinut. Astfel, deşi formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulţi ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi".
    24. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.
    25. Având în vedere acestea, Curtea precizează că măsura suspendării anuale a plăţii drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 şi 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporţionalitatea măsurii.


    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Silviu Florin Lazăr în Dosarul nr. 6.179/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.

    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 iunie 2014.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Ioana Marilena Chiorean
Memorat
  • Kobra 22
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 783
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35121 : Octombrie 17, 2014, 21:30:58 »

PARTEA A -III- A

20. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituţional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reţinut că legiuitorul este chemat "să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiţie principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecţia sănătăţii şi altele asemenea, dar şi prin drepturi care nu au o consacrare constituţională şi care tind către acelaşi obiectiv. În acelaşi spirit, Constituţia consacră, în chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar prin art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor, şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi".
    21. Referitor la art. 53 din Constituţie, Curtea a reţinut că drepturile a căror plată s-a suspendat prin dispoziţiile de lege criticate fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. În ceea ce priveşte prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
    22. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizaţia de revoluţionar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este şi Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.
    23. Cu toate acestea, prin Decizia nr. 42/2014, Curtea "ţine să sublinieze că, deşi autorităţile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor băneşti pretinse de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi şi în viitor, în condiţiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există şi dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficienţă, aşa încât speranţa titularilor acestor drepturi, deşi are un suport legal, este în realitate lipsită de conţinut. Astfel, deşi formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulţi ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi".
    24. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.
    25. Având în vedere acestea, Curtea precizează că măsura suspendării anuale a plăţii drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 şi 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporţionalitatea măsurii.


    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Silviu Florin Lazăr în Dosarul nr. 6.179/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.

    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 iunie 2014.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Ioana Marilena Chiorean



     Am reuşit să transmit această decizie a  Curţii în trei părţi.
 
     Poate vedem în ceasul cel de pe urmă faptul că, acel "Memorandum" este doar "praf în ochi".
     Acesta a fost întocmit doar pentru a linişti cumva agitaţia revoluţionarilor din poarta PSD-ului din Kiseleff.
   Să vedem ce decizie va lua acest guvern, în luna decembrie 2014, când se vor împlini 25 de ani de la evenimentele sângeroase din Decembrie 1989. Cum vor comemora aceste personaje politice fără participarea LUPTĂTORILOR REMARCAŢI ?
    Vor avea parte de huiduieli şi vor spune că suntem "golani" ?
Memorat
  • remus43de
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7622
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35122 : Octombrie 17, 2014, 22:33:05 »


Votează!

de Olimpiu Pop

Ei țara îți fură.
N-au crez, ori bun simț, ori măsură.
Zâmbește dar strânge-i pe hoți.
Întinde-i și trage-i pe roți
Și-mpușcă-i pe toți.
***
Votează! Pustiu e pe masă,
Ești viu chiar dacă n-ai casă.
Tu, școli, făcut-ai grămadă
Arată-te lor, să te vadă.
Zâmbește din stradă.
Votează când banca te sună
Că n-ai mai plătit de o lună,
Și culcă-ți copilul în șoapte,
Flămând, fără pâine sau lapte,
Încă o noapte…
Votează! Stai treaz noapte lungă.
În umbră să plângi, să-ți ajungă.
Te scoală când țara răsună
Și oamenii-n stradă s-adună.
Zâmbiți împreună.
***
Votează! Ai dreptul la viață.
Privește, privește-i în față.
Zâmbește! Ei colții să-ți vadă
Mușcând din ei ca din pradă,
De-acolo, din stradă.
Votează! Străinii să vadă
Cum noi renaștem în stradă
Când ei ne umplu paharul,
Zâmbind le-om întoarce noi darul,
Cu legea... sau parul.
Votează! Spre cer ‘nalță rugă
Din țară români nu mai fugă.
Doar hoții să-i strângem grămadă,
Să radem această plămadă.
De-afară, din stradă.
***
Votează!, dar pumnul îți strânge,
Fii tare, fii mândru, nu plânge…
Să-i storci ca pe struguri de tare.
În sânge să-i joci în picioare.
Și pune-le sare.
Votează și-adună-i la-olaltă,
Din case-ori palate îi saltă.
Cravate subțiri de mătase,
Le strange pe gâturi hidoase.
Până la oase.
Votează când viața e dură.
Scrâșnește din dinți fără ură.
Petrol să le dai la timp de soroc,
Gaze de șist, cianuri cu noroc,
Și dă-le și foc.
Votează! Ei țara îți fură.
N-au crez, ori bun simț, ori măsură.
Zâmbește dar strânge-i pe hoți.
Întinde-i și trage-i pe roți
Și-mpușcă-i pe toți.
***
Votează! A lor vreme-i pe ducă
Tu, drumul cel bun îl apucă.
Șiragul de lacrimi să sece…
Curând astă noapte va trece.
Zâmbește-le rece.
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11602
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35123 : Octombrie 18, 2014, 10:08:44 »

Da, da, da:
Curând astă noapte va trece.
Zâmbește-le rece.
Zâmbește dar strânge-i pe hoți.
Întinde-i și trage-i pe roți
Și-mpușcă-i pe toți.

Da, da, da:

Și-mpușcă-i pe toți!

E cel m bun slogan pt campania electo
a poltrucilor hotomani, pe care trebuie sa-i trimitem
in ocna, in mina si la canal!
Memorat
  • alexpress1
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7479
  • Propunere referitoare la Legea 341 completată și m
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35124 : Octombrie 18, 2014, 10:21:12 »

deci ideea este: DACA PINA LA ALEGERI NU AVEM BANII SI NU S-A FACUT NIMIC , DUPA ALEGERI LUATI-VA GINDUL. DESPRE COMEMORARI NU MAI VORBIM. ASA CUM I -AM SPUS SECRETARULUI DE STAT, NOI VOM SARBATORI 25 DE ANI IN STILUL NOSTRU. DEJA FLUTURASII, BANNERELE, MATERIALUL INFORMATIV PENTRU DELEGATIILE STRAINE SUNT IN PREGATIRE.

iN SALA pREFECTURII LA SIBIU ERAU MAJORITATEA FOARTE TACUTI SI FOARTE DOCILI. MULTI DINTRE EI, POSESORI AI 0,6 TACEAU DE FRICA TAIERII CELOR 0,6, MANIFESTIND ACEEASI LIPSA DE SOLIDARITATE CU CEILALTI PE CARE AU MANIFESTAT-O MEREU IN CEI 3 ANI DE TAIERI. EU CRED CA AR TREBUI SA LE FACEM O SURPRIZA DE ALEGERI, FIINDCA E CLAR CA SANDA A VENIT SA NE CEARA SA FIM CUMINTI FARA SA MINCAM, ADICA, SA TACEM PE GRATIS NU PE POVESTI. CE MAI TURA VURA, DACA STATUL SI PESEDEAUA SANTAJEAZA NOI DE CE NU AM LUCRA CU ACEEASI MONEDA? ADICA BANII SAU VA FACEM ALEGERILE UN CALVAR. NOI MACAR CEREM UN DREPT LEGAL. POATE CA NU MA =I E CAZUL SA IL CEREM CI SA IL LUAM PUR SI SIMPLU.....
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11602
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35125 : Octombrie 18, 2014, 11:15:55 »

Daca ai arma cu luneta si esti decis sa-i dai o gaura de aprox Ø 9 mm in teasta (la intrare) sefului lui, as incepe sa te cred. Daca nu, te rog sa ne scutesti de balivernele tale gomflate de alcool sau de vreo frustrare grava, netratabila. Sobaru v-a dat clasa la toti protestatarii de meserie ai Ro. Acela om! De unul singur a facut m mult decat toata ceata lui Pitigoi care se agita pe forumuri, sau pe strazi si prin piete.
Memorat
  • alexpress1
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 7479
  • Propunere referitoare la Legea 341 completată și m
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35126 : Octombrie 18, 2014, 13:27:28 »

Daca ai arma cu luneta si esti decis sa-i dai o gaura de aprox Ø 9 mm in teasta (la intrare) sefului lui, as incepe sa te cred. Daca nu, te rog sa ne scutesti de balivernele tale gomflate de alcool sau de vreo frustrare grava, netratabila. Sobaru v-a dat clasa la toti protestatarii de meserie ai Ro. Acela om! De unul singur a facut m mult decat toata ceata lui Pitigoi care se agita pe forumuri, sau pe strazi si prin piete.

Bambilici, inteleg ca in Moldova, de unde emani, e mai greu cu revolutia. deocamdata nu ai construit nimic si nici nu vei construi vreodata ceva. scuteste-ne de remarcile tale pseudointeligente fiindca aici e vorba de revolutionari, ori tu esti o facatura....intre doua partide de table .....stim cine esti, stim si ce platesti. faptul ca te ascunzi si nu iti dai identitatea spune multe. asta ca sa intelegi ca stim bine cine esti. vezi, pazeste-ti spatele ca te cauta niste amici comuni.
Memorat
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35127 : Octombrie 18, 2014, 17:04:51 »

d-lui alexpress1,

 v-am trimis un mesaj personal
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35128 : Octombrie 19, 2014, 17:36:20 »
Memorat
  • sandu t
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 836
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #35129 : Octombrie 19, 2014, 18:25:19 »



     ,,,,,,colegi,,,,dupa mintea mea ,,,R O M A N I A ,,,,si-a pierdut RAU,,,,,""BUSOLA"",,,,iar VINOVATUL
     PRINCIPAL este fara tagada,,,,,P O L I  I C U L   D E S A N T A T ,,,,,,,,si eu am salutat PLURIPARTITISMUL
     dupa REVOLUTIA NOASTRA CURATA,,,,,dar nu puteam sa imi imaginez ca exact acest deziderat v-a duce la motivul
     careia si tara si romanul a avut pana acum parte de JUMULIRE A BOGATIILOR TARII NOASTRE de semeni de ai
     nostri,VOTATI LA URNA DE VOT,LIBER si CU MARI SPERANTE DE  UN TRAI MODERN cu COPILARIE si BATRANETE LINISTITA,
     slogane ramase doar de campanie electorala,,,,,iar exemplul cel mai VIZIBIL pe toate drumurile si scandaluriele
     ce le vedem la TV,,,,,,TURNULETELE si MILIARDARII POLITICI de pe meleagurile si statiunile de lux ale tarii si
     ale lumii,de s-a impartit populatia  in doua categorii,vizibile,,,,,,DESTEPTI si PROSTI,,,,,,fenomen ce eu tot
     il aduc in discutie de 25 de ani,prin diferite forme democratice,scris,vorbit,supus la vot democratic sa curmam
     fenomenul,,,,,REZULTATUL PERMANENT :ex,din 500 de votanti,,,,,,UN VOT PENTRU,AL MEU,,,,,499 VOTURI CONTRA,,,iar
     acesti 499 sunt acum batrani,someri,bolnavi,,,,,,FENOMEN CE PERSISTA INCA IN ROMANIA,,,,,,nu se schimba roata ?
     nimic NU SE V-A SCHIMBA IN 50 de ani de aici inainte,,,,,,gandirea mea spune ca ,,,AICI ESTE ROLUL NOSTRU,AL
     REVOLUTIONARILOR,ESTE O DATORIE DE FAPT,chiar daca mai murim inca 1000 dintre noi,,,,,ALTA CALE NU ESTE !,,,,,,

       cu multa stima la toti cei ce mai palpaie in EI, flacara lui DECEMBRIE 1989,,,         sandu t
Memorat
Pagini: 1 ... 2340 2341 [2342] 2343 2344 ... 4573
Schimbă forumul: