Main Content:

Pagini: 1 ... 1637 1638 [1639] 1640 1641 ... 4572

ANUNTURI

  • Grasu
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1663
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24570 : Octombrie 27, 2013, 22:29:25 »

Studiati postarile celor care ma ataca ! Veti constata ca nu au facut decat asta: sa atace , se denigreze , se jicneasca si sa faca totul ca sa nu ne putem organiza. Memorati numele lor si nu mai luati in seama ceea ce scriu , chiar daca ar scrie ceva bun, pot face asta ca sa ne amageasca pe moment , nu pierdeti nimic daca ii ignorati total .
Am fost mereu de aceeiasi parte a baricadei si v-am indemnat sa va aparati drepturile citind legile care va protejeaza .
Nu mai tolerati persoanele care nu sunt de partea noastra !!!!!!!!!!!!!!!!!
Memorat
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24571 : Octombrie 27, 2013, 22:47:31 »

Domnul Ilie Dragulin, consilier juridic al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoutionarilor din Decembrie 1989, ne-a transmis astazi un comunicat pentru a fi publicat pe Forum. Il reproducem in continuare, impreuna cu cu cererea de interventie - model - pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dezbaterile, daca vor fi, va rog sa le faceti pe un topic dedicat problemelor juridice.
Memorat
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24572 : Octombrie 27, 2013, 22:55:47 »



COMUNICAT


         La sesizările mai multor Asociații de Revoluționari, Avocatul Poporului, în urma consultării și a adresei Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, a formulat RECURS ÎN INTERESUL LEGII,  la instanța competentă  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la algoritmului de calcul, al indemnizației reparatorii, prevăzut de art. 4 și 5 alin ( 1 ) lit. m, din Legea nr. 341/2004, cale de atac favorabilă punctului de vedere al revoluționarilor.  Recurs în interesul legii a fost înregistrat la  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. 1201/C/7655/III-5/2012.
          La aceiași instanță a înaintat Recurs în interesul legii, expediat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data de 19 septembrie 2013, Procurorul General al României, fiind înregistrat sub nr. 560/C/2665/III-5/2013, cale de atac favorabilă punctului de vedere al Casa Națională de Pensii Publice.
          Pentru a ne apăra drepturile conferite de Legea nr. 341/2004, dreptatea conferită de legiuitor și de majoritatea instanțelor de judecată sesizate se inpune  formularea unei CERERI DE INTERVENȚIE, în Recursurile în interesul legii, judecate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cursul lunii noiembrie 2013.
          Pentru acest motiv, ca rănit în Revoluția din Decembrie 1989, și funcționar public într-o funcție de conducere în cadrul  Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, m-am  simțit obligat să formulez o astfel de cerere de intervenție și să o aduc la cunoștiința tuturor beneficiarilor Legii nr. 341/2004, pentru ca cei care doresc să completeze formularul și să-l expedieze instanței Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie.
          Fac apel și în același timp mă simt onorat ca distinșii juriști din cadrul asociațiilor de revoluționari, plecând de la acest document , să – l perfecționeze, el fiind perfectibil, și după aceea să-l distribuie membrilor asociației pentru completare, semnare și expediere.
          Menționez faptul că îmi asum întrega răspundere, conștient fiind că inițiativa mea nu va rămâne fără consecințe defavorabile, din partea celor care nu mă vor, acolo unde sunt, și de unde apăr intersele noastre.

          Cu deosebită stimă și considerație



CONSILIER   JURIDIC

ILIE DRĂGULIN
« Ultima modificare: Octombrie 27, 2013, 22:57:12 de către razvan »
Memorat
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24573 : Octombrie 27, 2013, 23:26:48 »

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dosar nr. 
1201/C/7655/III-5/2012
560/C/2665/III-5/2013





DOMNULE  PRESEDINTE,

              Subsemnatul _____________________, domiciliat în _______________, str. ___________________________, nr. _____,bl. _____, sc.____, ap. ____, sector/jud. __________, reclamant în cauza ce a făcut/ face obiectul dosarului   nr.______________¬, aflat pe rolul instantei ____________________________, în contradictoriu cu intimata – pârâtă, Casa de Pensii ________________, posesor al certificatului doveditor preschimbat seria LRM – __, nr. _______, al titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989,in temeiul art. 329, 330^7, 515, 517 si urmatoarele formulez
                                       
CERERE DE INTERVENTIE:

în recursul în interesul legii, formulat si promovat de Procurorul General al Romaniei, pe care il considerăm lipsit de consistenta juridica, in afara intelesului general promovat de legiuitor, subiectiv si partinitor fata de Casa Națională de Pensii Publice, care a aplicat abuziv si ilegal prevederile art. 4, 5 , din Legea nr. 341/2004, rugandu-va onorata Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , ca admitand recursul sa evidentiati urmatoarele considerente, pe care legiuitorul le – a avut in vedere la data promulgarii Legii nr. 341/2004.

              I. Arat că prima orientare jurisprudenţială, pe care recurentul o susține, nu este în litera şi spiritul legii, deoarece trimiterea expresă a legiuitorului la prevederile Legii nr. 341/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conduce la concluzia că persoana îndreptăţită a primii indemnizatia reparatorie are dreptul la un calcul stabilit printr – o lege speciala, Legea nr. 341/2004, si nu se poate ca printr-o lege temporara, ce produce efecte doar pe perioade limitate de timp, cum este Legea nr. 285/2010, printr-un act normativ special, cu caracter temporar, fără a modifica norma de drept ce reglementează calcul indemnizației reaparatorii prevăzută de art. 4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, să producă efecte de anulare completă a acestei norme de drept.
De aceea principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, nu poate fi aplicat, atâta vreme cât textul de lege indică clar şi concis perioadele de timp al exercitiului ei, si in mod indubitabil revenirea la norma de drept conferita de Legea nr. 341/2004, la care se referă, nu este stipulată în mod concret în norma de drept temporară.
Această concluzie este susţinută de interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. m) şi ale art. 5 alin. (5) din Legea nr. 3411/2004, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora acordarea măsurilor prevăzute de lege atrage revenirea la situatia initiala, la data incetarii exercitiului legii temporale.
Recursul în interesul legii aduce şi un argument de interpretare teleologică, ce decurge din expunerea de motive a iniţiatorului proiectului Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care a arătat că adoptarea acestei soluţii legislative a fost justificată de temeiul moral al acordării beneficiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, care este incontestabil.
Solicitând admiterea recursului în interesul legii, nu in forma si considerentele expuse de initiator, si cele ce urmeaza a fi expuse in continuare, invocăm următoarele probleme de drept, în măsură a ușura lămurirea parcursului sinuos și dolosiv prin care s–a urmărit producerea de anihilare a efectelor normei de drept ce reglementează calcul indemnizației reaparatorii prevăzute de art. 4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004 :
              1. În fundamentarea susținerilor, privind prima formă jurisprudențială,   recurentul arată că * în considerarea acestor din urmă dispoziţii legale, prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 s-a dispus ca, începând cu luna ianuarie 2011, să fie majorate cu 15%  drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d) şi alin. (4), art. 13 şi 14  din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, faţă cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010.*
Se arată în continuare de către recurent, *că din aceste drepturi fac parte şi indemnizaţiile lunare reparatorii, precum şi indemnizaţiile lunare prevăzute de art.4 alin. (4) şi art.5 alin.(1) lit. m) din Legea nr.341/2004, modificată şi completată.Acordarea acestei majorări se circumscrie unor măsuri de corecţie, aplicate în cursul anului 2011, în contextul economic, invocat de legiuitor în expunerea de motive a Legii nr. 285/2010  în care se arată că efectele măsurilor stabilite prin Legea nr. 118/2010 nu au fost absorbite la nivelul preconizat.*
Corecția nu poate înseamna sub niciun motiv anihilarea normei de drept ce reglementează calcul indemnizației reaparatorii prevăzute de art. 4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, dacă în dispozitivul mormei ce o generează, nu este prevăzut în mod expres acest fapt juridic, ce ar corespunde intenției reale a legiuitorului .

              Iar apoi, pentru a-și motiva susținerile, neîntemeiate, arată că *legiuitorul, pe această cale nu a urmărit revenirea la algoritmului de calcul prevăzut de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, modificată şi completată şi determinarea cuantumului indemnizaţiilor prin raportarea coeficienţilor prevăzuţi de aceste norme la indicatorul economic ce a stat la baza fundamentării bugetului asigurărilor sociale de stat din anul 2011, indiferent de modul în care acesta a fost consacrat legislativ ori configurat economic, ci recuperarea unei părţi din reducerile operate în cursul anului 2010.*
Recurentul, în dorința de a apăra instituțiile statului, ce se face vinovate de greșita aplicare a normei de drept, ce reglementează calcul indemnizației reaparatorii prevăzute de art. 4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, caută cu disperare argumente ce, evident sunt contrare întregii practici juridice și mai ales normelor de tehnică legislativă, consacrate de Legea nr. 24/2000, susținând că printr-o lege temporară s – a urmărit, în mod tacit, modificarea unei norme de drept speciale.
Dacă legiuitorul ar fi dorit să modifice modul de calcul al indemnizației reparatorii, ar fi modificat în mod expres, algoritmului de calcul, prevăzut de art.  4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, și sub niciun motiv nu ar fi emis, în cuprinsul unei norme ce intra în evident conflict cu cea mai sus-menționată, referitor la modul de calcul, o dispoziției dolosivă ce lasă loc de interpretare, dar mai ales de aplicare. 
   
              Arată în continuare recurentul că *în acest context, prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 s-au instituit norme  speciale, cu caracter temporar potrivit cărora, prin derogare de la regula generală instituită prin Legea nr. 341/2004, modificată şi completată, indemnizaţiile reparatorii şi cele lunare nu se mai determină, în anul 2011 pe baza algoritmului prevăzut de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, ci prin majorarea cu 15% a cuantumului aflat în plată în luna octombrie  2010*.
Vă rog onorată Înaltă Curte de Casație și Justiției, că nu poate exista o aberație juridică mai mare decât aceasta , adică prin inversarea rolurilor celor două norme de drept, fără a evidenția în mod expres, în dispozițiile finale ale actului juridic , temporar, că se abrogă norma de drept prevăzută de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) Legea nr. 341/2004, anulezi un drept stabilit într-o legea specială pentru 27.000 de oameni, ce prin jertfa de sânge  și sacrificiul lor au dus libertatea acestui popor, condamnat de sistemul socialist-totalitar.

           Și pentru ca să nu pară chiar lipsită de legalitate și mai ales pentru a avea temei de drept în principiile de drept, arată în continuare recurentul, că *rezolvarea conflictului generat de existenţa concomitentă, în anul 2011, a două acte normative care reglementează acelaşi aspect se realizează prin aplicarea cu prioritate a actului normativ special şi derogatoriu, în virtutea principiului specialia generalibus derogant.*
Numai că recurentul nu precizează cine este în acest raport specialia și cine este generalibus. Legea temporară nu poate fi sub niciun aspect specialia, pentru că este temporalia/is, istituit nu pentru Legea nr. 341/2004 doar pentru un număr de legi, ce nu au nimic comun cu norma de drept instituită prin art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004.
Are loc o diversiune juridică, prin inversarea rolurilor normelor juridice, norma specială instituită prin art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, este considerată, fără temei de drept, ca fiind o normă generală,  și atribuirea unei legi temporare caracterul și puterea unei norme de drept speciale, prin neluarea în considerare a gradului de ierarhizare al acestora. 

              Că este consecvent în încercarea de a induce în eroare instanța supremă, ca urmare a diversiuneii creată prin inversarea rolurilor normelor de drept, recurentul susține că *astfel, analiza reglementărilor care s-au succedat aplicării Legii nr. 285/2010, demonstrează că voinţa legiuitorului a fost consecventă şi în anii 2012 – 2013, respectiv instituirea unui set de măsuri financiare în domeniul bugetar, de adaptare la condiţiile economice şi sociale existente în această perioadă, incluzând şi reducerea ori limitarea unor cheltuieli bugetare destinate plăţii unor drepturi băneşti*.
              Revin și arăt , onorată instanță supremă că dacă legiuitorul ar fi dorit să modifice modul de calcul al indemnizației reparatorii, ar fi modificat în mod expres, algoritmului de calcul, prevăzut de art.  4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, și sub niciun motiv nu ar fi emis, în cuprinsul o normă ce intra în evident conflict cu cea mai sus-menționată, referitor la modul de calcul, a unor prevederi contradictorii, deci nu ar fi apelat la un tertip contrar Legii nr. 24/2000, republicată. 
Mai mult recurentul se face că nu observă faptul că norma de drept instituită de Legea nr. 285/2010, nu se referă, în mod expres și explicit la, algoritmului de calcul, prevăzut de art.  4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, ci la un pachet de legi, unde singura legătură cu Legea nr. 341/2004, o reprezintă caracterul social al acesteia, iar , algoritmului de calcul, prevăzut de art.  4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, apare doar ca o victimă colaterală, deci norma de drept instituită nu apare ca o normă de drept expresă, incidentă, ci o normă colaterală, excedentă, ce nu poate avea caracter special, raportat la norma specială instituită de Legea nr.341/2004.
Deoarece celelte două orientări jurisprudențiale, pe care recurentul nu le acceptă, sunt contrare ideilor  lui, susține că *soluţiile jurisprudenţiale adoptate în celelalte două orientări observate prin care se dă prevalenţă algoritmului de calcul prevăzut de Legea nr. 341/2004, inversează raportul dintre legea specială şi cea generală şi o aplică pe aceasta din urmă, ceea ce nu corespunde nici conţinutului normativ al art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 şi nici spiritului ei.*
              Aceste susținerii justifică criticile mele privind orientarea jurisprudențială acceptată, orientare ce se subsumează unei logici juridice, ce nu are nimic comun cu principiile dreptului și jurisprudenței românești.
              În continuare recurentul susține că *astfel, analiza reglementărilor care s-au succedat aplicării Legii nr. 285/2010, demonstrează că voinţa legiuitorului a fost consecventă şi în anii 2012 – 2013*, aducând  în discuție toate actele juridice, ce derivă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, prin care au fost aduse  afectări ale drepturilor de asigurări sociale, deci nu în mod expres a drepturilor privind indemnizația reparatorie prevăzute de  art.  4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, respectiv Legea nr. 283/2010, Legea nr. 285/2010, Legea nr. 287/2010, prin care aceste afectări ale drepturilor de asigurări sociale continuă și în perioada 2011-2013.
              Deci în mod nelegal, netemeinic, nemotivat, fără a exista o prevedere expresă privind, algoritmului de calcul, prevăzut de art.  4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, recurentul justifică agreerea primei orientări jurisprudențiale, suținând că prin aceste acte juridice, se demonstrează că voinţa legiuitorului a fost consecventă şi în anii 2012 – 2013, fără a exista o modificare expresă a normei de drept ce reglementează prevederile art.  4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004.
              2. Mai mult prevederile Legii nr. 287/2010, privind bugetul de asigurări sociale de stat, norma ce înlocuiește salariul mediu brut de pe economie, utilizat la fundamentarea lui, cu câștigul salarial mediu brut pe ecomie, este utilizată, pentru a justifica măsura neîntemeiată, nemotivată și nelegală, de calcul a cuntumul indemnizației reparatorii, instituit de prevederile art.  4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, de asemenea pentr a apăra instituțiile statului, ce se face vinovate de greșita aplicare a normei de drept ce reglementează calcul indemnizației reaparatorii prevăzute de art. 4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, măsură abuzivă, pentru următoarele considerente : 
              - Inversarea rolurilor normelor juridice, norma specială instituită prin art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, este considerată, fără temei de drept, ca fiind o normă generală,  și atribuirea unei legi temporare caracterul și puterea unei norme de drept speciale, respectiv cea institută de prevederile Legii nr. 287/2010;
              - Inexistența unei norme de drept exprese de modificare a algoritmului de calcul, prevăzut de art.  4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, ci doar a uneia deductive cu, evident grad sporit de relativitate, ce lasă loc de interpretare ce nu corespunde prevederilor Legii nr. 24/2000;
              - O.U.G nr. 11/2011, privind utilizarea indicatorului de referinta castigul salarial mediu brut in actele normative din domeniul muncii si protectiei sociale, stipuleaza in mod evident ca sintagma "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" se înlocuieşte cu sintagma "câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat", rezultand indubitabil ca cele doua sintagme sunt sinonime.
              - Din analiza tezi II din art. 4 ^ 2, din Legea nr. 341/2004, rezulta de fapt ca salariul mediu brut, cel utilizat la fundamentarea  bugetului asigurărilor sociale de stat, este utilizat la calculul indemnizatiei reparatorii, teza ce vine sa complineasca norma de drept instituita de Ordonanta nr. 11/2011, privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor doua sintagme.   
              Recurentul referitor la această ultimă susținere, în combaterea ei arată : 
              * În acest sens au fost invocate şi dispoziţiile art. unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale, text în care se arată că sintagma „salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” se înlocuieşte cu sintagma „câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” doar în cuprinsul Cap. IV din Legea nr. 329/2009, modificată şi completată.*
              *Dacă legiuitorul ar fi dorit această înlocuire şi în alte acte normative din domeniul asigurărilor sociale, ar fi prevăzut aceasta în mod expres, astfel încât, faţă de redactarea restrictivă a dispoziţiilor art. unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011, câştigul salarial mediu brut prevăzut de art. 15 din Legea nr. 287/2010 nu poate fi aplicat într-un alt domeniu decât cel indicat de ordonanţă, iar în aplicarea legii, nu se poate adăuga la textul acesteia.*
              Față de aceste susțineri ale Procurorului General, cel care a formulat recursul în interesul legii, evident cu intenția voalat-mascată de a apăra instituțiile statului, ce se fac vinovate de greșita aplicare a normei de drept ce reglementează calculul indemnizației reaparatorii prevăzute de art. 4 și 5 alin ( 1 ) lit.m, din Legea nr. 341/2004, privind modalitatea de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 , susținând că acest act juridic se referă doar la Cap. IV din Legea nr. 329/2009, modificată şi completată, deoarece din expunerea de motive a ordonanţei,  înțeleg să invoc *excepție de neconstituționalitate*, deoarece un  astfel de act juridic, OUG mr.11/2011, ar fi discriminatoriu, Constituţia României consacră în articolul 4 alineatul 2* garantarea egalităţii de tratament între toţi cetăţenii, fără discriminare *. 

              Ar rezultă, din susținerile recurentului, că adoptarea sa, a OUG nr. 11/2011, a fost determinată de faptul că, în unele reglementări, se face referire la indicatorul „salariul mediu brut”, indicator care nu mai este folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Deci, intenţia legiuitorul a fost de a înlocui această noţiune cu aceea de „câştig salarial mediu brut, discreționar, doar pentru categorii de personal, al unor instituții de stat, ce ar urma să beneficieze în plata salariilor de indicatorul câştigul salarial mediu iar alte categorii să fie plătite cu  salariu mediu brut care nu mai există, în anul 2011, urmând a fi plătite cu salariul mediu brut, ultimul cunoascut, cel din luna octombrie/decembrie 2010”.
              În acest sens, cu respect vă rog onorata Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să trimiteți prezenta excepție de neconstituționalitate, în vederea analizei și a unei decizii pertinente, Curții Constituționalitate, acesta având obligația de a se pronunța asupra constituționalității prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011.
              Menționez faptul că multe din susținerile mele sunt agreate de Avocatul Poporului, în recursul în interesul legi formulat.

              II. Onorata instanta, în acțiunea înaintată de mine către instanța ___________________________, am abordat o poziție foarte apropriată de orintările  jurisprudențiale 2 și 3, iar în urma judecății, la fondul cauzei , mi – a fost admisă/respinsă acțiunea în cauza ce face obiectul dosarului nr. __________________ .
              Am arătat în cererea de chemare în judecată, că sunt posesor al certificatului doveditor preschimbat seria LRM – ___, nr.  ______, al titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 si in temeiul lui si al prevederilor art. 4 alin ( 4 ) din Legea nr. 341/2004 beneficiez de indemnizatie reparatorie.
              Potrivit prevederilor art. 4 ^ 2 coroborat cu art. 4 alin ( 4 ) din Legea nr. 341/2004, indemnizaţia lunară reparatorie, se calculează prin aplicarea coeficienţilor prevăzuţi pentru fiecare categorie în parte,  asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.
              În cazul meu coefiecientul prevăzut la art  4 alin ( 4 ) din Legea nr. 341/2004, respectiv 1,10/170, a fost înmulţit de pârâtă cu 1836 lei, cuantum stabilit ilegal şi abuziv de către intinata-parata, ca fiind indicatorul de refeniţă al anului 2011, deşi acesta era indicatorul de referinţă, respectiv salariul mediu brut pentru anul 2010.  Conform prevederilor Ordonanţei nr. 11/2011, sintagma * salariul mediu brut* era sinonimă sintagmei * câştigul salarial mediu brut *, stabilit conform Legii nr. 287/2011, deci suma de 2022 lei ar fi trebuit înmulţită cu 1,7.
              Intimata - parata, pe langa faptul ca nu – mi calculeaza indemnizatia la nivelul salariului mediu brut, al anului 2011, inlocuit prin Legea nr. 287/2010, cu castigul salarial mediu brut, care era de 2022, fiind evident in culpa, aplica acelasi principiu si atunci cand raporteaza castigurile mele salariale, la un temei de drept fals, respectiv salariul mediu brut al anului 2010, neavand nicio justificare.
              Pentru o intelegere adecvata, onorata instanta, va invederez faptul, ca in cazul meu, potrivit prevederilor art  4 alin ( 4 ) + alin ( 5 ) lit m din Legea nr. 341/2004, beneficiez de indemnizatia reparatorie, calculata prin aplicarea coeficientului de 1.10/1.70 aplicat asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, sub o conditie suspensiva, respectiv numai daca nu realizez venituri salariale mai mari decat * salariul mediu brut*.
              Cum prin Legea 287/2011, a bugetului de asigarari sociale de stat, acest indicator sintetic nu a mai existat, la inceputul anului 2011, m – am prezentat la reclamanta – parata, cu ocazia depunerii declaratiei la 6 luni, privind veniturile realizate, intreband care este cuantumul salariului mediu brut, pentru anul 2011, deoarece nu vroiam sa  mi se suspende plata indemnizitatiei reparatorii, pentru castiguri salariale ce depasesc salariu mediu brut.
              In acelasi timp, prin intermediul Asociatiei de Revolutionari din care fac parte, am adresat aceiasi intrebare si Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, institutia care potrivit prevederilor art. 4 din H.G. nr. 760/2003, monitorizeaza modul de aplicare a Legii nr. 341/2004, si atat reclamanta – parata, prin angajata ce raspunde de plata indemnizatiilor reparatorii, cat si SSPR, au precizat ca in conformitate cu prevederile Ordonantei 11/2001, sintagma * salariul mediu brut* era sinonimă sintagmei * câştigul salarial mediu brut *, stabilit conform Legii nr. 287/2011, deci suma de 2022 lei , in anul 2011 va reprezenta indicatorul de referinta sub care castigul salarial lunar, va permite plata indemnizatiei reparatorii.
Memorat
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24574 : Octombrie 27, 2013, 23:36:52 »

              Onorata instanta, ca sustinerile sus – mentionate sunt veridice, o confirma faptul ca SSPR, isi mentine punctul de vedere, formulat anterior, in acest sens exista la dosarul cauzei o adresa ce evidentiaza faptul ca institutia respectiva considera ca in absenta unei prevederi exprese, valoarea salariului mediu pentru anul 2011, este cuantumul castigului salarial mediu brut, respectiv 2022 lei, pentru doua considerente : 
              - O.U.G nr. 11/2011, privind utilizarea indicatorului de referinta castigul salarial mediu brut in actele normative din domeniul muncii si protectiei sociale, stipuleaza in mod evident ca sintagma "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" se înlocuieşte cu sintagma "câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat", rezultand indubitabil ca cele doua sintagme sunt sinonime.
              - Din analiza tezi II din art. 4 ^ 2, din Legea nr. 341/2004, rezulta de fapt ca salariul mediu brut, cel utilizat la fundamentarea  bugetului asigurărilor sociale de stat, este utilizat la calculul indemnizatiei reparatorii, teza ce vine sa complineasca norma de drept instituita de Ordonanta nr. 11/2011, privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor doua sintagme.     
              Sub un alt aspect, prin faptele juridice, supuse deductiei logici juridice, savarsite de intimata – parata, legate de obiectul recursului, anterior emiterii deciziei de debit, evidentiaza faptul ca timp de 10 luni nu a stiut cum sa aplice corect salariul mediu brut, pentru anul 2011 ceea ce evidentiaza ca afirmatia angajatei paratei, erau reale.
              Toate aceste deductii de logica juridica, considerente juridice si mai ales neaplicari corecte a unei norme de drept speciale, respectiv cea prevazuta de art. 4 ^ 2 din Legea nr. 341/2004, aplicand incorect sintagma"salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" , respectiv salariu mediu brut al anului 2010 in anul 2011, evidentiaza culpa in care se afla intimata parata, dar mai ales ca in emiterea Deciziei  respectiva, parata isi invoca propria culpa , incalcand principiul de drept potrivit caruia * nimeni nu poate sa – si invoce propria – culpa*, facand inadmisibil/a propria/ul acțiune/recurs.
              Intimata – pârâtă,  Casa de Pensii _____________, în întâmpinarea formulată la judecarea la fond a contestatiei mele, reia aceleși apărări formulate și la fondul cauzei, fără a răspunde motivelor invocate de mine. Nu aduce absolut nicio apărare suplimentară, desi instanta de fond, în motivarea sentintei recurate a analizat aceste apărări dar nu le – a admis deoarece erau justificări neîntemeiate si nemotivate, dar faptul cel mai important pe care onorata instantă are obligatia să o constate îl reprezintă lipsa de motivare a prezentului recurs, în primul rând în drept si mai apoi în fapt.
              Onorata instanta, acțiune/recurs formulat/ă o/îl consider/ă de inadmisibil/ă, naîntemeiat, nelegal si nemotivat pentru următoarele considerente:
              1. Onorată instantă, prin contestatie impotriva Deciziei nr. ___________a Casa de Pensii Pensii, a fost instituit un debit in suma de _______lei,  motivand ca am incasat drepturi de asigurari sociale necuvenite, in cuantumul constituit in debit am evidentiat motivele de nelegalitate ale acesteia , respectiv : 
              -nemotivarea in fapt a Deciziei sus – mentionate, respectiv evidentierea in mod explicit a modului de calcul a debitului, la data emiterii ei si nu prin întâmpinarea formulată la cererea de chemare în judecată;
              -evidentierea, în mod explicit a indicatorului sintetic utilizat la efectuarea calculului debitului, raportat la temeiul de drept, al indemnizatiei reparatorii;
              -nemotivarea in drept a Deciziei nr. ____________, raportat la temeiul juridic adecvat respectiv art. 4 din Legea nr. 341/2004 si nu la cel utilizat de recurenta - pârâtă conform art. 10 din Legea nr. 285/2010;
              -sistarea platii indemnizatiei reparatorii, in luna urmatoare constatarii depasirii cuantumului * salariului mediu brut pe economie*, ea stiind in permanenta cand il depaseam prin studierea situatiei CAS, virata de angajatorul ce imi plateste salariul;
              -discriminarea instituita, in mod implicit, prin instituirea Deciziei de Debit sus – mentionata, între categoriile de revolutionari, în spetă între luptători remarcati si raniti, retinuti si urmasi, care nu sunt conditionati la plata indemnizatiilor de indicatorul salariul mediu brut  .
              Onorată instantă, prin prezenta/ul acțiune/recurs, raportat la exceptia invocată, chiar dacă nu am denumit – o ca atare, dar pe care instanta a receptat – o si a decis în functie de ea,  CNPP nu face nicio opozitie, nu se apara sub niciun aspect, singura aparare, fiind o stupida sustinere, ca prevederile OUG nr. 11/2011, se adreseaza exclusiv doar * beneficiarilor Legii nr. 329/2009*, situatie in care acel act juridic, respectiv OUG nr. 11/2001, ar fi evident neconstitutional, orice prevedere legala fiind opozabila tuturor beneficiarilor ei,si nu unui segment anume, preferential si discriminatoriu.
              Propria culpa , privind gresita aplicare a normei de drept speciale, este justificata de faptul ca institutia in subordinea careia se afla, aplica in acelasi mod salariu mediu brut, facand sa intelegem ca aceste sustineri , reprezinta legea in materia respectiva. 
              Sub un alt aspect, desi după cum foarte bine se poate observa, eu am indicat ca temei de drept, prevederile art. 4 din Legea nr. 341/2004, recurenta - pârâta în mod dolosiv  si lipsit de legalitate, invoca ca temei de drept al deciziei de debit prevederile art. 178 din Legea nr. 263/2010 coroborat cu art. 10 din Legea nr. 285/2010, si în mod dolosiv si nelegal nu aminteste ca temeiul de drept este art. 4 alin ( 2) si 4 ^ 2, norme de drept generale, ce nu au nimic comun cu norma specială creată prin beneficiul Legii nr. 341/2004.
              Procedând în acest mod, respectiv prin indicarea ca temei de drept a unei norme de drept generale, fără legătură cu cel real al deciziei, respectiv norma specială, intimata – pârâta face o evidentă diversiune juridică, o manevră dolosivă prin care încearcă inducerea în eroare a instantei pentru a avea cîstig de cauză. 
              2. Pe fondul cauzei, onorată instantă, vă rog să constatati faptul ca în cererea de chemare în judecată/recurs sunt foarte bine motivate si întemeiate în drept și în fapt, drept pentru care cu respect vă rog să admiteți/respingeți acțiunea/recursul . 
              Sustine intimata – parata ca de la data disparitiei, din bugetul anului 2011, a notiunii de salariul mediu brut, este indreptatita sa aplice ultimul salariu mediu brut cunoscut , respectiv cel al anului 2010, fapt amendat de instanta de instanta de fond, care identifica adevaratului temei de drept, al cauzei, pronuntand o hotarare temeinica si legale.
              Dupa cum voi explica mai pe la obiect, sustineri autorizate de alte instante din tara, utilizarea salariului mediu brut al anului 2010 in anul 2011, este o masura nelegala si abuziva , pentru cel putin trei considerente :     
              a. Art. 4 ^ 2 coroborat cu art. 4 alin ( 4 ) din Legea nr. 341/2004, prevede ca indemnizaţia lunară reparatorie, se calculează prin aplicarea coeficienţilor prevăzuţie pentru fiecare categorie în parte,  asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata;
              b. La fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, al anului 2011, s – a utilizat drept indicator de referinta  castigul salarial mediu brut;
              c. Conform  O.U.G nr. 11/2011, privind utilizarea indicatorului de referinta castigul salarial mediu brut in actele normative din domeniul muncii si protectiei sociale, in locul indicatorului salariul mediu brut, denota indubitabil ca cele doua sintagme sunt sinonime. Sustinerile paratei conform carora, dispozitiile Ordonantei nr. 11/2011, se adreseaza doar, deci exclusiv Legii nr. 329/2009 si nu Legii nr.341/2004, sunt in deplin dezacord cu Constitutia Romaniei, care prevede fara echivoc ca de prevederile unei legi beneficiaza orice cetatean , fara discriminare.
              In virtutea acestui rationament, in deplina corespondenta cu Prevederile Constitutiei Romaniei, rezulta ca atat sustinerile intimatei – parate dar mai ales motivarea din considerente de catre instanta de fond, bazate pe prevederile Legii nr. 329/2009, in evidenta contradictie cu ideile expuse in considerentele sus – invocate, confera prezentului/ei recurs/acțiune o prezumtie de legalitate dar mai ales de admisibilitate.   
              Mai mult, onorată instantă, aşa cu evideţiam mai sus , vă rog să observaţi, că pârâta nu respectă, sub niciun aspect, prevederile Legii nr. 341/2004, ale Legii nr. 287/2010, privind bugetul de asigurări sociale pe anul 2011, coroborat cu prevederile O.U.G nr. 11/2011, privind utilizarea indicatorului de referinta castigul salarial mediu brut in actele normative din domeniul muncii si protectiei sociale,  în calculul indemnizaţiei reparatorii aferente şi în mod abuziv şi nemotivat utilizează indicatorul, salariul mediul brut, aferent anului 2010, respectiv 1836 lei.
              Legea nr. 341/2004, prevede ca modalitatea de calcul, asa cum mai sus evidentiam,  utilizarea ca indicator de referintă a salariului mediu brut, stabilit în fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.
              În anul 2010 acest indicator a avut valoarea de 1836 lei, fiind utilizat atât la fundamentarea bugetului pe anul 2010, cât si la plata indemnizatiilor  reparatorii.
              În anul 2011, în Legea nr. 287/2010, privind bugetul de asigurări sociale pe anul 2011, a fost înlocuit salariul mediu brut cu indicatorul de referinta castigul salarial mediu brut,  la fundamentarea bugetului .
              De asemenea invocarea, de pârâtă, ca temei de drept a prevederile art. 178 din Legea nr. 263/2010 coroborat cu art. 10 din Legea nr. 285/2010, norme de drept generale, ce nu au nimic comun cu norma specială creată prin beneficiul Legii nr. 341/2004, nu poate constitui un motiv legal si real deoarece prima normă de drept este specifică pensiilor, iar indemnizatiile reparatorii nu sunt pensii si nu îi sunt apicabile aceste norme, iar cea de a doua normă de drept invocată, se referă la modul de plată a salariilor din sistemul bugetar si de asemenea  este  o normă de drept generală, contrară si în dezacord real cu norma specială instituită prin beneficiul art. 4 din Legea nr. 341/2004.   
              La plata indemnizatiei reparatorii , în anul 2011 a fost utilizat, abuziv de pârâtă, indicatorul salariu mediu brut al anului 2010, respectiv 1836 lei, motivând că nu mai există acest indicator în bugetul anului 2011.
              Sustinerile pârâtului sunt contrazise de prevederile  O.U.G nr. 11/2011, privind utilizarea indicatorului de referinta castigul salarial mediu brut in actele normative din domeniul muncii si protectiei sociale, unde sintagma "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" se înlocuieşte cu sintagma "câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat", rezultand indubitabil ca cele doua sintagme sunt sininime.
              Din analiza tezi II din art. 4 ^ 1, din Legea nr. 341/2004, rezulta de fapt ca salariul mediu brut, cel utilizat la fundamentarea  bugetului asigurărilor sociale de stat, este utilizat la calculul indemnizatiei reparatorii, teza ce vine sa complineasca norma de drept instituita de Ordonanta nr. 11/2011, privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor doua sintagme.     
              Neutilizarea indicatorului castigul salarial mediu brut, în anul 2011 la plata indemnizatiei este un evident abuz de drept si de fapt, motiv pentru care cu respect vă rog să respingeti recursul formulat impotriva sentinta civilă nr. 1126/2012, pronuntată de instanta Tribunalului Olt.   
              3.  Sub un alt aspect, onorată instantă, vă rog să constatati că temeiul juridic al contestatiei, respectiv prevederile art 4 alin ( 2 ) din Legea nr. 341/2004, referitor la calculul indemnizatiilor reparatorii, observând că de fapt pârâta a aplicat, eronat indicatorului de referinta, în conditiile unor prevederi normative contrare, respectiv cele sus – mentionate, si cele prevăzute de Legea nr. 285/2010, pe ultimele aplicându – le în mod abuziv si nelegal, este cel real si în functie de acest temei juridic si alte instante, în cauze având acelasi obiect , au decis  în contextul considerentelor invocate de mine în cererea de chemare în judecată.recurs .
              Asa cum se sustine în considerentele sentintei civile nr. 976/25.06.2012, instanta Tribunalului Olt, se precizează fară echivoc că * în anul 2011 s – a constatat un vid legislativ, prin împrejurarea că sintagma salariul mediu brut nu se mai regăseste în cuprinsul legii bugetului de asigurări sociale, pe anul 2011, Legea nr. 287/2010, iar intimata, Casa de Pensii Olt, a ales să se raporteze la salariu mediu brut utilizat pentru anul 2010. În lipsa unor modificări legislative prin care să se mentioneze expres că notiunea de salariu mediu brut se înlocuieste cu câstigul salarial mediu brut, intimata a apreciat eronat că sunt aplicabile tot prevederile Legii nr. 12/2010 a bugetului asigurărilor socialede stat pe anul 2010, în ceea ce priveste calculul indemnizatiilor de revolutionar. O astfel de interpretare nu poate fi acceptată de instantă având în vedere că partea nu poate fi prejudiciată în drepturile sale pe motiv că legea nu dispune sau nu este clară.*   
              Desi nu evidentiază sub niciun aspect motivul de drept, intimata / pârâtă, critică aceste prevederi, încercând să – l ( temeiul  juridic )  definescă doar în fapt, ca aparare impotriva motivelor de recurs,  reproducând doar sustinerile ei din întâmpinarea formulată la judecarea fondului. Ba mai caută să convingă instanta că temeiul de drept în baza căruia ar trebui să – i admită  recursul îl constituie adresele nr. 1147/DI/09.05.2011 si nr. 1877/DDP/1420/DI/305/ 07.06.2011 ale Casei Nationale de Pensii Publice, forul superior al pârâtei, care ar justifica nelegalitatea operată prin neutilizarea în calculul indemnizatiilor reparatorii a indicatorului  prevăzut de Legea nr. 341/2004 si a fost folosit cel indicat, în mod neîntemeiat si nelegal, în Legea nr. 285/2010.   
              Mentionam faptul ca hotararea instantei Tribunalului Olt, a ramas definitiva si irevocabila, prin respingerea recursului formulat de Casa Judeteana de Olt, prin Decizia nr. 9660 la data de 12. 10.2012, pronuntata în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. 1411/104/1012 de catre instanta Curtii de Apel Craiova.
              Motivarea sentintei civile nr. 976/25.06.2012, pronuntată de instanta Tribunalului Olt, se regăseste si în alte 22 hotărâri judecătoresti legate de obiectul prezentei cauze, definitive, si 4 irevocabile, unde instantele au obligat Casele de Pensii să calculeze indemnizatiile reparatorii conform Legii nr. 341/2004 coroborat cu prevederile Legii nr. 287/2010, privind bugetul de stat pe anul 2011, asa cum a fost modificată de OUG nr. 11/2011 .
              Tot raportat la continutul normelor contradictorii prevăzute de Legea nr. 285/2010 si Legea nr. 341/2004, în sentinta civilă nr. 1536/18.06.2012 a Tribunalului Suceava, se arată că norma de drept prevăzută de art. 10 din Legea nr. 285/2010 se stabileste ca modalitate de calcul indemnizatiilor aflate în plată în oct.2010, la care în 2011 se adaugă 15%, acesta fiind o dispozitie derogatorie, a tuturor drepturilor plătite din fonduri publice. * Însă dispozitiile art. 4 din Legea nr.341/2004, la care se raportează indemnizațiile, anterior mentionate, la salariul mediu aferent anului în cauză , reprezintă legea specială fată de dispozitiile aplicabile tuturor beneficiarilor din sectorul bugetar, din Legea nr. 285/2010, astfel că norma de drept prevăzută de Legea nr. 341/2004 , se aplică cu prioritate.*   
              Invocarea vidului legislativ de pârâtă, dar în mod deosebit aplicarea cu prioritate a normei de drept generale, sus – mentionată, în detrimentul celei speciale , instituite de Legea nr. 341/2004, este criticată si de instanta Tribunalului Dolj, în considerentele sentintei nr. 1828/26.04.2012 , care arată că * existenta unui vid legislativ nu poate fi invocată în apărare de către Casa de Pensii Dolj, nefiind de natură a da caracter de legalitate unei măsuri arbitrare, în legătură cu care însăsi intimata – pârâtă recunoaste că este rezultatul unei interpretări, nicidecum  al aplicării corecte a legii *.
              Mentionam faptul ca hotararea instantei Tribunalului Dolj, a ramas definitiva si irevocabila, prin respingerea recursului formulat de Casa Judeteana de Dolj, prin Decizia nr. 1225 R la data de 29.10.2012, pronuntata în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. 260/63/2012 de catre instanta Curtii de Apel Craiova. 
              La fel s – a procedat cand hotararea instantei Tribunalului Dolj, a ramas definitiva si irevocabila,  prin Decizia nr. 10.471 la data de 01.11.2012, pronuntata în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. 261/63/2012, instanta Curtii de Apel Craiova a admis recursul formulat de revolutionarul Toană Gigi, precum si în dosarul nr. 21659/63/2001, în cazul recurentului Râmboiu Dumitru.
              Aceiasi interpretare, se regăseste si în considerentele sentintei civile nr. 1236/25.05.2012 a instantei Tribunalului Dâmbovita, în dosarul nr. 1890/120/2011, rămasă definitivă si irevocabilă, prin respingerea recursului formulat împotriva ei de către Casa de Pensii Dâmbovita, prin Decizia nr. 867/ 19.10.2011 a instantei Curtii de Apel Ploiesti. Asfel , se arată că * art. 10 din Legea nr. 285/2010 nu face nicio referire expresă cu privire la faptul că indemnizatiile prevăzute de Legea nr. 341/2004  se majorează cu 15%, fată de cuantumul aflat în plată în luna oct. 2010, iar utilizarea în textul Legii nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2011, a notiunii de câstig salarial mediu brut în loc de salariu mediu brut,  nu înlătură dreptul reclamantului la actualizarea indemnizatiei sale, conform Legii nr. 341/2004, fiind evident că este vorba de aceiasi categorie salarială, pentru anul 2011  fiind de 2022 lei si nu 1836 lei. *   
              Prin sentinta civila nr. 59, pronuntata în sedinta publica din data de 23.01.2012 de către Tribunalul Brăila, rămasă definitivă si irevocabila prin Decizia nr. 1442/23.08.2012 a Curtii de Apel Galati, se stipuleaza fara a lasa loc de interpretare, că pârâta Casa de Pensii Breăila era obligată sa calculeze indemnizatia reparatorie aferenta anului 2011, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 341/2004, prin raportarea la câștigul salarial mediu brut si la salariul mediu brut al anului 2010, asa cum s – a procedat.
              Sustinerile judecătorilor care au decis admiterea actiunilor formulate de revolutionari, în sentintele sus – mentionate , sunt completate de prevederile  O.U.G nr. 11/2011, privind utilizarea indicatorului de referinta castigul salarial mediu brut in actele normative din domeniul muncii si protectiei sociale, unde sintagma "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" se înlocuieşte cu sintagma "câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat", rezultand indubitabil ca cele doua sintagme sunt sinonime.
              Din analiza tezi II din art. 4 ^ 1, si 4 alin ( 2 ) din Legea nr. 341/2004, rezulta de fapt ca salariul mediu brut, cel utilizat la fundamentarea  bugetului asigurărilor sociale de stat, este utilizat la calculul indemnizatiei reparatorii, teza ce vine sa complineasca norma de drept instituita de Ordonanta nr. 11/2011, privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor doua sintagme.
              Pentru aceste considerente , cu respect să admiteți rercursul în interesul legii, formulat atât de Avocatul Poporului cât și de Procurorul General, cu păstrarea ca temeinice și legale a orintărilor  jurisprudențiale 2 și 3, evidențiate în recursul celui din urmă.       
              Înteleg să – mi probez sustinerile cu documente.
              În drept îmi întemeiez sustinerile pe prevederile  prevederille Legii nr. 341/2004, ale Legii nr. 287/2010, privind bugetul de asigurări sociale pe anul 2011, coroborat cu prevederile O.U.G nr. 11/2011, privind utilizarea , indicatorului de referinta castigul salarial mediu brut in actele normative din domeniul muncii si protectiei sociale, Legea nr. 95/2006, art 304 - 312 din Codul de Procedură Civilă.


                                                                                               
Semnătura




Domnului Presedinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție
Memorat
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24575 : Octombrie 28, 2013, 00:02:46 »

     
Foarte bine domnule Iosif ! Felicitari pentru aceasta postare !
Memorat
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24576 : Octombrie 28, 2013, 08:00:38 »

Deci Grasu nu e nebun asa cum zic unii pe aici.
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11602
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24577 : Octombrie 28, 2013, 09:47:04 »

Nuuuuuuuu. E vanzator de proteste.
Memorat
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24578 : Octombrie 28, 2013, 12:33:09 »

Avem un nou membru al Forumului, presedintele Sindicatului National al Sepcialistilor Experti in Achizitii Publice, SEAP - www.sn-seap.ro - domnul Ovidiu Slimac. Vezi si www.youtube.com/watch?v=-vsTOoYAlu8&feature=c4-overview&list=UUYESaNDTbhwbQFcEjHDjCEg.
Memorat
  • Alex63
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2485
  • partid în Ro = „ grup infracţional organizat "
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24579 : Octombrie 28, 2013, 13:55:14 »

Mulţumim domnule Iosif ! ( pentru postarea "acţiunii" către ICCJ )
 se vede "mâna" unui jurist !
Memorat

„ Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei, a nulităţii recompensate, decât ridicarea  în sus a nemeritului.” - Mihai Eminescu
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24580 : Octombrie 28, 2013, 21:29:19 »

 Bebe Ivanovici şi intermediarii de certificate umblă pe la asociaţiile şi filialele din Ardeal.
 Sunt căutaţi şi preşedinţii cu drept de avizare.
 OARE DE CE HuhHuhHuhHuhHuh

 ,,prietenii ştiu de ce !,,
Memorat
  • Silviu
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 2569
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24581 : Octombrie 28, 2013, 22:05:05 »

Se oferă GRATUIT pentru copiii de 2 ani proteze şi ghetuţe ortopedice cei ce au nevoie pot suna la 0766394764 sau 0314221410. Distribuie te rog , sunt sigur că îi va prinde bine cuiva această informaţie.
Memorat
  • Grasu
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 1663
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24582 : Octombrie 28, 2013, 22:13:10 »

Urmariti postarile lui Bambilici si veti vedea ca nu a facut nimic altceva decat sa instige , sa batjocoresca , de denigreze , sa incerce dezorganizarea noastra etc. Este un nume pe care trebuie sa il memorati si sa il ignorati , ca nu veti pierde nimic daca o veti face.
Citit ce zic legile , v-am dat niste repere , numai asa va puteti apara impotriva acestei CARACATITE , care a confiscat STATUL ROMAN  , nu se mai respecta legile , Constitutia si sentintele definitive si irevocabile daca nu ii convine lui Ponta si camarillei sale.
Ponta=Basecu=Boc=Visinescu= TORTIONARI.
Dar Visinescu si gasca lui nu abuzau intr-o tara membra UE , care isi asumase respectarea Conventiei de Aparare a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale . O sa le vina si lor randul in BOXA ACUZATILOR !!!!!!!!!!!!!
[[/size]/u]
Memorat
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24583 : Octombrie 28, 2013, 22:21:14 »

    Grasule......Si tu, si Bambilici ati lipsit o perioada de pe forum.
      De tine......n-a intrebat nimeni !!!!
Memorat
  • bambilici
  • Hero Member
  • *****
  • Deconectat Deconectat
  • Mesaje: 11602
  • Vezi Profilul
Răspuns: ANUNTURI
« Răspunde #24584 : Octombrie 28, 2013, 23:24:59 »

Ms mr Burada. Intentionam sa-i raspund tonajului, dar am citit ce ai scris si mi-am dat seama ca e cel m bun raspuns. Le multumesc tuturor celor care s-au gandit la mine si va spun ca si eu m-am m gandit la voi, desi am trecut printru-un soc existential (cred ca vb cam pompos, dar prefer sa imi cer scz decat sa pierd timpul cu reglaje fine de libaj. Pt ca sa fiu cinstit cu voi, recunosc, confirm ca m-a flatat faptu ca nu ati uiat complet de mine. Stiu ca am fost pomenit si in felul in care o face tonajul, dar din partea lui e ok asa. Ce ma faceam daca ma luada? As fi fost compromis.
Memorat
Pagini: 1 ... 1637 1638 [1639] 1640 1641 ... 4572
Schimbă forumul: